Ghid Farma

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI
FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ

FACULTATEA DE FARMACIE
GHID DE STUDII
SCURT ISTORIC
Facultatea de Farmacie din Tg.Mureş a luat fiinţă în anul 1948,

funcţionând până în 1962 cu limba de predare maghiară, iar în continuare
bilingv, română şi maghiară. De la înfiinţare până azi au primit aici diplomă de
farmacist aproape o mie cinci sute de absolvenţi.
Procesul didactic - cu modificările survenite în cursul anilor - începe cu
disciplinele fundamentale din domeniul ştiinţelor naturale (matematică -
informatică, biofizică, disciplinele de chimie, anatomie şi fiziologie), menite să
furnizeze cunoştinţele de bază necesare însuşirii disciplinelor de specialitate (
de profil). Acestea din urmă au ca obiectiv pregătirea studenţilor pentru
principalele domenii de activitate a viitorilor farmacişti, o pregătire de farmacie
generală, adecvată celor care vor profesa în farmacii publice şi de spital.
Această pregătire se face în primul rând în cadrul tehnologiei farmaceutice,
chimiei farmaceutice şi farmacognoziei. Specialistul în domeniul
medicamentului - farmacistul - trebuie să posede cunoştinţe profunde în privinţa
acţiunii şi utilizării medicamentelor, cunoştinţe însuşite la disciplina de
farmacologie. La toate disciplinele se acordă o atenţie deosebită activităţilor
practice (raportul curs : lucrări practice variază între 1:2 şi 1:3). Eficienţa
formelor de învăţământ este mult sporită şi prin utilizarea mijloacelor audio-
vizuale şi multimedia. Planul de învăţământ conţine şi un număr important de
discipline biomedicale (farmacie clinică, laborator clinic), de producţia
medicamentelor (industria şi biotehnologia medicamentelor), de analiză şi
control fizico-chimic şi biologic al medicamentelor (chimie analitică, chimie
fizică, controlul medicamentelor), de analize biochimice ale produselor
alimentare (biochimie, laborator clinic, chimie sanitară şi igienă). Se acordă o
atenţie deosebită specializării în domeniul fitoterapiei (favorizată şi de o bază
materială specială - grădina botanică şi grădina de plante medicinale).
Considerând că farmacistul trebuie să fie expert şi în problemele de optimizare a
acţiunii medicamentelor, o pondere însemnată o are însuşirea noţiunilor de
biofarmacie şi farmacocinetică. De asemenea, facultatea de farmacie este
singura specialitate la care se asigură o pregătire temeinică privind acţiunea
dăunătoare a diferitelor noxe (toxicologie generală şi industrială) şi care
împreună cu mai multe discipline duce la formarea unei competenţe în
domeniul ecologic.
În cadrul pregătirii profesionale, studenţii au posibilitatea să se iniţieze,
respectiv să se aprofundeze în domenii speciale, ca radiofarmacia, medicamente
de uz veterinar, probleme de bază ale medicaţiei alternative (medicamente
homeopatice), rolul farmacistului în depistarea efectelor adverse ale
medicamentelor (farmacovigilenţă), să posede cunoştinţe practice în privinţa
acordării primului ajutor (urgenţe medicale).
Majoritatea disciplinelor, inclusiv cele facultative, au materiale didactice
(cursuri, îndrumătoare de lucrări practice) proprii, multiplicate în atelierul
universităţii, care vin în ajutorul studiului individual al studenţilor. Multe din
aceste materiale au ajuns la ediţii revăzute şi îmbunătăţite.
Dezvoltarea structurii şi conţinutului planului de învăţământ este oglindită
- în mod nemijlocit sau indirect - şi de modul de desfăşurare a examenului de
licenţă (anterior: examen de stat, examen de diplomă), de la susţinerea unei
lucrări de diplomă până la forma actuală complexă (probă generală, probă de
specialitate, susţinerea lucrării de diplomă), care reflectă ponderea unor
discipline în această specialitate (chimia, tehnologia şi farmacologia
medicamentului).
La ora actuală specializarea de Asistenţă de farmacie este inclusă în
cadrul Facultăţii de Farmacie, ca specializare de scurtă durată (3 ani) cu un
număr de 180 credite în primul ciclu, cu posibilitatea continuării studiilor de
masterat în al doilea ciclu (120 credite) - cu un total de 300 de credite
transferabile.
CATEDRA
F1
1. DISCIPLINA: CHIMIE ANALITICĂ
A. Chimie analitică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
B. Chimie analitică şi analize fizico-chimice - anul II Facultatea de Farmacie,
specializarea Farmacie;
C. Chimie analitică şi analize instrumentale - anul I Facultatea de Farmacie,
specializarea Asistenţă de Farmacie.
2. STAFF-UL DISCIPLINEI:
Prof.dr. Duşa Silvia

Şef lucr.dr. Mitroi Brînduşa
Prep.drd. Balint Alina
3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
A. Obligatorie
B. Obligatorie
C. Obligatorie
4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE:
A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
A CURSURILOR
I. Obiectul chimie analitice calitative. Importanţa şi obiectivele ei
II. Analiza calitativă

Metodele analizei calitative. Reacţii folosite în analiză. Reactivi analitici. Clasificare.
Specificitatea şi sensibilitatea. Factori care modifică sensibilitatea. Mascarea şi demascarea
reacţiilor analitice.
III. Clasificarea ionilor în grupe analitice şi studiul reacţiilor ionilor

Ioni. Caracterele fundamentale şi analitice. Clasificarea cationilor în grupe analitice.
Studiul comparativ al reacţiilor cationilor pe grupe analitice. Anioni, clasificare, studiul
caracterelor analitice şi al reacţiilor de identificare. Mersul analizei generale.
IV. Echilibrul chimic şi importanţa lui în analiză
V. Apa ca solvent. Electroliţi în soluţii apoase

Apa ca solvent. Produsul ionic al apei şi importanţa lui în analiză. Formarea ionilor în soluţii.
Electroliţi slabi şi tari. Tăria ionică. Exponenţi ionici ( pH, pOH, exponent cationic, exponent anionic, pK ).
VI. Reacţii acido-bazice în analiză

Funcţiile de aciditate şi bazicitate şi importanţa lor în analiză. Interpretarea funcţiilor acido-
bazice prin teoria protonică şi electronică. Aciditatea şi bazicitatea intrinsecă şi extrinsecă. Solvenţi.
Clasificare. Efectele solvenţilor. Noţiunea de H0 . Acizi şi baze în soluţii apoase. Calcularea
concentraţiilor ionilor de hidrogen şi a pH-ului acizilor şi bazelor în soluţii apoase (acizi moleculari
tari şi slabi, monoprotici şi poliprotici; baze tari şi slabe, monoprotice şi poliprotice; amestecuri de
acizi şi baze, combinaţii amfotere). Acizi şi baze ionice (hidroliza sărurilor). Constanta de aciditate
şi bazicitate. Gradul de hidroliză. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii
apoase de acizi şi baze ionice. Importanţa reacţiilor acido-bazice în analiză.
VII. Soluţii tampon în analiză

Generalităţi. Mecanismul de funcţionare. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen
şi a pH-ului în soluţii tampon. Capacitate de tamponare. Indicele de tamponare. Tampoane
universale. Importanţa soluţiilor tampon în analiză.
VIII. Reacţii cu formare de compuşi greu solubili în analiză

Solubilitatea şi produsul de solubilitate. Relaţii matematice între solubilitate şi
produsul de solubilitate. Factorii care influenţează solubilitatea precipitatelor. Formarea
precipitatelor. Precipitate cristaline. Precipitate coloidale. Fenomenul de coprecipitare în
analiză. Precipitarea fracţionată Transformarea unui precipitat în altul. Dizolvarea
precipitatelor. Formarea hidroxizilor şi a sărurilor. Separarea cationilor din grupele
hidrogenului sulfurat şi sulfurii de amoniu explicată prin teoria produsului de solubilitate.
IX. Reacţii cu formare de complecşi în analiză

Combinaţii complexe în analiză. Capacitatea cationilor şi anionilor de a forma combinaţii
complexe. Tipuri de complecşi în analiză. Constantele de stabilitate şi instabilitate şi importanţa lor
în analiză. Constante condiţionale. Combinaţii chelate. Reactivi organici în analiză. Utilizarea
reacţiilor de complexare la identificarea şi mascarea ionilor.
X. Reacţii redox în analiză

Reacţii redox în analiză. Mecanismul reacţiilor redox. Potenţial redox şi factorii care îl
influenţează ( pH, reacţii de precipitare, de complexare etc.). Viteza reacţiilor redox. Cataliza
reacţiilor redox. Constantele de echilibru redox şi importanţa lor în analiză. Factorii care
influenţează echilibrul redox. Explicarea reacţiilor redox prin cunoaşterea potenţialelor redox.
Reacţia de dismutaţie şi aplicaţii în analiză.
PROGRAMA ANALITICĂ
A LUCRĂRILOR PRACTICE
I. Operaţii de laborator. Operaţii pe cale uscată şi pe cale umedă
II. Reacţiile ionilor din grupa HCl. Separarea şi identificarea ionilor
III. Reacţiile ionilor din grupa H2S. Separarea şi identificarea ionilor
IV. Reacţiile ionilor din grupa sulfurii de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor
V. Reacţiile ionilor din grupa carbonatului de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor
VI. Reacţiile ionilor din grupa V
VII. Reacţiile anionilor pe grupe analitice. Probleme de anioni
VIII. Analize generale de cationi şi anioni
IX. Aplicaţii şi probleme de separare ale cationilor şi anionilor

B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
A CURSURILOR
I. Problemele chimiei analitice cantitative

Metodele analizei cantitative.
II. Bazele teoretice ale analizei gravimetrice

Principiile care stau la baza gravimetriei. Operaţii în analiza gravimetrică
(luarea probelor, dizolvarea, precipitarea, separarea precipitatelor, prelucrarea precipitatelor,
cântărirea, calculul).
III. Erori. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor

Exactitatea. Metode absolute. Metode comparative. Precizia. Erori. Clasificarea
erorilor. Minimalizarea erorilor. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor unei analize
cantitative.
IV. Bazele teoretice ale volumetriei

Volumetria şi problemele ei. Clasificarea metodelor volumetrice. Soluţii titrate şi prepararea
lor. Curbele de titrare. Calculul în analiză volumetrică.
V. Volumetria prin reacţii acido-bazice

Tipul reacţiilor de neutralizare. Indicatori acido-bazici. Clasificare. Funcţionare. Interval
de viraj. Factorii care influenţează intervalul de viraj. Erori datorate indicatorilor. Dozarea acizilor
tari cu baze tari, a bazelor tari cu acizi tari. Dozarea acizilor slabi, a bazelor slabe monoprotice.
Dozarea acizilor poliprotici şi bazelor poliprotice. Dozarea amestecurilor de acizi, de baze.
Dozarea sărurilor. Dozarea unor grupe de substanţe organice cu funcţiuni acido-bazice. Curbe de
titrare, soluţii titrate, indicatori. Exemple. Titrări în mediu neapos. Solvenţi. Fenomenele de
solvatare şi solvoliză în solvenţi neapoşi. Scări de pH. Principii. Aplicaţii.
VI. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii greu solubile

Principii de bază, curbele de titrare, soluţii titrate, indicatori. Clasificarea metodelor.
Argentometria. Mercurometria. Alte metode. Aplicaţii.
VII. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii puţin disociate.

Mercurimetria.
VIII. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii complexe

Principii de bază. Clasificarea metodelor. Indicatori. Curbe de titrare.
Complexometria cu liganzi monodentaţi. Cianometria. Chelatometria. Complexonele.
Echilibre de complexare. Complexonaţi metalici. Indicatori complexonometrici. Dozarea
cationilor, anionilor, substanţelor organice.
IX. Volumetria prin reacţii redox

Folosirea reacţiilor redox în volumetrie. Curbe de titrare. Determinarea punctului de
echivalenţă. Indicatori redox. Metode redoxometrice: permanganometria, iodometria, bromo-
bromatometria, iodatometria, iodatometria, dicromatometria, cerimetria. Principii, soluţii
titrate, indicatori, aplicaţii.
X. Nitritometria. Principii. Indicatori. Soluţii titrate. Aplicaţii

PROGRAMA ANALITICĂ
I. Generalităţi. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică
II. Metode de separare în analiza substanţelor

Extracţia cu solvenţi. Procesul de extracţie şi caracteristicile sale (coeficient de extracţie,
randament, factor de selectivitate). Cromatografia. Clasificarea metodelor cromatografice. Principii.
Aparatură. Metode cromatografice. Cromatografia pe coloană, pe hârtie, pe strat subţire.
Cromatografia de lichide de înaltă presiune (CLIP). Cromatografia de gaze (CG). Aplicaţii.
Schimbători de ioni. Răşini schimbătoare de ioni. Proprietăţile schimbătorilor de ioni. Echilibrul de
schimb ionic şi selectivitatea schimbului ionic. Cromatografia prin schimb ionic. Aplicaţii în
analiză. Metode de electroforeză. Principii. Aparatură. Aplicaţii în analiză.
III. Termogravimetria. Curbe de termoliză, derivata curbelor de termoliză,

curbe termodiferenţiale. Aparatură. Aplicaţii
IV. Metode de analiză electrochimice

Electroliza, curbe intensitate-potenţial. Separări şi determinări prin electroliză. Coulumetrie.
Titrări coulometrice. Potenţiometrie. Electrozi. Determinări de pK şi pH. Titrări potenţiometrice.
Curbe de titrare. Metode de stabilire a punctului de echivalenţă.
Conductometrie. Titrări conductometrice. Polarografie şi amperometrie. Titrări
amperometrice.
V. Metode optice de analiză

Generalităţi. Clasificarea metodelor optice. Colorimetria şi spectrofotometria în VIS. Titrări
spectofotometrice. Spectrometria în UV. Spectrometria în emisie. Aparatură. Aplicaţii. RMN RES.
C. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
A CURSURILOR
I. Obiectul chimiei analitice. Clasificarea metodelor de analiză. Scurt istoric.

Importanţa ei
II. Analiza calitativă. Metodele analizei calitative. Reacţii folosite în analiză.

Reactivi analitici
III. Clasificarea ionilor în grupe analitice
IV. Reacţii acido-bazice în analiză. Acizi. Baze
V. Hidroliza sărurilor lor. Soluţii tampon
VI. Echilibre de precipitare, echilibre de complexare
VII. Echilibre redox
VIII. Metodele analizei cantitative. Gravimetria
IX. Volumetria. Generalităţi. Soluţii titrate. Soluţii etalon. Calcule în volumetrie

X. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu apos
XI. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu neapos
XII. Volumetria prin reacţii de formare de combinaţii complexe.

Volumetria prin reacţii de precipitare
XIII. Volumetria prin reacţii de diazotare.
XIV. Erori. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor.
METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZĂ
I. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică.
II. Cromatografia. Principii. Aparatură. Cromatografia pe coloană, pe hârtie,

pe strat subţire. Aplicaţii. Schimbători de ioni. Proprietăţi. Aplicaţii. Cromatografia de
gaze. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă.
III. Metode electrochimice de analiză. Electroliza. Separări prin electroliză.

Potenţiometrie. Electrozi. Determinări de pH. Titrări potenţiometrice,
conductometrice.
IV. Metode optice de analiză. Generalităţi. Clasificare. Spectrofotometrie în

vizibil şi ultraviolet. Titrări spectrofotometrice. Aplicaţii analitice.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Reacţiile de identificare ale cationilor. Reacţiile de identificare ale anionilor.
II. Analize de săruri.
III. Introducere în gravimetrie. Pierderea prin uscare sau calcinare. Aplicaţii şi

probleme de calcul în chimia analitică.
IV. Lucrare recapitulativă, sem.I
V. Prepararea soluţiiei titrate de NaOH 0,1n. Dozarea HCl şi CH3COOH.
VI. Prepararea soluţiiei titrate de HCl 0,1n. Dozarea NH3
VII. Titrări în mediu neapos. Soluţii titrate. Dozarea bazelor organice, acizilor
organici (alcaloizi, barbiturice). Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică.
Argentometria. Dozarea halogenurilor.Complexonometria. Dozarea cationilor.
Determinarea durităţii apei
VIII. Permanganatometria. Dozarea H2O2 sau dozarea Fe2+.Nitritometria.

IX. Analize potenţiometrice. Separări prin cromatografie. Analize
conductometrice
X. Analize spectrofotometrice
XI. Lucrare recapitulativă, sem.II
5. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:
A. A. I. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. Rev by J. Basset, R. C.

Denney, G. N. Jeffery, J. Mandhaus Logman, London, New York, 1978
A. P. Krescov, A. A. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry, Vol. 1, 2, Ed. Mir
Publ. Moscow, 1977
Cr. Popa, I. A. Paralescu: Chimie analitică, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1977
D. J. Pietrzyk, C. W. Frank: Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989
E. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Tankönyvkiadó, Budapest, 1989
G. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. Ed. Masson et Cie Paris, 1966
Gh. Morait, L. Antal, L. Petroniu, Cr. Popa: Chimie analitică calitativă (lucrări practice).
Ed. IMF Bucureşti, 1981
Gh. Morait, L. Roman: Chimie analitică. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1983
Gh. Morait: Chimie analitică calitativă, Ed. IMF Bucureşti, 1979
J. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. Tankönyvkiadó, Budapest, 1984
L. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Ed.Did. şi Ped., Bucureşti, 1969
L. Kékedy: Chimie analitică calitativă. Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1980
L. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. Ed. Dacia Cluj, 1979
L. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. Ed. Dacia Cluj, 1986
L. Pataki, E. Zapp: Analitikai Kémia. Tankönyvkiadó, Budapest, 1974
Silvia Duşa, Izabella Foris: Chimie analitică calitativă-bazele practice, Ed.Tipomur, 1999
Soós P.: Mennyiségi analitikai kémia , lito. IMF Tîrgu Mureş, 1981
Soós P.: Minőségi analitikai kémia , lito. IMF Tîrgu Mureş, 1980
V. Alexeev: Analyse qualitative. Ed. Mir, Moscow, 1970
V. Croitoru, P. A. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică, Ed.
Tehnică,Bucureşti, 1979.
Silvia Duşa: Chimie Analitică calitativă, Ed. University Press Tg. Mureş 2003
B. A. I. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. Rev by J. Basset, R. C.

Denney, G. N. Jeffery, J. Mandhaus Logman, London, New York, 1978
A. P. Krescov, A. A. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry, Vol. 1, 2, Ed. Mir
Publ. Moscow, 1977
A. R. Day, A. L. Underwood: Quantitative Analysis, Ed. Prentice Hall, I. N. C.
Englewood Cliffs New Jersey, 1980
C. Gh. Macarovici: Analiza chimică cantitativă anorganică. Ed. Academiei, Bucureşti, 1979
C. Liteanu, E. Hopârtean: Chimie analitică cantitativă. Volumetria. , Ed. Did. şi Ped,
Bucureşti, 1972
C. Luca, Al. Duca, I. Crişan: Chimie analitică şi analiză instrumentală. Ed. Did. şi Ped..,
Bucureşti, 1983
D. J. Pietrzyk, C. W. Frank: Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989
E. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Tankönyvkiadó, Budapest, 1989
G. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. Ed. Masson et Cie Paris, 1966
Gh. Morait, L. Roman: Chimie analitică. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1983
Gh. Morait, S. Creangă, V. Turculeţ, Gh. Zuchi: Chimia analitică cantitativă ( lucrări
practice ), Ed. IMF Bucureşti, 1977
Gh. Morait: Chimie analitică calitativă, Ed.IMF Bucureşti, 1979
Gh. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentului. Ed. Med., Bucureşti, 1977
J. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. Tankönyvkiadó, Budapest, 1984
L. I. Savici: Aparate de analiză fizico-chimică. Ed, Tehnică, Bucureşti, 1980
L. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1969
L. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. Ed. Dacia Cluj, 1979
L. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. Ed. Dacia Cluj, 1986
L. Pataki, E. Zapp: Analitikai Kémia. Tankönyvkiadó, Budapest, 1974
L. Roman, R. Crăciunescu, R. Florean, I. Pitea, L. Chioreanu, P. Marcu, M. Şerban: Lucrări
practice de chimie analitică cantitativă, Ed. IMF Cluj-Napoca, 1979
L. Roman, R. Crăciunescu: Chimie analitică cantitativă, Ed. IMF Cluj-Napoca, 1979
Silvia Duşa : Chimie analitică cantitativă, curs litografiat Tg. Mureş, 1994
Silvia Duşa, Mitroi Brînduşa: Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă,
Litografia UMF Tg-Mureş, 2001
Soós P.: Mennyiségi analitikai kémia , lito. IMF Tîrgu Mureş, 1981
Soós P.: Minőségi analitikai kémia , lito. IMF Tîrgu Mureş, 1980
V. Alexeev: Analyse qualitative. Ed. Mir, Moscow, 1970
V. Alexeev: Analyse quantitative. Ed. Mir, Moscow, 1980
V. Croitoru, P. A. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică, Ed.
Tehnică,Bucureşti, 1979
V. Dorneanu şi colab. : Chimie analitică cantitativă, Ed. IMF Iaşi, 1985
Silvia Duşa, Mitroi Brînduşa: Chimie analitică cantitativă – ghid de lucrări practice.
University Press Tg. Mureş 2004
C. Popa Gr., Paralescu I. A. - Chimie analitică, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1977
Dorneanu V. et al. - Chimie analitică cantitativă, Ed. IMF Iaşi, 1985
Macarovici Gh. - Analiza chimică cantitativă anorganică. Ed. Academiei, Bucureşti, 1979
Morait Gh., Roman L. - Chimie analitică, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1983.
Pietrzyk J., Frank C. W. - Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989
Liteanu C., Hopârtean E. - Chimie analitică cantitativă. Volumetria. , Ed. Did. şi Ped. ,
Bucureşti, 1972
Silvia Duşa - Chimie analitică cantitativă, curs litografiat Tg. Mureş, 1994.
Silvia Duşa, Brînduşa Mitroi - Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică
cantitativă, Litografia UMF Tg-Mureş, 2001
Silvia Duşa, Izabella Foris - Chimia analitică calitativă - bazele practice, Ed. Tipomur, 1998.
Silvia Duşa - Chimie analitică calitativă, Editura University Press, Tg-Mureş, 2003.
6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS, STAGII, RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE,

PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR, NUMĂRUL DE CREDITE
ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE
ÎNVĂŢĂMÂNT:
Număr ore Număr ore Număr ore Număr Evaluarea

Semestrul
curs seminarii lucrări practice credite cunoştinţelor
A.
I - - - - -
II 2 - 3 5 Examen
Semestrul
B.
I 2 - 4 6 Examen
II 2 - 4 6 Examen

Semestrul
C.
I 2 - 2 5 Examen
II 1 - 2 3 Examen
1. DISCIPLINA: CHIMIE FIZICĂ
A. Chimie fizică – anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;

B. Elemente de chimie fizică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă
de Farmacie.
Prof.dr. Tőkés Béla

Şef lucr.dr. Donáth-Nagy Gabriela
A. Obligatorie
B. Obligatorie
A CURSURILOR
TERMODINAMICA CHIMICĂ
I. Noţiuni de bază
Stare termică. Parametri de stare. Funcţii de stare. Suprafeţe de stare. Sistemul
termodinamic şi mediul. Procese termodinamice. Principiul zero al termodinamicii.
Temperatura. Lucrul mecanic şi schimbul de căldură - caracteristici energetice ale proceselor
termodinamice.
II. Principiul I al termodinamicii. Principiul II al termodinamicii

Lucrul reversibil izobar, izoterm, adiabatic. Lucrul mecanic reversibil obţinut din
energie termică. Căldura redusă. Funcţia de entropie. Caracterul statistic al principiului II.
III. Potenţiale termodinamice, condiţiile echilibrului

Energia liberă şi entalpia liberă. Variaţia potenţialelor termodinamice în funcţie de
parametri de stare. Ecuaţia lui Gibbs şi Helmhotz. Potenţialul chimic. Principiul III al
termodinamicii. Variaţia entropiei cu temperatura. Teorema lui Nernst şi postulatul lui
Planck. Calculul afinităţii. Imposibilitatea realizării temperaturii zero absolut.
IV. Echilibre
Condiţia generală a echilibrului. Legea fazelor a lui Gibbs. Deplasarea echilibrului cu
temperatura şi presiunea. Echilibrele sistemelor monocomponente. Aplicaţiile ecuaţiei lui
Clausius-Clapeyron. Echilibre de vaporizare. Echilibre de topire. Echilibre polimorfe.
Echilibrele sistemelor policomponente. Echilihbrele soluţiilor diluate. Tipuri de echilibre.
Scăderea presiunii de vapori. Legea lui Raoult. Ridicarea punctului de fierbere. Coborârea
punctului de topire. Presiunea osmotică. Aplicaţii ale mărimilor coligative. Legea lui Henry.
Echilibre de dizolvare. Legea de repartiţie a lui Nernst.
V. Amestecuri fizice binare

Tipuri de echilibre. Echilibrul lichid-vapori în lichide miscibile în orice
proporţie.Echilibrul lichid-vapori în amestecuri de lichide parţial miscibile. Echilibrul lichid-
vapori în amestecuri de lichide nemiscibile. Echilibrul dintre faze lichide parţial miscibile.
Echilibrul dintre faza lichidă şi faza solidă în amestecuri de substanţe miscibile în orice
proporţie. Sisteme cu componenţi parţial miscibili în faza solidă. Sisteme cu componenţi
nemiscibili în faza solidă. Formarea de combinaţii chimice.
VI. Echilibre chimice

Echilibre omogene. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. Echilibre
simultane şi parţiale. Echilibre heterogene.
STRUCTURA MATERIEI
I. Structura atomului
Baze experimentale şi principale. Importanţa electrolizei şi a fenomenelor de emisie
electronică. Experienţa lui Rutherford-Geiger-Mardsen. Experienţa lui Franck şi Hertz.
II. Analiza spectrală

Spectrul atomului de hidrogen. Electronul – constituent universal al materiei. Determinarea
sarcinii elementare. Experimentul lui Milikan. Sarcina specifică, masa şi raza electronului. Natura
corpusculară a luminii. Teoria cuantică a lui Planck şi principiul de echivalenţă a lui Einstein.
Fenomenul fotoelectric. Radiaţii X continue. Efectul Compton. Caracterul general al dualismului
undă-corpuscul.
III. Structura învelişului electronic

Modele atomice. Atomul de hidrogen, atomi hidrogenoizi. Numere cuantice. Atomul în
câmp electric. Cuantificarea în spaţiu. Experimentul lui Stern şi Gerlach. Efectul Zeeman. Efectul
Starck. Atomi cu mai mulţi electroni. Modelul vectorial. Principiul lui Pauli şi principiul minimului
de energie. Bazele teoretice ale sistemului periodic. Spectrele Rontgen de linii. Legea lui Moseley.
Bazele mecanicii cuantice. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg. Ecuaţia lui Schrodinger.
Soluţii particulare ale ecuaţiei lui Schrodinger. Electronul liber. Electronul în groapa de potenţial.
Oscilatorul armonic liniar. Oscilatorul cu ax rigid şi cu ax liber. Modelul mecanic-cuantic al
atomului. Aplicaţii ale spectroscopiei atomice. Generatori de lumină.
IV. Nucleul atomic

Constituţia şi datele caracteristice ale nucleului atomic. Modele şi forţe nucleare.
V. Structura moleculei. Introducere

Dezvoltarea teoriei privind legătura chimică. Tipuri de legături chimice. Metode de calcul
mecanic-cuantice.
VI. Descrierea moleculei de hidrogen

Metoda Heitler-London. Metoda orbitalelor moleculare. Legături σ şi π. Molecule
biatomice homo- şi heteronucleare. Configuraţia electronică a moleculelor. Molecule cu
legături chimice localizate. Molecule cu legături chimice nelocalizate. Complecşi π.
VII. Tranziţii între tipuri de legături

Electronegativitatea şi caracterul ionic al legăturii chimice. Principiul
electroneutralităţii. Legături intermoleculare. Legături ion-dipol. Forţe Van der Waals.
Legături de hidrogen.
VIII. Geometria moleculelor
Noţiuni stereochimice de bază. Obiectul şi principiile de bază ale stereochimiei.
Simetria moleculelor şi noţiuni de teoria grupurilor. Datele geometrice ale moleculelor.
Configuraţia şi conformaţia. Stereoizomerie.
IX. Mulţimi de atomi şi molecule

Noţiunea de mulţimi. Clasificarea mulţimilor. Starea gazoasă şi legile ei. Gaze
perfecte şi gaze reale. Starea lichidă. Structura stării lichide. Starea amorfă. Lichide cristaline.
Starea solidă. Reţele cristaline. Reţele moleculare. Reţele covalente. Reţele ionice. Reţele
metalice. Starea de supraconductibilitate. Starea de plasmă. Polimorfism şi izomorfism.
Amestecuri de mulţimi. Tipuri. Structura soluţiilor ideale şi a celor reale. Structura soluţiilor
de electroliţi.
X. Metode de cercetare a structurii moleculelor şi mulţimilor

Metode de difracţie. Difracţia razelor X. Difracţia razelor de electroni. Difracţia razelor de
neutroni. Metode electrice. Polarizarea moleculară. Refracţia molară. Momentul dipolar şi structura
moleculelor. Modelul vectorial al moleculelor. Metode magneto-chimice. Metode bazate pe măsurarea
susceptibi-lităţii magnetice. Substanţe diamagnetice, paramagnetice, fero-, antifero- şi ferimagnetice.
Metode de rezonanţă magnetică. Rezonanţa electronică de spin. Rezonanţa magnetică nucleară.
XI. Metode optice

Metode bazate pe anizotropia moleculei. Anizotropia polarizabilităţii. Efectul Kerr.
Puterea rotatorie a moleculelor. Spectre moleculare. Adsorbţia de lumină. Clasificarea şi
structura spectre-lor moleculare. Spectre de rotaţie. Spectre de rotaţie-vibraţie a moleculelor
di- şi poliatomice. Lasere chimice. Spectre de tranziţie electronice. Spectre de benzi. Spectre
Raman. Fenomene de luminescenţă. Fotolumines-cenţă. Fluorescenţă. Fosforescenţă.
Termoluminescenţă. Spectroscopia. Spectrometria de masă.
CINETICA CHIMICĂ
I. Noţiuni de cinetică chimică

Cinetica formală a reacţiilor simple şi complexe. Reacţii de ordinul I, II şi de ordin
superior. Determinarea ordinului de reacţie şi importanţa lui practică. Cinetica reacţiilor
complexe (consecutive, paralele, reversibile, de preechilibru).
II. Acţiunea diferiţilor factori asupra constantei de viteză

Efectul temperaturii. Coeficientul de temperatură. Legea lui Arrhenius.
III. Teoria ciocnirilor. Teoria vitezelor absolute

Efectul mediului. Efectul solventului. Efectul forţei ionice. Efectul vâscozităţii.
IV. Acţiunea catalizatorului asupra vitezelor de reacţie în mediul omogen

Mecanismul catalizei. Cataliza acido-bazică. Cataliza enzimatică. Reacţii de oxido-
reducere. Inducţia chimică. Acţiunea structurii chimice asupra reactivităţii. Relaţii liniare de
energie liberă.
V. Mecanisme de reacţii chimice

Clasificare în funcţie de molecularitate,de mecanismul etapelor elementare şi în
funcţie de tipul reacţiilor complexe. Reacţii în lanţ drept şi ramificat.
VI. Cinetica reacţiilor non-izoterme
Cinetica reacţiilor heterogene. Reacţii de interfaţă. Reacţii cu formarea fazei noi.
VII. Cinetica reacţiilor în fază solidă

Cataliza heterogenă. Cinetica formală şi mecanismul catalizei heterogene. Acţiunea
diferiţilor factori asupra catalizei heterogene. Activitatea şi selectivitatea. Factorul energetic,
geometric şi de structură electronică.
VIII. Reacţii fotochimice

Noţiuni de bază. Clasificare. Mecanismul reacţiilor fotochimice. Reacţii fotochimice
directe şi sensibilizat Reacţii fotochimice în sisteme medicamentoase.
ELECTROCHIMIE
I. Echilibre în soluţii de electroliţi

Caracterizarea termodinamică a soluţiilor de electroliţi. Legea forţei ionice. Teoria
coeficientului de activitate. Disocierea electrolitică. Scala de aciditate. Funcţii de aciditate.
Asociaţii ionice. Acţiunea diferiţilor factori asupra disocierii electrolitice. Acţiunea solventu-
lui, temperaturii şi structurii chimice.
II. Transportul în soluţii de electroliţi

Conductibilitatea specifică, molară şi echivalentă. Legea lui Kohlrausch. Viteza de
migrare şi mobilitatea ionilor. Legea migraţiei independente. Numărul de transport. Variaţia
conductibilităţii echivalente cu concentraţia. Conductibilitatea electroliţilor tari. Teoria
modernă a conductibilităţii soluţiilor de electroliţi. Factorii care influenţează conductibilitatea.
Acţiunea intensităţii câmpului electric, a frecvenţei câmpului, a temperaturii şi a solventului.
Transportul purtătorilor de sarcini electrice sub acţiunea unui potenţial chimic. Ecuaţiile lui
Fick. Difuziunea electroliţilor în soluţie. Conductibilitatea topiturilor şi a combinaţiilor solide.
Aplicaţii ale măsurătorilor de conductibilitate
III. Echilibre la interfaţa electrod-electrolit

Termodinamica pilelor galvanice. Tensiunea electromotoare şi dependenţa ei de
concentraţie. Relaţia dintre tensiunea electromotoare şi căldura de reacţie. Dependenţa de
temperatură a tensiunii electromotoare. Termodinamica potenţialelor de electrod. Stratul
dublu electric. Curba electrocapilară. Structura stratului dublu electric. Clasificarea electrozi-
lor. Electrozi de speţa I, II, III. Electrozi micşti. Electrozi formaţi din două sau mai multe
metale. Electrozi redox. Relaţia dintre potenţialele de electrod standard şi potenţialele redox
standard. Noţiunile de rH şi r0. Electrozi de membrană. Potenţiale de difuziune şi de
joncţiune.
IV. Clasificarea sistemelor electrochimice

Pile fizice. Pile de concentraţie. Pile chimice simple şi compuse. Pile galvanice ca
surse de curent. Pile primare şi secundare. Acumulatori.
V. Aplicaţii ale măsurătorilor potenţiometrice

Determinări analitice cantitative. Determinarea potenţialului chimic şi a constantelor
de echilibru. Determinarea produsului de solubilitate, a coeficientului de activitate şi a
numărului de transport.
VI. Viteza proceselor de electrod
Efectele chimice ale curentului electric. Electroliza şi legile ei. Noţiuni de cinetică de
electrod. Polarizarea şi tipurile ei. Bazele cineticii electrochimice. Curentul de schimb.
Dependenţa de potenţial a vitezei proceselor de electrod. Supratensiunea. Ecuaţia lui Tafel.
Supratensiunea hidrogenului şi a oxigenului. Aplicaţii. Pasivarea. Bazele cineticii de
difuziune a proceselor de electrod. Curent limită. Bazele polarografiei şi aplicaţiile ei. Sinteze
electrochimice ale medicamentelor.
CHIMIE COLOIDALĂ
I. Proprietăţile generale ale sistemelor disperse

Chimia fizică a suprafeţelor. Termodinamica suprafeţelor. Umectarea. Condensarea
capilară. Tensiunea interfacială a două lichide. Procese spontane la interfeţe.
II. Fenomene de adsorbţie

Adsorbţia la suprafaţa lichidelor. Relaţia dintre tensiunea superficială şi adsorbţie.
Ecuaţia lui Siskovski. Izoterma de adsorbţie a lui Gibbs. Izoterma lui Langmuir. Regula lui
Traube. Structura şi ecuaţia de stare a stratului de adsorbţie. Adsorbţia vaporilor şi gazelor la
suprafaţa solidelor. Izoterma de adsorbţie. Adsorbţia la interfaţa solid-lichid. Adsorbţia
neelectroliţilor. Adsorbţia electroliţilor. Cinetica adsorbţiei. Aplicaţii ale adsorbţiei.
Cromatografia. Alte aplicaţii ale adsorbţiei şi importanţa ei biologică.
III. Electrochimia suprafeţelor

Fenomene electrocinetice. Electroforeza. Electroosmoza. Starea izoelectrică. Aplicaţii
ale fenomenelor electrocinetice.
IV. Proprietăţi molecular-cinetice ale sistemelor disperse

Mişcarea browniană. Difuziunea în sisteme disperse. Presiunea osmotică a sistemelor
disperse. Scăderea presiunii de vapori a sistemelor disperse. Mărimi coligative. Sedimentarea.
Distribuţia particulelor disperse în câmp gravitaţional. Analiza sedimentometrică.
Sedimentarea în câmp centrifugal. Vâscozitatea sistemelor disperse.
V. Proprietăţile optice ale sistemelor disperse

Fenomenul Faraday-Tyndall şi legea lui Rayleigh. Culoarea sistemelor disperse.
Activitatea optică a sistemelor disperse. Metode şi aparate optice de cercetare a sistemelor
disperse. Colorimetria şi nefelometria. Ultramicroscopia. Electronmicroscopia.
Rontgenografia şi electronografia.
VI. Sisteme disperse

Sisteme coloide (ultramicroheterogene). Noţiuni de bază. Clasificarea. Prepararea
coloizilor. Metode de dispersie şi de condensare. Metode fizice. Metode chimice. Purificarea
coloizilor (filtrare, ultrafiltrare, dializă, electrodializă). Stabilitatea coloizilor. Stabilitatea
agregativă. Coagularea coloizilor liofobi. Reguli. Teorii ale coagulării coloizilor liofobi.
Cinetica coagulării. Sisteme micro- şi macroheterogene (grosier disperse). Suspensii. Emulsii.
Spume. Aerosoli. Coloizi de asociaţie (semicoloizi). Clasificare. Tenside ionice şi neionice.
Formarea de asociaţii (micele). Balanţa hidrofil-lipofil (HLB) şi aplicaţiile tensidelor.
VII. Sisteme ale compuşilor macromoleculari (coloizi liofili).

