Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Religia La Getodaci

Religia La Getodaci

Ratings: (0)|Views: 11 |Likes:
Published by Lup_Alb

More info:

Published by: Lup_Alb on Oct 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2010

pdf

text

original

 
MITOLOGIA LA ROMANIIstoricul grec Herodot spunea despre traci urmatoarele: "...dupa indieni, neamultracilor este cel mai mare dintre toate popoarele lumii. Daca ar avea o singuraconducere si ar fi uniti in cuget, ei ar fi, dupa parerea mea, de neinfrant si de departecei mai puternici dintre toate semetiile Pamantului. Tracii poarta multe nume, fiecaredupa tinutul in care locuiesc, dar toti au in toate, obiceiuri asemanatoare." DacaHerodot cunostea 19 triburi tracice, Strabon a vorbit de 22. Evident, intre o atat demare varietate de triburi, trebuie ca au existat si unele deosebiri religioase, care numai pot fi stiute astazi.
 
Neamul tracilor a fost maret in antichitate si vestit atat prin rezistenta fizica abarbatilor, cit si prin priceperea poporului in general in leacuri ancestrale. Dreptdovada, filozoful Socrate marturisea ca el a invatat de la un ucenic a lui Zalmoxis undescantec dintre acelea "care-i fac pe oameni nemuritori". Mai tarziu, peste secole,Clement Alexandrinul reprosa grecilor ca nu sunt originali in civilizatia lor si caacestia au invatat de la traci formulele descantecelor pentru insanatosire: "sanasincantationes a thracibulus accepisti" (Clement Alexandrinul, "Indemn catreneamuri", Migne, PG t8, col.175).DIVINITATILE: MARELE ZEU GEBELEIZIS SI MAREA ZEITA BENDISGebeleizis sau Nebeleizis era Divinitatea Suprema a tracilor, fulgerul fiind una dintrearmele pe care acesta le folosea. El era reprezentat ca un barbat chipes, uneori cubarba. Gebeleizis provoca tunetele si fulgerele. In unele reprezentari acesta apareasezat pe tron, iarin altele, in chip de calaret, avand in mana stanga un arc; un sarpe coboara sprecapul calului. Mai este insotit si de un vultur cu corn. Vulturul tine in cioc un pesteatunci cand simbolizeaza singur Divinitatea amintita, iar in gheare are un iepure.Acest zeu este stapanul Cerului si al Pamantului, patronul aristocratiei militare; el arputea avea insa atribute Uraniene, solare. Zeul cel mare Gebeleizis mai estecunoscut si sub numele de cavalerul trac Derzelas sau Derzis (altii consideracavalerul trac ca o aparitie mai tarzie, un erou si nu un Zeu). Alteori Zeul apare inipostaza de calaret luptator insotit de un caine; el poarta o lance pe care o aruncaasupra unui porc mistret din fuga calului. Cand nu este in ipostaza de luptator orivanator el are trasaturile unui calaret pasnic purtand in mana o torta ori un corn alabundentei; uneori este reprezentat avand trei capete, (tricefal), asemenea caineluiinsotitor, alteori ca un Zeu binecuvantator, avand primele trei degete ale mainiidrepte inaltate sau desfacute iar celelalte stranse catre podul palmei. Apare inmarturiile epigrafice si numismatice de la Histria si Odesos (Varna) iar la Limanu (jud.Constanta) Derzelas apare calare, ca de altfel in ceramica de la Racatau si Zimnicea,tezaurele de la Bucuresti-Herastrau si Surcea (jud. Constanta).
 
Il vom intalni mai tarziu in lumea antica la macedoneni - "calaretul macedonean", iarin Mitologia greaca sub numele de Zeus. Din Tracia, cultul lui Gebeleizis avea apatrunde in Asia Mica prin secolul VII B.C., unde a fost asimilat de catre armeni,devenind Divinitatea nationala a acestora, Vahagn sau zeul razboiului, vestit pentrucurajul cu care omora dragonii. Vahagn era asociat cu traznetele si fulgerele, fiindreprezentat ca un barbat cu parul si barba din flacari, iar "ochii lui erau ca doi sori". Insfarsit, Gebeleizis, sau cavalerul trac care se regaseste in mitologia altor popoare caZeus sau Vanagh, a fost asimilat de catre crestini drept... Sfantul Gheorghe!
 