Caracteristicile soluţiilor CMM. Dimensiunile şi forma macromoleculelor.
Proprietăţile mecanice şi reologia macromoleculelor. Vâscozitatea structurală. Tixotropie.
Presiunea osmotică a soluţiilor CMM. Echilibrul de membrană al lui Donnan. Proprietăţile
electrice ale coloizilor liofili. Stabilitatea soluţiilor CMM. Coagularea coloizilor liofili.
Interacţiuni între coloizi liofili şi liofobi. Acţiunea protectoare şi de sensibilizare.
VIII. Geluri
Obţinere şi clasificare. Transformarea izotermă reversibilă coloid-gel. Tixotropie.
Rheotropie. Umflarea xergolurilor. Geluri polielectrolitice. Membrane. Proprietăţile gelurilor
(mecanice, electrice, optice). Imbătrânirea gelurilor. Sinereza. Gelurile ca medii ale proceselor
fizico-chimice. Importanţa farmaceutică şi biologică a gelurilor.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Specificul laboratorului de chimie fizică

Reguli de protecţia muncii. Prelucrarea datelor experimentale. Elemente de calculul
erorilor şi precizia rezultatelor. Grafice, nomograme, calcule numerice, interpolare, derivări
grafice. Elemente de utilizare a calculatoarelor. Programe grafice, programe matematice,
modelări.
TERMODINAMICA CHIMICĂ
I. Măsurători termochimice
Determinarea căldurii de dizolvare a unei substanţe. Determinarea căldurii de hidratare
a unei sări. Determinarea căldurii de neutralizare.
II. Studiul echilibrelor

Determinări crioscopice şi ebulioscopice. Determinarea masei molare a unei substanţe
prin metoda crioscopică. Determinarea presiunii osmotice prin măsurători criometrice.
Determinarea masei molare din măsurători ebulioscopice. Determinarea coeficientului de
repartiţie a unor substanţe între doi solvenţi lichizi nemiscibili. Extracţia. Construirea
diagramei de fază. Analiza termică a unui amestec de medicamente. Determinarea constantei
de disociere prin metoda fotocolorimetrică.
STRUCTURA MATERIEI
I. Măsurători de structură moleculară

Stabilirea formulei structurale şi a polarităţii moleculelor. Determinarea momentului
dipolar. Studiul legii lui Eötvös. Determinarea gradului de asociere a moleculelor din diverse
lichide. Determinarea parachorului unor lichide. Studiul structurii combinaţiilor complexe
prin măsurători fotometrice. Studiul spectrelor moleculare. Studiul parametrilor structurali din
măsurători conductometrice. Determinarea refracţiei moleculare.
CINETICA CHIMICĂ
I. Determinarea constantei de viteză a unor reacţii chimice prin metode fizice,

chimice şi fizico-chimice
Determinarea energiei de activare prin diverse metode. Studiul cineticii reacţiilor de
ordinul I, II şi pseudomonomoleculare. Studiul acţiiunii catalizatorilor, inhibitorilor şi
promotorilor Studiul cineticii reacţiilor oscilante.
ELECTROCHIMIE
I. Măsurători conductometrice
Determinarea conductibilităţii echivalente şi a constantei de disociere a electroliţilor
slabi. Determinarea conductometrică a solubilităţii şi a vitezei de dizolvare a unor substanţe
greu solubile.
II. Măsurători potenţiometrice

Studiul pilelor de concentraţie. Determinarea produsului de solubilitate a unei
substanţe greu solubile. Determinarea coeficientului mediu de activitate a ionilor.
Determinarea potenţialului redox normal. Determinarea afinităţii chimice şi a căldurii de
reacţie din măsurători de tensiune electromotoare. Determinarea constantei de disociere a
unor acizi slabi.
III. Măsurători din domeniul electrolizei

Determinarea tensiunii de descompunere şi a potenţialelor de descărcare. Polarografia.
Studiul caracteristicilor treptelor polarografice: curent limită, potenţialul de semiundă.
Electrosinteza unor substanţe de interes farmaceutic Măsurători dielcometrice.
CHIMIE COLOIDALĂ
I. Prepararea şi purificarea sistemelor disperse

Studiul adsorbţiei pe suprafeţe solide. Studiul adsorbţiei pe suprafeţe lichide.
Măsurători sedimentometrice în câmp gravitaţional. Studiul proprietăţilor optice ale
sistemelor disperse. Măsurători fotocolorimetrice şi nefelometrice. Determinarea gradului de
dispersie. Proprietăţile electrice ale sistemelor disperse. Măsurători electroforetice.
Determinarea potenţialului electrocinetic. Determinarea punctului izoelectric al unor coloizi
izolabili, respectiv izostabili. Studiul stabilităţii sistemelor disperse. Reguli de coagulare a
coloizilor liofobi şi a coloizilor liofili. Determinarea masei moleculare a unor
macromoleculeprin metoda vâscozimetrică. Obţinerea şi studiul proprietăţilor gelurilor.
Umflarea. Cinetica umflării xerogelurilor.
A CURSURILOR
I. Elemente de termodinamică . Noţiuni de bază

Principiile termodinamicii. Potenţiale termodinamice şi condiţii de echilibru.
Potenţialul chimic. Echilibre de fază. Noţiuni de termochimie.
Caracterizarea termodinamică a gazelor şi substanţelor volatile

Caracterizarea stării gazoase, presiunea de vapori, legea Raoult, legea Henry, scăderea
presiunii de vapori (ebulioscopie, crioscopie), aplicaţii în farmacie.
Caracterizarea termodinamică a stării solide

Generalităţi, starea cristalină, dizolvarea substanţelor solide, formarea dispersiilor
solide, aplicaţii în farmacie.
Proprietăţi fizico-chimice ale substanţelor în soluţie

Concentraţia, activitatea şi starea standard, potenţialul chimic al substanţelor în
soluţie, presiunea osmotică, ionizarea în soluţie (acizi şi baze slabe, ionizarea electroliţilor
amfoteri, soluţii tampon), difuzia în soluţie, aplicaţii în farmacie.
II. Structura materiei. Metode de cercetare

Noţiuni de structură atomică şi moleculară. Metode bazate pe interacţiunea
radiaţiilor electromagnetice cu moleculele : refractometrie, polarimetrie, spectre de
vibraţie, rotaţie şi electronice, fluorimetrie.
Metode de rezonanţă : rezonanţă magnetică nucleară, rezonanţă electronică de

spin
Metode electrometrice de analiză : metode potenţiometrice, polarografie,

dielcometrie, conductometrie
Metode termice de analiză
III. Noţiuni de bază de cinetică

Viteza de reacţie. Molecularitate şi ordin de reacţie. Reacţii de ordinul 0 şi I. Aplicaţii
în farmacie.
IV. Chimia fizică a sistemelor disperse

Definiţia şi clasificarea sistemelor disperse. Tipuri de sisteme coloidale. Proprietăţi
generale ale coloizilor: proprietăţi cinetice, proprietăţi optice, electrice.
Fenomene de suprafaţă. Adsorbţia şi izoterme de adsorbţie. Aplicaţie:

cromatografia.
Stabilitatea coloizilor. Emulsii. Suspensii. Aerosoli. Creme.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Măsurători termochimice: Determinarea căldurii de neutralizare.
II. Crioscopie: Determinarea masei moleculare şi a presiunii osmotice
III. Măsurători cinetice: Determinarea constantei de viteză a reacţiei de inversie

a zaharozei
IV. Conductometrie II: Determinarea produsului de solubilitate a acidului

acetilsalicilic
V. Potenţiometrie: Determinarea potenţialului redox şi rH-ul unui sistem redox.
VI. Chimie coloidală: Prepararea coloizilor
VII. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe solide.
VIII. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe lichide.

IX. Studiul proprietăţilor optice ale coloizilor
X. Stabilitatea sistemelor coloidale.
XI. Punctul izoelectric al sistemelor disperse.
XII. Recuperări.
XIII. Verificarea cunoştinţelor practice
A. X X X : Chimie fizică. Ed. Tehnică Bucureşti

Vol.I: Cădariu I: Structura atomului şi moleculei l967
Vol.II: Oniciu L., Zsakó J.: Stările de agregare. Termodinamică chimică, l968
Vol.III: Niac G., Schönberger E.: Electrochimie. Cinetică chimică, l970
Chifu E.: Chimie coloidă, Ed. did. ped., Bucureşti,1969
Kékedy L.: Analiza fizico-chimică, Ed. did. ped. Bucureşti, 1969
Máthé J. : Az anyag szerkezete, Ed. Dacia, Kolozsvár, 1974
Goina T. : Chimie fizică. Structura materiei. Litografiat, IMF Tg.Mureş, 1976
Goina T.: Chimie fizică. Termodinamică chimică. Litografiat, IMF Tg.Mureş,1977
Oniciu L.: Chimie fizică. Electrochimie. Ed. did. ped. Bucureşti 1977
Ionescu C.: Chimie fizică. Ed. did. ped. Bucureşti 1982
Niac G., Voiculescu V., Bâldea I., Preda M.: Formule, tabele, probleme de chimie fizică,
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984
Kékedy L. : Senzori electrochimici metalici şi ion selectivi. Ed. Acad., Bucureşti, 1987
Tőkés B: Fizikai kémia. Kémiai termodinamika. litografiat. Ogyi Marosvásárhely, 1978
Tőkés B.: Fizikai kémia. Kolloidika. Litografiat. OGyI Marosvásárhely, 1978
Tőkés B.: Fizikai kémia. Reakciókinetika. Elektrokémia. Litografiat. OGyI
Marosvásárhely, 1982
Tőkés B. : Fizikai kémia. Anyagszerkezet, Litografiat, OgyI Marosvásárhely, 1985
Tőkés B. Indrumător de lucrări practice de chimie coloidală. Litografiat, UMF
Tg.Mureş, 1965
Muntean Daniela, Donáth-Nagy Gabriella: Indrumător de lucrări practice de chimie
fizică, Litografiat UMF Tg.Mureş, 2004
Suciu Gabriela, Tőkés B.: Chimie fizică. Termodinamică chimică Litografiat UMF
Tg.Mureş, 1994
Suciu Gabriela: Chimie fizică. Cinetica chimică. Litografiat UMF Tg.Mureş, 1994
Tőkés B.: Fizikai kémia gyógyszerészeknek, orvosoknak és biológusoknak. Ed. Mentor,
Tg. Mureş, 2001
Suciu Gabriela: Electrochimie, Litografiat UMF Tg.Mureş, 2004
Suciu Gabriela: Sisteme heterogen disperse, Casa de editură Mureş, Tg.Mureş, 2004
Tőkés B., Dudutz Gyöngyi, Donáth-Nagy Gabriella: Á kémia alapjai. Studium
Alapitvány Kiadó, Marosvásárhely, 2005.
B. Atkins P.: The Elements of Physical Chemistry, Oxford University Press, 2001
Ionescu C.: Chimie fizică. Ed. did. ped. Bucureşti 1982
Tőkés B., Suciu Gabriela, Muntean Daniela, Donáth-Nagy Gabriela: Îndrumător de
lucrări practice de chimie fizică, Litografiat UMF Tg. Mureş 2004
Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei. Atomul, Litografiat UMF Tg.Mureş,
2000
Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei: Molecula, Litografiat UMF Tg..
Mureş, 2001
Suciu Gabriela, Tőkés B.: Chimie Fizică. Termodinamică chimică, Litografiat UMF Tg..
Mureş, 1994
Suciu Gabriela: Chimie Fizică. Cinetica chimică, Litografiat UMF Tg.Mureş, 1994
Suciu Gabriela : Chimie Fizică: Electrochimie, Litografiat UMF Tg. Mureş, 2004
Tőkés B: Fizikai kémia gyógyszerészeknek, orvosoknak, biológusoknak. Ed. Mentor,
Tg. Mureş, 2001
Tőkés B., Donáth-Nagy Gabriella: Kémia előadások és laboratóriumi gyakorlatok, Ed..
Scientia 2002

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I 3 - 3 6 Examen
II 2 - 3 5 Examen

Semestrul
B.
I - - - - -
II 2 - 2 4 Examen
1. DISCIPLINA: CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ
A. Chimie generală şi anorganică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;

B. Introducere în documentare şi cercetare - anul II Facultatea de Farmacie,
C. Chimie generală şi anorganică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea
Asistenţă de Farmacie.
Conf.dr. Olariu Marioara

Şef lucr.dr. Curticăpean Augustin
A. Obligatorie
B. Obligatorie
C. Obligatorie
A CURSURILOR
I. Structura atomului
Electronul. Nucleele atomilor. Neutronul. Spectre atomice. Spectre de raze X ale atomilor.
II. Structura învelişului de electroni al atomului

Modelul clasic al atomului de hidrogen. Modelul cuantic al atomului de hidrogen
după Bohr şi Sommerfeld. Noţiuni de mecanică cuantică. Orbitalii atomului de hidrogen.
Ocuparea orbitalilor cu electroni. Principiul de excludere sau principiul lui Pauli. Principiul
ocupării succesive a orbitalilor cu electroni. Regula lui Hund. Regula Klechkowski.
III. Structura moleculei. Legături chimice

Tipuri de legături chimice. Legătura ionică. Legătura covalentă. Orbitali moleculari.
Legături σ şi π. Legături duble şi triple. Nivele de energie ale orbitalilor moleculari. Ordin de
legătură. Orbitali moleculari hibridizaţi. Orbitali moleculari extinşi şi electroni p delocalizaţi.
Rezonanţă. Metoda legăturilor de valenţă. Metoda orbitalilor moleculari. Molecule deficiente
în electroni. Legături de trei centre.
IV. Starea solidă

Sisteme de cristalizare. Legături chimice în cristale. Reţele ionice. Energia reţelei de
cristalizare. Reţele moleculare. Izomorfism şi polimorfism.
V. Proprietăţi electrice şi magnetice ale elementelor şi substanţelor

Proprietăţi magnetice ale substanţelor. Magnetismul electronic. Diamagnetismul.
Paramagnetismul. Feromagnetismul. Proprietăţi electrice ale substanţelor. Polarizaţia molară.
VI. Termodinamica chimică

Legile termochimiei. Criterii pentru reacţii spontane.
VII. Reacţii chimice. Echilibre chimice
Reacţii complete şi de echilibru. Legea acţiunii maselor. Echilibre în faza gazoasă. Echilibre
în sisteme omogene lichide. Echilibre în sisteme eterogene. Reacţii de precipitare. Reacţii în care
NO al elementelor se schimbă. Factorii care influenţează reacţiile de oxido-reducere.
VIII. Acizi şi baze

Caracterizare generală. Constante de aciditate. Constante de bazicitate. Exponenţi de
activitate, pH ,exponenţi de aciditate şi pK. Scara pH a activităţii (concentraţiei) ionilor de
hidrogen. Funcţia de aciditate HO.
IX. Elementele şi combinaţiile lor

Sistemul periodic.Distribuţia elementelor în natură. Caracterizarea generală a nemetalelor.
X. Hidrogenul şi combinaţiile lui
XI. Grupa a VIII-a principală a sistemului periodic

Gazele rare.
XII. Grupa a VII-a principală a sistemului periodic

Caracterizarea generală a grupei. Florul. Clorul. Bromul. Iodul. Combinaţiile halogenilor.
XIII. Grupa a VI-a principală a sistemului periodic

Caracterizarea generală a grupei. Oxigenul. Ozonul. Oxidul de hidrogen, apa.
Peroxidul de hidrogen. Sulful. Alotropie şi forme polimorfe. Hidrogenul sulfurat. Sulfuri.
Polisulfuri. Oxizii şi oxiacizii sulfului.
XIV. Grupa a V-a principală a sistemului periodic

Caracterizarea generală a elementelor din grupa a V-a. Azotul. Amoniacul. Hidrazina,
hidroxilamina, acidul azothidric. Oxizii şi oxiacizii azotului. Fosforul. Oxizii şi oxiacizii
fosforului. Fosfaţii. Pirofosfaţi, metafosfaţi, polifosfaţi. Arsenul, stibiul, bismutul.
Combinaţiile arsenului, stibiului, bismutului.
XV. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic

Caracterizarea generală a elementelor din grupa a IV-a . Carbon - forme alotropice.
Halogenurile carbonului. Oxizii şi oxiacizii carbonului. Combinaţiile carbonului cu sulful şi
azotul. Combinaţiile carbonului cu metalele. Siliciul. Comparaţii privitoare la chimia siliciului
cu cea a carbonului. Combinaţiile siliciului. Silicaţi.
XVI. Grupa a III-a principală a sistemului periodic

Caracterizarea generală a elementelor din grupa a III-a. Borul. Combinaţiile borului.
XVII. Combinaţii complexe

Teorii moderne ale formării combinaţiilor complexe. Număr de coordinaţie. Număr
atomic efectiv. Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi, cianuri complexe,
halogenuri complexe). Complecşi polinucleari.
XVIII. Nomenclatura combinaţiilor complexe

Natura legăturilor chimice în combinaţiile chimice (MLC, MCC, MOM, MCL).
XIX. Structura spaţială a combinaţiilor complexe
Izomeria combinaţiilor complexe. Carbonili metalici.
XX. Starea metalică

Legătura metalică. Interpretarea proprietăţilor fizice ale metalelor. Proprietăţi chimice
ale metalelor.
XXI. Metalele şi combinaţiile lor

Metode generale de obţinere a metalelor. Obţinerea metalelor de înaltă puritate. Aliaje.
Tipuri de aliaje. Analiza termică. Clasificarea metalelor.
XXII. Elementele metalice din grupele principale I şi II

Metalele din grupa I principală. Metalele alcaline şi combinaţiile lor. Elementele din
grupa a-II-a principală. Beriliul, magneziu şi combinaţiile lor. Metalele alcalino-pămîntoase:
calciu, stronţiu, bariul şi combinaţiile lor.
XXIII. Elementele metalice din grupa a-III-a principală

Aluminiul şi combinaţiile sale.
XXIV. Elementele metalice din grupa a-IV-a principală

Staniul, plumbul şi combinaţiile lor.
XXV. Proprietăţi generale ale elementelor de tranziţie

Elementele grupei a-III-a secundare. Lantan, lantanide şi combinaţiile lor. Actinide:
toriul, uraniul şi combinaţiile lor.
XXVI. Elementele grupei a-IV-a secundare.(Ti, Zr, Hf)
XXVII. Elementele grupei a-V-a secundare. (V, Nb, Ta)
XXVIII. Elementele grupei a-VI-a secundare. (Cr, MO, W). Cromul şi

combinaţiile lui
XXIX. Elementele grupei a-VII-a secundare. (Mn, Th, Re)

Manganul şi combinaţiile lui.
XXX. Elementele grupei a-VIII -a secundare

Caracterizarea generală. Fierul: metalurgia fierului, combinaţiile fierului. Cobaltul şi
combinaţiile lui. Nichelul şi combinaţiile lui.
XXXI. Metalele platinice

Caracterizare generală. Platina şi combinaţiile sale. Paladiul şi combinaţiile lui.
XXXII. Elementele grupei I secundare. (Cu, Ag, Au)

Cuprul şi combinaţiile lui. Argintul şi combinaţiile lui. Aurul şi combinaţiile lui.
XXXIII. Elementele grupei a II secundare. (Zn, Cd, Hg)

Zincul şi combinaţiile lui. Mercurul şi combinaţiile lui.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Introducere în munca de laborator

Instructaj privind protecţia muncii în laboratoarele de chimie. Prezentarea
principalelor vase, ustensile şi aparatură de laborator..
II. Curăţirea ustensilelor şi vaselor de laborator. Soluţii de spălare (prepararea

amestecului cromic). Măsurarea greutăţilor, volumelor şi densităţilor (aerometre,
alcoolmetre)
III. Operaţii de laborator în vederea separării şi purificării substanţelor

Dizolvarea, precipitarea, cristalizarea, decantarea, centrifugarea şi filtrarea (simplă,
sub vid). Distilarea (simplă, sub vid, fracţionată). Sublimarea. Extracţia. Uscarea substanţelor
lichide şi solide. Prepararea, purificarea şi uscarea gazelor.
IV. Dispozitive şi mijloace de menţinere constantă a temperaturii

Puncte termometrice fixe (determinarea punctelor de topire, determinarea punctelor de
fierbere). Obţinerea temperaturilor joase. Amestecuri răcitoare.
V. Verificarea legilor de bază ale chimiei

Legea conservării masei. Legea proporţiilor definite. Echivalent chimic. Determinarea
echivalentului chimic al elementelor (Cu şi Fe). Determinarea echivalentului chimic al
carbonatului de calciu.
VI. Mase atomice şi moleculare

Aplicarea legii generale a gazelor la determinarea maselor atomice a unor metale (Zn,
Al, Mg) şi a maselor moleculare (metoda Victor Meyer).
VII. Soluţii. Solubilizare

Coeficientul de solubilitate, produsul de solubilitate. Determinarea PS a acetatului de
argint. Efecte calorice la dizolvare: călduri de dizolvare, călduri de diluare.
VIII. Prepararea soluţiilor procentuale, molare, normale (concentraţii molale,

fracţii molare)
IX. Reacţii chimice

Viteza de reacţie. Factori care influnţează viteza de reacţie (temperatură, suprafaţă de
contact, catalizatori, etc.). Reacţii şi sisteme redox. Seria tensiunilor electromotoare.
X. Reacţii acido-bazice
Noţiuni de pH. Indicatori. Determinarea pH-ului colorimetric. Soluţii tampon.
Determinarea capacităţii de tamponare.
XI. Halogenii (F, Cl, Br, I) şi calcogeni (O, S)
XII. Azotul şi fosforul
XIII. Carbonul, siliciul şi borul

XIV. Lucrare de verificare practică
XV. Metalele alcaline şi alcalino-pământoase
XVI. Aluminiu şi combinaţiile lui
XVII. Staniul, plumbul şi combinaţiile lor
XVIII. Cromul şi combinaţiile lui
XIX. Manganul şi combinaţiile lui
XX. Fierul-proprietăţile şi combinaţiile lui
XXI. Cobaltul şi combinaţiile lui
XXII. Nichelul şi combinaţiile lui
XXIII. Cuprul,argintul şi combinaţţile lor
XXIV. Zincul şi combinaţiile lui
XXV. Mercurul şi combinaţiile lui
XXVI. Combinaţii coordinative anionice (microsinteze)
XXVII. Combinaţii coordinative cationice (microsinteze)
XXVIII. Lucrare de verificare
A CURSURILOR
I. Cercetarea ştiinţifică-definiţie, coordonate

Caracteristicile cercetătorului; teme de cercetare; alegerea metodei de cercetare; fazele
cercetării ştiinţifice;ambianţe de lucru; importanţa documentării. Comunicarea; Ştiinţa şi
informaţia.
II. Noţiuni de bibliologie. Biblioteconomie. Bibliografie
III. Noţiuni de informatică documentară. Surse de informare (primare,

secundare)
Organizarea informării ştiinţifice. Cataloage de bibliotecă. Fişe de bibliotecă. Indexurile
de bibliotecă. Sistemul C.Z.U. Sisteme moderne de informare. Documentare pe calculator.
IV. Organizarea cercetării ştiinţifice

Planificarea cercetării ştiinţifice. Cercetări individuale şi colective. Fişe individuale.
Cataloage. Extrase.
V. Tipuri de cercetare
Cercetare fundamentală, aplicativă, de frontieră, de explorare, de dezvoltare.
VI. Metode de cercetare ştiinţifică

Observaţia şi experimentul
VII. Prelucrarea datelor experimentale

Tabele, grafice, ecuaţii
VIII. Conţinutul, elaborarea, comunicarea şi publicarea unei lucrări ştiinţifice.

Lucrarea de licenţă
PROGRAMA ANALITICĂ
A SEMINARIILOR
I. Reţeaua de biblioteci din România

Alcătuirea şi documentarea în bibliotecile din Tg.Mureş: Biblioteca Teleki, Biblioteca
Judeţeană şi Biblioteca U.M.F.
II. Documentare pe calculator
III. Fazele cercetării ştiinţifice

Alegerea temei de cercetare.
IV. Alcătuirea tabelelor, graficelor, ecuaţiilor
V. Întocmirea şi prezentarea unei lucrări ştiinţifice pe baza datelor bibliografice.

Publicarea unei lucrări (corectura ei)
A CURSURILOR
I. Legile combinaţiilor chimice. Teoria atomică şi moleculară.

Legile generale ale chimiei. Legea conservării masei (materiei). Legea
proporţiilor.definite. Echivalenţi chimici. Legea proporţiilor multiple. Legile gazelor ideale.
Legea lui Avogadro şi consecinţele ei. Legea generală a gazelor ideale.
II. Elemente de structură a atomilor

Sistematizarea elementelor chimice. Proprietăţi periodice şi neperiodice ale
elementelor. Sistemul periodic şi importanţa lui. Structura învelişului de electroni a
elementelor. Modelul atomului de hidrogen şi explicarea spectrelor.
III. Legături chimice. Structura moleculelor.

Electrovalenţa. Covalenţa. Hibridizarea. Legături polare. Legătura coordinativă.
Combinaţii complexe. Legătura metalică.
IV. Reacţii chimice. Echilibre chimice.

Reacţii complete şi de echilibru. Legea acţiunii maselor. Echilibre în fază gazoasă.
Echilibre în sisteme eterogene. Reacţii de precipitare. Echilibre în sisteme omogene lichide.
Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Factori care influenţează reacţiile de oxido-
reducere.
V. Acizi şi baze
Disociaţia electrolitică a acizilor şi bazelor. Constanta Ka de aciditate şi constanta Kb
de bazicitate. Disociaţia apei. Scara pH.
VI. Nemetale
Halogenii şi combinaţiile lor (F, Cl, Br, I). Oxigenul şi sulful şi combinaţiile lor.
Azotul, fosforul şi combinaţiile lor. Carbonul şi siliciul. Borul.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Introducere în munca de laborator

Introducere. Protecţia muncii. Caietul de referate. Materiale şi instrumentar de laborator.
II. Curăţarea ustensilelor şi a vaselor de laborator

Surse de încălzire şi răcire. Măsurarea masei, volumului şi densităţii substanţelor.
III. Operaţiuni de laborator în vedrea separării şi purificării substanţelor
IV. Determinarea unor constante fizice la substanţe lichide şi solide
V. Verificarea legilor de bază ale chimiei
VI. Soluţii. Solubilitate. Determinarea produsului de solubilitate
VII. Soluţii. Exprimarea concentraţiei soluţiilor
VIII. Reacţii chimice
IX. Echilibre acido-bazice. Determinarea pH-ului
X. Prepararea unor hidroxizi, oxizi şi peroxizi
XI. Prepararea sărurilor simple şi a sărurilor duble
XII. Prepararea unor combinaţii coordinative cu cationi complecşi
XIII. Prepararea unor combinaţii coordinative cu anioni complecşi
XIV. Lucrare de verificare (colocviu de laborator)
A. M.Olariu: Chimie anorganică vol.I, U.M.F., Tg.Mureş, 2002

M.Olariu: Chimie anorganică vol.II, U.M.F., Tg.Mureş, 2002
Tökés B., Dónáth-Nagy Gabriela: Kémiá Elöadások és Laboratórium Gyakortatok,
Scientia Kiadó Kolozsvár, 2002
M.Olariu: Chimie anorganică vol.I, litografia U.M.F., Tg.Mureş, 1992
M.Olariu: Chimie anorganică vol.II,Litografia U.M.F.,Tg.Mureş, 1994
Tökés B.: Szervetlen Kémia, I.Köt., Általános rész, I.M.F. Tg.Mureş, 1978
I.Grecu, T.Goina: Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1982
C.D.Neniţescu: Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1982
L.Pauling: Chimie generală, Ed. Stiinţifică, 1972
D.Negoiu: Tratat de chimie anorganică vol.I,II,III, Ed.Tehnică
E.Beral, M.Zapen: Chimie anorganică, Ed. Tehnică, 1977
Gh.Marcu, Maria Brezeanu, Anita Bâtcu, Cornelia Bejan, Rodica Căţuneanu: Chimie
anorganică, Ed.Didactică şi Pedagogică, 1987
Gh.Marcu: Chimia metalelor, Ed.Didactică şi Pedagogică, 1979
M.Olariu : Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia
U.M.F. Tg-Mureş, 1999
M.Olariu: Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia I.M.F.
Tg.Mureş, 1981
M. Olariu, Strîmbu Adela: Probleme de chimie anorganică, U.M.F Tg.Mureş, 1997
M. Olariu, Curticăpean Augustin: Îndrumător lucrări practice de chimie generală şi
anorganică-Colegiul de Farmacie- U.M.F Tg.Mureş, 2001
M.Iuşut: Probleme de chimie generală şi anorganică,Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981
L.Pauling: Chimie generală, Ed.Ştiinţifică, 1972
I.Grecu, E.Curea, M.Neamţu: Chimie anorganică. Lucrări practice, Litografia U.M.F.
Cluj, 1975
N.Mironescu, A.Tutoveanu: Tehnica lucrărilor de laborator, Ed.Tehnică, 1967
Manualul inginerului chimist
Manualul chimistului
B. D.Dumitraşcu: Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice, Litografiat I.M.F. Cluj-Napoca, 1970

Goina T.: Orientarea în cercetare ştiinţifică (pentru uzul studenţilor), I.M.F. Tg-Mureş, 1987
V.Moldoveanu, Gh.Popescu, M.Tomescu: Ghidul bibliotecilor din România, Ed.Enc.
Bucureşti, 1970
N.Georgescu-Tisu: Cartea şi bibliotecile, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1972
G. Lăzărescu: Sistematizarea informaţiilor şi chimia organică Ed.Acad. R.S.R., Bucureşti,1972
L. Georgescu: Metodologia redactării unei lucrări ştiinţifice, Litografiat I.M.F. Timişoara, 1980
St.Georgescu: Epistemiologie, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979
Biblioteca şi universitatea - Studiul şi lucrări de biblioteconomie- Universitatea Babeş
Bolyai Cluj, Biblioteca Centrală Universitară, 1972
Cartea interferenţelor - Ciclu de conferinţe - Ed.Şt.Enc., Bucureşti, 1985
Selye J.: Bonckés alatt a kutatás, Kritarion Kőnyvkiadó, Bukarest,1975
Manual UNIMAR - Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 1993
Material metodic pentru studenţii anului I.,Tg.Mureş, I.M.F., Biblioteca Centrală, S.I.D.
A kőnyvtár kezelése, Országos Széchényi Kőnyvtár, Kőnyvtártudomanyi és
módszertani Kőzpont, Budapest,1990
Buletin de informare bibliografică 1985-1990, Biblioteca U.M.F.Tg.Mureş, uz intern
Lista abrevierilor şi denumirilor celor mai importante periodice farmaceutice, medicale sau care au
contingenţă cu preocupările din domeniul farmaciei, Practica Farmaceutică, vol.I, 3-4, 1986, 76-87.
C. M. Olariu; Chimie Anorganică, vol. I-III, Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1992-1996

B. Tőkés; Szervetlem kémia, általános resz. Litografia U.M:F. Tg-Mureş 1977
I. Grecu; T. Goina; Chimia anorganică, E.D.P. Bucureşti, 1982
C.D. Neniţescu; Chimie Generală, E.D.P. Bucureşti, 1982
D. Negoiu; Tratat de chimie anorganică, vol I-III, Ed. Tehnică, Bucureşti
G.Marcu; Maria Brezeanu, Anita Bâtcu, Cornelia Bejan, Rodica Căţuneanu; Chimie
Anorganică, E.D.P., Bucureşti, 1987
L. Literat; Chimie Generală, E.D.P. Bucureşti, 1975
M. Olariu, A. Curticăpean; Îndrumător. Lucrări practice de chimie generală şi
anorganică Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 2001
M. Olariu; Îndrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia
U.M.F. Tg-Mureş, 1999
M. Olariu; Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia U.M.F. Tg-
Mureş, 1981
I. Grecu, E. Curea, M. Neamţu; Lucrări de chimie anorganică, Ed. Tehnică, 1967
N. Mironescu, A. Tutoveanu; Tehnica lucrărilor de laborator, Ed. Tehnică, 1967
Manualul inginerului chimist
Manualul chimistului

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I 3 - 3 7 Examen
II 2 - 3 5 Examen

Semestrul
B.
I 1 1 - 2 Colocviu
II - - - - -

Semestrul
C.
I 2 - 2 5 Examen
II - - - - -
1. DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ
A. Chimie organică – anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;

B. Chimie organică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de
Farmacie.
Conf.dr. Avrigeanu Veronica

Asist.drd. Mircia Eleonora
A. Obligatorie
B. Obligatorie
A CURSURILOR
I. Introducere. Noţiuni teoretice de chimie organică

Obiectul şi importanţa chimiei organice pentru farmacie. Consideraţii asupra structurii
compuşilor organici. Metode chimice şi fizice pentru determinarea structurii compuşilor
organici. Modelul tetraedric al atomului de carbon. Hibridizarea C. Tipuri de legături chimice.
Efecte electronice (efectul inductiv şi electromer).
II. Izomerie. Clasificarea reacţiilor chimice. Mecanismele reacţiilor chimice

Izomeria de structură (de catenă, de poziţie, metamerie, tautomerie, mezomerie). Izomeria
sterică (geometrică cis-trans şi optică). Mecanismul SR, SE, SN, AR, AE, AN.
III. Hidrocarburi
Hidrocarburi aciclice saturate. Hidrocarburi monociclice saturate. Hidrocarburi nesaturate
cu o legătură dublă şi cu două legături duble. Hidrocarburi nesaturate cu triplă legătură.
Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. Nomenclatură, structură, izomerie, obţinere,
proprietăţi, reprezentanţi.
IV. Compuşi halogenaţi

Compuşi halogenaţi saturaţi, alilici, benzilici, vinilici, aromatici. Nomenclatură,
obţinere proprietăţi, reprezentanţi.
V. Compuşi hidroxilici
Alcooli mono- di- şi polihidroxilici. Eteri. Fenoli mono- di- şi polihidroxilici. Nomenclatură,
structură, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.
VI. Compuşi carbonilici

Compuşi mono- şi dicarbonilici saturaţi. Compuşi carbonilici nesaturaţi. Cetene.
Chinone. Nomenclatură, clasificare, structura grupei carbonil, obţinere, proprietăţi,
reprezentanţi.
VII. Compuşi carboxilici
Acizi mono-,di- şi policarboxilici saturaţi, aromatici şi nesaturaţi. Nomenclatura,
structura grupei carboxil, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.
VIII. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici

Nomenclatură, clasificare. Halogenurile acizilor carboxilici. Anhidride. Amide. Nitrili.
Esteri. Nomenclatură, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi. Ceruri. Grăsimi. Săpunuri.
IX. Compuşi organici cu azot

Nitroderivaţi. Nitrozoderivaţi. Azoderivaţi. Azoxiderivaţi. Hidrazoderivaţi. Amine
alifatice şi aromatice. Săruri de diazoniu. Clasificare, nomenclatură, structură, obţinere,
proprietăţi, reprezentanţi.
X. Compuşi conţinând funcţia carboxil alături de alte funcţiuni

Acizi halogenaţi, acizi alcooli, acizi aldehide, acizi cetone, acizi fenoli.
Nomenclatură, structură, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.
XI. Compuşi organometalici

Compuşi cu metalele alcaline, cu metale din grupa a doua şi a treia. Nomenclatură,
structură, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi. Tipuri de legătură carbon-metal.
XII. Compuşi organici cu S, P, Si, As

Tioli. Sulfuri. Tioaldehide şi tiocetone. Acizi sulfinici şi sulfonici. Nomenclatură,
clasificare, obţinere, proprietăţi. Compuşi organici ai Si, P şi As.
XIII. Derivaţi ai acidului carbonic

Clorura de carbonil. Amidele acidului carbonic. Nomenclatură clasificare, obţinere,
proprietăţi.
XIV. Compuşi cu funcţiuni mixte

Aminoacizi. Peptide. Polipeptide. Proteine. Clasificare, nomenclatură, obţinere,
proprietăţi. Aminoalcooli. Aminofenoli.
XV. Hidraţi de carbon

Nomenclatură, clasificare, structură. Monozaharide. Dizaharide. Polizaharide.
Obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.
XVI. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic

Terpenoide. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. Sesquiterpenoide. Diterpenoide.
Triterpenoide. Carotenoide. Steroide. Nomenclatură, clasificare, structură, obţinere,
proprietăţi, reprezenţanţi mai importanţi.
XVII. Compuşi heterociclici

Clasificare, nomenclatură, structură. Compuşi heterociclici aromatici Furan. Tiofen.
Pirol. Azoli. Piridină. Oxazine şi tiazine. Obţinere, proprietăţi, derivaţi mai importanţi.
XVIII. Coloranţi
Clasificare, nomenclatură, structură. Coloranţi azoici. Coloranţi arilmetanici. Coloranţi
azinici, oxazinici şi tiazinici. Coloranţi antrachinonici. Obţinere, utilizări, reprezentanţi.
XIX. Compuşi macromoleculari
Clasificare, obţinere, proprietăţi. Relaţia între structură şi proprietăţi. Polimerizarea
monomerilor vinilici şi dienici. Policondensarea.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Separarea şi purificarea compuşilor organici

Recristalizarea. Sublimarea. Distilarea simplă. Distilarea amestecului azeotrop şi
demixtiunea azeotropului. Antrenarea cu vapori de apă. Extracţia cu solvenţi. Determinarea
proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă
de încălzire (Boetius). punctul de fierbere.
II. Reacţii chimice ale substanţelor organice

Reacţii de halogenare, hidroliză, oxidare, diazotare, cuplare, acilare, adiţie, nitrare
esterificare, sulfonare. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor
intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. Determinarea randamentului de reacţie
şi a unor proprietăţi fizice a substanţei obţinute.
III. Analiza chimică organică

Analiza preliminară. Analiza elementară calitativă. Analiza C, H, N, P, S, halogeni.
Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi saturate şi nesaturate, hidrocarburi aromatice,
funcţia hidroxil, carbonil, carboxil, nitro, amină, aminoacizi, monozaharide, dizaharide şi
polizaharide. Analiza unor probe necunoscute.
A CURSURILOR
I. Structura compuşilor organici

Modelul tetraedric al atomului de C. Hibridizarea atomului de C. Tipuri de legături
chimice în chimia organică (legătura covalentă, covalentă coordinativă, ionică, de hidrogen,
ioni-dipoli, forţe van der Waals). Legătura covalentă polară. Molecule polare. Efecte
electronice în moleculele organice (efectul inductiv şi electromer).
II. Clasificarea reacţiilor chimice organice

Mecanisme de reacţie. Izomeria compuşilor organici. Mecanismul SR, SE, SN, AR,
AE, AN. Izomeria de structură (de catenă, de poziţie, metamerie, tautomerie, mezomerie).
Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică).
III. Hidrocarburi
Hidrocarburi saturate (alcani şi cicloalcani). Hidrocarburi nesaturate (alchene,
alcadiene, alchine). Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare.
IV. Compuşi halogenaţi
V. Compuşi hidroxilici
Alcooli. Eteri. Fenoli.
VI. Compuşi carbonilici

Aldehide. Cetone.
VII. Compuşi carboxilici
Acizi monocarboxilici saturaţi şi aromatici. Obţinere, proprietăţi, reprezentanţi. Acizi
policarboxilici saturaţi şi aromatici. Obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.
VIII. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici

Nomenclatură, clasificare. Halogenurile acizilor carboxilici. Anhidride. Amide. Nitrili.
Esteri. Obţinere, proprietăţi. Grăsimi. Săpunuri.
IX. Compuşi organici cu azot

Nitroderivaţi. Amine. Săruri de diazoniu. Obţinere, proprietăţi.
X. Compuşi organometalici
Compuşi cu metale alcaline. Compuşi organomagnezieni. Obţinere, proprietăţi.
XI. Compuşi cu funcţiuni mixte

Aminoacizi. Exemple, obţinere, proprietăţi. Peptide. Proteine.
XII. Hidraţi de carbon

Clasificare. Structură. Monozaharide. Dizaharide. Polizaharide. Obţinere, proprietăţi,
reprezentanţi.
XIII. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic

Terpenoide. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. Sesquiterpenoide. Diterpenoide.
Triterpenoide. Carotenoide. Clasificare, structură, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi mai
importanţi.
XIV. Compuşi heterociclici

Clasificare, nomenclatură, structură. Compuşi heterociclici aromatici. Furan. Tiofen.
Pirol. Piridină. Obţinere, proprietăţi.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Separarea şi purificarea compuşilor organici

Recristalizarea. Sublimarea. Distilarea simplă. Distilarea unui amestec azeotrop şi
demixţiunea azeotropului. Antrenarea cu vapori de apă. Determinarea proprietăţilor fizice ale
substanţelor organice. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire.
Punctul de fierbere.
II. Reacţii chimice ale compuşilor organici

Reacţii de halogenare, de hidroliză, de diazotare şi de cuplare, de acilare, de nitrare,
obţinerea săpunului. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari
cu importanţă în sinteza medicamentului.
III. Analiza chimică organică

Analiza preliminară. Analiza elementară calitativă (analiza, C, H, N, P, S, halogeni).
Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi, funcţia hidroxil, amină, carbonil, carboxil,
monozaharide. Analiza unor probe necunoscute.
A. I.M.Iovu: Chimie organică, Ed.did. şi ped. Bucureşti, 1995

C.D.Neniţescu: Chimie organică, vol.I. şi II, Ed.did. şi ped. Bucureşti, 1974
M.Avram: Chimie organică, Ed.Academici, Bucureşti, 1983
E.Angelescu, Felicia Cornea: Probleme teoretice de chimie organică, Ed.şt. Bucureşti, 1973
Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. Curs de chimie organică, UMF Tg.-Mureş, 1999
Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici. Curs de chimie organică,
UMF Tg.Mureş, 2000
Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi, hidroxilici, carbonilici, carboxilici şi derivaţi
ai acidului carbonic. Curs de chimie organică, UMF Tg.Mureş, 2001
Veronica Avrigeanu: Compuşi cu funcţiuni mixte. Curs de chimie organică, UMF
Tg.Mureş, 2001
Veronica Avrigeanu: Compuşi organici cu N, S, Si, P, metale. Compuşi heterociclici
aromatici. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic. Curs de chimie organică, UMF
Tg.Mureş, 2001
Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. ISBN 973-85602-3-3. University Press Târgu Mureş, 2002
Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică, vol.I: Metode de separare şi
purificare ale substanţelor organice. Reacţii chimice ale compuşilor organici. UMF,
Tg.Mureş, 1993.
Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică, vol.II: Analiza organică calitativă
(Analiza preliminară, elementară şi funcţională), UMF Tg.Mureş, 1993.
Organicum-Chimie organică practică, Ed.şt. şi enciclopedică Bucureşti, 1982
Lucrări practice de chimie organică. Şef lucr. Veronica Avrigeanu, UMF Tg.-Mureş, 1998
Kajtár M.: Változatok négy elemre. Szerves kémia, Gondolat Kiadó, Budapest, 1984
Mackie R.K., Smith D.M.: Szerves kémiai szintézisek, Műszaki Könyvkiadó, Budapest, 1986
Furka Á.: Szerves kémia, Tankönyvkiadó, Budapest, 1988
Pais I.: Szerves kémia, Kertészeti és Élelmiszeripari Egyetem, Budapest, 1989, Egyetemi
jegyzet
Berecz E.: Kémia műszakiaknak, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 1991
Dudutz Gyöngyi: Gyógyszeripari technológia, I, II, III, Mogye, Marosvásárhely, 1981-1994
Veronica Avrigeanu, Silvia Imre: Aplicaţii practice de chimie organică, partea I, U.M.F.
Târgu-Mureş, 2003
Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia: Aplicaţii practice de chimie organică, partea II, U.M.F.
Târgu-Mureş, 2005
B. M.Iovu: Chimie organică, Ed.did. şi ped., Bucureşti, 1995.

C.D.Neniţescu: Chimie organică, vol.I şi II, Ed.did. şi ped., Bucureşti, 1983.
M. Avram: Chimie organică, Ed. Academiei, Bucureşti, 1983.
Veronica Avrigeanu, Silvia Imre: Chimie Organică, vol. I, Colegiul Universitar Medical
– Tehnică Farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, 2004.
Veronica Avrigeanu, Silvia Imre: Chimie Organică, vol. II, Colegiul Universitar Medical
– Tehnică Farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, 2004.
Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia: Lucrări practice de Chimie organică - Colegiul
univ.med. de tehnică farmaceutică, UMF Tg.Mureş, 2001.
Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de Chimie organică, UMF Tg.Mureş, 1998.
Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia: Chimie organica practică pentru tehnicieni de
farmacie, ISBN 973-7788-41-9, University Press, Tg. Mureş, 2005.
ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I 3 - 4 7 Examen
II 3 - 4 7 Examen

Semestrul
B.
I 1 - 2 4 Examen
II 1 - 2 3 Examen
1. DISCIPLINA: BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ; CHIMIE SANITARĂ A
MEDIULUI ŞI ALIMENTELOR
A. Biochimie farmaceutică - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;

B. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor - anul IV Facultatea de Farmacie,
C. Biochimie - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie;
D. Biochimie - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie;
E. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor - anul III Facultatea de Farmacie,
Prof.dr. Oşan Alexandrina

Şef lucr.dr. Nagy Előd - Ernő
Prep.drd. Tero - Vescan Amelia
A. Obligatorie
B. Obligatorie
C.
OBLIGATO
RIE
D. Obligatorie
E. Obligatorie
A CURSURILOR
I. Proteine
Rolul biologic al proteinelor.Aminoacizi: structură, clasificare şi rol biologic. Peptide
cu importanţă biologică. Structura şi clasificarea proteinelor. Nucleoproteine: nucleozide,
nucleotide, structura acizilor nucleici. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi),
mioglobina.
II. Enzime
Generalităţi. Nomenclatură şi clasificare. Structură. Coenzime, grupări prostetice,
cosubstrate ale enzimelor: clasificare. Mecanismul de acţiune al enzimelor. Izoenzime.
Cinetica reacţiilor enzimatice : factorii care influenţează activitatea enzimatică.Efectori
enzimatici: activatori şi inhibitori. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent.
Repartizarea celulară a enzimelor. Enzime biochimice şi xenobiotice. Importanţa
enzimologiei.
III. Vitamine
Generalităţi, definiţie, clasificare. Vitamine hidrosolubile: tiamina, riboflavina,
niacina, piridoxina, acidul pantotenic, biotina, acidul folic, acidul paraaminobenzoic, acidul
ascorbic, cobalamina (structură, proprietăţi, răspândire, metabolism, functia de coenzima, rol
biologic, carenţă). Vitamine liposolubile:retinolul,calciferoli,tokoferoli, filochinone, substanţe
cu activitate vitaminică: ubichinone, acid lipoic, acizi graşi esenţiali, colina, mezoinozitolul,
(structură, proprietăţi, metabolism, functia de coenzima, rol biologic, carenţă).
IV. Metabolism
Caracterele generale ale proceselor metabolice.
V. Căile generale ale metabolismului

Oxidarea biologică: mecanism, bilanţ energetic.Fosforilarea oxidativă, reglare,
inhibitori. Oxidoreduceri microzomale. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Ciclul
citratului: etape, bilanţ energetic, reglarea şi importanţa ciclului. Transportul prin membrana
mitocondrială a ionilor şi moleculelor.
VI. Metabolismul glucidic

Generalităţi. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Digestia şi
absorbţia glucidelor. Căi de metabolizare ale glucozei. Glicoliza: mecanism, reglare, bilanţ
energetic, importanţă. Gluconeogeneza: mecanism, reglare, importanţă. Degradarea aerobă a
glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic:
mecanism şi importanţă. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza
(mecanism şi reglare). Metabolismul galactozei şi fructozei. Tulburări patologice în
metabolismul glucidic.
VII. Metabolismul lipidic

Lipide cu importanţă biologică: clasificare, structură, rol biologic. Digestia, absorbţia şi
transportul lipidelor. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul
acizilor graşi: biosinteză şi degradare. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare.
Metabolismul glicerolului. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare.
Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi
transformări. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Patologia metabolismului lipidic.
VIII. Metabolismul proteic

Digestia proteinelor, absorbţia şi transportul aminoacizilor. Metabolismul intermediar al
aminoacizilor. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare, transaminare,
transdezaminare, decarboxilare). Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi
ureogeneza. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Căi speciale de metabolizare a unor
aminoacizi (Phe, Tyr, Glu, Trp). Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Ciclul
enterohepatic al pigmenţilor biliari. Tulburări metabolice. Metabolismul nucleoproteinelor şi
acizilor nucleici. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi
pirimidinice. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. Tulburări metabolice.
Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Codul genetic. Biosinteza
proteinelor -mecanism şi inhibitori. Reglarea biosintezei (teoria operonului).
IX. Interrelaţii metabolice
X. Reglarea proceselor metabolice

Reglarea hormonală. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. Hormoni steroizi
şi derivaţi ai aminoacizilor: structură, biosinteză, degradare, rol biologic, mecanism de acţiune
şi tulburări ale secreţiei.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Proteine
Reacţii calitative ale aminoacizilor. Separarea cromatografică a aminoacizilor. Reacţii
calitative ale proteinelor simple şi complexe.
II. Enzime
Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. Determinarea Km. Specificitatea
enzimelor. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare, condiţii optime,
exprimarea activităţii enzimatice. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine,
peroxidaza. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. Hidrolaze: determinarea
activităţii lipaze serice; determinarea activităţii colinesterazei, a fosfatezei alcaline şi acide;
determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată);
determinarea activităţii uropepsinogenului. Liaze: determinarea activităţii adolazei.
III. Vitamine
Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Dozarea tiaminei din urină.
Dozarea carotenilor din ser. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din
ser şi urină. Dozarea niacinei.
IV. Metabolismul glucidic

Reacţii calitative ale glucidelor. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi
cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Dozarea fructozei serice. Dozarea
acidului piruvic din ser (metoda cu 2,4-dinitrofenilhidrazină).
V. Metabolismul lipidic
Reacţii calitative ale lipidelor. Dozarea lipidelor totale, a trigliceridelor şi a
glicerolului seric. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. Dozarea LDL
colesterolului. Dozarea corpilor cetonici din urină.
VI. Metabolismul proteic

Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Dozarea azotului total şi neproteic din ser
prin metoda Kjeldahl. Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-
Stevens.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Dozarea acidului uric din ser şi
urină (din ser -metoda Folin, din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Dozarea creatininei din
ser şi urină (metoda Jaffé). Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin), fibrinogenului şi a
bilirubinei serice (metoda Jendrassik). Micrometoda Bradford pt dozarea cantitativa a
proteinelor.
VII. Metabolismul mineral

Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). Dozarea
calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. Dozarea fosfatului seric
(metoda Raabe). Dozarea iodului urinar. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer
modificată).
VIII. Analiza urinei

Analiza urinei patologice.
IX. Hormoni
Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda
spectrofotometrică). Dozari hormonale prin reactia Elisa.
A CURSURILOR
I. Chimia sanitară şi igiena apei

Nevoile de apă. Compoziţia naturală a apei. Poluarea apei. Apa potabilă. Influenţa apei
asupra sănătăţii. Condiţiile de potabilitate ale apei. Ape reziduale.
II. Chimia sanitară şi igiena aerului

Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. Surse de poluare ale aerului.
Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea
aerului. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. Profilaxia şi combaterea poluării aerului
III. Chimia sanitară şi igiena solului

Structura solului. Proprietăţile fizice ale solului. Compoziţia chimică a solului. Poluarea
solului şi influenţa asupra sănătăţii. Indicatorii poluării solului.
IV. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei

Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale,
necesarul caloric, coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere, modificări ale trofinelor
alimentare în procesul culinar.
Proteinele, glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare, rol biologic, necesar
şi surse alimentare.
Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale.
Macroelementele în alimentaţie: calciul, fosforul, magneziul, sulful, sodiul,
potasiul.Microelementele în alimentaţie: fierul, zincul, cuprul, iodul, fluorul, cobaltul,
seleniul, manganul, molibdenul.
Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile.
Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari, clasificare, influenţa
aditivilor asupra sănătăţii.
Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică, valoare nutritivă, contaminare şi
poluare, alterare, conservare. Produse lactate.
Carnea: compoziţie chimică, valoare nutritivă, transformările suferite de carne după
sacrificare, alterare, contaminare şi poluare, conservare.
Peştele: compozita chimică, valoare nutritivă, alterare şi conservare.
Ouăle: structură şi compoziţie chimică, valoare nutritivă, învechire şi alterare.
Grăsimile alimentare: compoziţie chimică, preparare, proprietăţi, valoare nutritivă,
alterare, conservare.
Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului, compoziţie chimică. Făina.
Pâinea. Valoarea nutritivă a produselor din cereale.
Produse zaharoase: caracteristici generale, valoare nutritivă, contaminare şi poluare.
Legume şi fructe: compoziţie chimică, valoare nutritivă şi dietetică, păstrare,
conservare, contaminare şi poluare.
Băuturi nealcoolice: clasificare, preparare, compoziţie chimică, valoare nutritivă,
alterare şi conservare.
Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică, băuturi alcoolice nedistilate (berea, vinul),
băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat, rachiuri naturale).
Metabolizarea alcoolului în organism.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Analiza apei
Proprietăţi organoleptice. Proprietăţi fizice. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea
pH-ului, determinarea rezidului fix. Analiza chimică a apei: determinarea NH3, azotiţi,
azotaţi, plumbului, H2S. Determinarea clorurilor, substanţelor organice, oxigenului dizolvat,
durităţii, clorului rezidual, fierului.
II. Analiza aerului

Recoltarea probelor de aer. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei
normale, a oxigenului, CO2. Determinarea poluanţilor: NO2, acidităţii, pulberilor totale.
III. Analiza a solului:

Recoltarea probelor. Compozitia chimica: umiditatea, azotul amoniacal, azotul
organic, azotul proteic, carbonul oraganic. Determinari din extractul apos: obtinerea
extractului apos, determinarea oxidabilitatii.
IV. Analiza alimentelor

Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl, Luff-Schoorl şi
Bertrand
Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic, determinarea
densităţii, grăsimii (metoda acid-butirometrică), extractului, titrului proteic, acidităţii. Lapte
praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. Smântâna: determinarea grăsimii. Brânzeturi:
determinarea acidităţii, clorurii de sodiu şi a grăsimii. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a
prospeţimii (reacţia Kreiss). Enzimele şi substanţele minerale din lapte: determinarea
calciului, identificarea amilazei, peroxidazei, reductazei, determinarea fosfatazei alcaline şi a
catalazei.
Analiza cărnii şi a preparatelor din carne:
Prepararea probei medii, determinarea pH-ului, identificarea şi dozarea amoniacului,
dozarea azotului uşor hidrolizabil, identificarea peroxidazei, determinarea azotaţilor si
azotiţilor din salam.
Analiza grăsimilor şi a uleiurilor.
Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii, acidităţii libere, indicele de aciditate,
indicele de saponificare, indicele de iod, indicele de peroxid, indicii Reichert-Meissl şi
Polenske, indicele Hehner.
Analiza oului: determinarea prospeţimii, dozarea fosfaţilor din albuş, dozarea lecitinei
din gălbenuş.
Analiza produselor zaharoase:
Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. Analiza
mierii: examenul organoleptic, determinarea densităţii, extractului, apei, acidităţii,
fermenţilor diastazici.
Analiza cerealelor, a produselor din cereale, a legumelor şi fructelor:
Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină, determinarea porozităţii pâinii.
Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale.
Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice:
Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale, a CO2, cafeinei (din ceai şi cafea).
Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic, acidităţii totale, volatile şi fixe, SO2,
determinarea furfurolului şi alcoolului metilic.
A CURSURILOR
I. Proteine
Rolul biologic al proteinelor.Aminoacizi: structură, clasificare şi rol biologic. Peptide
cu importanţă biologică. Structura şi clasificarea proteinelor. Nucleoproteine: nucleozide,
nucleotide, structura acizilor nucleici. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi),
mioglobina.
II. Enzime
Generalităţi. Nomenclatură şi clasificare. Structură. Coenzime, grupări prostetice,
cosubstrate ale enzimelor: clasificare. Mecanismul de acţiune al enzimelor. Izoenzime.
Cinetica reacţiilor enzimatice: factorii care influenţează activitatea enzimatică.Efectori
enzimatici: activatori şi inhibitori. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent.
Repartizarea celulară a enzimelor. Enzime biochimice şi xenobiotice. Importanţa
enzimologiei.
III. Vitamine
Generalităţi, definiţie, clasificare. Vitamine hidrosolubile: tiamina, riboflavina,
niacina, piridoxina, acidul pantotenic, biotina, acidul folic, acidul paraaminobenzoic, acidul
ascorbic, cobalamina (structură, proprietăţi, răspândire, metabolism, functia de coenzima, rol
biologic, carenţă). Vitamine liposolubile:retinolul,calciferoli,tokoferoli, filochinone, substanţe
cu activitate vitaminică: ubichinone, acid lipoic, acizi graşi esenţiali, colina, mezoinozitolul,
(structură, proprietăţi, metabolism, functia de coenzima, rol biologic, carenţă).
IV. Metabolism
Caracterele generale ale proceselor metabolice.
V. Căile generale ale metabolismului

Oxidarea biologică: mecanism, bilanţ energetic.Fosforilarea oxidativă, reglare,
inhibitori. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Ciclul citratului: etape, bilanţ energetic,
reglarea şi importanţa ciclului. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi
moleculelor.
VI. Metabolismul glucidic

Generalităţi. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Digestia şi
absorbţia glucidelor. Căi de metabolizare ale glucozei. Glicoliza: mecanism, reglare, bilanţ
energetic, importanţă. Gluconeogeneza: mecanism, reglare, importanţă. Degradarea aerobă a
glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic:
mecanism şi importanţă. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza
(mecanism şi reglare). Metabolismul galactozei şi fructozei. Tulburări patologice în
metabolismul glucidic.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Proteine
Reacţii calitative ale aminoacizilor. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi
complexe.
II. Enzime
Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. Determinarea Km. Specificitatea
enzimelor. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare, condiţii optime,
exprimarea activităţii enzimatice. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine,
peroxidaza. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. Hidrolaze: determinarea
activităţii lipaze serice; determinarea activităţii colinesterazei, a fosfatezei alcaline şi acide;
determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată);
Liaze: determinarea activităţii adolazei.
III. Vitamine
Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Dozarea tiaminei din urină.
Dozarea carotenilor din ser. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din
ser şi urină.
IV. Metabolismul glucidic

Reacţii calitative ale glucidelor. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi
cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Dozarea fructozei serice. Dozarea
acidului piruvic din ser (metoda cu 2,4-dinitrofenilhidrazină).
D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
A CURSURILOR
I. Metabolismul lipidic
Lipide cu importanţă biologică: clasificare, structură, rol biologic. Digestia, absorbţia
şi transportul lipidelor. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul
acizilor graşi: biosinteză şi degradare. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare.
Metabolismul glicerolului. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare.
Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul colesterolului: biosinteză
şi transformări. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Patologia metabolismului
lipidic.
II. Metabolismul proteic

Digestia proteinelor, absorbţia şi transportul aminoacizilor. Metabolismul intermediar
al aminoacizilor. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare,
transaminare, transdezaminare, decarboxilare). Transformarea amoniacului în organism:
glutaminogeneza şi ureogeneza. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor.
Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor
biliari. Tulburări metabolice. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Biosinteza
nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. Degradarea
nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. Tulburări metabolice. Biosinteza acizilor
nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Codul genetic. Biosinteza proteinelor -mecanism
şi inhibitori. Reglarea biosintezei (teoria operonului).
III. Interrelaţii metabolice
IV. Reglarea proceselor metabolice

Reglarea hormonală. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. Hormoni steroizi
şi derivaţi ai aminoacizilor: structură, biosinteză, degradare, rol biologic, mecanism de acţiune
şi tulburări ale secreţiei.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Metabolismul lipidic
Reacţii calitative ale lipidelor. Dozarea lipidelor totale, a trigliceridelor şi a
glicerolului seric. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. Dozarea LDL
colesterolului. Dozarea corpilor cetonici din urină.
II. Metabolismul proteic

Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin) si a
fibrinogenului Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-Stevens.Dozarea ureei
serice şi urinare (metoda cu urează). Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda
Folin, din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda
Jaffé), dozarea bilirubinei serice (metoda Jendrassik).
III. Metabolismul mineral

Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). Dozarea
calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. Dozarea fosfatului seric
(metoda Raabe). Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată).
IV. Analiza urinei

Analiza urinei patologice.
V. Hormoni
Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda
spectrofotometrică). Dozari hormonale prin reactia Elisa.
E. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
A CURSURILOR
I. Chimia sanitară şi igiena apei

Nevoile de apă. Compoziţia naturală a apei. Poluarea apei. Apa potabilă. Influenţa
apei asupra sănătăţii. Condiţiile de potabilitate ale apei. Ape reziduale.
II. Chimia sanitară şi igiena aerului

Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. Surse de poluare ale
aerului. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. Factori care influenţează poluarea şi
autopurificarea aerului. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. Profilaxia şi combaterea
poluării aerului.
III. Chimia sanitară şi igiena solului

Structura solului. Proprietăţile fizice ale solului. Compoziţia chimică a solului.
Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. Indicatorii poluării solului.
IV. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei

Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale,
necesarul caloric, coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere, modificări ale trofinelor
alimentare în procesul culinar.
Proteinele, glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare, rol biologic, necesar
şi surse alimentare.
Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale.
Macroelementele în alimentaţie: calciul, fosforul, magneziul, sulful, sodiul,
potasiul.Microelementele în alimentaţie: fierul, zincul, cuprul, iodul, fluorul, cobaltul,
seleniul, manganul, molibdenul.
Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile.
Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari, clasificare, influenţa
aditivilor asupra sănătăţii.
Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică, valoare nutritivă, contaminare şi
poluare, alterare, conservare. Produse lactate.
Carnea: compoziţie chimică, valoare nutritivă, transformările suferite de carne după
sacrificare, alterare, contaminare şi poluare, conservare.
Peştele: compozita chimică, valoare nutritivă, alterare şi conservare.
Ouăle: structură şi compoziţie chimică, valoare nutritivă, învechire şi alterare
Grăsimile alimentare: compoziţie chimică, preparare, proprietăţi, valoare nutritivă,
alterare, conservare.
Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului, compoziţie chimică. Făina.
Pâinea. Valoarea nutritivă a produselor din cereale.
Produse zaharoase: caracteristici generale, valoare nutritivă, contaminare şi poluare.
Legume şi fructe: compoziţie chimică, valoare nutritivă şi dietetică, păstrare,
conservare, contaminare şi poluare.
Băuturi nealcoolice: clasificare, preparare, compoziţie chimică, valoare nutritivă,
alterare şi conservare.
Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică, băuturi alcoolice nedistilate (berea, vinul),
băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat, rachiuri naturale).
Metabolizarea alcoolului în organism.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Analiza apei
Proprietăţi organoleptice. Proprietăţi fizice. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea
pH-ului, determinarea rezidului fix. Analiza chimică a apei: determinarea NH3, clorurilor,
substanţelor organice, oxigenului dizolvat, durităţii, clorului rezidual.
II. Analiza aerului

Recoltarea probelor de aer. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei
normale. Determinarea poluanţilor: NO2, acidităţii, pulberilor totale.
III. Analiza a solului

Recoltarea probelor. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos,
determinarea oxidabilitatii.
IV. Analiza alimentelor

Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl, Luff-Schoorl şi
Bertrand
Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic, determinarea
densităţii, grăsimii (metoda acid-butirometrică), extractului, titrului proteic, acidităţii. Lapte
praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. Smântâna: determinarea grăsimii. Unt:
determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). Enzimele şi substanţele
minerale din lapte: determinarea calciului, identificarea amilazei, peroxidazei, reductazei,
determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei.
Analiza cărnii şi a preparatelor din carne:
Prepararea probei medii, determinarea pH-ului, identificarea şi dozarea amoniacului,
dozarea azotului uşor hidrolizabil, determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam.
Analiza grăsimilor şi a uleiurilor.
Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii, acidităţii libere, indicele de aciditate,
indicele de saponificare, indicele de iod, indicele de peroxid.
Analiza oului: determinarea prospeţimii, dozarea fosfaţilor din albuş, dozarea lecitinei
din gălbenuş.
Analiza produselor zaharoase:
Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. Analiza
mierii: examenul organoleptic, determinarea densităţii, extractului, apei, acidităţii, fermenţilor
diastazici.
Analiza cerealelor, a produselor din cereale, a legumelor şi fructelor:
Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină, determinarea porozităţii pâinii.
Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale.
Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice:
Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale, a CO2, cafeinei (din ceai şi cafea). Băuturi
alcoolice: determinarea gradului alcoolic, acidităţii totale, volatile şi fixe, SO2.
A. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva, Ed University Press, Tg-Mures, 2004.