 
Divinitatea suprema barbateasca a geto-dacilor, Gebeleizis, cunoscut mai tarziu latracii sub-Dunareni sub numele, probabil grecizat, de Zbelsurdos, are o replicafeminina, si anume pe marea Zeita Bendis. Reprezentarile vechi, descoperite inultima vreme, ne-o infatiseaza sub chipul unei femei cu fata rotunda, bucalata, cupometii proeminenti si cu parul impletit in doua cosite ori impartit in doua mari buclece-i incadreaza fata. Sa fie oare Zeita Bendis, cu cele doua cosite blonde lasate pespate, precursoarea Ilenei Cosanzene din basmele de mai tarziu ale romanilor? Inanumite situatii Zeita apare incadrata de doua animale sacre cervidee sau de un cerbsi un sarpe. Marea Zeita Bendis era adorata de femeile trace, fiind Zeita Lunii,padurilor si... farmecelor. La Costesti a fost descoperit un cap al Zeitei iar laSarmisegetuza sapaturile au scos la iveala un medalion de lut ars (10 cm. in diametrusi 1,5 cm. in grosime), avand un bust al Zeitei cu tolba de sageti pe umar; deasemeni, la Piatra Rosie s-a descoperit bustul ei din bronz, inalt de 14,7 cm. si lat de13 cm.
 
In afara de marele Zeu Gebeleizis si marea Zeita Bendis, tracii au mai avut si oZeitate a focului si vetrei, pazitoare a casei, respectiv Zeita Vesta (Hestia, Histia), incinstea careia casele tracilor se construiau dreptunghiulare, cu peretii din piatra saude lemn, podeaua din pamant batatorit si acoperisul "in doua ape". Nu departe de Tartaria, in zona Crisurilor, au fost scoase la lumina si urmele primelor locuinte desuprafata datand din mileniul V B.C., deci cu o vechime de 7000 de ani! Aceste tipuride locuinte, care se vor raspandi apoi in toata lumea, erau, se pare, rezultatul unuicult inchinat acestei Zeite, peretii avand la inceput rolul de a proteja spatiul sacru inmijlocul caruia se intretinea focul aprins in vatra.
 
Mileniul IV B.C. nu a fost chiar unul norocos pentru noi, ne spun specialistii, referindu-se la prabusirea puntii continentale ce lega Europa de Asia Mica, aceasta prabusindu-se sub apele Mediteranei, facand loc unei mari noi, Marea Egee, si generand omultime de insule mai mari sau mai mici. Datorita existentei acestei punti terestre delegatura, atat istoricii greci, cat si altii moderni au admis posibilitatea deplasariipopulatiei trace din zona Pontico-Dunareana spre sudul Peninsulei Balcanice si deacolo, in Asia Mica, chiar in unele regiuni din jurul Mediteranei Rasaritene: Bytinia,Misia, Frigia, Troada, Lidia, etc. Dupa cum se stie, soarta acestor populatii a fostdiferita: unele s-au "ratacit" printre alte semintii si s-au "pierdut" cu totul in mareagroapa a Istoriei care se cheama "uitarea" - hititii, de exemplu. Altii au disparut lamari distante, cum este cazul troienilor, supravietuitori despre care o legenda spuneca Aeneas Tracul i-a calauzit dupa "Apocalipsul" Cetatii Troia pana pe valea ingusta a Tibrului, unde aveau sa preia in stapinire cele sapte coline "eterne", dandu-le apoinume tracice, "latine". Si tot o legenda spune ca, intre timp, prin spatiul Carpatic aaparut un cioban intelept, Zalmoxis, care urma a prelua de la Zeita Hestia (sauVesta) asa-numitele " legi frumoase "- Codul Beleaginilor.ZALMOXIS - UN ZEU PROFET SAU UN PROFET DIVINIZATIata marturiile lui Herodot despre Zalmoxis: "Asa cum am aflat eu de la elinii carelocuiesc pe tarmurile Helespontului si ale Pontului Euxin, Zalmoxis despre carevorbesc, fiind doar un muritor, a fost in Samos robul lui Phytagoras, care era fiul luiMenesarcos. Dupa aceea, ajungand liber, stranse bogatii mari si dupa ce se imbogatise intoarse in patria lui; aici a cladit o casa pentru adunarile barbatilor, in care sespune ca ii primea pe si ii punea pe fruntasii tarii sa benchetuiasca, invatandu-i canici unul din urmasii acestora nu vor muri, ci vor merge intr-un loc anume unde vortrai pururi si vor avea parte de toate bunatatile. In vreme ce savarsea cele amintite sispunea lucruri de felul acesta, el a poruncit sa i se construiasca o locuinta sub-pamanteana. Cand a fost gata, Zalmoxis a disparut din mijlocul tracilor si, coborand
 