Oşan Alexandrina – Biochimie. Procese metabolice, Ed. University Press, Tg-Mures, 2004.
Oşan Alexandrina - Biochimie, lucrări practice, Lito Tg. Mureş, 2001
Viorica Dinu şi colab.: Biochimie medicală, Ed.Med., Bucureşti, 1996
Natalia Rosetti-Colţoiu, Niculina Mitrea: Biochimie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1985
Lehninger A.L.: Biochimie, vol.I, (traducere din limba engleză), vol.I, Ed.Tehnică,
Bucureşti, 1987, vol.II, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1992
Lehninger A.L., D. Nelson: M.M.Cox-Principles of Biochemistry, Worth Publishers, 1993
Guba F.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő, Budapest, 1988
Karlson P., Gerok W.: Patobiokémia, Medicina Kőnyvkiadő, Budapest, 1989
Stryer L.: Biochemistry, Freeman and comp., San Francisco, 1989
Elődi P.: Biokémia, Budapest, 1988
Harper’s: Rewiev of Biochemistry, Lange Need Public Los Altos, California, 1985
B. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu, University Press, Tg-Mureş,

2004.
Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor, lito. UMF Tg.Mureş, 2001
Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice), lito. UMF
Tg.Mureş, 2001.
Marcela Zamfirescu-Gheorghiu, Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală, vol.II,
Ed.did. şi ped., Bucureşti,1991.
Gonţea J.: Alimentaţia raţională a omului, Ed. Med., Bucureşti, 1971.
Mănescu S. şi colab.: Chimia sanitară a mediului, Ed.Med., Bucureşti, 1994.
Mănescu S. şi colab.:Tratat de igienă, Ed.Med., Bucureşti, 1996.
Máthé I., Bota V.: Egészségügyi Kémia, lito. UMF Tg Mureş, 1983.
C. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva, Ed University Press, Tg-Mures, 2004.
Oşan Alexandrina – Biochimie. Procese metabolice, Ed. University Press, Tg-Mures,
2004.
Oşan Alexandrina, Nagy Előd-Ernő - Biochimie, lucrări practice, Lito Tg. Mureş, 2003
Bucureşti, 1985
Lehninger A.L., D. Nelson: M.M.Cox-Principles of Biochemistry, Worth Publishers,
1993
D. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva, Ed University Press, Tg-Mures, 2004.

Oşan Alexandrina – Biochimie. Procese metabolice, Ed. University Press, Tg-Mures,
2004.
Oşan Alexandrina, Nagy Előd-Ernő, Moldovan Andrea - Biochimie, lucrări practice,
Lito Tg. Mureş, 2003
Bucureşti, 1985
Lehninger A.L., D. Nelson: M.M.Cox-Principles of Biochemistry, Worth Publishers,
1993
E. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu, University Press, Tg-Mureş,

2004.
Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor, lito. UMF Tg.Mureş, 2001
Oşan Alexandrina, Nagy Előd-Ernő, Moldovan Andrea: Chimia sanitară şi igiena
alimentelor (lucrări practice), lito. UMF Tg.Mureş, 2001.
Marcela Zamfirescu-Gheorghiu, Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală, vol.II,
Ed.did. şi ped., Bucureşti,1991.
Gonţea J.: Alimentaţia raţională a omului, Ed. Med., Bucureşti, 1971.
Mănescu S. şi colab.: Chimia sanitară a mediului, Ed.Med., Bucureşti, 1994.
Mănescu S. şi colab.:Tratat de igienă, Ed.Med., Bucureşti, 1996.
Máthé I., Bota V.: Egészségügyi Kémia, lito. UMF Tg Mureş, 1983.

ÎNVĂŢĂMÂNT:
Semestrul
A.
I 3 - 3 6 Examen
II 2 - 3 5 Examen

Semestrul
B.
I - - - - -
II 2 - 3 4 Examen

Semestrul
C.
I - - - - -
II 3 - 2 6 Examen

Semestrul
D.
I 2 - 2 5 Examen
II - - - - -

Semestrul
E.
I 2 - 2 5 Colocviu
II - - - - -
1. DISCIPLINA: BIOFIZICĂ FARMACEUTICĂ
A. Biofizică farmaceutică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie.
Conf.dr. Olariu Mihai

Şef lucr.drd. Albert Etele-Lörinc
A. Obligatorie
A CURSURILOR
I. Noţiuni introductive
Obiectul fizicii farmaceutice şi al biofizicii farmaceutice. Concepţia sistemică şi
particularităţile sistemelor biologice. Prelucrarea şi prezentarea rezultatelor experimentale.
Cazul mărimilor nestatistice. Precizia şi sensibilitatea aparatului de măsură. Cazul mărimilor
statistice. Prezentarea grafică a rezultatelor experimentale (funcţii de distribuţie). Statistica
numărătoarelor de impulsuri.
II. Elemente de mecanică şi biomecanică

Dinamica mişcării circulare. Forţa centrifugă şi forţa centripetă. Procesul de
centrifugare şi aplicaţii farmaceutice. Fenomenul de elasticitate. Legea lui Hooke. Energia de
deformare. Limita de elasticitate, plasticitatea şi limita de rupere. Elasticitaea muşchiului şi a
vaselor de sînge. Vidul. Tehnica vidului. Obţinerea şi măsurarea presiunilor joase. Gravitaţia.
Forţe gravitaţionale. Legea atracţiei universale. Teoria gravitaţiei. Efecte biofizice ale
gravitaţiei. Influenţa gravitaţiei asupra vieţii pe pămînt. Efectele gravitaţiei asupra circulaţiei
sîngelui. Acceleraţiile şi imponderabilitatea.
III. Fenomene de suprafaţă şi de transport în lichide

Tensiunea superficială şi tensiunea interfacială. Legea lui Antonoff. Substanţe
tensioactive. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Fenomene capilare. Adeziunea. Legea lui
Laplace. Legea lui Jurin. Aplicaţii. Fenomenul de difuziune. Gradientul de concentraţie.
Legea lui Fick. Dependenţa vitezei de difuziune de parametrii cinetico-moleculari. Curgerea
lichidelor şi biofizica circulaţiei sanguine. Presiunea statică şi presiunea dinamică. Legea lui
Bernoulli. Aplicaţii. Curgerea lichidelor reale. Fenomenul de vîscozitate. Debitul în cazul
lichidelor vîscoase. Debitul în tuburi elastice. Curgerea laminară şi curgerea turbulentă.
Mişcarea unui corp solid într-un lichid. Aplicaţii.
IV. Apa şi rolul ei în sistemele biologice

Conţinutul de apă al organismelor vii şi al structurilor biologice. Importanţa apei în
sistemele biologice. Proprietăţile fizice ale apei. Structura moleculei de apă. Modele ale
structurii apei în faza solidă şi lichidă. Modificarea structurii sub acţiunea substanţelor
medicamentoase. Starea apei sistemele vii. Modificări biologice induse prin deuterizarea apei.
Rolul structurii apei în mecanismul anesteziei.
V. Căldură şi termodinamică biologică
Termometria. Căldura şi temperatura. Scări termometrice. Măsurarea temperaturilor.
Tipuri de termometre. Termostatarea. Obiectul termodinamicii şi al termodinamicii biologice.
Mişcarea termică. Organismul viu ca sistem termodinamic. Principiul I al termodinamicii.
Consecinţe ale principiului I şi aplicabilitatea lui organismul viu. Funcţii de stare
termodinamică. Principiul al II-lea al termodinamicii. Entropie şi probabilitate. Interpretarea
probabilistică a principiului al II-lea şi aplicabilitatea lui la biosferă. Teorema lui Nernst
(comportarea substanţei în apropierea temperaturii de 00 K). Termodinamica biologică.
Efectele temperaturii asupra sistemelor biologice. Procese criobiologice.
VI. Transformări de stare

Caracterizarea stărilor. Cristale lichide. Relaţia lui Clausius-Clapeyron. Topirea şi
solidificarea.Supratopirea. Variaţia punctului de topire cu presiunea. Determinarea punctelor
de topire. Influenţa substanţelor dizolvate asupra solidificări. Aplicaţii la prepararea
extractelor farmaceutice. Sublimarea. Vaporizarea. Fierberea întîrziată. Fierberea la presiune
redusă. Aplicaţii. Condensarea. Lichefierea gazelor. Distilarea. Liofilizarea. Aplicaţii.
VII. Bioelectricitate
Bioelectrogeneza. Distribuţia ionilor în mediile intracelulare şi extracelulare.
Potenţiale electrice celulare de repaus şi de acţiune. Modificarea lor sub acţiunea unor factori
fizici sau medicamentoşi. Electrogeneza ţesuturilor şi organelor. Aplicaţii medicale.
Transportul prin membrane biologice. Permeabilitatea membranei celulare. Transportul pasiv
prin membrane. Echilibrul de membrană. Transportul activ. Pompa de Na-K. Efecte biologice
ale curenţilor electrici. Utilizarea curenţilor electrici în medicină şi farmacie. Accidentele
produse de curenţii electrici.
VIII. Elemente de electromagnetism şi biomagnetism

Cîmpul electric. Forţe electrice şi forţe magnetice. Magnetismul. Cîmpul
electromagnetic şi propagarea lui. Proprietăţile magnetice ale materiei. Momentul magnetic al
atomului şi magnetizarea substanţelor. Diamagnetismul şi paramagnetismul.
Feromagnetismul. Proprietăţile magnetice ale materie vii. Efectele cîmpului magnetic asupra
materiei vii. Atomul în cîmp magnetic. Energia magnetică a atomului. Rezonanţa magnetică
nucleară şi rezonanţa paramagnetică electronică. Aplicaţii în medicină şi farmacie.
IX. Ultrasunetele în practica medicală şi farmaceutică

Natura ultrasunetelor. Producerea ultrasunetelor. Efectul piezoelectric şi efectul
magnetostrictiv. Generatori de ultrasunete. Propagarea ultrasunetelor. Efectele fizico-chimice
ale ultrasunetelor. Efecte biologice. Utilizarea ultrasunetelor în medicină şi
farmacie.Tratament şi diagnostic cu ultrasunete.
X. Fenomene optice
Biofizica analizorului vizual. Ochiul ca sistem optic. Mecanismul vederii.
Sensibilitatea spectrală a ochiului. Procesul de acomodare a ochiului. Defectele optice ale
ochiului şi corectarea lor. Rolul optic al pupilei. Elemente de optică ondulatorie. Polarizarea
luminii. Metode şi dispozitive de polarizare. Activitatea optică. Polarimetria. Absorbţia
luminii. Difuzia luminii. Aplicaţii. Elemente de optică fotonică. Radiaţia termică. Legile
emisiei radiaţiei termice. Teorii referitoare la natura luminii. Efectele radiaţiilor neionizante
asupra sistemelor biologice. Radiaţia laser. Amplificarea luminii prin emisia stimulată a
radiaţiei. Principiul de funcţionare şi părţile componente ale unui laser. Calităţile radiaţiei
laser. Aplicaţii ale laserilor în domeniul medical. Raze X. Spectrul de raze X. Absorbţia şi
difracţia razelor X. Aplicaţii în medicină şi farmacie.
XI. Biofizica radiaţiilor nucleare

Generalităţi despre nucleul atomic. Forţe, momente şi modele nucleare. Emisia
radiaţiilor nucleare. (radioactivitatea). Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu substanţa. Efectele
radiaţiilor încărcate electric şi efectele radiaţiilor gama. Efecte la nivel atomic, molecular şi
macromolecular. Radioliza apei. Efecte biologice ale radiaţiilor nucleare. Efecte
radiobiologice la nivel celular. Radiosensibilitatea celulară. Efecte genetice. Boala de iradiere.
Dozimetria radiaţiilor. Mărimi şi unităţi. Calculul dozelor în iradierea externă şi internă.
Măsurarea dozelor. Protecţia împotriva radiaţiilor nucleare. Protecţia fizică. Protecţia chimică:
substanţe farmaceutice radioprotectoare. Izotopi radioactivi. Utilizarea izotopilor radioactivi
în analiza chimică. Datarea radioactivă. Aplicaţii ale izotopilor radioactivi în diagnostic şi
tratament.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Studiul balanţei
Determinarea sensibilităţi balanţei analitice. Metode de cîntărire. Balanţa analitică
semiautomată.
II. Densimetrie
Determinarea densităţii lichidelor cu balanţa Mohr-Westphal şi cu areometrul.
Determinarea densităţii lichidelor şi solidelor cu ajutorul picnometrului.
III. Viscozimetrie
Determinarea vîscozităţii lichidelor cu vîscozimetrul Ostwald. Studiul variaţiei vîscozităţii
lichidelor în funcţie de temperatură cu ajutorul vîscozimetrului Höppler.
IV. Tensiunea superficială

Determinarea coeficientului de tensiune superficială cu ajutorul stalagmometrului şi
prin ascensiunea capilară.
V. Calorimetrie
Determinarea căldurii specifice a solidelor şi lichidelor prin metoda calorimetrică.
Măsurarea variaţiei de entalpie în procesul de dizolvare.
VI. Polarimetrie
Determinare polarimetrică a concentraţiei soluţiilor optic active.
VII. Fotometrie
Determinarea concentraţiilor cu ajutorul fotometrului Pulfrich.Variaţia extincţiei în funcţie
de concentraţie. Trasarea unui spectru de absorbţie şi determinarea concentraţiilor cu
spectrofotometrul SPEKOL.
VIII. Refractometrie şi interferometrie

Măsurarea indicilor de refracţie şi detrminarea concentraţiilor unor soluţii cu refractometrul
ABBE. Determinarea concentraţiilor prin metoda interferometrică.
IX. Fizica moleculară
Determinarea masei moleculare a gazelor pe baza fenomenului de difuziune.
X. Conductometrie
Puntea de curent continuu. Măsurarea rezistenţelor electrice. Puntea de curent alternativ.
Determinarea conductibilităţii electroliţilor în funcţie de concentraţie. Măsurarea tensiunii
electromotoare cu ajutorul punţii de curent continu.
XI. Electroliza
Determinarea echivalentului electochimic al cuprului.
XII. Optica geometrică

Determinarea convergenţei lentilelor. Studiul microscopului. Determinarea grosimentului şi
măsurarea indicilor de refracţie pentru o lamă transparentă.
XIII. Electronica
Studiul tuburilor electronice. Trasarea caracteristicilor şi determinarea parametrilor unui
tranzistor. Studiul celulei fotoelectrice.
XIV. Radiometrie
Studiul contorului Geiger-Müller. Determinarea activităţii unei surse de radiaţii gama şi
trasarea unei curbe de distribuţie statistică a vitezei de numărare.
A. Olariu M.; Fizică şi biofizică farmaceutică, University Press, Tg.Mureş, 2004

Vasilescu V.; Biofizică Medicală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1977
Bărbulescu M.; Fizică moleculară şi Căldură, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
1970
Emil Luca; Elemente de fizică modernă, Ed.Junimea Iaşi, 1974
Hariton Tintea; Optică şi Spectroscopie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1973
Born Max; Fizică Atomică, Ed.ştiinţifică, Bucureşti 1973
Cristea Gh., Ardelean I.; Elemente fundamentale de fizică, Ed.Dacia, Cluj-Napoca 1985
Vasilescu V.; Laserii şi aplicaţiile lor, Ed.ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1987
Courriére Ph.; Physique et Biophysique Pharmaceutique, Masson, Paris, Milan,
Barcelone, Mexico, 1990
Olariu M.; Lucrări practice de fizică farmaceutică, U.M.F. Tg.Mureş, 1994
Filep Gy.: Biofizika, I.M.F. Tg.Mureş, 1971
Rontó Györgyi, Tarján I.:A biofizikaalapjai, Semmelweis Kiadó, Budapest 1999
Tarján I.: Fizika orvosok és boilógusok számára, Medicina, Budapest,1971
Vincze J.: A biofizika nagy fejezetei, Dacia, Kolozsvár, 1975
Csaba Gy.: A biológia aktuális problémái 5, 16, 17, 31 kötet, Medicina, Budapest, 1979
Csáky Z.T.: Bevezetés az általános gyógyszertanba, Medicina, Budapest, 1979
Ádám Gy.: Érzékelés, tudat, emlékezés, Gondolat, Budapest, 1976
Vasilescu V., Nagy I.: Ultrasunetele în medicină şi biologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1984
Vasilescu V., Mărgineanu D.G.: Introducere în neurobiofizică, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti 1979
Beier W.: Biophysik, VEB, Georg Thieme, Leipzig.1960
ÎNVĂŢĂMÂNT:
A. Număr ore Număr ore Număr ore Număr Evaluarea

Semestrul
I 2 - 3 5 -
II 2 - 2 4 Examen
1. DISCIPLINA: ANALIZA MEDICAMENTULUI
A. Analiza medicamentului - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;

B. Medicamente biologice şi controlul biologic - anul IV Facultatea de Farmacie,
C. Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice - anul IV Facultatea de Farmacie,
D. Medicamente biologice - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de
Farmacie;
E. Analiza medicamentului - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă
de Farmacie;
F. Practica de vară - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
G. Practica de vară - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
H. Practica de vară - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
I. Practica de vară - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
J. Stagiu semestrul II - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
K. Practica de vară - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de
Farmacie;
L. Practica de vară - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de
Farmacie;
M. Stagiu semestrul II - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de
Farmacie.
Conf.dr. Muntean Daniela - Lucia

Şef lucr.dr. Imre Silvia
A. Obligatorie
B. Obligatorie
C. Obligatorie
D. Opţională
E. Obligatorie
F. Obligatorie
G. Obligatorie
H. Obligatorie
I. Obligatorie
J. Obligatorie
K. Obligatorie
L. Obligatorie
M. Obligatorie
A CURSURILOR
I. Aspecte tehnico-reglementatorii. Calitatea medicamentului. Libera circulaţie a

medicamentului
Definiţii: medicament, specialitate, materie primă, excipienţi. Reglementări privind
calitatea medicamentului în Uniunea Europeană. Agenţia Naţională a Medicamentului:
condiţii de punere pe piaţă a unui medicament. Întocmirea unui dosar. Common Technical
Document (CP MP/ICH/2887/99).
II. Calitatea medicamentului. Norme

Validarea unor metode analitice aplicate în analiza medicamentelor. Norme şi
standarde de control adoptate pe plan naţional şi internaţional (farmacopei, ICH Q4:
Pharmacopoeial harmonization). Stabilitatea medicamentelor. Evidenţierea transformărilor
fizice şi chimice ale materiilor prime şi formelor farmaceutice. Surse de contaminare şi
contaminatori. Evaluarea contaminării. Metode de evaluare a timpului de valabilitate şi
conservare. Substanţe de referinţă, reactivi, soluţii şi substanţe etalon.
III. Etapele controlului medicamentelor

Prelevarea probelor pentru analiză. Controlul organoleptic şi analiza preliminară.
Aspecte generale privind analiza şi controlul materiilor prime (determinarea solubilităţii, pH-
ului, constantelor fizico-chimice, indicilor chimici). Aspecte generale privind controlul
formelor farmaceutice (determinarea parametrilor caracteristici pentru diferite forme
farmaceutice). Identitatea medicamentelor. Puritatea medicamentelor. Dozarea
medicamentelor. Semnificaţia unor parametri calitativi în analiza medicamentelor. Condiţii de
calitate ale unor materii prime farmaceutice. Apa şi controlul său. Alcoolul şi controlul său
din forme farmaceutice.
IV. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor

Principii de bază în alegerea metodelor de determinare a identităţii, purităţii şi dozării
substanţelor din forme farmaceutice. Caracterizarea formelor farmaceutice solide, lichide şi
moi. Metode de separare şi extracţie în analiza medicamentelor.
V. Aplicaţiile metodelor cromatografice şi electroforetice în controlul

medicamentelor
Cromatografia de lichide: cromatografia pe hârtie, cromatografia în strat subţire,
cromatografia de lichide sub presiune. Cromatografia de gaze. Electroforeză capilară.
VI. Aplicaţiile metodelor spectrale în controlul medicamentelor

Spectrofotometria în UV şi vizibil. Spectrometria de fluorescenţă. Spectrofotometria
în IR. Spectrometria de rezonanţă magnetică nucleară şi rezonanţă electronică de spin.
Refractometria. Dispersia optică rotatorie. Dicroismul circular. Spectrometria de absorbţie
atomică. Spectrometria de emisie.
VII. Metode electrochimice Utilizate în controlul medicamentului

Potenţiometrie. Amperometrie. Conductometrie. Polarografie.
VIII. Alte metode instrumentale cu aplicaţii în controlul medicamentelor

Metode roentgenografice. Metode termice de analiză.
IX. Metode volumetrice şi semimicrovolumetrice aplicate la dozarea

medicamentelor
Metode acido-bazice în mediu apos şi neapos. Metode nitritometrice. Metode
complexometrice. Metode bazate pe reacţii redox şi de precipitare. Metode
semimicrovolumetrice.
X. Determinări biologice (microbiologice)

Controlul sterilităţii, contaminării microbiene, activităţii microbiologice.
XI. Calitatea ambalajului farmaceutic

Metode de control pentru ambalaje farmaceutice.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Controlul pulberilor compuse: divizate şi nedivizate, suspendabile
II. Controlul comprimatelor, drajeurilor, capsulelor
III. Controlul soluţiilor (apoase, alcoolice, injectabile)
IV. Controlul unguentelor
V. Controlul supozitoarelor
VI. Controlul siropurilor. Controlul unor produse vegetale
VII. Controlul microbiologic al medicamentelor. Vizită la un laborator privat
CURSURI OPŢIONALE
I. Dezvoltarea unor metode spectrale aplicate în analiza unor forme farmaceutice
II. Reguli şi reglementări europene şi internaţionale privind calitatea

medicamentului
A CURSURILOR
I. Medicamente biologice. Generalităţi

Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea,
prelucrarea, conservarea, verificarea calităţii, forme farmaceutice, mod de administrare.
II. Hemoterapia
Sângele: aspecte generale, conservarea sângelui. Fracţionarea sângelui. Importanţa
terapeutică a fracţionării sângelui. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. Fracţiuni cu rol în
procesele de apărare umorală. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică.
III. Seruri. Utilizarea terapeutică şi profilactică
Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Imunoprofilaxia activă. Vaccinuri. Clasificare.
Tipuri de vaccinuri.
IV. Medicamente biologice obţinute prin extracţie din ţesuturi sau organe
animale
Medicamente biologice obţinute din ficat. Medicamente biologice obţinute din
pancreas. Medicamente biologice obţinute din plămâni. Medicamente biologice obţinute din
hipofiză. Medicamente biologice obţinute din epifiză. Medicamente biologice obţinute din
tiroidă. Medicamente biologice obţinute din timus. Medicamente biologice obţinute din
placentă. Hidrolizate de proteine. Extracte tisulare.
V. Controlul purităţii microbiologice
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Evaluarea statistică a determinărilor biologice
II. Determinarea activităţii microbiologice a antibioticelor
III. Determinarea activităţii enzimatice a unor enzime din forme farmaceutice
IV. Dozarea heparinei din forme farmaceutice
V. Dozarea vitaminelor lipo şi hidrosolubile
VI. Obţinerea sângelui integral şi a produselor de sânge
A CURSURILOR
I. Noţiuni fundamentale de metodologie a cercetării ştiinţifice

Caracteristicile cercetării ştiinţifice. Etapele cercetării ştiinţifice. Metodologia
cercetării. Aspecte particulare în cercetarea medicamentului.
II. Instrumentele cercetării ştiinţifice

Instrumentele generale ale cercetării. Cercetarea bibliografică de specialitate.
III. Noţiuni de prelucrare şi analiză a rezultatelor experimentale

Tabele, diagrame. Reprezentarea datelor experimentale prin ecuaţii matematice.
Caracterizarea statistică a rezultatelor experimentale.
IV. Controlul calităţii rezultatelor experimentale şi validarea

Grafice de control; procedee statistice de control a desfăşurării probelor
experimentale. Procesul de validare. Analiza statistică de multivarianţă în validarea
produselor farmaceutice.
V. Redactarea unui text de specialitate

Prezentarea rezultatelor cercetării. Fondul, forma, prezentarea textului Prezentarea
rezultatelor cercetării sub formă de articol ştiinţific de specialitate, poster, brevet de invenţie.
Elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Studiul bibliografic de specialitate: organizare, documentare, redactarea fişelor

bibliografice proprii (sistem clasic sau electronic), întocmirea caietului (dosarului) de
bibliografie
II. Prelucrarea datelor experimentale. Regresie şi calibrare
III. Noţiuni elementare de statistică
IV. Teste statistice de semnificaţie
V. Validarea metodelor de analiză I
VI. Validarea metodelor de analiză II
VII. Întocmirea unui referat ştiinţific
A CURSURILOR
I. Medicamente biologice. Generalităţi

Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea,
prelucrarea, conservarea, verificarea calităţii, forme farmaceutice, mod de administrare.
II. Hemoterapia
Sângele: aspecte generale, conservarea sângelui. Fracţionarea sângelui. Importanţa
terapeutică a fracţionării sângelui. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. Fracţiuni cu rol în
procesele de apărare umorală. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică.
III. Seruri. Utilizarea terapeutică şi profilactică.

Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Imunoprofilaxia activă. Vaccinuri. Clasificare.
Tipuri de vaccinuri.
A CURSURILOR
I. Reglementări privind asigurarea calităţii medicamentului
II. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor

Principii de bază în alegerea metodelor analitice de determinare a identităţii – masa de
analiză din farmacii. Metode de separare şi extracţie. Tehnici cromatografice. Tehnici
spectrale. Metode fizice. Tehnici volumetrice.
III. Etapele controlului analitic al medicamentelor

Reguli de bună practică de laborator. Prelevarea probelor. Controlul organoleptic,
parametri calitativi. Controlul cantitativ.
IV. Stabilitatea medicamentelor

Transformări fizice şi chimice ale medicamentelor. Evaluarea timpului de valabilitate.
Calitatea ambalajelor.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Prepararea unor soluţii volumetrice, reactivi, indicatori

Substanţe chimice de referinţă. Calitatea solvenţilor.
II. Însuşirea unor tehnici de analiză chimică şi fizico-chimică

Determinarea unor parametrii fizici. Volumetria în mediu apos şi neapos. Metode
spectrale. Metode cromatografice.
III. Efectuarea de analize pe forme farmaceutice în următoarele etape:

Controlul organoleptic. Controlul calitativ: identitatea, puritate. Controlul cantitativ.
Întocmirea unor fişe analitice
IV. Evaluarea statistică a determinărilor fizice şi fizico-chimice
F. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
I. Probleme de protecţia muncii în farmacie. Tipuri de farmacii. Programul de lucru

al farmaciei. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. Disciplina de muncă,
responsabilitatea colectivă. Planul farmaciei. Destinaţia diferitelor încăperi. Aparatura,
ustensilele cele mai importante în farmacii. Întreţinerea aparaturii. Curăţenia la locul de
muncă. Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi, capsule, cutii, sticle etc.). Curăţirea
ustensilelor şi a recipientelor (mojare, patendule, sticle etc.). Denumirea latină a
medicamentelor, prescurtări, sinonime. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după
activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri, stupefiante), după
proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină, loc uscat, loc răcoros), aranjarea
medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare, după forma terapeutică,
după alfabet, după data fabricaţiei). Etichetarea medicamentelor (extern, intern, injectabil).
Preambalarea medicamentelor. Cântărirea pe balanţa automată şi cupăna de mână.
Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de măsurat. Efectuarea unor operaţii
simple: pulverizarea, amestecarea şi divizarea prafurilor, divizarea şi modelarea
supozitoarelor şi pilulelor, amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor
G. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
I. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. Identificarea de

medicamente la masă de analiză. Dotarea meselor de analiză. Efectuarea de analiză
după F.R. în vigoare. Recepţionarea medicamentelor. Controlul organoleptic al unor
substanţe şi preparate medicamentoase. Prepararea unor soluţii simple. Filtrarea.
Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate
H. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
I. În afara cunoştinţelor prevăzute în anul I şi II, studenţii vor mai efectua: Citirea
reţetelor. Controlul dozelor maxime. Controlul purităţii apei distilate. Prepararea soluţiilor
oficinale şi magistrale apoase. Prepararea apelor aromatice. Prepararea siropurilor.
Prepararea soluţiilor alcoolice şi uleioase. Prepararea soluţiilor cu solvenţi compuşi.
Cunoaşterea medicamentelor lichide preparate de industrie (siropuri, soluţii interne, soluţii
externe, compoziţie, posologie). Controlul calitativ al medicamentelor lichide
I. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
I. Pe lângă cele prevăzute în anii I-III, studenţii vor mai deprinde: Prepararea
soluţiilor extractive apoase şi hidroalcoolice. Prepararea soluţiilor oftalmice. Filtrarea şi
sterilizarea soluţiilor injectabile. Prepararea soluţiilor coloidale. Prepararea emulsiilor
şi suspensiilor. Prepararea unguentelor. Controlul lor organoleptic. Prepararea şi
controlul supozitoarelor. Prepararea ovulelor şi bujiilor. Cunoaşterea medicamentelor
industriale, care au în formulă extracte, tincturi, cunoaşterea compoziţiei şi posologiei
colirelor, unguentelor, supozitoarelor preparate industrial. Conoaşterea soluţiilor
injectabile mai importante preparate de industrie. Norme privind eliberarea
autorizaţiei de funcţionare a unităţilor farmaceutice. Regulamentul de organizare şi
funcţionare al farmaciei, al laboratorului de medicamente, al laboratorului de produse
cosmetice, parafarmaceutice, produse dietetice, a depozitului farmaceutic, a unităţii
tehnofarm, tehnico-medicale şi de optică din România. Lucrări de gestiune şi evidenţă.
J. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
FARMACOLOGIE
I. Consiliere terapeutică (reacţii adverse, mod de administrare, regim alimentar

particular, aport de lichide etc.)
II. Eliberarea medicamentelor în regim OTC (posologie, indicaţii, contraindicaţii,

reacţii adverse)
III. Controlul dozelor maxime pentru produsele industriale
IV. Interacţiuni medicamentoase cu semnificaţie clinică – importanţă, mod de

rezolvare
V. Medicaţia femeii gravide
VI. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare
VII. Medicaţia vârstelor extreme (nou-născuţi, copii, bătrâni). Adaptarea

posologiei în terapia pediatrică şi geriatrică
VIII. Medicamente cu regim special (toxice, stupefiante, droguri de risc,

psihotrope, dopante)
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
I. Aspecte generale referitoare la prepararea medicamentelor în farmacie

Prescripţia magistrală. Verificarea dozelor maxime pentru adulţi, copii şi bătrâni.
Operaţii generale la prepararea formelor farmaceutice: cântărirea, dizolvarea, filtrarea,
ambalarea, etichetarea, conservarea. Operaţii speciale la prepararea formelor farmaceutice.
II. Soluţii
Aspecte generale, preparare, controlul calităţii, ambalare, etichetare, exemple oficinale,
magistrale, industriale.
III. Siropuri
Definiţie, preparare, proprietăţi, condiţii de calitate, exemple oficinale, magistrale,
industriale.
IV. Soluţii alcoolice

Aspecte generale, preparare, condiţii de calitate, exemple oficinale, magistrale,
industriale.
V. Picături pentru nas

Definiţie, preparare, condiţii de calitate, exemple magistrale şi industriale
VI. Picături pentru ureche

Preparare, condiţii de calitate, exemple magistrale şi industriale.
VII. Picături pentru ochi

Preparare, condiţii de calitate, exemple oficinale, magistrale, industriale
VIII. Forme farmaceutice extractive

Aspecte generale, metode de obţinere, condiţii de calitate, preparate magistrale
IX. Emulsii
Definiţie, preparare, condiţii de calitate, emulsii magistrale de uz intern şi extern.
X. Suspensii
Formulare, preparare, proprietăţi, suspensii magistrale.
XI. Unguente
Formulare, baze de unguente, prepararea unguentelor medicamentoase, paste, creme,
geluri, unguente oftalmice, exemple oficinale, magistrale, industriale.
XII. Supozitoare
Formulare, baze de supozitoare, metode de preparare a supozitoarelor, exemple
oficinale, magistrale, industriale.
XIII. Pulberi
Preparare, exemple oficinale, magistrale de uz intern şi extern.
XIV. Materiale utilizate la fabricarea recipientelor de uz farmaceutic şi recipiente
de uz farmaceutic conform prevederilor din FR. X. Supliment 2000
ANALIZA MEDICAMENTULUI
Controlul calităţii medicamentelor este obligatoriu în toate unităţile farmaceutice:

producţie, distribuţie (depozite şi farmacii).
Însuşirea normelor de supraveghere a calităţii unui produs în orice etapă a existenţei
lui este un obiectiv esenţial pentru un student în an terminal al Facultăţii de Farmacie.
I. Supravegherea calităţii produselor medicamentoase la nivelul unităţilor de
distribuţie (depozite şi farmacii)
II. Controlul calitativ al substanţelor medicamentoase în farmacii (Identificarea

substanţelor medicamentoase în farmacii – masa de analiză)
III. Modul de raportare a neconformităţilor de calitate la un produs
IV. Controlul calităţii următoarelor forme farmaceutice (la nivel de farmacie):

soluţii, unguente, supozitoare, pulberi, suspensii, emulsii
ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ
I. Rolul comunicării în activitatea farmacistului

Relaţii interpersonale în farmacie. Relaţia farmacist-pacient.Relaţia farmacist-medic.
Relaţia farmacist-Asistent de farmacie.
Oficina farmaciei-centru de comunicare şi informare pentru pacienţi.
II. Legea nr. 305/2004, privind exercitarea profesiei de farmacist, precum şi

organizarea şi funcţionarea colegiului farmaciştilor
Condiţiile exercitării profesiei de farmacist în România. Activităţi farmaceutice admise

de Legea 305/2004. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei de farmacist. Autorizarea
exercitării profesiei de farmacist.
Organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România. Atribuţiile
Colegiului Farmaciştilor din România. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România.
Drepturile şi obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România.
Organizarea şi funcţionare la nivel naţional şi teritorial al Colegiului Farmaciştilor din
România. Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Farmaciştilor din România.
III. Legea nr. 73/1969, privind regimul produselor şi al substanţelor stupefiante

Modul de prescriere al produselor şi substanţelor stupefiante, folosite în scopuri
medicale, de către medicii umani şi veterinari. Evidenţa cantitativă a produselor şi
substanţelor stupefiante în farmacie. Autorizarea unităţilor farmaceutice de către Ministerul
Sănătăţii, pentru activitatea cu produse şi substanţe stupefiante.
IV. Decretul nr. 466/1979, privind regimul produselor şi substanţelor toxice

Păstrarea produselor şi substanţelor toxice în farmacie. Autorizarea farmaciilor pentru
activitatea cu această categorie de substanţe. Registrul pentru evidenţa mişcării produselor şi
substanţelor toxice în unităţile sanitare şi farmaceutice. Prescrierea produselor şi substanţelor
toxice în medicina umană şi veterinară.
V. Ordinul nr. 626/2001 al M.S.F., pentru aprobarea normelor privind înfiinţarea
şi autorizarea unităţilor farmaceutice, precum şi a condiţiilor de organizare şi
funcţionare a acestora
Acte necesare pentru autorizarea unităţilor farmaceutice (farmacie, drogherie, depozit
farmaceutic, unitate de productie). Acte necesare pentru obţinerea avizului de liberă practică
pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie. Condiţiile de organizare şi funcţionare ale farmaciei
comunitare şi de spital, al depozitului farmaceutic, al drogheriei şi laboratorului de producţie.
K. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
I. Probleme de protecţia muncii în farmacie. Tipuri de farmacii. Programul de

lucru al farmaciei. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. Disciplina de muncă,
responsabilitatea colectivă. Planul farmaciei. Destinaţia diferitelor încăperi. Aparatura,
ustensilele cele mai importante în farmacii. Întreţinerea aparaturii. Curăţenia la locul de
muncă. Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi, capsule, cutii, sticle etc.). Curăţirea
ustensilelor şi recipientelor (mojare, patendule, sticle etc.). Denumirea latină a
medicamentelor, prescurtări, sinonime. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după
activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri, stupefiante);
după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină, loc uscat, loc răcoros); aranjarea
medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare, după forma
terapeutică, după alfabet, după data fabricaţiei). Etichetarea medicamentelor (extern,
intern, injectabil). Preambalarea medicamentelor. Cântărirea pe balanţa automată şi
cmpănă de mână. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de mâsurat.
Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea, amestecarea şi divizarea prafurilor,
divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor, amestecarea ingredientelor la
prepararea unguentelor
L. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
I. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. Identificarea de

medicamente la masă de analiză. Dotarea meselor de analiză. Efectuarea de analiză
după F.R. în vigoare.Recepţionarea medicamentelor. Controlul organoleptic al unor
substanţe şi preparate medicamentoase. Prepararea unor soluţii simple. Filtrarea.
Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate
M. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
I. Studenţii anului III trebuie să se deprindă cu: Aprofundarea cunoştinţelor

prevăzute pentru anul I şi II. Controlul purităţii apei distilate. Citirea reţetelor
compensate şi gratuite. Taxarea reţetelor. Eliberarea lor sub stricta supraveghere a
farmacistului îndrumător. Cunoaşterea programului de calcul utilizat în gestionarea
reţetelor compensate şi gratuite. Aprofundarea legislaţiei farmaceutice în vigoare,
referitoare la eliberarea medicamentelor în farmacii. Obţinerea unor elaborate, în
diferite forme farmaceutice, sub atenta supraveghere a farmacistului îndrumător. La
terminarea practicii în farmacie, studenţii trebuie să cunoască medicamentele indigene
şi de import folosite în mod curent(compoziţie, posologie, contraindicaţii, s.a)
A. Daniela Lucia Muntean, M. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Metode spectrale,

cromatografice şi electroforetice de analiză. Editura Medicală Universitară “Iuliu
Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2004
Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Metode volumetrice. Note de curs,
Litografia UMF Tg. Mureş, 2004
C. Baloescu, Elena Curea: Controlul medicamentelor. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983
C. Baloescu, M. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul
medicamentelor. Editura Medicală, Bucureşti, 1975
Bodo Agnes, Kiss Ilona, Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice, IMF Tg. Mureş,
1994
M. Bojiţă, L. Roman, R. Săndulescu, R. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor.
Volumul 2. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editura
Intelcredo, Deva, 2003
Volumul 1. Editura Intelcredo, Deva, 2002
A.H. Beckett, J.B. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. 4th Edition. The
Athlone Press, London, 1998
A.K. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis, 2nd Edition. John Wiley and
Sons, New York, London, Sydney, Toronto, 1975
Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Ed. Medicales Interactiv,
Paris, 1992
Silvia Duşa, Izabella Foris, L. Ferencz: Analize instrumentale, Litografia UMF Tg.
Mureş, 1994
Silvia Duşa, Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Ghid de lucrări practice.
University Press, Târgu-Mureş, 2004
I. Grecu, Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1980
I. Grecu, Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. Editura Medicală, Bucureşti, 1987
L. Roman, M. Bojiţă, R. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Editura
Medicală, 1998
G. Burgot, J.L. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications.
Méthodes chromatographiques, electrophoreses et méthodes spectrales. Editions
Médicales Internationales, 2002
F. Rouessac, A. Rouessac: Analyse chimique. Méthodes et techniques instrumetales
modernes. 5e Edition, Dunod, Paris, 2000
***Farmacopeea Română, Ediţia a X-a, 1993. Sulimente
***Farmacopeea Britanică, 2002
***USP, Ed. XXV, 2002
***Farmacopeea Europeană, ediţia a 4-a, 2001
***Note for guidance on validation of analytical methods. Definitions and therminology
(CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. Bass, email
mail@emea.eudra.org şi http://www.eudra.org/emea.html
B. G. Tixier. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Editura Masson, 1984
Daniela Lucia Muntean, M. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Metode spectrale,
Bodo Agnes, Kiss Ilona, Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice, IMF Tg. Mureş, 1994
Paris, 1992
Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires, Laboratoires Choy
Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques, Laboratoires Choy
Maria Dogaru, C. Vari: Compendiu de farmacologie generală, Editura University Press, 2003
***Farmacopeea Română, Ediţia a X-a, 1993. Suplimente
***USP, Ed. XXV, 2002
***Agenda medicală, 2004
C. Lăcrămioara Popa: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul

farmaceutic. Editura Printech, Bucureşti, 2003
Medicală, 1998
Themistocles P.H., Christian G.D., Koupparis M.A., Macheras P.E., Quamtitative
calcolations in pharmaceutical practice and research, VCH Publishers New York, 1993
D. G. Tixier. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Editura Masson,
1984.
Daniela Lucia Muntean, M. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Metode spectrale,
Paris, 1992
Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires, Laboratoires Choy
Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques, Laboratoires Choy
Maria Dogaru, C. Vari: Compendiu de farmacologie generală, Editura University Press, 2003
***Farmacopeea Română, Ediţia a X-a, 1993. Suplimente
***USP, Ed. XXV, 2002
***Agenda medicală, 2004
E. Daniela Lucia Muntean, M. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Metode spectrale,

Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Metode volumetrice. Note de curs,
Litografia UMF Tg. Mureş, 2004
C. Baloescu, Elena Curea: Controlul medicamentelor. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983
Volumul 1. Editura Intelcredo, Deva, 2002
Paris, 1992
Silvia Duşa, Izabella Foris, L. Ferencz: Analize instrumentale, Litografia UMF Tg.
Mureş, 1994
Silvia Duşa, Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Ghid de lucrări practice.
University Press, Târgu-Mureş, 2004
I. Grecu, Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1980
I. Grecu, Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. Editura Medicală, Bucureşti, 1987
Medicală, 1998
***Farmacopeea Română, Ediţia a X-a, 1993. Sulimente
***USP, Ed. XXV, 2002
***Note for guidance on validation of analytical methods. Definitions and therminology
(CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. Bass, email
mail@emea.eudra.org şi http://www.eudra.org/emea.html

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I 3 - 4 7 Examen
II - - - - -

Semestrul
B.
I - - - - -
II 1 - 1 2 Examen

Semestrul
C.
I - - - - -
II 1 - 2 2 Colocviu

Semestrul
D.
I - - - - -
II 1 - - 1 Colocviu

Semestrul
E.
I 2 - 3 6 Examen
II - - - - -

Semestrul
F.
I - - - - -
II - - 30 (4 săptămâni) 1 Colocviu
Semestrul
G.
I - - - - -

Semestrul
H.
I - - - - -

Semestrul
I.
I - - - - -

Semestrul
J.
I - - - - -
II - - 24 (26 săptămâni) 20 Examen

Semestrul
K.
I - - - - -

Semestrul
L.
I - - - - -

Semestrul
M.
I - - - - -
II - - 24 (15 săptămâni) 30 Examen
1. DISCIPLINA: BOTANICĂ FARMACEUTICĂ
A. Botanică farmaceutică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;

B. Plante medicinale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de
Farmacie.
Prof.dr. Oroian Silvia

Prep.drd. Carpiuc Florina
A. Obligatorie
B. Obligatorie
A CURSURILOR
MORFOLOGIA PLANTELOR
I. Citologia vegetală
Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei si anatomiei plantelor
medicinale. Cunoasterea structurii celulei vegetale, a ţesuturilor vegetale, a organizării aparatului
vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor, care rămân în
continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Cunostinţele
teoretice sunt completate şi aprofundate în mod eficient la lucrările de laborator, care întregesc
cunoştiinţele predate la curs. Se pune un accent deosebit pentru demonstrarea realizărilor din
ultimele decenii. Programa analitică cuprinde următoarele cursuri: Importanţa studieri Botanicii
farmaceutice pentru învăţământul farmaceutic; Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma, Reticulul
endoplasmatic, Ribozomii, Mitocondriile, Aparatul Golgi, Lizozomii, Microcorpii, Sferozomii,
Corpii paramurali, Citoscheletul, Structuri pluritubulare, Plastidele, Nucleul, Incluziunile ergastice,
Vacuomul celular, Peretele celular.
II. Histologie vegetală

Viitorul farmacist trebuie să cunoască noţiunile necesare studiului histologic al plantelor
medicinale. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine, ţesuturile de apărare, ţesuturile
conducătoare, ţesuturile mecanice, ţesuturile fundamentale, ţesuturile secretoare. În cadrul acestui
subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea
produselor vegetale de diferite provenienţe.
III. Organografia
În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale
plantelor superioare, morfologia externă şi anatomia acestora. Rădăcina: morfologia rădăcinii;
anatomia rădăcinii; rădăcini metamorfozate; sinteza unor principii active în rădăcini şi
utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii; anatomia tulpinii;
produse vegetale de origine caulinară. Frunza: morfologia frunzei; anatomia frunzei;
importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Floarea: morfologia florii; anatomia
florii; tipuri de inflorescente; importanta drogurilor care provin din flori. Fructul si sământa:
morfologia şi anatomia fructului şi a seminţei; importanţa drogurilor care provin din sămânţă.
SISTEMATICA PLANTELOR
I. Istoricul utilizării plantelor medicinale

Notiuni de Sistematică vegetală. Unităti sistematice.
II. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare - Cormophyta)

Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae, Dryopteridaceae;
Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina).
Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae, Ephedraceae.
Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina. Clasa Dicotyledoneae:
Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae, Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae,
Berberidaceae.
Familiile: Papaveraceae, Fumariaceae, Caryophyllaceae, Chenopodiaceae, Polygonaceae,
Hamamelidaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae.
Familiile: Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae, Mimosaceae, Cesalpinaceae, Fabaceae.
Familiile: Myrthaceae, Punicaceae, Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Burseraceae,
Sapindaceae, Hyppocastanaceae, Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae, Polygalaceae,
Rhamnaceae.
Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae, Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae.
Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae, Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae,
Brassicaceae.
Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae,
Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae, Apocynaceae.
Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae.
Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae.
Familia: Asteraceae.
Clasa Monocotyledoneae:
Familiile: Asparagaceae, Hyacinthaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthyaceae, Colchicaceae,
Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae, Araceae.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Norme de comportare si tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică

farmaceutică
Aparate optice utilizate în studiul morfologic si anatomic al plantelor medicinale.
II. Structura celulei vegetale

Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Studiul plastidomului celular:
cromatoforul de la Spirogyra sp. si a grăuncioarelor de clorofilă din Vallisneria spiralis.
Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota si petalele de Calendula officinalis.
III. Incluziunile ergastice

Incluziunile ergastice solide: amidonul din: Solanum tuberosum, Triticum aestivum, Zea
mays, Phaseolus vulgaris, Oryza sativa. Incluziunile ergastice solide, cristaline. Identificarea
oxalatului de calciu: nisip oxalic cristalin din Atropa bella-donna, Sambucus nigra, rafidele de oxalat
de calciu din petiolul frunzei de Begonia rex, ursini de oxalat de calciu din Althaea officinalis, macle
de oxalat de calciu din catafilele bulbului de Allium cepa. Sferocristale de inulină în rădăcina
tuberizată de la Dahlia variabilis.
IV. Tesuturile de apărare. Formatiuni epidermice

Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Althaea officinalis, Urtica dioica şi Humulus
lupulus. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Verbascum phlomoides, Elaeagnus
angustifolia. Stomatele de tip dicotiledonat: Brassica oleracea, Mentha x piperita, Thymus
serpyllum. Stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantia virginica, Iris germanica, Zea mays.
V. Tesuturi mecanice
Colenchimul angular din tulpina de Lamium album; sclerenchimul fibros din tulpina
de Asparagus officinalis. Ţesuturi fundamentale; ţesutul acvifer din frunzele de Aloe sp.,
ţesutul aerifer din tulpina de Juncus effusus.
VI. Tesuturi conducătoare

Ţesutul conducător din tulpina de Cucurbita pepo (sectiune transversală şi longitudinală).
Ţesuturi secretoare: ţesutul secretor extern: papilele secretoare de pe petalele de Viola
wittrockiana; perii secretori de pe frunzele de Pelargonium zonale, Mentha x piperita, Humulus
lupulus, ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus
aurantiacum, Hypericum perforatum; canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris, Picea
abies şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum, laticifere articulate de la Chelidonium majus.
VII. Structura primară şi secundară a rădăcinii

Structura primară a rădăcinii de Primula veris, Lysimachia nummularia, Iris germanica.
Structura secundară a rădăcinii de Agrimonia eupatoria, Angelica archangelica.
VIII. Structura primară si secundară a tulpinii

Structura primară a tulpinii de Mentha x piperita, Zea mays. Structura secundară a
tulpinii de Pynus sylvestris, Tilia cordata.
IX. Morfologia frunzei

Părtile componente ale unei frunze simple; formele limbului; baza limbului; vârful limbului;
marginea limbului; frunze compuse; nervatiunea frunzei; părozitatea limbului; anexele foliare.
X. Structura anatomică a frunzei

Structura bifacială a frunzei de Vaccinium vitis-idaea; structura ecvifacială la frunza
de Dianthus carthusianorum; structura omogenă la frunza de Iris germanica; structura
anatomică a petiolului de Scopolia carniolica.
XI. Morfologia si anatomia organelor de reproducere

Morfologia florii la Picea abies; morfologia florii la angiosperme; anatomia ovarului la
Lilium candidum; diagrame si formule florale.
XII. Dispozitia florilor

Inflorescente racemoase; inflorescente cimoase; inflorescente compuse.
XIII. Morfologia si anatomia fructului

Morfologia fructului; Clasificarea fructelor: fructe simple, cărnoase, indehiscente; fructe
simple, cărnoase, dehiscente; fructe simple, uscate, indehiscente; fructe simple, uscate, dehiscente;
fructe multiple; fructe false; fructe compuse.
XIV. Morfologia si anatomia seminţei

Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris; Morfologia si anatomia seminţei de
Ricinus communis; Seminţe medicinale;
I. Tehnica determinării plantelor
II. Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae,

Dryopteridaceae; Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina
(Gymnospermophytina)
Lycopodium clavatum; Equisetum arvense; Dryopterix filix-mas; Ginkgo biloba;
Abies alba, Picea abies, Pinus sylvestris; Juniperus communis; Taxus baccata; Ephedraceae:
Ephedra distachya.
III. Angiospermatophyta. Familiile: Aristolochiaceae, Ranunculaceae,

Berberidaceae, Papaveraceae, Caryophyllaceae
Aristolochia clematitis, Asarum europaeum; Aconitulm species, Adonis vernalis,
Consolida regalis, Helleborus purpurascens; Berberis vulgaris; Chelidonium majus, Papaver
somniferum. Gypsophila paniculata, Saponaria officinalis.
IV. Familiile: Polygonaceae, Cannabaceae, Urticaceae

Polygonum aviculare, P. bistorta; Rheum palmatum var. tanguticum. Humulus lupulus,
Cannabis sativa. Urtica dioica.
V. Familia: Rosaceae
Agrimona eupatoria, Alchemilla xanthochlora, Crataegus monogyna, Filipendula ulmaria,
Geum urbanum, Potentilla anserina, Potentilla erecta, Prunus spinosa, Rosa canina, Sanguisorba
officinalis, Sorbus aucuparia.
VI. Familia Fabaceae

Cytisus scoparius, Galega officinalis, Glycine max, Glycyrrhiza glabra, Laburnum
anagyroides, Melilotus officinalis, Ononis arvensis.
VII. Familiile: Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Hippocastanaceae, Linaceae,

Geraniaceae, Rhamnaceae, Loranthaceae, Euphorbiaceae
Epilobium angustifolium, Oenothera biennis; Lythrum salicaria; Ruta graveolens;
Aesculus hippocastanum; Linum usitatissimum; Geranium robertianum; Frangula alnus;
Viscum album; Ricinus communis.
VIII. Familiile: Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae, Hypericaceae, Violaceae,

Brassicaceae
Hippophae rhamnoides; Hedera helix; Angelica archangelica, Carum carvi, Coriandrum
sativum, Eryngium planum, Foeniculum vulgare, Levisticum officinale; Hypericum perforatum;
Viola tricolor; Brassica nigra, Capsella bursa- pastoris, Sinapis alba.
IX. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Primulaceae,
Gentianaceae
Populus nigra, Salix alba; Tilia cordata, T. platyphyllos, T. tomentosa; Alcea rosea, Althaea
officinalis, Malva sylvestris; Arctostaphylos uva-ursi, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea;
Primula veris; Centaurium erythraea, G.asclepiadea, Gentiana lutea.
X. Familiile: Apocynaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae,

Solanaceae, Boraginaceae
Vinca minor; Rubia tinctorum; Fraxinus excelsior; Sambucus nigra; Valeriana officinalis;
Atropa bella-donna, Datura stramonium, Hyoscyamus niger, Scopolia carniolica; Symphytum
officinale.
XI. Familiile: Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae

Digitalis lanata, D. grandiflora, D. purpurea, Verbascum phlomoides; Plantago lanceolata,
P. major, P.media; Hyssopus officinalis, Lamium album, Lavandula angustifolia, Leonurus
cardiaca, Melissa officinalis, Mentha x piperita, Origanum vulgare, Rosmarinus officinalis, Salvia
officinalis, Thymus serpyllum.
XII. Familia Asteraceae

Achillea millefolium, Arctium lappa, Artemisia absinthium, Calendula officinalis,
Ciochorium intybus, Cynara scolymus, Echinacea angustifolia, Inula helenium, Matricaria
recutita, Silybum marianum, Tanacetum vulgare, Taraxacum officinale, Tussilago farfara,
Xanthium strumarium.
XIII. Familiile Asparagaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthiaceae, Colchicaceae,

Iridaceae, Orchidaceae, Poaceae, Araceae
Convallaria majalis; Allium cepa, Allium sativum; Aloe vera; Veratrum album; Colchicum
autumnale; Iris germanica; Orchis morio; Elymus repens, Zea mays. Acorus calamus.
XIV. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor în Grădina botanică
A CURSURILOR
I. Citologia vegetală
Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei şi anatomiei
plantelor medicinale. Cunoasterea structurii celulei vegetale, a ţesuturilor vegetale, a
organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii
plantelor, care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în
medicină şi farmacie. Se va preda: Importanţa studieri Plantelor medicinale pentru
învăţământul farmaceutic; Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma, Reticulul endoplasmatic,
Ribozomii, Mitocondriile, Aparatul Golgi, Plastidele, Nucleul, Incluziunile ergastice,
Vacuomul celular, Peretele celular.
II. Histologie vegetală

Acest subcapitol cuprinde noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale.
Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine, ţesuturile de apărare, ţesuturile
conducătoare, ţesuturile mecanice, ţesuturile fundamentale, ţesuturile secretoare. În cadrul acestui
subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea
produselor vegetale de diferite provenienţe.
III. Organografia
În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale
plantelor superioare şi morfologia externă. Rădăcina: morfologia rădăcinii, rădăcini
metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii,
produse vegetale de origine caulinară. Frunza: morfologia frunzei, importanţa produselor
vegetale de provenientă foliară. Floarea: morfologia florii, tipuri de inflorescente; importanta
drogurilor care provin din flori. Fructul si sământa: morfologia fructului şi a seminţei;
importanţa drogurilor care provin din sămânţă.
I. Istoricul utilizării plantelor medicinale

Notiuni de Sistematică vegetală. Unităti sistematice.
II. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare - Cormophyta)

Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae
Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina).
Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae.
Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina.
Clasa Dicotyledoneae:
Familiile: Lauraceae, Ranunculaceae, Papaveraceae, Caryophyllaceae.
Familiile: Polygonaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae
Familiile: Rosaceae, Mimosaceae, Fabaceae.
Familiile: Myrtaceae, Lythraceae, Rutaceae
Familiile: Linaceae, Rhamnaceae, Elaeagnaceae.
Familiile: Apiaceae, Hypericaceae, Violaceae, Brassicaceae.
Familiile: Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Primulaceae, Gentianaceae, Apocynaceae.
Familiile: Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae.
Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae.
Familia: Lamiaceae.
Familia: Asteraceae.
Clasa Monocotyledoneae:
Familiile: Asparagaceae, Colchicaceae, Iridaceae, Orchidaceae, Poaceae, Araceae.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Norme de comportare şi tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică

farmaceutică. Structura celulei vegetale
Aparate optice utilizate în studiul morfologic şi anatomic al plantelor medicinale. Celula
vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Studiul plastidomului celular: grăuncioarele de
clorofilă din Vallisneria spiralis. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota şi petalele de
Calendula officinalis.
II. Tesuturile de apărare. Formatiuni epidermice, Tesuturi secretoare

Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Urtica dioica. Peri tectori pluricelulari ramificati
de pe frunzele de Elaeagnus angustifolia. Stomatele de tip dicotiledonat: Mentha x piperita.
Stomatele de tip monocotiledonat: Zea mays. Ţesuturi secretoare: perii secretori de pe frunzele de
Mentha x piperita, ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus
aurantiacum, canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris şi canalele oleifere de la
Coriandrum sativum.
III. Morfologia rădăcinii, Morfologia tulpinii, Morfologia frunzei

Morfologia rădăcinii, rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica
farmaceutică. Morfologia tulpinii, produse vegetale de origine caulinară.
Părtile componente ale unei frunze simple; formele limbului; baza limbului; vârful limbului;
marginea limbului; frunze compuse; nervatiunea frunzei; părozitatea limbului; anexele foliare.
IV. Morfologia organelor de reproducere; Dispozitia florilor, Morfologia şi

anatomia fructului şi seminţei
Morfologia florii la Picea abies; morfologia florii la angiosperme; Inflorescente
racemoase; inflorescente cimoase; inflorescente compuse.
Morfologia fructului; Clasificarea fructelor: fructe simple, cărnoase, indehiscente; fructe
simple, cărnoase, dehiscente; fructe simple, uscate, indehiscente; fructe simple, uscate, dehiscente;
fructe multiple; fructe false; fructe compuse. Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris.
PLANTELE MEDICINALE
I. Tehnica determinării plantelor

Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae.
Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina, Familiile: Ginkgoaceae,
Pinaceae, Cupressaceae.Equisetum arvense; Ginkgo biloba; Pinus sylvestris; Juniperus communis.
II. Angiospermatophyta. Familiile: Ranunculaceae, Papaveraceae,

Caryophyllaceae, Polygonaceae
Adonis vernalis; Chelidonium majus, Papaver somniferum; Gypsophila paniculata,
Saponaria officinalis; Polygonum aviculare, Rheum palmatum var.tanguticum.
III. Familiile: Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Rosaceae

Quercus robur; Betula pendula; Humulus lupulus; Agrimona eupatoria, Alchemilla
xanthochlora, Crataegus monogyna, Geum urbanum, Potentilla anserina, Prunus cerasus, Rosa canina.
IV. Familia Fabaceae, Myrtaceae, Lythraceae, Rutaceae, Linaceae, Rhamnaceae

Astragallus gummifer, Glycyrrhiza glabra, Krameria triandra; Eucalyptus globulus;
Lythrum salicaria; Citrus aurantiacum; Linum usitatissimum; Frangula alnus.
V. Familiile: Elaeagnaceae, Apiaceae, Hypericaceae, Violaceae, Brassicaceae

Hippophae rhamnoides; Carum carvi, Coriandrum sativum, Eryngium planum; Hypericum
perforatum; Viola tricolor, Brassica nigra.
VI. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Primulaceae,

Gentianaceae
Populus nigra, Salix alba; Tilia cordata; Althaea officinalis, Gossypium herbaceum, Malva
sylvestris; Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea; Primula veris; Centaurium erythraea,
Gentiana lutea.
VII. Familiile: Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae, Scrophulariaceae,
Plantaginaceae
Sambucus nigra; Valeriana officinalis; Atropa bella-donna, Digitalis purpurea, Verbascum
phlomoides; Plantago lanceolata.
VIII. Familiile: Lamiaceae

Hyssopus officinalis, Lavandula angustifolia, Melissa officinalis, Mentha x piperita,
Origanum vulgare, Rosmarinus officinalis, Salvia officinalis, Thymus serpyllum, Thymus vulgaris.
IX. Familia Asteraceae

Achillea millefolium, Arnica montana, Artemisia absinthium, Calendula officinalis,
Cnicus benedictus, Cynara scolymus, Matricaria recutita, Tussilago farfara.
X. Familiile: Asparagaceae, Liliaceae, Poaceae; Recapitulare

Convallaria majalis; Aloe vera; Zea mays.
A. Andrei M., Anatomia plantelor. Ed. Didactică si Pedagogică, Bucuresti 1978

Anghel I., Citologia vegetală. Ed.Did. si Pedagogică, Bucuresti 1979
Anghel I., Brezeanu Aurelia, Toma N.: Ultrastructura celulei vegetale. Ed.Academiei,
Bucuresti, 1981
Ciobanu I., Morfologia si anatomia plantelor, Ed. Didactică si Pedagogică, 1965
Fitting H., Jost L., Schenck H., Karsten G., Lehrhbuch der Botanik, Verlag von Gustav
Fischer, Jena, 1913
Giesenhagen K., Lehrhbuch der Botanik, Fr. Grub Verlang, Stuttgart
Grintescu I., Botanică, Ed. Stiintifică si enciclopedică, Bucureşti 1985
Morlova Irina, Botanică generală si sistematică, Ed. Agro-Silvică, Bucuresti, 1966
Morlova Irina si colab. Botanică, Lucrări practice, Ed. Didactică si Pedagogică, 1966
Nită Mihaela, Ivănescu Lăcrămioara, Rugină Rodica, Naela C., coord. Toma C., Morfologia
si anatomia plantelor - Manual de lucrări practice, Ed. Univ. „ Al. Cuza”, Iasi, 2000.
Oroian Silvia, 2001, Botanică farmaceutică, Indrumător de lucrări practice vol. I,
Litografia U.M.F. Tg. Mures
Palade Madelena, Botanica farmaceutică, vol I, Ed. Tehnică, Bucuresti, 1997
Palade Madelena et colab., Botanică farmaceutică - lucrări practice, vol I, Citologie,
Histologie, Organografie, Ed. Tehnoplast Company S.R.L., Bucureste, 2000
Popovici Lucia, Moruzi Constanta, Toma I., Atlas botanic, Ed. Didactică si Pedagogică,
Bucureste, 1973
Sárkány S., Szalac I., Növenytani praktikum, Növenyszervezettani gykorlatok,
Tankönykiado, Budapest, 1964
Radu A., Andronescu Ecaterina, Füzi I.,: Botanică farmaceutică. Ed. Did. şi Ped.
Bucureşti, 1981
Serbănescu Jitariu Gabriela, Toma C., Morfologia si anatomia plantelor. Ed.Didactică si
Pedagogică, Bucuresti, 1980
Tămas M., 1999, Botanica farmaceutică, vol III, Ed. Medicală Universitară Iuliu
Hatieganu , Cluj - Napoca
Tămas M., Hodisan Viorica, Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică,
I.M.F.Cluj-Napoca, 1990
Thoms, Hermann, 1929, Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie, Band
V, Urban & Schawarzenberg, Wien I
Thoms, Hermann, 1931, Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie, Band
V, Urban & Schawarzenberg, Wien IX
Toma, C., Gostin, Irina, 2000, Histologie vegetală, Ed. Junimea, Iasi
Toma, C., Rugină, Rodica, 1998, Anatomia plantelor medicinale, Atlas, Ed. Academiei
Romane, Bucuresti
Tutin, T.G.,( red.) 1964-1980, Flora Europea, 1-5, Ed. II, Cambridge University Press
Tutin, T.G., 1991, Flora Europea, vol. I, Ed. II, Cambridge University Press
Van Tieghem, 1928, Botanique, vol. I
*** 1966-1976, Flora Republicii Socialiste Romania, XI-XIII, Edit. Acad. Bucuresti
*** 1952-1965, Flora Republicii Socialiste Romania, I-X, Edit. Acad. Bucuresti
Adler W., Oswald K., Fischer R., 1994, Excursionflora von Ostereich, Verlag Eugen
Ulmer, Stuttgart und Wien
Avram R., Andronescu, Ecaterina, Fusi, Iosif, 1981, Botanică farmaceutică, Ed. Did. şi
Ped. Bucureşti
Bocşe, Maria, Mihaiu, Ligia, 1995, Medicina populară, argument al ştiinţei şi
spiritualităţii româneşti, Marisia XXIII-XXIV, Tg. Mureş
Bologa, V.L., 1972, Istoria medicinei româneşti, Ed. Medicală, Bucureşti
Borza, Al., 1968, Dicţionar etnobotanic, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti
Ciocârlan, V., 1998, 1990, Flora ilustrată a României, I,II, Ed. Ceres, Bucureşti
Ciulei I., Grigorescu E., Stănescu Ursula, 1993, Plante medicinale,Fitochimie şi
Fitoterapie, vol. I-II, Ed. Medicală Bucureşti
Coldea Gh., 1991, prodrome des asociations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates
Roumaines). Documents Phztosociologiques, vol XIII, Camerino
Cristea V., 1991, Fitocenologie şi vegetaţia României, Îndrumător de lucrări practice,
xerografiat, Univ. „ Babeş – Bolyai”, Cluj – Napoca
Cristea V., 1993, Fitocenologie şi vegetaţia României, Cluj –Napoca
Csedo C., (red.), 1980, Plantele medicinale şi condimentare din judeţul Harghita,
UCCOOP, Miercurea Ciuc
Dihoru, G., Pârvu, C., 1987, Plantele endemice din flora României, Ed. Ceres Bucureşti
Gibbons, B., Brough, P., 1993, Kosmos Atlas Bluttenpflanzen, Franckh-Kosmos
Verlangs – GmbH et Co., Stuttgart
Pârvu , C., 2000, Universul plantelor, Ed.III, Ed. Enciclopedică, Bucureşti
Prodan I., Buia A.:Flora mică ilustrată a României. Ed. Agrosilv. Bucureşti, 1966
Radu A, Andronescu Ecaterina, Füzi I.: Botanică farmaceutică Ed. Did. şi ped. Bucureşti
1981
Tămas M., Hodisan Viorica, Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică,
I.M.F.Cluj-Napoca, 1990
Todor I.: Atlas de plante. Ed.Did şi ped. Bucureşti, 1952-1976
Tutin, T.G.,( red.) 1964-1980, Flora Europea, 1-5, Ed. II, Cambridge University Press.
22. Tutin, T.G., 1991, Flora Europea, vol. I, Ed. II, Cambridge University Press
Botanică farmaceutică (Sistematica); Ed. Tipomur, 2000; ISBN 973-8021-23-5
Botanică farmaceutică, citologie, histologie, organografie; Vol I; Ed. University Press,
2002; 434 p.; ISBN 973-85602-6-8
Botanică farmaceutică, Plante medicinale şi aromatice; Vol II; Ed. University Press,
2004; 270 p; ISBN 973-86119-5-4
B. Andrei M., Anatomia plantelor. Ed. Didactică si Pedagogică, Bucuresti 1978
Ciobanu I., Morfologia si anatomia plantelor, Ed. Didactică si Pedagogică, 1965
Grintescu I., Botanică, Ed. Stiintifică si enciclopedică, Bucureşti 1985
Oroian Silvia, 2001, Botanică farmaceutică, Indrumător de lucrări practice vol. I,
Litografia U.M.F. Tg. Mures
Palade Madelena, Botanica farmaceutică, vol I, Ed. Tehnică, Bucuresti, 1997
Palade Madelena et colab., Botanică farmaceutică - lucrări practice, vol I, Citologie,
Histologie, Organografie, Ed. Tehnoplast Company S.R.L., Bucureste, 2000
Popovici Lucia, Moruzi Constanta, Toma I., Atlas botanic, Ed. Didactică si Pedagogică,
Bucureste, 1973
Serbănescu Jitariu Gabriela, Toma C., Morfologia si anatomia plantelor. Ed.Didactică si
Pedagogică, Bucuresti, 1980
Toma, C., Rugină, Rodica, Anatomia plantelor medicinale, Atlas, Ed. Academiei
Romane, Bucuresti, 1998
*** 1966-1976, Flora Republicii Socialiste Romania, XI-XIII, Edit. Acad. Bucuresti
*** 1952-1965, Flora Republicii Socialiste Romania, I-X, Edit. Acad. Bucuresti
Avram R., Andronescu, Ecaterina, Fusi, Iosif, Botanică farmaceutică, Ed. Did. şi Ped.
Bucureşti, 1981
Prodan I., Buia A.:Flora mică ilustrată a României. Ed. Agrosilv. Bucureşti, 1966
Radu A, Andronescu Ecaterina, Füzi I.: Botanică farmaceutică Ed. Did. şi Ped. Bucureşti
1981
Todor I.: Atlas de plante. Ed.Did şi ped. Bucureşti, 1952-1976
Oroian Silvia, Botanică farmaceutică (Sistematica); Ed. Tipomur, 2000
Oroian Silvia, Botanică farmaceutică, citologie, histologie, organografie; Vol I; Ed.
University Press, 2002
Oroian Silvia, Botanică farmaceutică, Plante medicinale şi aromatice; Vol II; Ed.
University Press, 2004