in locuinta lui de sub pamant, a trait acolo vreme de trei ani. Tracii doreau mult sa-laiba, jelindu-l ca pe un mort. In al patrulea an el le-a aparut si astfel, Zalmoxis facuvrednice de credinta invataturile lui. In privinta lui Zalmoxis si a locuintei sale sub-pamantene, nici eu nu resping cele spuse, dar nici nu le dau crezare prea mult; mi separe insa, ca el a trait cu multi ani inainte de Phytagoras. Fie Zalmoxis om, ori vreundemon de-al getilor, sa-i fie de bine ". (Herodot," Istorii ", IV, 94, 95).
 
Dupa cum vedem, naiva identificare a Zeului Zalmoxis cu un sclav al lui Phytagorasdevenit liber si bogat o contesta chiar Herodot. Si atunci de ce sa o credem noi?...Relatari asemanatoare sunt facute si de Hellanicos din Mitilene, de catre Platon, deMnasea (acesta il considera pe Zalmoxis chiar un Cronos!), de catre Diodor din Sicilia,de Strabon mai ales, de Apulleius, de Lucian din Samosata, de Origen, de catrePorphyrius (232-304), Iulian Apostolatul, Enea din Gaza, Hesychios din Alexandria. Toti acestia au auzit si vorbit de Zalmoxis care a ramas in amintirea oamenilor ca unZeu al imparatiei sub-pamantene, cum de altfel si Eminescu il descrie in poezia"Strigoii ".
"Pe un jilt taiat in stanca sta teapan, palid, drept,
 
Cu carja lui in mana, preotul pagan si drept..."
Pe Zalmoxis lituanienii il preiau ca Zemeuks, acest nume insemnand pamant, tara. Eleste Zeul din adancurile Pamantului, vegetatiei, rodniciei, Zeul plugarilor si pastorilor.Daca Gebeleizis le fagaduia nemurirea sufletului (ritul incinerarii mortilorapartinandu-i), Zalmoxis le promitea adeptilor sai nemurirea completa, atat asufletului, cat si a trupului (ritul inmormantarii fiind inhumarea), sufletelecredinciosilor continuand sa traiasca in regatul Zeului sub-pamantean (precum Arald,copilul rege, alaturi de Maria, regina Dunareana din poezia "Strigoii").
 
Ideea nemuririi Zamolxiene era etica tinerilor razboinici, "lupii daci" care se bucuraula moarte si radeau in fata acesteia tocmai pentru a-si arata nepasarea fata de ea sia ajunge in plaiurile sub-pamantene ale Zeului. Acestia luptau si mureau veseli substindardul "capului de lup", pe care-l vom intalni si la macedoneni, ca de altfel si maitarziu la legiunile "romane", formate din tracii din zona ocupata de romani.
 
Sacrificiile umane in scopuri religioase au fost unice in Europa, fiind intilnite numai latraci. Din acest punct de vedere, interesanta pare asemanarea cu riturile religioaseale civilizatiei aztece, despre a carei populatie Edgar Cayce afirma ca ar fidescendenta directa a atlantizilor (locuitorii fostului continent Atlantis, a carui ultimaportiune de uscat s-a scufundat in mijlocul oceanului Atlantic in urma cu 12600 deani). Sa fie oare aceasta asemanare un indiciu, conform sugestiei facute de oprietena apropiata, asupra originii comune a indienilor din America Centrala si atracilor?...
 
Odata la cinci ani i se trimitea lui Zalmoxis un "sol" care sa-i comunice acestuiadorintele populatiei. Acesta era aruncat in sulitele ascutite ale tovarasilor sai. Dacaavea ghinionul sa nu moara imediat, acesta era insultat, batjocorit si un alt "sol" era "trimis "imediat pentru a duce mesajul Zeului sub-pamantean.
 
In timp ce Zalmoxis era un zeu sub-pamantean, Gebeleizis era Zeul ceresc.Descoperilrile din muntii Orastiei, cat si a marelui sanctuar rotund de laSarmisegetuza cu asezarea ritmica a stalpilor sai, presupun efectuarea unorobservatii celeste. Sapaturile arheologice facute sub conducerea clujanuluiConstantin Daicoviciu au scos la iveala in zona Gradistea Muscelului (muntii Orastiei)

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Dan liked this
Dan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->