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I 2 - 2 5 Examen
II 3 - 3 7 Examen

Semestrul
B.
I 2 - - 2 -
II 1 - 2 3 Examen
1. DISCIPLINA: BIOLOGIE CELULARĂ
A. Biologie celulară – anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie
Conf dr. Tóth Ecaterina - Tünde

Prep.drd. Curticăpean Manuela-Claudia
A. Obligatorie
A CURSURILOR
I. Importanţa şi actualitatea Biologiei celulare pentru învăţământul farmaceutic

Scurt istoric al celulei. Originea eucariotelor şi formarea celulelor eucariote.
Alcătuirea celulei eucariote.
II. Asemănarea şi deosebirea între celulela vegetală şi animală

Organizarea celulară: tipuri de structuri celulare, structura celulei procariote (celula
Cyanophytae-lor şi celula bacteriană). Alte tipuri de structuri (structura cenotică şi structura
virusurilor).
III. Rolul microscopiei electronice în obţinerea informaţiei structurale în biologia

celulară
Nivelul de organizare a ultrastructurilor accesibile prin microscopia electronică.
Prepararea materialelor biologice pentru cercetările microscopiei electronice.
IV. Caracterele infrastrucurale ale celulei vegetale

Studiul constituenţilor celulari.
V. Ultrastructura şi rolul fiziologic al plasmalemei

Învelişul celular: componente, funcţii. Structura moleculară a mebranelor biologice;
lipidele, proteinele şi glucidele membranare, mobilitatea lor. Asimetria membranelor,
glicocalixul, receptorii de membrană. Membrana eritrocitului şi antigenele grupelor sanguine.
Structuri specializate ale mebranei.
VI. Transport prin membrane

Difuziunea simplă, transport pasiv, proteinele carrier cu activitate ATP-azică; simport,
antiport, sistemele de transport implicate în reglarea pH-ului citoplasmatic.
VII. Ultrastructura şi activităţile fiziologice ale hialoplasmei
VIII. Ultrastructura
Originea şi funcţia organitelor citoplasmatice: reticulul endoplasmatic, aparatul
Golgian. Transport vezicular; endocitoză, exocitoză.
IX. Structura electronomicroscopică şi funcţia lizozomilor (degradarea
proteinelor), importanţa lor farmaceutică
X. Citoscheleton
Matricea şi microtubulii (structură, proprietăţi şi funcţii). Centriol şi cinetochorul.
Compuşi chimici inhibitori şi stabilizatori ai fusului. Scheletul actinic şi filamentele
intermediare. Mişcarea celulelor vegetale.
XI. Ultrastructura condriomului celular

Structura electronomicroscopică Localizarea ultrastructurală a constituenţilor chimici
mitrocondriali. Rolul fiziologic al mitrocondriilor - funcţiile membranelor mitocondriale:
conversia energiei, biogeneza mitocondriilor.
XII. Plastidomul
Originea, ultrastructura şi funcţia cloroplastelor.
XIII. Peroxizomii, glioxizomii, sferozomii, lipozomii

Ultrastructură şi rol fiziologic.
XIV. Ultrastructura nucleului interfazic, ultarstructura nucleoplasmei

Nucleul, cromosomii şi genele. Rolul biologic al nucleului: Biosinteza acizilor
nucleici: biosinteza nucleotidelor, a ADN şi ARN, controlul şi sinteza proteinelor - expresia
genelor prin morfogeneză şi nutriţie.
XV. Ultrastructura nucleolului, rolul lui în biogeneza ribosomilor

Ultrastructura şi rolul fiziologic ribosomilor. Biosinteza proteinelor (translaţie).
XVI. Cinetica celulară - înmulţirea celulelor - ciclul celular

Tipurile de diviziune: diviziunea directă a nucleului (amitoza), şi indirectă (cariocineză şi
citocineză) homeotipică (mitoza) şi heterotipică (meioza). Clonarea celulelor vegetale şi animale.
XVII. Peretele celular

Ultrastructura, compoziţia chimică, modificări secundare ale peretelui celular.
XVIII. Constituenţii nevii ai celulei vegetale

Deuteroplasma, aparatul vacuolar, ultrastructura vacuomului, constituenţii chimici.
Rolul vacuomului. Incluziuni inerte.
XIX. Biosinteza
Acizilor uronici, Biosinteza heterozidelor. Biosinteza glico- şi fosfolipidelor.
Biosinteza cutinei şi al suberinei. Biosinteza acidului shikimik şi cinamic. Biosinteza
alcaloizilor. Derivaţi de la glicocol, derivaţi de la fenilalanină, derivaţi de la tiptofan şi
derivaţi de la lizină-ornitină. Biosinteza terpenelor. Monoterpene, sequiterpene, diterpene,
triterpene, tetraterpene, etc. Biosinteza glicozizilor cardiotonici. Biosinteza saponozidelor.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Metode de studiu ale celulei

Microscopul. Electronmicroscopul.
II. Măsurători microscopice

Folosirea micrometrelor - obiectiv şi ocular, efectuarea măsurătorilor în lungime şi
suprafeţe.
III. Rhizobacterium lupinii; Celule amiceliate la drojdia de bere

Secţiuni in vivo prin nodozităţile de rădăcini la Lupinus albus, colorarea şi
recunoaşterea in situ a formelor bacteriilor simbiote. Identificarea celulelor vii şi moarte în
cazul produsului comercializat (Saccharomyces cerevisiae).
IV. Incluziuni ergastice

Tipurile de amidon, importanţa farmaceutică a amidonului, prezenţa amidonului ca
excipient în tabele indigene şi străine.
V. Amidonul corodat (Solanum tuberosum şi Triticum vulgare)

Mobilizarea amidonului din ţesuturi de rezervă în cazul germinării seminţelor.
Observarea microscopică a granulelor de amidon în frunze de Vallisneria spiralis.
VI. Reacţii de identificare a monozaharidelor

Reacţii comune ale aldozelor şi cetozelor; reacţii de diferenţiere a aldozelor şi cetozelor.
VII. Reacţii de identificare a proteinelor (albumine şi globuline)
VIII. Punerea în evidenţă a acizilor organici şi a lipidelor
IX. Fenomene de membrană

Observaţii pe membrana eritrocitului de mamifer.Tehnica executării frotiului.
X. Fenomene de membrană
Osmoza, măsurarea presiunii osmotice la celulele de Allium cepa.
Influenţa unor factori fizici şi chimici asupra semipermeabilităţii ţesuturilor vii.
XI. Prezenţa membranei celulare hemicelulozice ca material de rezervă, în

seminţele de cafea (Coffea arabica)
Forma celulelor hialine în foliolele speciilor de Sphagnum.
XII. Ţesutul formativ şi cromosomii în vârful rădăcinilor de Allium cepa –

tehnică de colorare cu carmin acetic
XIII. Diviziunea celulară homeotipică

Folosirea colarantului Schiff selectiv pentru materialul genetic; recunoaşterea fazelor
diviziunii celulare la Triticum aestivum şi Allium cepa.
XIV. Diviziunea celulară heterotipică

Micro- şi macrosporogeneza .
Alergogeni – alergie – identificarea tipurilor de polen la diferite specii de plante
medicinale.
XV. Mutageneza fizică şi chimică, substanţe antimutagene

Evidenţierea anomaliilor cromosomiale din meristemul radicular de Triticum
aestivum, tratate cu mutatageni.
XVI. Biosinteza
Biosinteza monoterpenelor aciclice şi monociclice. Ulei eteric secretat de celule
epiteliale şi de canalele secretoare schizogene pericarpice (Coriandrum sativum, Carum carvi,
Pimpinella anison, Foeniculum vulgare). Biosinteza terpenoidelor. Ulei eteric acumulat în
buzunare secretoare şi canale rezinifere (Pinus sylvestris, Pinus nigra, Juniperus communis).
Ulei eteric secretat de ergastoplasma celulelor oleifere (idioblast eteroleifer) în frunze de
Laurus nobilis, pericarp de Citrus limonium şi Piper nigrum. Biosinteza sescviterpenoidelor.
Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare din florile imature (Caryophyllus aromaticus,
Pimenta officinalis) şi celulele eteroleifere (Cinnamomum zeylanicum). Laticiferele articulate
anastomozate şi neanastomozate (fructe imature la Papaver somniferum şi tulpini de
Chelidonium majus). Biosinteza lipidelor şi acizilor uronici. Celule cu ulei gras solid şi lichid
(Theobroma cacao, Olea europea). Structuri cu mucilagii depuse pe membrana celulară
epidermică la seminţe de in (Linum usitatissimum). Biosinteza flavonoidelor şi proteinelor.
Identificarea flavonoidelor pe cale histochimică în petale de plante medicinale. (Hypericum
perforatum, Viola arvensis, Forsythia sp.). Celule perispermice de grâu (Triticum vulgare) şi
de secară (Secale cereale).
XVII. Enzime
Evidenţierea activităţii reductazei şi catalazei în frunze de Vallisneria spiralis.
Evidenţierea activităţii hemicelulazelor. Influenţa temperaturii asupra activităţii catalazei.
Influenţa pH-ului asupra activităţii catalazei.
XVIII. Introducere în tehnica centrifugării şi ultracentrifugării
XIX. Tehnici speciale utilizate în biologia celulară şi moleculară

Obţinerea de protoplaşti, cultura de celule şi ţesuturi, criofractura, fracţionarea celulară,
cromatografia pe diferite suporturi, electroforeza, difracţia cu raze X.
XX. Recapitulare
A. Acatrinei Gh. (1958) - Biologia celulei vegetale. Editura Ştiintifică si Enciclopedică, Bucureşti, 336 p.
Acatrinei Gh. (1991) - Reglarea proceselor ecofiziologice la plante. Editura Junimea, Iaşi, 280 p.
Acatrinei Gh., Acatrinei Ligia (1998) - Diviziunea celulelor la plante sub influenţa substanţelor
biologic active. Editura CERMI, Iaşi, 176 p.
Acatrinei Gh., Acatrinei Ligia (1998) - Biotehnologia plantelor. Editura CERMI, Iaşi, 168 p.
Anghel I., Toma N., Brezeanu Aurelia (1981) - Practicum de citologie vegetală.
Tipografia Universităţii Bucureşti
Constantinescu D.Gr., Haţieganu Elena (1983) - Biologia moleculară a celulei vegetale.
Editura Medicală. Bucureşti
Balázs E., Dudits D. (eds) (1999) - Molekuláris növénybilógia – szemelvények.
Akadámiai Kiadó, Budapest, 706 p.
Darnell J.E., Ladish H., Baltimore D., Berk A., Zypursky S.L., Matsudara P. (1994) - Cytology. 3rd
edition Scientific American Books Inc. Impr. W.H. Freeman & Comp., New York
Deliu C., Zoltan K. (1986) – Biologie celulară, lucrări practice. Univ. „Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca, Fac. de Biologie, Geografie şi Geologie
Diculescu I., Onicescu Doina, Mischiu Letiţia (1971) - Biologie Celulară. Ed. Acad.
Republicii Socialista România. Bucureşti, 245 p
Dudits D., Heszky L. (2000) - Növénybiotechnológia. Akadémiai Kiadó, Budapest
Heidcamp H. William (1995) – Cell Biology laboratory Manual (funded by NSF-DUE
9451132), Gustavus Adolphus College (Biology Department), Saint Peter, Minnesota, USA
Hess D. (1979) - Növényélettan – az anyagcsere és fejlődés molekuláris és biokémiai
alapjai, Natura, Budapest
Ionescu-Varo M. (1976) - Biologie celulară. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
Kovács J. (2000) - Összehasonlitó anatómiai előadások I. Sejttan. ELTE Egyetemi
tankönyv, Eötvös Kiadó, Budapest, 82 p.
Darnell J.E., Ladish H., Baltimore D., Berk A., Zypursky S.L., Matsudara P. (1995) - Cytology.
3rd edition. Scientific American Books Inc. Impr. W.H. Freeman & Comp., New York
Láng F. (1998) - Növényélettan - A növényi anyagcsere, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 998 p.
Oniceanu Doina, Diculescu I., Benga Gh., Popescu L.M. (1983) - Biologie celulară. Ed.
Didactică Pedagogică. Bucureşti, 275 p.
Smith H. (1977) - The Molocular Biology of Plant Cell – Botanical Monographs Vol.
14, University of California Press, Berkley and Los Angeles, 496 p.
Toma C. Niţă Mihaela (1995) - Celula vegetală. Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi, 241 p.
Balázs A.(1984) - Daganat Biológia. Gondolatkiadó, Budapest
Bálint A. (1967) - Heterózis és mutáció a kukoricában. Akadémiai Kiadó, Budapest
Czeizel E.(1984) - Jövők titka. Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó, Budapest
Feszt T., Kerekes M.(1983) - Ép testben ép erek. Editura medicala, Bukarest
Kis Z.: Ember, (1976) - Természet, XX. század. Tudományos és Enciclopédiai Könyvkiadó, Bukarest
Módy J. (1990) - A molekulák és az élet. Dacia Könyvkiadó, Bukarest
Nagy G.K.: (1977) - A virus és a rák. Dacia Könyvkiadó, Kolozsvár-Napoca
Nagy M. (1971) - Mi a sejt. Mezőgazdasági Kiadó, Budapest
Szabó T.A. (1975) - Szerkezetek és rendszerek a növényvilágban. Kriterion Könyvkiadó, Bukarest
Szalmatova T.Sz. (1986) - A növényi sejt élettana. Mezőgazdasági Kiadó, Budapest, 251 p.

ÎNVĂŢĂMÂNT:
A. Număr ore Număr ore Număr ore Număr Evaluarea

Semestrul
I 1 - 2 3 -
II 1 - 2 3 Examen
1. DISCIPLINA: FARMACIE CLINICĂ
A. Farmacie clinică - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;

B. Consiliere şi îngrijiri farmaceutice - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea
Conf.dr. Rogoşcă Maria
A. Obligatorie
B. Obligatorie
A CURSURILOR
I. Farmacia clinică
Scurt istoric al farmaciei clinice. Condiţiile şi factorii care au determinat apariţia farmaciei
clinice. Atribuţiile farmacistului clinician. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice.
II. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în terapia bolnavului spitalizat

Rolul farmacistului în aprovizionarea cu medicamente. Informaţia asupra
medicamentului. Rolul şi atribuţiile farmacistului în cadrul spitalului.
III. Cooperarea bolnavilor

Mărimea cooperării. Rolul necooperării. Metode de constatare a necooperării. Cauzele
principale ale necooperării. Strategii în dezvoltarea cooperării.
IV. Importanţa clinică a formulării, preparării şi selectării medicamentelor

Obiectivele formulării, preparării şi selectării medicamentelor. Sisteme cu cedare
controlată. Biodisponibilitatea substanţelor medicamentoase.
V. Influenţa medicamentelor asupra testelor de laborator

Modificări ale valorilor investigaţiilor de laborator. Posibilităţi de interferenţă.
Mecanismul de producere a schimbărilor „in vivo”. Mecanismul modificărilor „in vivo”.
Sarcinile farmacistului clinician în aprecierea rezultatelor de laborator.
VI. Reacţii adverse medicamentoase (R.A.)

Noţiunea de R.A. Tipuri de R.A. Manifestări clinice ale reacţiilor alergice. Relaţia
între structura chimică a substanţei medicamentoase şi apariţia R.A. Reacţii adverse asupra
procesului reproducerii. Efectele toxice ale medicamentelor. Farmacovigilenţa la femeia
gravidă, în pediatrie şi la vârstnici. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician.
VII. Interacţiuni medicamentoase

Interacţiuni de ordin farmacocinetice (în faza de absorbţie, distribuţie, biotransformare
şi excreţie a medicamentelor). Interacţiuni de ordin farmacodinamic. (la nivel molecular şi la
nivelul unor sisteme anatomo-fiziologice).
VIII. Alimentaţia parenterală

Bazele biochimice ale alimentaţiei parenterale. (Substanţe energetice, reconstituante,
vitamine,aligoelemente). Tehnologia preparării şi controlul soluţiilor nutritive parenterale.
IX. Monitorizarea terapiei medicamentoase

Unele aspecte practice ale monitorizării terapiei medicamentoase.
X. Sistem de distribuire a medicamentelor bazat pe doze unitare

Unit. Dose System. Sistemul centralizat şi descentralizat de preparare a
medicamentelor în doze unitare. Prepararea dozelor unitare. Organizarea sistemului de
distribuire a medicamentelor uni-doze. Rolul farmacistului în cercetarea clinică a
medicamentelor noi.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Organizarea şi funcţionarea farmaciei de spital

Aprovizionarea şi eliberarea medicamentelor în doze unitare. Organizarea unui centru
de informare asupra medicamentelor. Atribuţii clinice ale farmacistului.
II. Farmacoterapia
Tipuri de terapie; tipuri de farmacoterapie. Farmacomania şi farmacofobia.
III. Utilizarea medicamentelor

Planul terapeutic. Scopul curativ şi atitudinea profilactică. Diagnosticul. Stabilirea
tipului de farmacoterapie. Alegerea medicamentelor. Stabilirea dozelor. Controlul
administrării eficienţei. Adaptarea medicaţiei în funcţie de evoluţie. Încetarea tratamentului.
IV. Rolul alimentaţiei asupra absorbţiei medicamentelor

Interacţiuni ale medicamentelor cu alcoolul şi alimentele. Medicamentele şi conducerea
auto.
V. Elemente de farmacoepidemiologie
Procesul epidemiologic medicamentos. Formele de manifestare a procesului
epidemiologic medicamentos. Factorii epidemiologici ai procesului epidemiologic
medicamentos. Anticiparea reacţiilor adverse. Forme ale activităţii de farmacoepidemiologie.
VI. Stări patologice cauzate de medicamente

Stări patologice cardiovasculare, renale, gastrointestinale, hepatice, psihice,
neurologice, ale aparatului respirator, al altor organe - ochi, urechea internă, muşchi, ţesut
conjunctiv, sistem endocrin - produse de medicamente.
VII. Farmacovigilenţa la femeia gravidă, în pediatrie şi la vârstnici

Tipuri de reacţii adverse. Reacţiile alergice la medicamente. Organizarea activităţii de
farmacovigilenţă.
VIII. Interacţiuni între medicamente şi diferite sisteme sau organe
Probleme ridicate de calea de administrare orală şi parenterală.
IX. Medicamentele citostatice

Personalul implicat în prepararea soluţiilor perfuzabile cu citostatice. Organizarea spaţiului
destinat preparării amestecurilor citostatice. Protecţia persoanelor. Neutralizarea reziduurilor.
X. Monotizarea bolnavilor la domiciliu

Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în supravegherea bolnavilor. Exemple.
XI. Cronofarmacocinetica
Relaţia dintre cronobiologie şi efectele tratamentului medicamentos. Absorbţia,
distribuţia, metabolizarea şi secreţia medicamentelor.
XII. Medicamente stupefiante şi psihotrope

Reglementări privind depozitarea şi manipularea medicamentelor stupefiante şi
psihotrope.
XIII. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică

Evaluarea preclinică şi clinică a medicamentelor. Reglementări privind introducerea
medicamentelor noi în terapeutică. Supravegherea medicamentelor noi introduse în
terapeutică.
A CURSURILOR
RELAŢII ALE FARMACISTULUI CU PACIENTUL
I. Curs introductiv
Scurt istoric al apariţiei farmaciei clinice. Factorii care au determinat pariţia farmaciei
clinice. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. Conţinutul si obiectivele cursului de
consiliere a pacienţilor.
II. Cooperarea pacientului.

Mărimea cooperării. Rolul necooperarii. Metode de constatare a cooperării:
interogarea, numărarea tabletelor ramase, notarea urinii, analiza medicamentoasa.
III. Cauzele principale ale necooperarii

Ambalajul necorespunzator al medicamentelor, etichetare necorespunzatoare,
separaţia sociala, medicatia multipla, labilitatea psihica, caracterul medicatiei, reacţii adverse
medicamentoase, lipsa relaţiei medic - farmacist - bolnav, decizia intenţionata, informaţia
necorespunzatoare.
IV. Strategii in dezvoltarea cooperării

Prepararea cu atenţie a medicamentelor, etichetarea exacta si completa, simplificarea
administrării medicamentelor, promovarea ambalării medicamentelor
V. Comunicarea.
Model de comunicare. Obstacole in calea comunicării. Condiţiile unei bune comuncari.
Sfaturi practice in comunicare.
VI. Consilierea
Sarcina farmacistului in consilierea pacientului. Consilierea unor categorii de bolnavi:
consilierea bolnavilor vârstnici, bolnavi cu accidente vasculare cerebrale, bolnavi cu vederea
slăbită, bolnavi cu afecţiuni inflamatorii ale articulaţiilor. Sarcinile farmacistului de spital in
asigurarea unei bune consilieri.
EDUCAŢIA SANITARA
I. Modele sanitare si de educaţie sanitara

Nerespectarea prescriptiei medicale. Folosirea incorecta a medicamentului.
Automedicatia si abuzul de medicamente.
II. Obiectivele educaţiei sanitare

Obiective generale. Obiective ale educaţiei sanitare referitoare la medicament.
III. Educaţia pentru sănătate

Rolul spitalului. Rolul medicamentului.
IV. Educaţia sanitara asupra medicamentului

Cauzele de nerespectare a tratamentului: caracteristicile bolnavului, caracteristici ale
tratamentului, caracteristicile bolii, relaţia medic-pacient. Conţinutul de informaţie despre
medicament oferit pacientului: înţelegerea reţetei, cunoaşterea medicamentului.
Sisteme de comunicare si informare. Tehnici de comunicare verbala: interviul,
comunicările. Materialul educativ auxiliar: materialul tipărit, broşurile, materialul
audiovizual,materialul de ajutor, alte materiale. Strategii pentru educaţia sanitara despre
medicament: strategii generale, strategii de schematizare a programelor educarive. Evaluarea
educaţiei sanitare despre medicamente.
V. Activitatea Centrelor Europene de Informaţii Asupra Medicamentelor
PROGRAMA ANALITICĂ
A SEMINARIILOR
I. Prezentarea pe scurt a simptomelor, schemelor, principiilor de tratament si a

medicamentelor utilizate in cele mai frecvente stări de boala
II. Cefalea - cauze, simptome, medicamente recomandate
III. Durerea - de gat, articulara, osoasa, musculara; tratament
IV. Astmul bronsic - simptome, tratament inhalator, general, tipuri de

aplicatoare
V. Tuşea - cauze, simptome, tuse uscata, expectorativa, medicamente
VI. Constipatia - cauze, mecanisme, tipuri, tratament
VII. Diareea - cauze, mecanisme, tratament

VIII. Diabet - valori normale, patologice ale glicemiei, simptome, tipuri,
tratament, analiza rapida
IX. Anemia - tipuri de anemii, medicamente recomandate
X. Hipertensiunea arteriala - valori normale, patologice, simptome, clasificare,

tratament
XI. Ulcerul varicos - insuficienta venoasa cronica, tratament general, local
XII. Afecţiuni cutanate cauzate de expunerea la soare - urmări imediate tardive,

metode-protectie
XIII. Principii de tratament antibacterian - când, cat, ce antibiotic se recomanda,

cat timp, reacţii adverse ale antibioticoterapiei, antibioticele in timpul sarcinii si
alăptării
XIV. Infecţia urinara - simptome, antibiograma, tratament diuretic, antiseptic.
XV. Înţepături de insecte - reacţii immediate, urmări, tratament local, general.
A. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor, Ediţia a V-a, Ed.Med. Bucureşti,

1993
Cuparencu B., L. Safta, A. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni
medicamentoase, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1984
Dobrescu D.: Farmacoterapia, Ed.Med. Bucureşti, 1981
Beldeanu D., M. Kory: Metabolismul medicamentelor, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1993
Dobrescu D.: Farmacoterapia practică, Vol.I, II, Ed.Med. Bucureşti, 1989
Herfindal E.T., D.R. Gourley, Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics,
Ediţia a IV-a Ed. Williams&Wilins, Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988
Leucuţa S.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă, Ed.Med. Bucureşti, 1989
Mezey G., J. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok, Medicina, Budapest, 1979
Mycek Mary, R.A. Harvey Pamela, C. Champe: Farmacologie, Ediţia a II-a,
Ed.Medicală Callisto Bucureşti, 2002
Simiti I. şi colab.: Elemente de farmacie clinică, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1984
Stroescu V.: Bazele farmacologice ale practicii medicale, Vol.I, II, Ediţia a III-a,
Ed.Med. Bucureşti, 1990
Stroescu V.: Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediţia a IV-a, Ed.Med.
Bucureşti, 1995
Stroescu V., Josefina Corciovei Constantinescu, Michaela Constantinidi, A. Brezina, I.
Fulga, Oana Andreia Coman: Farmacologie, Ed.All Bucureşti, 1995
Stănescu V., E. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase, Ed.Med. Bucureşti, 1980
Mezey G. şi colab.: Clinicai Gyógyszerészet, Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi
Egyetem, Egyetemi Gyógyzsertár, Szeged, 1992
Rogoşcă Maria: Farmacie clinică, Tg.Mureş, 1995
Soós G. şi colab.: Klinikai Gyógyszerészet, Semmelweis Orvostudományi Egyetem,
Egyetemi Gyógyszertár, Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat, Edit.Univ.Sote, Budapest,
1999
B. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor, Ediţia a V-a, Ed.Med. Bucureşti,
1993
Cuparencu B., L. Safta, A. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni
medicamentoase, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1984
Dobrescu D.: Farmacoterapia, Ed.Med. Bucureşti, 1981
Beldeanu D., M. Kory: Metabolismul medicamentelor, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1993
Dobrescu D.: Farmacoterapia practică, Vol.I, II, Ed.Med. Bucureşti, 1989
Herfindal E.T., D.R. Gourley, Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics,
Ediţia a IV-a Ed. Williams&Wilins, Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988
Leucuţa S.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă, Ed.Med. Bucureşti, 1989
Mezey G., J. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok, Medicina, Budapest, 1979
Mycek Mary, R.A. Harvey Pamela, C. Champe: Farmacologie, Ediţia a II-a,
Ed.Medicală Callisto Bucureşti, 2002
Simiti I. şi colab.: Elemente de farmacie clinică, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1984
Stroescu V.: Bazele farmacologice ale practicii medicale, Vol.I, II, Ediţia a III-a,
Ed.Med. Bucureşti, 1990
Stroescu V.: Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediţia a IV-a, Ed.Med.
Bucureşti, 1995
Stroescu V., Josefina Corciovei Constantinescu, Michaela Constantinidi, A. Brezina, I.
Fulga, Oana Andreia Coman: Farmacologie, Ed.All Bucureşti, 1995
Stănescu V., E. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase, Ed.Med. Bucureşti, 1980
Mezey G. şi colab.: Clinicai Gyógyszerészet, Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi
Egyetem, Egyetemi Gyógyzsertár, Szeged, 1992
Rogoşcă Maria: Farmacie clinică, Tg.Mureş, 1995
Soós G. şi colab.: Klinikai Gyógyszerészet, Semmelweis Orvostudományi Egyetem,
Egyetemi Gyógyszertár, Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat, Edit.Univ.Sote, Budapest,
1999

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I 2 - 2 3 Examen
II - - - - -

Semestrul
B.
I 2 1 - 4 Colocviu
II - - - - -
CATEDRA
F2
1. DISCIPLINA: FARMACOGNOZIE - FITOTERAPIE
A. Farmacognozie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;

B. Fitoterapie - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
C. Etică şi deontologie farmaceutică - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea
Farmacie;
D. Medicamente homeopate - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
E. Produse vegetale - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de
Farmacie;
F. Deontologie şi legislaţie farmaceutică - anul II Facultatea de Farmacie,
specializarea Asistenţă de Farmacie;
G. Fitoterapie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie.
Conf.dr. Eşianu Sigrid

Şef lucr.dr. Varga Erzsébet
Prep.drd. Zőld Eszter-Erika
A. Obligatorie
B. Obligatorie
C. Obligatorie
D. Opţională
E. Obligatorie
F. Obligatorie
G. Opţională
A CURSURILOR
I. Partea generală
Definiţia şi istoricul farmacognoziei. Produsul vegetal brut - drogul vegetal brut.
Obţinerea plantelor medicinale din flora spontană. Necesitatea şi incovenientele obţinerii
plantelor din flora spontană. Cartarea. Ocrotirea plantelor din flora spontană. Cultivarea
plantelor medicinale. Obiectivele cultivării. Avantajele cultivării plantelor medicinale. Măsuri
agrofitotechnice pentru creşterea producţiei. Recoltarea plantelor medicinale din flora
spontană şi din culturi. Sortarea produselor vegetale. Uscarea plantelor medicinale.
Condiţionarea produselor vegetale. Ambalarea. Marcarea. Depozitarea. Transportul. Controlul
produselor vegetale. Părţi de plante folosite. Nomenclatura. Compoziţia chimică - Principii
active - fitocomplex. Clasificarea compuşilor naturali. Biogeneza compuşilor naturali.
Principiul activ. Definiţie. Principiul activ ca individ chimic sau ca total de substanţe active
(fitocomplex). Chemotaxonomia.
II. Droguri cu acţiune fizică

Lycopodium sporae, Carbo medicinalis, Gossypium depuratum.
III. Glucide şi droguri cu conţinut în glucide
Monozaharide - Generalităţi. Droguri: Glucosum, Fructosum, Sorbitolum, Inozitolum,
Mel depuratum, Caricae. Oligozaharide - Generalităţi. Droguri: Saccharum, Saccharum lactis.
Polizaharide. Generalităţi - Homoglican. Droguri: Amylum, Dextranum, Cellulosum,
Gossypium depuratum, Gossypium depuratum mixtum, Dextrine, Inulinum, Manna, Fraxinus
ornus, Graminis rhizoma. Heteroglicani. Mucilagii - Generalităţi. Mucilagii din plante
inferioare: Acid alginic, Alginaţi, Laminariae stipites, Carrageen, Agar. Mucilagii din plante
superioare: Althaeae radix et folium, Malvae folium et flos, Verbasci flos, Farfarae folium,
Plantaginis folium, Salep tuber, Lini semen, Psylli semen. Gume - Generalităţi. Droguri:
Acaciae gummi, Tragacantha. Pectine – Generalităţi. Droguri: Cydoniae semen, Ceratoniae
fructus.
IV. Droguri cu conţinut în glicozide (heterozide)

Generalităţi: Noţiunile "aglicon" şi "partener glucidic". Legătura glicozidică.
Rolul heterozidelor în organismul vegetal. Droguri cu glicozide cianogenetice:
Amygdalae semen, Sambuci flos. Droguri cu glicozide tiolice (senevoli): Sinapis nigrae semen,
Sinapis albae semen, Armoracia rusticana, Allium sativum, Allium cepa. Droguri cu glicozide
fenolice: Uvae ursi folium, Vitis idaeae folium, Populi gemmae, Salicis cortex. Droguri cu
glicozide antracenice: Generalităţi. Structura chimică. Identificare. Dozare. Acţiune. Utilizări.
Efecte secundare. Droguri: Frangulae cortex, Rhamni purshiani cortex, Rhamni catharticae fructus,
Rhei rhizoma, Sennae folium et fructus, Aloe, Chrysophanolum, Hyperici herba, Rubiae tinctoriae
radix. Droguri cu acţiune laxativă ce nu conţin derivaţi antracenici: Scammoniae resina, Jalapae
resina, Podophyllinum. Droguri cu glicozide cardiotonice: Generalităţi. Structura chimică. Relaţia
structură chimică - acţiune. Reacţii de identificare. Metode de dozare. Acţiunea tonicardiacelor.
Droguri: Digitalis purpureae folium, Digitalis lanatae folium, Strophanti grati semen, Strophanti
kombe semen, Convallariae herba, Adonidis herba, Nerii folium, Scillae bulbus, Hellebori radix.
Droguri cu saponozide: Generalităţi: Structură chimică. Acţiune farmacologică. Proprietăţi chimice.
Identificare. Determinare cantitativă. Droguri: Saponariae rubrae radix, Saponariae albae radix,
Primulae radix, Polygalae senegae radix, Liquiritiae radix, Hippocastani semen, Calendulae flos,
Equiseti herba, Eryngii herba, Sarsaparillae radix, Quillajae cortex, Ononidis radix, Herniariae
herba, Hederae herba, Ginseng radix, Solidaginis herba. Droguri cu conţinut în flavonoide şi
antocianine: Generalităţi: Structura chimică. Răspândire. Rolul lor în plante. Acţiuni farmacologice.
Identificări. Determinări cantitative. Droguri cu flavonoide: Sophorae flos, Violae tricoloris herba,
Cynarae folium, Cardui mariae fructus, Trioni herba, Cerasorum stipites, Maydis stigmata, Crataegi
flos, folium et fructus, Spiraeae herba, Robiniae pseudoacaciae flos. Droguri cu antocianine: Cyani
flos, Malvae arboreae flos, Myrtilli fructus. Droguri cu conţinut în cumarine: Generalităţi: Structura
chimică. Răspândire. Utilizări. Clasificare. Droguri: Ammi visnagae fructus, Ammi majorus fructus,
Pimpinellae radix, Angelicae radix, Levistici radix, Melliloti herba, Asperulae herba.
V. Droguri cu conţinut în materii tanante

Acţiune farmacologică. Identificări şi determinări cantitative. Droguri: Quercus cortex,
Gallae, Hammamelidis folium, Coryli folium, Juglandis folium, Ratanhiae radix, Tormentillae
rhizoma, Bistortae rhizoma, Gei rhizoma, Alchemillae herba, Sanguisorbae herba, Salicariae herba,
Anserinae herba, Agrimoniae herba.
VI. Grăsimi vegetale şi animale. Ceruri. Fosfatide

Generalităţi: Compoziţie chimică. Proprietăţi fizico-chimice. Răspândire. Utilizări.
Uleiuri grase nesiccative: Olivae oleum, Amygdalae oleum. Uleiuri grase semisiccative:
Arachidis oleum, Rapae oleum, Sesami oleum, Helianthi oleum, Helianthi neutralisatum
oleum, Gossypi oleum, Ulei de germeni de grâu şi porumb. Uleiuri grase siccative: Sojae
oleum, Lini oleum. Grăsimi solide şi semisolide: Cacao oleum, Cocos oleum, Adeps lanae
anhydricus, Adeps lanae hydrosus. Uleiuri grase cu acţiuni specifice: Ricini oleum, Crotonis
oleum, Hydnocarpi oleum, Jecoris aselli oleum, Oenotherae oleum, Hyppoglossi jecoris
oleum. Ceruri: Cera alba, Cera flava, Cera Carnaube, Cetaceum, Cera jojoba, Cera lanae.
Fosfatide: Lecitinum ex ovo, Lecitinum vegetabile (soia, rapiţă).
VII. Uleiuri volatile şi droguri cu conţinut în ulei volatil

Generalităţi: Caractere generale ale uleiurilor volatile. Obţinere. Proprietăţi fizice şi
chimice. Metode de analiză. Compoziţia chimică. Aspecte botanice. Acţiuni farmacologice.
Droguri din familia Lamiaceae: Menthae piperitae folium, Menthae crispae folium, Salviae
folium, Thymi herba, Serpylli herba, Origani herba, Lavandulae flos, Melissae folium,
Dracocephali herba, Rosmarini folium, Hyssopi herba, Basilici herba. Droguri din familia
Apiaceae: Anisi vulgaris fructus, Anisi stellati fructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus,
Coriandri fructus, Anethi fructus, Petroselini fructus et radix, Apii fructus. Droguri din
familia Asteraceae: Generalităţi. Clasificarea sescviterpenelor. Droguri: Chamomillae flos,
Millefolii flos, Arnicae flos. Droguri din familia Lauraceae: Cinnamomi ceylanici cortex,
Cinnamomi chinensis cortex, Camphora. Droguri din familia Myrtaceae: Eucalypti folium,
Niaouli aetheroleum, Caryophylli flos. Droguri din familia Rutaceae: Citri pericarpium,
Aurantii pericarpium, Aurantii floris aetheroleum, Bergamottae aetheroleum. Droguri din
familia Zingiberaceae: Zingiberis rhizoma, Galangae rhizoma, Zedoarie rhizoma, Curcumae
rhizoma. Droguri din diferite familii: Citronellae aetheroleum, Juniperi fructus, Tiliae flos,
Calami rhizoma, Asari rhizoma, Piperis nigrae fructus, Croci stigmata, Guajaci ligni, Pini
turio, Pini montanae aetheroleum, Terebinthinae aetheroleum.
VIII. Balsamuri. Răşini. Gudroane

Generalităţi: Compoziţia chimică. Răspândire. Localizare. Obţinere. Utilizări.
Balsamuri şi răşini fenilpropanice: Balsamum peruvianum, Balsamum tolutanum, Balsamum
Copaivae, Ammoniacum resina, Guajaci resina, Larrea resina. Răşini terpenice:
Colophonium, Mastix, Ellemi. Gummi rezine: Myrrha, Olibanum, Assa foetida, Galbanum.
Gudroane: Pix liquida, Pix lithanthracis, Pix Abietinarum, Pix Pinaceae, Pix Betulae, Pix
Juniperi oxycedri.
IX. Droguri cu conţinut în alcaloizi

Generalităţi: Definiţie. Răspândire. Proprietăţi chimice. Structuri chimice. Reacţii de
identificare. Metode de extracţie. Determinări cantitative. Alcaloizi neheterociclici: Ephedrae
herba, Colchici semen, Capsici fructus. Alcaloizi piridinici şi piperidinici: Nicotianae folium,
Arecae semen, Conii fructus, Lobeliae herba, Granati cortex. Alcaloizi tropanici: Belladonnae
radix et folium, Hyoscyami folium, Stramonii folium, Mandragorae folium, Duboisiae folium,
Scopoliae radix, Cocae folium. Alcaloizi imidazolici: Jaborandi folium. Alcaloizi indolici:
Strychni semen, Calabarica faba, Yohimbae cortex, Secalae cornutum, Rauwolfiae radix,
Vincae minoris herba, Vincae roseae herba, Ignatii semen. Alcaloizi purinici: Coffeae semen,
Colae semen, Theae folium, Cacao semen, Mathe folium, Guarana. Alcaloizi chinolinici şi
izochinolinici: Chinae cortex, Opium, Papaveris fructus, Ipecacuanhae radix, Curara,
Chelidonii herba, Berberidis cortex, Hydrastidis rhizoma, Boldo folium. Alcaloizi
chinolizinici: Cytisi semen, Scopariae herba. Alcaloizi terpenici: Aconiti tuber. Alcaloizi
sterolici: Veratri rhizoma, Sabadillae semen.
X. Droguri cu conţinut în substanţe amare

Generalităţi: Definiţie. Clasificare. Structura chimică. Determinare cantitativă. Acţiuni
farmacologice. Amara pura: Gentianae radix, Centaurii herba, Quassiae lignum, Menianthidis
folium. Amara aromatica: Absinthii herba, Aurantii pericarpium, Calami rhizoma. Amara
mucilaginosa: Cetraria islandica. Amara adstringentia: Condurango cortex, Chinae cortex.
XI. Droguri cu acţiune sedativă

Valerianae radix, Passiflorae herba, Lupuli strobuli et Glandulae, Crataegi folium, fructus et
flos, Leonuri herba, Cannabis indicae herba, Ammi visnagae fructus, Viburni cortex, Piper
methysticum rhizoma (Kawa-Kawa).
XII. Droguri cu acţiune antihelmintică

Filicis maris rhizoma, Cucurbitae semen, Cinae flos (santonina), Tanaceti flos.
XIII. Droguri cu acţiune insecticidă

Pyrethri flos (Chrysanthemum vulgare).
XIV. Droguri cu conţinut în vitamine

Sorbus aucupariae fructus, Cynosbati fructus, Hippophae fructus, Faex Medicinalis, Urticae
folium, Jecoris oleum.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Lucrare introductivă
Scopul lucrărilor practice. Denumirea latină a drogurilor. Modul de efectuare a unei
analize farmacognostice. Orientarea în FR X. Vizitarea Grădinii de plante medicinale şi aromatice a
UMF. Controlul macroscopic a 3 droguri conform FR X.
II. Controlul microscopic

Tehnica pregătirii preparatelor microscopice. Efectuarea a 3 preparate microscopic
conform FR X.
III. Controlul purităţii drogurilor conform FR X

Determinarea impurităţilor dintr-un dorg. Determinarea pierderii prin uscare a unui
drog. Determinarea cenuşei totale şi a cenuşei insolubile în HCl dil. Determinarea
conţinutului în substanţe solubile.
IV. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune fizică

Caractere macro- şi microscopice: Lycopodium sporae, Gossypium depuratum:
Măsurarea perilor cu lanametrul. Condiţii de puritate conform FR X. Analiza farmacognostică
a drogurilor cu conţinut în glucide: Amylum, Graminis rhizoma. Gume. Pectine - Gummi
arabicum, Tragacantha.
V. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în mucilagii

Althaeae radix et folium, Malvae flos et folium, Verbasci flos, Lini semen, Farfarae folium,
Plantaginis folium, Salep tuber, Laminariae stipites, Agar-agar, Carrageen, Cetraria islandica.
Determinarea vâscozităţii unui extract cu aparatul Höppler. Determinarea factorului de îmbibare a
produsului Lini semen.
VI. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cianogenetice şi senevolice

Amygdalae semen, Sambuci flos, Sinapis nigrae semen, Sinapis albae semen,
Determinarea cantitativă a sinigrinei conform FR X.
VII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide fenolice
Vitis idaeae folium, Uvae ursi folium. Determinarea cantitativă a arbutozidei prin titrare
iodometrică.
VIII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide antrachinonice

Frangulae cortex, Rhei rhizoma, Hyperici herba, Aloe, Sennae folium et fructus,
Chrysarobinum. Determinarea cantitativă a antraglicozidelor coform FR X.
IX. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cardiotonice

Digitalis purpureae folium, Digitalis lanatae folium, Strophanti semen, Convallariae
herba, Adonidis herba, Scillae bulbus, Hellebori rhizoma.
X. Analiza farmacognostică a drogurilor cu saponozide

Saponariae rubrae radix, Saponariae albae radix, Primulae radix, Liquiritiae radix, Equiseti
herba, Calendulae flos, Ononidis radix, Hederae folium, Senegae radix, Eryngii herba. Determinarea
Indicelui hemolitic, Indicelui de spumificare. Dozarea saponinelor hemolitice.
XI. Analiza farmacognostică a drogurilor cu flavonoide, antociani, cumarine

Cynarae folium, Sophorae flos, Maydis stigmata, Cerasorum stipites, Violae
tricoloris herba, Trioni herba, Cyani flos, Malvae arboreae flos, Myrtilli fructus, Meliloti
herba, Ammi visnagae fructus, Cardui mariae fructus.
XII. Identificarea flavonoidelor prin reacţii chimice şi CSS, dozare
XIII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu materii tanante

Ratanhiae radix, Hamamelidis folium, Quercus cortex, Gallae, Gei rhizoma,
Agrimoniae herba, Anserinae herba, Salicariae herba. Identificarea substanţelor tanante prin
reacţii chimice. Determinarea cantitativă a substanţelor tanante prin metoda pulberii de piele
şi metoda Lőwenthal.
XIV. Analiza farmacognostică a grăsimilor, uleiurilor şi cerurilor

Adeps lanae anhydricus, Adeps lanae hydrosus, Alcoolum cetylstearylicum et
emulsificans, Cacao oleum, Cera flava, Cetaceum, Helianthi oleum et oleum neutralisatum,
Ricini oleum, Jecoris oleum, Lini oleum, Cera alba, Alcooles lanae. Controlul purităţii: Indice
de aciditate, de saponificare, de iod, de ester.
XV. Determinarea cantitativă a uleiului volatil conform FR X

Obţinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori de apă. Obţinerea uleiului volatil prin
hidrodistilare. Analiza calitativă a uleiurilor volatile: Condiţii de puritate conform FR X.
Determinarea constantelor fizice.
XVI. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Lamiaceae

Menthae piperitae folium, Melissae folium, Salviae folium, Thymi herba, Serpylli herba,
Lavandulae flos, Origani herba, Dracocephali herba, Rosmarini folium. Dozarea mentolului şi
esterilor de mentil conform FR X. Identificare prin CSS.
XVII. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Asteraceae

Chamomillae flos, Millefolii flos, Arnicae flos. Dozarea azulenelor din Chamomillae
aetheroleum. Identificarea proazulenelor.
XVIII. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Apiaceae
Anisi fructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus, Coriandri fructus. Dozarea carvonei prin
metodă spectrofotometrică. Identificarea uleiurilor prin CSS.
XIX. Analiza farmacognostică a drogurilor din familiile Myrtaceae, Lauraceae,

Rutaceae şi alte familii
Eucalypti folium, Caryophylli flos, Cinnamomi cortex, Aurantii pericarpium, Tiliae
flos, Calami rhizoma, Juniperi fructus, Citrus pericarpium. Dozarea eugenolului în balonul
Cassia. Dozarea aldehidei cinamice prin metoda oximtitrimetrică.
XX. Metode de extracţie a alcaloizilor cu solvenţi polari şi nepolari
XXI. Identificarea alcaloizilor prin reacţii generale şi specifice
XXII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi neheterociclici

Colchici semen, Capsici fructus, Ephedrae herba. Dozarea capsaicinei cu metoda vanadică.
XXIII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi tropanici

Belladonnae radix et folium, Hyoscyami folium, Stramonii folium, Cocae folium. Dozarea
alcaloizilor tropanici după FR X. Identificarea alcaloizilor tropanici prin reacţii chimice.
XXIV. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi indolici

Strychni semen, Secale cornutum, Vincae minoris herba. Dozarea totalului de alcaloizi
indolici din Strychni semen. Identificarea alcaloizilor lizergici după FR X. Dozarea alcaloizilor
lizergici prin metodă fotocolorimetrică.
XXV. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi purinici, terpenici şi

sterolici
Colae semen, Cacao semen, Thaeae folium, Coffeae semen, Aconiti tuber, Veratri
radix. Identificarea alcaloizilor purinici prin reacţia murexidului, prin microsublimare şi CSS.
XXVI. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi chinolinici şi

izochinolinici
Chinae cortex, Papaveris fructus, Berberidis cortex, Hydrastidis rhizoma,
Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix. Identificarea alcaloizilor din Chinae cortex. Dozarea
chininei prin metodă titrimetrică. Identificarea şi dozarea morfinei din Papaveris fructus cu
metoda nefelometrică.
XXVII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu principii amare

Gentianae radix, Centaurii herba, Menyanthidis folium, Absinthii herba, Cichorii
herba, Cnici herba, Aurantii pericarpium, Taraxaci herba. Determinarea indicelui de amăreală
conform FR X.
XXVIII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune sedativă, a drogurilor

cu acţiune antihelmintică şi insecticidă şi cu vitamine
Valerianae radix, Crataegi fructus, folium et flos, Lupuli strobuli, Leonuri herba, Filicis maris
rhizoma, Cinae flos, Pyrethri flos, Cynosbati fructus, Urticae folium, Hippophae fructus.
A CURSURILOR
I. Partea generală
Definiţia fitoterapiei. Evoluţia fitoterapiei. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Progrese şi
tendinţe ale medicamentului fitoterapeutic. Forme farmaceutice ale preparatelor
Fitoterapeutice de uz extern şi intern.
II. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv

Cavitatea bucală: gingivita, stomatita, afte, parodontoza, abcese dentare, amigdalita.
Stomacul: gastrita hiperacidă şi ulcerul gastric şi duodenal; sindromul dispeptic (anaciditatea
şi hipoaciditatea). Intestinul: diareea, constipaţia, meteorisme, helmintiaza, colicile
abdominale. Aparatul hepato-biliar: afecţiunile hepatice, afecţiunile vezicii şi căilor biliare,
colica şi litiaza biliară
III. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator

Imunostimulatoare vegetale. Răceala şi gripa. Antitusive vegetale centrale şi periferice.
Expectorante vegetale. Fitoterapia astmului bronşic.
IV. Fitoterapia aparatului uro-genital

Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului, vezicii şi căilor urinare. Litiaza urinară. Hipertrofia de
prostată. Infecţii şi inflamaţii genitale. Tulburări de menopauză.
V. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular

Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Afecţiuni vasculare. Angina pectorală. Insuficienţa
cardiacă.
VI. Fitoterapia sistemului nervos

Sedative. Excitante. Tulburări neurovegetative
VII. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice

Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea,
eczema, micoza, verucoza, vitiligo, psoriazis, furunculoza. Afecţiuni cutanate accidentale:
arsuri, degerături, contuzii, plăgi cutanate.
VIII. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism

Diabetul. Obezitatea
IX. Fitoterapia în afecţiuni reumatismale
X. Fitoterapia în geriatrie
XI. Fitobalneologia
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor
II. Prepararea unor macerate, infuzii şi decocturi

III. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid
IV. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale cavităţii bucale
V. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni digestive
VI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni hepato-biliare
VII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului respirator
VIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar
IX. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni cardiovasculare
X. Formularea unor prescripţii pentru tulburări nervoase
XI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni dermatologice
XII. Formularea unor prescripţii pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie
XIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni reumatismale
XIV. Formularea unor prescripţii in geriatrie
A CURSURILOR
I. Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie
II. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei farmaceutice
III. Profesiunea şi etica profesională. Profesia de farmacist
IV. Jurământul lui Hippocrate
V. Rolul şi modul de funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România
VI. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România
VII. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice (farmacii, depozite,

drogherii, unităţi de producţie)
VIII. Rolul farmacistului în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
IX. Rolul farmacistului în prevenirea automedicaţiei şi a intoxicaţiilor

medicamentoase
X. Aspecte privind etica cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic

PROGRAMA ANALITICĂ
A SEMINARIILOR
I. Îndatoririle generale ale farmaciştilor
II. Îndatoririle asistenţilor de farmacie
III. Responsabilitatea şi independenţa farmaciştilor
IV. Relaţiile între farmacişti
V. Relaţiile între farmacişti şi membrii corpului medical
VI. Relaţiile între farmacişti şi bolnavi
VII. Activitatea farmacistului în diferite organizaţii profesionale
VIII. Activitatea farmacistului în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România
IX. Modul de soluţionare a litigiilor şi abaterilor deontologice ale farmaciştilor
X. Concurenţa loială între farmacişti
XI. Educaţia farmaceutică continuă
A CURSURILOR
I. Partea generală
Defniţia homeopatiei. Istoric – evoluţie. Alopatia – Homeopatia. Terminologia în homeopatie.
II. Principiile de bază ale homeopatiei

Principiul similitudinii, principiul diluţiei infinitezimale, principiul dinamizării,
principiul strictei individualizări.
III. Concepţia homeopatică asupra bolilor cronice

Diatezele. Biotipurile şi utilitatea lor în homeopatie. Corespondenţa cu diatezele.
IV. Condiţiile valorificării legii similitudinii

Patogeneziile. Înregistrarea simptomelor bolnavului. Suprapunerea tabloului
simptomatic cu patogenezia.
V. Prezentarea Materiei Medicale

Prezentare pe sindroame clinice, repertorizarea. Îndreptare de terapeutică homeopată.
Fişe sintetice. Repertorii.
VI. Consultaţia bolnavului

Semiologia homeopatică. Foaia de observaţie Ierarhizarea simptomelor.
VII. Metode de tratament

Metoda pluralistă. Metoda unicistă. Metoda complexistă. Drenajul în homeopatie
VIII. Stabilirea dozelor şi diluţiilor. Stabilirea ritmului de administrare

Cauzele lipsei acţiunii. Cauzele agravării. Limitele homeopatiei. Indicaţiile
homeopatiei.
IX. Medicamentul homeopatic

Materia primă vegetală, animală, minerală. Solvenţi folosiţi la prepararea remediului
homeopatic. Prelucrarea materiei prime. Deconcentrarea: triturarea, diluarea. Forme farmaceutice.
PROGRAMA ANALITICĂ
A SEMINARIILOR
I. Locul homeopatiei în terapeutica modernă
II. Legea similitudinii
III. Materia medica- Patogeneziile
IV. Biotipurile – Temperamentele hipocratice
V. Consultaţie, interogatoriul
VI. Bioterapia
VII. Izoterapia
VIII. Organoterapia
IX. Remedii în caz de diabet
X. Remedii în caz de litiaze
XI. Remedii în caz de anxietate
XII. Remedii în caz de cefalee
XIII. Remedii în caz de ulcere şi dispepsii
XIV. Remedii în caz de constipaţie şi diaree cronică
A CURSURILOR
I. Rolul plantelor medicinale şi al produselor fitoterapeutice în terapeutică

Obţinerea materiei prime din flora spontană şi din culturi. Condiţionarea.
II. Produse vegetale cu acţiune fizică

Lycopodium sporae, Carbo medicinalis, Gossypium depuratum.
III. Produse vegetale cu conţinut în glucide
Mel, Pectine, Gummi arabicum, Tragacantha, Amylum, Althaeae radix et folium,
Malvae folium et flos, Verbasci flos, Farfarae folium, Plantaginis folium, Lini semen, Lichen
islandicus.
IV. Produse vegetale cu conţinut în heterozide

Sambuci flos, Sinapis nigrae semen, Vitis idaeae folium, Uvae ursi folium, Populi
gemma, Salicis cortex, Frangulae cortex, Rhei rhizoma, Hyperici herba, Digitalis purpureae
folium, Digitalis lanatae folium, Convallariae herba, Adonidis herba, Saponariae rubrae et
albae radix, Primulae radix, Liquiritiae radix, Hippocastani semen, Calendulae flos, Equiseti
herba, Eryngii herba, Hederae folium, Solidaginis herba, Sophorae flos, Violae tricoloris
herba, Cynarae folium, Cardui mariae fructus, Cerasorum stipites, Maydis stigmata, Quercus
cortex, Ratanhiae radix, Gei rhizoma, Alchemillae herba, Salicariae herba, Agrimoniae herba,
Anserinae herba, Myrtilli fructus.
V. Produse vegetale cu conţinut în ulei volatil

Menthae folium, Salviae folium, Thymi herba, Serpylli herba, Origani
herba,Lavandulae flos, Melissae folium, Dracocephali herba, Rosmarini folium, Hyssopi
herba, Basilici herba, Anisi fructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus, Coriandri fructus, Citri
pericarpium, Aurantii pericarpium, Camphora, Eucalypti aetheroleum, Juniperi fructus, Tiliae
flos, Calami rhizoma.
VI. Produse vegetale cu conţinut în uleiuri grase, grăsimi şi ceruri

Olivae oleum, Arachidis oleum, Helianthi oleum, Lini oleum, Ricini oleum, Cacao
oleum, Adeps lanae.
VII. Produse cu conţinut în alcaloizi

Belladonnae radix et folium, Hyoscyami folium, Stramonii folium, Papaveris fructus,
Chelidonii herba, Berberidis cortex.
VIII. Produse vegetale cu conţinut în substanţe amare

Gentianae radix, Centaurii herba, Absinthii herba, Chinae cortex.
IX. Produse vegetale cu acţiune sedativă

Valerianae radix, Lupuli strobuli, Crataegi folium, flos et fructus.
X. Produse vegetale cu conţinut în vitamine

Sorbi fructus, Cynosbati fructus, Hippophaë fructus.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Lucrare introductivă
Denumirea latină a drogurilor. Monografii de produse vegetale în FR X. Controlul
macroscopic şi microscopic al produselor vegetale.
II. Controlul purităţii produselor vegetale conform FR X. Analiza produselor

vegetale cu acţiune fizică
III. Analiza produselor vegetale cu conţinut în glucide

Amylum, Althaeae radix et folium, Malvae folium et flos, Verbasci flos, Farfarae
folium, Plantaginis folium, Lini semen.
IV. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide

Sambuci flos, Sinapis nigrae semen, Sinapis albae semen, Vitis idaeae folium, Salicis
cortex, Frangulae cortex, Rhei rhizoma, Hyperici herba.
V. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide

Digitalis purpureae folium, Digitalis lanatae folium, Convallariae herba, Adonidis
herba, Saponariae rubrae et albae radix, Primulae radix, Liquiritiae radix, Hippocastani
semen.
VI. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide

Calendulae flos, Equiseti herba, Eryngii herba, Hederae folium, Solidaginis herba, Sophorae
flos, Violae tricoloris herba, Cynarae folium, Cardui mariae fructus.
VII. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide

Cerasorum stipites, Maydis stigmata, Quercus cortex, Juglandis folium, Ratanhiae
radix, Gei rhizoma, Alchemillae herba, Salicariae herba, Agrimoniae herba, Anserinae herba.
VIII. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil

Menthae folium, Salviae folium, Thymi herba, Serpylli herba, Origani herba,
Lavandulae flos, Melissae folium, Dracocephali herba, Rosmarini folium, Hyssopi herba,
Basilici herba.
IX. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil

Anisi fructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus, Coriandri fructus, Citri pericarpium,
Aurantii pericarpium, Juniperi fructus, Tiliae flos.
X. Analiza produselor vegetale cu conţinut în alcaloizi

Belladonnae radix et folium, Hyoscyami folium, Stramonii folium, Papaveris fructus,
Chelidonii herba, Berberidis cortex.
XI. Analiza produselor vegetale cu conţinut în substanţe amare şi substanţe

sedative
Gentianae radix, Centaurii herba, Absinthii herba, Chinae cortex, Valerianae radix,
Lupuli strobuli, Crataegi folium, flos et fructus.
XII. Analiza produselor vegetale cu conţinut în vitamine

Sorbi fructus, Cynosbati fructus, Hippophaë fructus. Analiza ceaiurilor medicinale.
XIII. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode

macro- şi microscopice.
XIV. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode

macro- şi microscopice.
A CURSURILOR
I. Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie
II. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei profesionale
III. Jurământul lui Hipocrate
IV. Exercitarea profesiei de asistent de farmacie
V. Organizarea şi funcţionarea Ligii asistenţilor de farmacie din România
VI. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România
VII. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice

Farmacia, Depozitul, Drogheria, Unitatea de producţie
VIII. Normele privind înfiinţarea şi autorizarea drogheriilor
IX. Condiţiile de organizare şi funcţionare a drogheriilor
A CURSURILOR
I. Partea generală
Definiţia fitoterapiei. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Forme farmaceutice ale
preparatelor fitoterapeutice.
II. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv

Inflamaţii şi infecţii ale cavităţii bucal. Gastrita hiperacidă, ulcerul gastric şi duodenal,
sindromul dispeptic. Diareea, şi constipaţia. colicile abdominale. Afecţiuni hepato-biliare.
III. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator

Răceala şi gripa. Bronşita. Astmul bronşic.
IV. Fitoterapia aparatului uro-genital

Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului, vezicii şi căilor urinare. Litiaza urinară. Hipertrofia
benignă a prostatei. Infecţii şi inflamaţii genitale. Tulburări de menopauză.
V. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular

Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Afecţiuni vasculare. Angina pectorală. Insuficienţa
cardiacă
VI. Fitoterapia sistemului nervos

Sedative. Excitante. Tulburări neurovegetative
VII. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice

Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea,
eczema, micoza, verucoza, vitiligo, psoriazis, furunculoza. Afecţiuni cutanate accidentale:
arsuri, degerături, contuzii, plăgi cutanate.
VIII. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism

Diabetul. Obezitatea
IX. Fitoterapia afecţiunilor reumatismale
X. Fitoterapia în geriatrie
XI. Fitobalneologia
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor
II. Prepararea unor macerate, infuzii şi decocturi
III. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid
IV. Gargare şi fitopreparate pentru afecţiuni ale cavităţii bucale
V. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni digestive
VI. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni hepato-biliare
VII. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului respirator
VIII. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar
IX. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni cardiovasculare
X. Produse fitoterapeutice pentru tulburări nervoase
XI. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni dermatologice
XII. Produse fitoterapeutice pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie
XIII. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni reumatoide
XIV. Produse fitoterapeutice indicate în geriatrie
A. Sigrid Eşianu, Csedő C.: Farmacognozie. vol.I. Editura U.M.F. Tg.Mureş, 1999
Sigrid Eşianu, Csedő C.: Farmacognozie. vol. II, Editura U.M.F. Tg.Mureş, 1999
Csedő C., Sigrid Eşianu.: Farmakognózia-II.kötet. Editura U.M.F. Tg.-Mureş, 2000
*** Farmacopeea Română X, Editura Medicală, Bucureşti, 1993
Ciulei I., Grigorescu Em., Ursula Stănescu: Plante medicinale, Fitochimie şi Fitoterapie.
vol.I şi II, Editura Medicală, Bucureşti, l993
Steinegger E., Hansel R.: Lehrbuch der Pharmakognosie und Phytotherapie.
4.Auflage.Springer Verlag Berlin-Heidelberg-New York-London-Paris-Tokyo,1988
Verzárné Dr. Petri Gizella: Farmakognózia, Medicina könyvkiadó, Budapest, l982
Wagner H.: Pharmazeutische Biologie. Band IV. Drogen und ihre Inhaltsstoffe. 4.Afl.,
Gustav Fischer Verlag, Stuttgart New York, 1988
Bernáth J.: Vadon termő és termesztett gyógynövények, Mezőgazda Kiadó,
Budapest,1994
B. Ciulei I, Grigorescu E, Stănescu U (1993): Plante medicinale, fitochimie şi fitoterapie.

Ed. Medicală Bucureşti, vol I şi II
Stănescu U, Miron A, Hăncianu M, Aprotosoaie C (2002): Bazele farmaceutice,
farmacologice şi clinice ale fitoterapiei. Ed. Gr.T. Popa Iaşi, vol. I şi II
Hanganu D, Popescu H (2002): Plante toxice. Ed. Medicală Universitară „I. Haţieganu”
Cluj-Napoca
Petri Gizella(2002): Fitoterapia az orvosi gyakorlatban, Springer Verlag kiado, Budapest
Schilcher H, Kammerer S (2003): Leitfaden Phytotherapie ed. a II-a., Ed. Urban &
Fischer München Jena
Stănescu U, Miron A, Hăncianu M, Aprotosoaie C (2004): Plantele medicinale de A la Z
– Monografii ale produselor de interes terapeutic. Ed. Gr.T. Popa Iaşi, vol. I şi II
C. *** Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România

*** Statutul Colegiului farmaciştilor din România
*** Normele privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice şi condiţiile de
organizare şi funcţionare a acestora
*** Revista “Lumea farmaceutică“
J. Sille: Etikett és protokol Kézikönyve, Közgazdasági és Jogi Kiadó, Budapest 1984
M. Kata, J. Papp: Gyógyszerészi Etika, Szent-Györgyi Orvostudományi Egyetem,
Szeged 2001
D. Bungetzianu Gh., Chirilă P.: Manual de homeopatie. Editura Medicală, Bucureşti,1983

Chirilă P., Chirilă Maria , Ţuchel Cezarina: "Homeopatia. Noţiuni elementare de
farmacie homeopată", Medicină naturistă, 114-151,Editura Medicală, Bucureşti, 1987
Caba Th.: Elemente de practică homeopatică. Editura Litera, Bucureşti, 1979
Vannier L., Poirier J.: Précis de matiere médicale homeopathique. 8.Edition, Paris, 1968
E. Sigrid Eşianu: Plante medicinale din flora spontană. Îndreptar. Editura University Press
Târgu Mureş, 2002
*** Farmacopeea Română X, Editura Medicală, Bucureşti, 1993
Sigrid Eşianu, Csedõ C.: Farmacognozie. vol.I. Editura U.M.F. Tg.Mureş, 1999
Sigrid Eşianu, Csedõ C.: Farmacognozie. vol. II Editura U.M.F. Tg.Mureş 1999
F. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România

Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M.O. nr 629/8.10.2001)
Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M.O. nr 629/8.10.2001)
Revista “Lumea farmaceutică“
G. Stănescu U, Miron A, Hăncianu M, Aprotosoaie C (2004): Plante medicinale de la A la
Z. Ed. Gr.T. Popa Iaşi, vol. I şi II
Hanganu D, Popescu H (2002): Plante toxice. Ed. Medicală Universitară „I. Haţieganu”
Cluj-Napoca

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I 3 - 3 6 Examen
II 3 - 3 6 Examen

Semestrul
B.
I 2 - 1 3 Examen
II - - - - -

Semestrul
C.
I - - - - -
II 1 1 - 2 Colocviu

Semestrul
D.
I 1 1 - 1 Colocviu
II - - - - -

Semestrul
E.
I - - - - -
II 3 - 2 7 Examen

Semestrul
F.
I 1 - - 1 Colocviu
II - - - - -

Semestrul
G
I 1 - 1 2 Colocviu
II - - - - -
1. DISCIPLINA: MARKETING FARMACEUTIC; ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE
FARMACEUTICĂ
A. Marketing farmaceutic - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;

B. Organizare şi legislaţie farmaceutică - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea
Farmacie;
C. Evidenţă farmaceutică computerizată - anul V Facultatea de Farmacie,
D. Antreprenoriat şi management farmaceutic - anul V Facultatea de Farmacie,
E. Elemente de management şi marketing farmaceutic - anul II Facultatea de
Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie;
F. Bazele evidenţei computerizate - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea
Asistenţă de Farmacie;
G. Organizare şi legislaţie farmaceutică - anul III Facultatea de Farmacie,
Conf.dr. Rosenberg Ladislau

Şef lucr.dr. Măruşteri Marius
A. Obligatorie
B. Obligatorie
C. Obligatorie
D. Opţională
E. Obligatorie
F. Obligatorie
G. Obligatorie
A CURSURILOR
I. Conceptul de marketing
II. Definiţii ale marketingului

Clienţii şi furnizorii. Marketing-mix-ul. Cercetarea de marketing. Funcţiile
marketingului.
III. Piaţa şi cererea

Definirea unei pieţe. Agenţii pieţei: cumpărătorii, ofertanţii. Conceptul de filiere.
Rolul specific al agentului: distribuitorul. Alţi intervenienţi. Segmentarea pieţii. Criterii de
segmentare. Cererea (definiţie). Principalele concepţii ale cererii. Elasticitatea cererii.
IV. Comportamentul cumpărătorului

Etapele procesului de decizie. Recunoaşterea problemei: nevoile, impulsurile,
motivaţiile. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Factorii care influnţează
comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Ocupaţia. Stilul de viaţă. Riscul
perceput. Curba vieţii de familie. Factorul geografic. Factorul economic. Clasa socială.
Cultura şi puterea exemplului. Familia.
V. Studiul pieţei
Produsul. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Produse pentru clienţii interni.
Esenţa produsului sau serviciului. Stabilirea unei strategii a produsului. Ciclu de viaţă a
produsului. Testarea pieţii.
VI. Formularea obiectivelor cercetării

Cercetarea de birou. Sursele cercetării de birou: surse interne; surse instituţionale.
Practica cercetării de birou.Evaluarea surselor. Căi de informare. Selectarea pieţelor.
VII. Cercetare de teren

Planificarea cercetării de teren. Chestionarul. Etapele întocmirii unui chestionar.
Tipuri de întrebări. Aranjarea întrebărilor. Pretestarea chestionarului. Analiza rezultatelor şi
refacerea chestionarului. Prezentarea şi redactarea. Analiza unui chestionar.
VIII. Tehnica interviului

Interviuri structurate şi nestructurate. Programarea, pregătire şi conducerea interviului.
Eşantionarea. Tipuri de bază ale eşantionării. Eşantionarea aleatorie. Eşantionarea sistematică.
Eşantionarea proporţională. Metode specifice de eşantionare.
IX. Pregătirea datelor pentru analiză

Trierea. Controlul autenticităţii. Erori. Organizare şi clasificare. Catalogarea. Analiza
şi interpretarea. Utilizarea datelor procentuale. Indici. Compararea valorilor. Medii.
X. Elaborarea raportului de cercetare

Preambulul. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Partea principală a raportului.
Metode de cercetare. Informaţii de piaţă. Intocmirea raportului. Utilizarea tabelelor şi
graficelor.
XI. Promovarea produselor
Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Promovarea pentru
personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. OTC-uri. Reclama. Modalităţi
eficiente de reclamă.
XII. Managementul unei aprovizionări eficiente

Nivelul de aprovizionare. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Lanţul
aprovozionării. Procesele de aprovizionare. Stabilirea necesarului. Identificarea surselor.
Evaluarea surselor. Negocierea. Cantitatea adecvată. Deţinerea de stocuri şi principiile de
control. Comanda cantitativ economică. Depozitarea.
XIII. Reacţia la factorii externi

Scopuri şi obiective. Prognoze asupra mediului extern. Prognoze asupra
vânzărilor/pieţe. Prognoze asupra factorilor STEP. Evaluarea metodelor de prognoză.
Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei.
XIV. Respectarea promisiunilor. Planificarea bunelor relaţii

Ţelul şi strategia. Responsabilitatea organizaţiei. Responsabilitatea managerului.
Responsabilitatea proprie. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe,a oportunităţilor).
PROGRAMA ANALITICĂ
A SEMINARIILOR
I. Analiza ocaziilor de piaţă

Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Analiza mediului
de marketing.
II. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului

consumatorilor (prescriptori, lideri de opinie, pacienţi)
III. Segmentarea pieţei

Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă, pentru diferite
medicamente.
IV. Eşantionarea
Eşantionarea multistadială. Eşantionare prin metoda cotelor.
V. Cercetarea de marketing
Cercetarea de birou. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis.
VI. Chestionarul
Etapele construirii unui chestionar eficient.
VII. Interviul
Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. Aplicaţie practică.
Vizitarea unei intreprinderi farmaceutice private (Europharm S.A. Braşov).
A CURSURILOR
I. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială

Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii, domeniul social şi a mediului înconjurător în
România. Asigurarea socială. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială.
II. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ
III. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la

nivel mondial în România
Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi
asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie; indicatorul farmacistpopulaţie;
indicatorul consum de medicamente-locuitori. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii:
Organizaţia Mondială a Sănătăţii; Comisia de Stupefiante; Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie;
Federaţia Internaţională Farmaceutică.
IV. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu

medicamente a sectorului sanitar
Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua
farmaceutică; Ord.M.S.nr. 2234/1994.
V. Organizarea controlului calităţii medicamentelor

A.N.M.; laboratoare de control al medicamentului.
VI. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor
VII. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică

Comisia Medicamentului, atribuţii; etapele de cercetare ale medicamentului nou.
Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica
medicală. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă; rolul farmacistului în activitatea de
farmacovigilenţă şi educaţie sanitară.
VIII. Economia de medicamente
Obiective în economia sanitară. Evoluţia bugetului sanitar. Producători de materiale
sanitare. Factori de consum. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. Recepţia,
depozitarea şi conservarea medicamentelor.
IX. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi

farmacistului
X. Regimul produselor şi substanţelor toxice

Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Condiţii obiective în funcţionarea
farmaciei; prospectarea spaţiilor pentru depozitarea, conservarea şi manipularea
medicamentelor.
XI. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui
XII. Protecţia muncii în farmacie

Normele de protecţia muncii, tehnica securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri
pentru protecţia mediului.
XIII. Drept de muncă. Reglementarea activităţii de muncă

Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor .
XIV. Deontologia farmaceutică

Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. Colegiul farmaciştilor,
atribuţii cele mai importante.
PROGRAMA ANALITICĂ
ASEMINARIILOR
I. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice
II. Condiţii legate de localul farmaciei
III. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă,

ustensile şi aparatură necesară
IV. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii
magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură
V. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei de circuit închis
VI. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi

analiza modului de organizare a unităţii
VII. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice

Stabilirea necesarului de medicamente
VIII. Prepararea soluţiilor sterile conf. ord.M.S.nr.120/1980
IX. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice
X. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii
XI. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei

activităţi în documentele tehnico-operative
XII. Organizarea eliberării produselor farmaceutice

Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice
XIII. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis
XIV. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr.73/1969
XV. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr. 466/1979
XVI. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prin operaţia

de inventariere
XVII. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei
A CURSURILOR
I. Introducere
Structura şi funcţionarea unui calculator.
II. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Mediul FoxPro

Baze de date relaţionale. Structura şi organizarea bazelor de date. Zone de lucru.
Accesul la înregistrări.
III. Noţiuni generale privind bazele de date

Instrucţiuni; convenţii de sintaxă; editorul de texte; tipuri de date; variabile şi masive.
IV. Crearea unei baze de date

Deschiderea unei baze de date. Închiderea bazei de date. Structura bazei de date. Modificări
în baza de date: adăugarea şi ştergerea înregistrărilor. Căutarea înregistrărilor din baza de date.
Vizualizarea conţinutului unei baze de date. Ordonarea bazelor de date: sortarea şi indexarea.
Utilizarea bazelor de date indexate. Extragerea de informaţii statistice din baza de date.
V. Intrare-ieşire, formatul de afişare şi citire

Comenzile de afişare-citire. Obiecte de control.
VI. Programele de evidenţă farmaceutică

Programe de evidenţă farmaceutică. Compilarea. Programarea structurată.
VII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula”

Structură, mod de utilizare.
VIII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula”

Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi.
IX. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula”

Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente.
X. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula”

Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor.
XI. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula”

Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii.
XII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula”

Evidenţa laboratorului farmceutic - elaborări
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Pornirea staţiei de lucru. Pornirea FoxPro

Submeniul System. Help-ul. Obiecte de control.
II. Mediul FoxPro. Baze de date

Sistemul de meniuri. Crearea unei baze de date. Structura unei baze de date. Aplicaţie pentru
farmacii. Introducerea datelor în baza de date creată. Modificarea structurii şi conţinutului bazei.
Căutarea înregistrărilor în bază. Metode de căutare. Vizualizarea conţinutului bazelor de date.
Ordonarea unei baze de date. Sortarea şi indexarea. Extragerea de informaţii statistice din baza de date.
III. Utilitare încorporate în mediu

Generatorul de etichete. Generatorul de rapoarte. Salvarea şi afişarea rapoartelor.
IV. Programele de evidenţă farmaceutică

Programe de evidenţă farmaceutică. Compilarea. Programarea structurată.
V. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula”

Structură, mod de utilizare.
VI. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula”

Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi.
VII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula”
Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente.
VIII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula”

Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor.
IX. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula”

Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii.
X. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula”

Evidenţa laboratorului farmceutic - elaborări.
XI. Lucrare recapitulativă
XII. Verificarea cunoştiinţelor
A CURSURILOR
I. Puţină economie
Dorinţe şi resurse; insuficienţa resurselor; lanţil dorinţă-satisfacţie; organizarea unei
economii; condiţii pentru economia de piaţă funcţională; fluxul circular al activităţii
economice.
II. Farmacia – perspectiva antreprenorială

Farmacia ca societate comercială; organizarea unei farmacii; planul de afaceri;
planificarea activităţii, de la aprovizionare la vânzare.
III. Farmacia – perspectiva administrativă

Organizarea activităţii într-o farmacie; asministrarea unei farmacii; pregătirea
aprovizionării şi vânzărilor; Cum, ce şi cât vând ?
IV. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă

Munca într-o farmacie – responsabilităţi, perspective; condiţia de nou angajat; crearea
identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale; modele de “role-
playing”; studiu de caz – probleme de etică şi deontologie.
V. Dezvoltarea afacerii
Productivitate şi marketing; argumente pentru o buna planificare a afacerii;
planificarea afacerii şi organizarea activităţii; evaluarea programului.
VI. Productivitatea şi profitul

Economia vânzărilor; legea diminuării beneficiilor; cum măsurăm productivitatea;
oamenii şi productivitatea; calitatea şi productivitatea.
VII. Tehnici de marketing

Marketingul – scurt istoric; marketingul în afaceri; dezvoltarea unui program de
marketing; analiza pieţei.
VIII. Consumatorul şi farmacia
Comportamentul consumatorului; analiza consumatorilor; păstrarea nivelului
competiţional; analiza competiţiei.
IX. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă: distribuţia vânzărilor;

managementul şi susţinerea vânzărilor; promovarea vânzărilor
X. Principii financiare de bază: necesitatea informaţiei în afaceri; sisteme de

ânregistrare a informaţiei; documente de bază în contabilitate
XI. Servicii oferite cumpărătorului

Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului; tipuri de cumpărători.
XII. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei

Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real; drepturi de proprietate;
contracte; proprietatea intelectuală; legea şi comerţul; codul de etică al companiilor.
PROGRAMA ANALITICĂ
A SEMINARIILOR
I. Puţină economie
Dorinţe şi resurse; insuficienţa resurselor; lanţil dorinţă-satisfacţie; organizarea unei
economii; condiţii pentru economia de piaţă funcţională; fluxul circular al activităţii
economice.
II. Farmacia – perspectiva antreprenorială

Farmacia ca societate comercială; organizarea unei farmacii; planul de afaceri;
planificarea activităţii, de la aprovizionare la vânzare.
III. Farmacia – perspectiva administrativă

Organizarea activităţii într-o farmacie; asministrarea unei farmacii; pregătirea
aprovizionării şi vânzărilor; Cum, ce şi cât vând ?
IV. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă

Munca într-o farmacie – responsabilităţi, perspective; condiţia de nou angajat; crearea
identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale; modele de “role-
playing”; studiu de caz – probleme de etică şi deontologie.
V. Dezvoltarea afacerii
Productivitate şi marketing; argumente pentru o buna planificare a afacerii;
planificarea afacerii şi organizarea activităţii; evaluarea programului.
VI. Productivitatea şi profitul

Economia vânzărilor; legea diminuării beneficiilor; cum măsurăm productivitatea;
oamenii şi productivitatea; calitatea şi productivitatea.
VII. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric; marketingul în afaceri;

dezvoltarea unui program de marketing; analiza pieţei.
VIII. Consumatorul şi farmacia
Comportamentul consumatorului; analiza consumatorilor; păstrarea nivelului
competiţional; analiza competiţiei.
IX. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă

Distribuţia vânzărilor; managementul şi susţinerea vânzărilor; promovarea vânzărilor.
X. Principii financiare de bază

Necesitatea informaţiei în afaceri; sisteme de înregistrare a informaţiei; documente de
bază în contabilitate.
XI. Servicii oferite cumpărătorului

Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului; tipuri de cumpărători.
XII. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei

Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real; drepturi de proprietate;
contracte; proprietatea intelectuală; legea şi comerţul; codul de etică al companiilor.
A CURSURILOR
II. Definiţii ale marketingului.

marketingului


V. Studiul pieţei
VI. Formularea obiectivelor cercetăriie

Tipuri de întrebări. Aranjarea întrebărilor. Pretestarea chestionarului. Analiza rezultatelor
şi refacerea chestionarului. Prezentarea şi redactarea. Analiza unui chestionar.



graficelor.




PROGRAMA ANALITICĂ
A SEMINARIILOR

Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Analiza mediului
de marketing.


medicamente.
IV. Eşantionarea
VI. Chestionarul
VII. Interviul
A CURSURILOR
II. Definiţii ale marketingului

marketingului.


V. Studiul pieţei
VI. Formularea obiectivelor cercetării


Tipuri de întrebări. Aranjarea întrebărilor. Pretestarea chestionarului. Analiza rezultatelor şi
refacerea chestionarului. Prezentarea şi redactarea. Analiza unui chestionar.


graficelor.




PROGRAMA ANALITICĂ

Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Analiza mediului de
marketing.


medicamente.
IV. Eşantionarea
VI. Chestionarul
VII. Interviul
A CURSURILOR
I. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială

Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii, domeniul social şi a mediului înconjurător în
România. Asigurarea socială. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială.
II. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ
III. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la

nivel mondial în România
Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei
şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie; indicatorul farmacistpopulaţie;
indicatorul consum de medicamente-locuitori. Organisme internaţionale din domeniul
sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii; Comisia de Stupefiante; Liga Asociaţiiilor Crucea
Roşie; Federaţia Internaţională Farmaceutică.
IV. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu

medicamente a sectorului sanitar
Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua
farmaceutică; Ord.M.S.nr. 2234/1994.
V. Organizarea controlului calităţii medicamentelor şi a activităţii de

microproducţie (Ord.M.S.nr.1010/1992)
I.C.S.M.C.F.; laboratoare de control al medicamentului.
VI. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor (Ord.M.S.nr.56/1974)
VII. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică

Comisia Medicamentului, atribuţii; etapele de cercetare ale medicamentului nou.
Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica
medicală. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă; rolul farmacistului în activitatea de
farmacovigilenţă şi educaţie sanitară.
VIII. Economia de medicamente

Obiectivele în economia sanitară. Evoluţia bugetului sanitar. Producători de materiale
sanitare. Factori de consum. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. Recepţia,
depozitarea ţi conservarea medicamentelor.
IX. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi
farmacistului
X. Regimul produselor şi substanţelor toxice

Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Condiţii obiective în funcţionarea
farmaciei; prospectarea spaţiilor pentru depozitarea, conservarea şi manipularea
medicamentelor.
XI. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui
XII. Protecţia muncii în farmacie

Normele de protecţa muncii, tehnice securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri
pentru protecţia mediului.
XIII. Drept de muncă. Reglementarea activităţii de muncă

Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor .
XIV. Deontologia farmaceutică

Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. Colegiul farmaciştilor,
atribuţii cele mai importante.
PROGRAMA ANALITICĂ
A SEMINARIILOR
I. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice
II. Condiţii legate de localul farmaciei
III. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă,

ustensile şi aparatură necesară
IV. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii

magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură
V. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei de circuit închis

(Ord.M.S.nr.176&1992)
VI. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi

analiza modului de organizare a unităţii
VII. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice

Stabilizarea necesarului de medicamente
VIII. Prepararea soluţiilor sterile conf. ord.M.S.nr.120/1980
IX. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice
X. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii

XI. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei
activităţi în documentele tehnico-operative
XII. Organizarea eliberării produselor farmaceutice

Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice
XIII. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit

închis
XIV. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii

nr.73/1979
XV. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr.

466/1979
XVI. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prinoperaţia

de inventariere
XVII. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei
A. CODECS (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi

cumpărătorii, 1995
Tomski,H.W.: A Textbook of Pharmacy Management, Kogan Page Ltd, 1976
Cohen,Herb: Orice se poate negocia, Colsseum, Bucureşti, 1995
Levinson, Jay Conrad: Guerrilla marketing, A.S.E., World Enterprises S.C. ŞTIINŢĂ &
TEHNICĂ S.A., Bucureşti, 1993
Levinson ,J.C.: Guerrilla marketing attack, A.S.E. World Enterprises, Business
Tech.International Press S.R.L., Bucureşti, 1995
Levinson,J.C.: Guerrilla Advertising, A.S.E. World Enterprises, Business
Levinson,J.C.: Guerrilla Marketing Excellence, A.S.E. World Enterprises, Business
B. Fârşirotu Z.St.:Organizarea şi conducerea farmaceutică, Ed.Med.(1982)

Formanek I.:Organizarea farmaceutică, curs xerografiat IMF. Tg.Mureş (1977)
Ord.M.S.nr. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de
funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi
funcţionare acestor unităţi
C. Dima, G., Dima, M.: FoxPro. Editura teora, Bucureşti, 1993

Ferencz, L.: Sistemul FoxPro pentru farmacişti. Lucrări practice pentru studenţi.
Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1996
***, Relational Database Management System, User Manual, Fox Software, 1987
Moraru, A.: Foxbase+. Ghid de utilizare. Editura Microinformatica, Cluj, 1993
D. *** - Junior Achievement România, sponsor GSK România – “Farmacia. Mod de

administrare” – suport de curs, 203 p.
E. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export
(traducere), Editată de Centrul de Comerţ Internaţional. UNCTAD/GATT, Bucureşti,
1994
Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I
Danciu Victor: Marketing internaţional, Oscar Print, Bucureşti, 1996
Dubois, Pierre-Louis, A.Jolibert: Marketing-teorie şi practică, Ed.Economică,1989
Hutt,Michael D.,Th.W.Speh: Business Marketing Management, Ed.IV, The Dryden
Press,1989
Luca,Gabriel -Petru: Management general, Ed.Fundaţiei CHEMAREA, Iaşi,1993
Kotler,Philip: Managementul marketingului, Ed.Teora, 1997
Tomski,H.W.: A Textbook of Pharmacy Management, Kogan Page Ltd,1976
Popescu,Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar, Ed.Medicală, 1992
Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi
F. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export

(traducere), Editată de Centrul de Comerţ Internaţional. UNCTAD/GATT, Bucureşti, 1994
Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I
Danciu Victor: Marketing internaţional, Oscar Print, Bucureşti, 1996
Dubois, Pierre-Louis, A.Jolibert: Marketing-teorie şi practică, Ed.Economică,1989
Hutt,Michael D.,Th.W.Speh: Business Marketing Management, Ed.IV, The Dryden
Press,1989
Luca,Gabriel -Petru: Management general, Ed.Fundaţiei CHEMAREA, Iaşi,1993
Kotler,Philip: Managementul marketingului, Ed.Teora, 1997
Tomski,H.W.: A Textbook of Pharmacy Management, Kogan Page Ltd,1976
Popescu,Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar, Ed.Medicală, 1992
Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi
G. Fârşirotu Z.St.:Organizarea şi conducerea farmaceutică, Ed.Med.(1982)

Formanek I.:Organizarea farmaceutică, curs xerografiat IMF. Tg.Mureş (1977)
Ord.M.S.nr. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de
funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi
funcţionare acestor unităţi

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I 2 1 - 3 Examen
II - - - - -

Semestrul
B.
I 1 2 - 2 Examen
II - - - - -

Semestrul
C.
I - - - - -
II 2 - 2 3 Colocviu

Semestrul
D.
I 1 1 - 1 Colocviu
II - - - - -

Semestrul
E.
I 1 1 - 3 Colocviu
II - - - - -

Semestrul
F.
I 1 - 1 3 Colocviu
II - - - - -

Semestrul
G.
I 1 1 - 2 Colocviu
II - - - - -
1. DISCIPLINA: TOXICOLOGIE GENERALĂ ŞI INDUSTRIALĂ
A. Toxicologie generală şi industrială - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea

Farmacie;
B. Biofarmacie şi farmacocinetică - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea
Farmacie;
C. Toxicologia mediului - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
D. Toxicologie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie.
Prof.dr. Kincses Ajtay-Mária

Asist.drd. Croitoru Mircia-Dumitru
A. Obligatorie
B. Obligatorie
C. Opţională
D. Obligatorie
A CURSURILOR
I. Toxicologie generală
Obiectul toxicologiei. Scurt istoric. Definiţia toxicului. Clasificarea substanţelor
toxice. Tipuri de intoxicaţii . Doze toxice. Doze letale. Concentraţiile maxime admise a
substanţelor toxice în atmosferă. Direcţiile principale ale toxicologiei contemporane.
Comportarea toxicilor în organism (toxicinetica). Patrunderea, absorbţia, distribuţia,
depozitarea, acumularea substanţelor toxice în organism. Biotransformarea (metabolizarea) şi
eliminarea xenobioticelor. Acţiune substanţelor toxice asupra organismului (toxicodinamia).
Acţiunea toxicilor la nivel de ţesut, organ, aparat, sistem. Acţiunea toxicilor la nivel celular,
molecular. Factori determinanţi ai toxicităţii: factori dependenţi de substanţă, factori
dependenţi de organism, factori dependenţi de mediu. Combaterea efectelor toxice. Profilaxia
intoxicaţiilor. Tratamentul intoxicaţiilor acute (măsuri de prim ajutor, antidoturi). Tratamentul
intoxicaţiilor cronice.
II. Toxicologie specială

TOXICI INDUSTRIALI. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR DE NATURĂ
GAZOASĂ.Oxigenul. Ozonul. Hidrogenul sulfurat. Dioxidul de sulf. Hidrogenul seleniat şi
hidrogenul telurat. Amoniacul. Oxizii de azot. Toxicologia halogenilor: fluor, clor, brom, iod.
Fosforul, hidrogenul fosforat (fosfina). Hidrogenul arseniat (arsina). Compuşii oxigenaţi ai
arsenului. Hidrogenul stibiat. Stibiul. Carbonul. Oxidul de carbon. Dioxidul de carbon. Aerul viciat.
Oxiclorura de carbon (fosgen). Acidul cianhidric. Gaze de luptă. TOXICOLOGIA
SUBSTANŢELOR MINERALE. Siliciul. Borul. Beriliul. Cromul. Manganul. Cobaltul. Nichelul.
Carbonatul de nichel. Cuprul. Argintul. Cadmiul. Mercurul şi compuşii organomercurici. Taliul.
Plumbul şi tetraetil plumbul. Bismutul. Alcalii caustici. Acizii corozivi. Acidul oxalic. Acidul picric.
Oxidanţii minerali. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR ORGANICE VOLATILE.
Hidrocarburile alifactice. Hidrocarburile aromatice: benzenul, toluenul, xilenii. Naftalenul,
hidrocarburile policiclice aromatice. Hidrocarburile alifatice halogenate: clorura de metil,
cloroformul, tetraclorura de carbon. Derivaţii cloruraţi ai etanului. Tricloretilena. Alte hidrocarburi
alifactice halogenate. Alcooli. Alcoolul metilic, alcoolul etilic. Etilenglicolul. Fenolul. Aldehidele:
formaldehida, acetaldehida. Cetonele: acetona. Eterii: eterul etilic. Esterii. Nitroderivaţi alifatici.
Aminoderivaţii alifactici. Nitrobenzenul. Anilina. Compuşii organici cu azot cancerigeni (4-
amonofluorenul). Sulfura de carbon.
III. Toxicologia substanţelor medicamentoase

Medicamente cu acţiune la nivel SNC. Hipnotice: derivaţii barbiturici. Neuroleptice:
derivati de fenotiazină, reserpina, derivaţi de butirofenonă. Tranchilizante: carbamaţi,
benzodiazepine. Psihoanaleptice: antidepresive triciclice, IMAO. Excitanţi corticali: alcaloizii
purinici. Excitanţi medulari şi bulbari: stricnina, picrotoxina. Anticonvulsivante. Analgezice
antipiretice şi antiinflamatoare (antiinflamatoare nesteroidiene AINS). Derivaţi ai acidului
salicilic, derivati ai p-aminofenolului. Derivaţi ai pirazolului. Derivaţi ai acidului chinolin-4-
carboxilic. Derivaţi ai acidului fenilacetic. Compuşii de aur. Anestezice locale. Anestezice
locale de sinteză. Medicamente cu acţiune la nivelul SNV. Medicamente cu acţiune asupra
sistemului colinergic. Medicamente M-colinomimetice: muscarina, pilocarpina. Medicamente
N-colinomimetice si litice: nicotina. Medicamente anticolinesterazice: ezerina. Medicamente
M-colinolitice: atropina, hiosciamina, scopolamina. Blocanţi neuromusculari: curara.
Medicamente cu actiune asupra sistemului adrenergic. Medicamente adrenolitice: alcaloizii
din ergot. Medicamente adrenomimetice. Alte medicamente. Glicozide cardiotonice: glicozide
digitalice. Medicamente antimicrobiene şi antiparazitare. Sulfamide antimicrobiene.
Antituberculoase. Izoniazida. Antimalarice: chinina, antimalarice de sinteză. Medicamente
antitumorale.
Toxicologia drogurilor. Psihodisleptice: substanţe halucinogene de origine naturală
cu azot in moleculă. Mescalina. Substaţe halucinogene de sinteză. Dietilamida acidului
lisergic (LSD). Psihostimulante: cocaina, efedrina şi derivaţi ai amfetaminei. Substanţe
halucinogene de origine naturala fără azot în moleculă: tetrahidrocanabinolul (THC).
Analgezice narcotice. Opiul. Morfina. Derivaţi ai morfinei şi înlocuitorii sintetici.
IV. Toxici speciali

Toxine: zootoxine, fitotoxine. Toxine din plante superioare: colchicina, aconitina.
Micotoxine produse de ciuperci otrăvitoare (Macromycetae). Pesticide. Insecticide:
insecticide organoclorurate, insecticide organofosforice (IOP). Insecticide dinitrofenolice.
Insecticide carbamice. Erbicide. Rodenticide. Fungicide. Alte substanţe: materiale plastice.
Detergenţi. Aditivi alimentari. Substaţe toxice de luptă. Toxicologia substanţelor radioactive
(radiotoxicoligie). Plante toxice. Plante ornamentale toxice. Cosmetice. Substanţe casnice,
detergenţi, substanţe de curăţire.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie

Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii.
II. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer
Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera
industrială. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.
III. Analiza toxicilor de natură gazoasă
Oxidul de carbon. Acetilena. Amoniacul. Oxizii de azot. Hidrogenul sulfurat. Bioxidul
de sulf. Hidrogenul fosforat. Fluorul. Clorul. Schema pentru identificarea principalelor gaze
toxice.
IV. Analiza toxicilor de natură volatilă

Izolarea toxicilor de natură volatilă. Cloroform. Formaldehida. Sulfura de carbon.
Etanolul. Metanolul. Acidul cianhidric. Acetona. Etilenglicolul. Fenolul. Benzenul.
Determinarea indicelui de sulfat din urina. Anilina.
V. Identificarea toxicilor necunoscuţi
VI. Redactarea unui buletin de analiză
VII. Analiza toxicilor de natură minerală

Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Analiza toxicologică
a arsenului. Analiza toxicologică a mercurului, bismutului, manganului, plumbului, cuprului.
VIII. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă

Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. Analiza toxicologică a acidului salicilic şi a
fenacetinei; izolarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor analgezici,
antipiretici. Analiza toxicologică a acidului picric, acidului oxalic, derivaţilor barbiturici, derivaţilor
benzodiazepinici, derivaţilor fenotiazinici, derivaţilor sulfonamidici. Izolarea şi identificarea prin
cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologica a cafeinei, alcaloizilor din opiu, veratrinei,
stricninei, brucinei, chininei, nicotinei. Izolarea, identificarea şi separarea prin cromatografie în strat
subţire. Analiza toxicologică a atropinei. Izolarea şi determinarea cantitativă.
IX. Analiza pesticidelor

Derivaţi organocloruraţi (DDT, 2,4-D). Separarea cromatografica în strat subţire.
Analiza toxicologica a parationului şi dinitroortocrezolului.
X. Identificarea toxicilor necunoscuţi de natura minerală şi organică nevolatilă.

Lucrare recapitulativă
A CURSURILOR
I. Partea introductivă
Scurt istoric. Noţiuni de bază. Biodisponibilitatea. Bioechivalenţa. Metode de evaluare a
biodisponibilităţii in vivo. Biodisponibilitatea ca termen de comparare a eficienţei terapeutice.
II. Factorii fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea

Solubilitatea, viteza de dizolvare , structura chimică, pH-ul, gradul de ionizare (pKa),
coeficientul de partiţie, gradul de dispersie, polimorfismul, hidratare, solvatare. Ecuaţia lui
Hammett; modelul Hansch. Studii biofarmaceutice folosite în preformulare.
III. Modelarea in vitro. Determinarea biodisponibilităţii in vivo

Determinarea vitezei de difuzie transmembranare, t 1/2, Vd, Ke, Ka.
IV. Factori tehnologici care influenţeaza biodisponibilitatea

Substanţe auxiliare care favorizează solubilizarea şi/sau dezagregarea. Interacţiunea
formă farmaceutică-efect biologic. Prospectarea de noi forme medicamentoase.
V. Noţiuni de bază ale farmacocineticii

Principalii parametrii farmacocinetici. Modelul farmacocinetic mono şi
bicompartimentat la administrare intra şi extravasculară.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Calculul parametrilor farmacocinetici în modelul farmacocinetic deschis

monocompartimentat
Studii in vivo. Administrarea unei singure doze per oral. Recoltarea materialului biologic.
Constituirea curbelor de eliminare cumulativă. Determinarea ASC-ului. Determinarea factorilor
farmacocinetici. Interpretarea rezultatelor (timpul de injumătăţire, Vd etc.).
II. Modelarea in vitro a difuziei şi absorbţiei transmembranare

Modelul tricompartimentat Swintosky. Calculul vitezelor de difuzie in cele trei
compartimente.
III. Modelarea absorbţiei in vitro în prezenţa unor substanţe auxiliare care

măresc solubilitatea (tween, span)
Determinarea parametrilor farmacocinetici. Corelarea rezultatelor obţinute.
Interpretarea rezultatelor.
IV. Modelarea absorbţiei in vivo, prin membrană biologică. Corelarea

rezultatelor obţinute cu cele in vivo.
Determinarea constantei vitezei de absorbţie a unei substanţe active prin membrana
biologică (membrana duodenală de cobai).
A CURSURILOR
I. Bazele toxicologiei mediului. Sursele, transportul şi soarta substanţelor chimice

în mediu
II. Căile de transformare ale substanţelor chimice în mediu. Modelarea

proceselor de mişcare ale substanţelor în mediu
III. Clasificarea poluanţilor. Poluanţii atmosferici, gaze, vapori, prafuri
IV. Poluanţii din apă şi sol(metale, solvenţi, pesticide)
V. Evaluarea riscului în mediu. Caracterizarea riscului. Determinarea

concentraţiilor admisibile în mediu şi a dozelor de prag(NOAEL; LOAEL; CMA)
VI. Evaluarea riscului ecologic asupra sănătăţii. Caracterizarea relaţiei doză-

răspuns
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Sistemul de management al protecţiei medului
II. Legea protecţiei mediului din România (137/1995). Principii şi dispoziţii

generale
III. Regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase
IV. Regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor
V. Regimul privind asigurarea protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi

securităţii surselor de radiaţii
VI. Evaluarea pericolului. Evaluarea calităţii mediului înconjurător
A CURSURILOR
I. Introducere. Scurt istoric. Aspecte actuale ale toxicologiei moderne.
II. Noţiuni generale de toxicologie. Definiţia intoxicaţiei şi a substanţelor toxice.

Clasificarea intoxicaţiilor. Factori care influenţează efectele toxice (doza, proprietăţi
fizico-chimice).
III. Toxicinetică: absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi eliminarea.
IV. Toxici gazoşi. Caracterizarea lor generală. Oxidul de carbon. Oxizii de azot.
Hidrogenul sulfurat. Gaze de luptă.
V. Toxici volatili: alcooli, acidul cianhidric, derivaţi halogenaţi ai

hidrocarburilor alifatice, hidrocarburi aromatice, nitro şi aminoderivaţi.
VI. Toxici minerali (plumb, arsen, mercur, bariu, cadmiu) Toxici caustici.
VII. Toxicologia substanţelor fitofarmaceutice (pesticide).
VIII. Toxicologia ciupercilor otrăvitoare.
IX. Toxicologia drogurilor. Toxicomanii.
X. Toxicologia medicamentului (AINS, glicozide cardiotonice, fenotiazine,

antidepresive).
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie

Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii.
II. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer
Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera
industrială. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.
III. Analiza toxicilor de natură volatilă

Izolarea toxicilor de natură volatilă. Cloroform. Formaldehida. Etanolul. Metanolul.
Acetona. Fenolul.
IV. Analiza toxicilor de natură minerală

Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Analiza toxicologică a
arsenului. Analiza toxicologică a mercurului, bismutului, arsenului, zincului, plumbului, cuprului.
V. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă

Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. Analiza toxicologică a acidului
salicilic. Analiza toxicologică a acidului oxalic, derivaţilor barbiturici, derivaţilor
benzodiazepinici, derivaţilor sulfonamidici, DNOC. Izolarea şi identificarea prin
cromatografie în strat subţire a derivaţilor benzodiazepinici. Analiza toxicologică a
strichninei, chininei.
VI. Identificarea toxicilor necunoscuţi din grupele studiate
A. Cotrău M. şi colab.: Toxicologie, Ed. Didactică şi Ped. Bucureşti, 1993

Kincses Ajtay M., Monea M.: Toxikologia., Litografia UMF Tg. Mureş, 1992
Monea M., Kincses Ajtay M.: Toxicologie, Litografia UMF Tg. Mureş, 1988
Robert H., Dreistack M.D.: Handbook of Poisoning, Appleton-Lange, USA, 1987
Desi I.: Gyakorlati taxikologia, Szocialis es Eu. Miniszterium, Budapest, 1998
Stahr H.M.: Analytical Methods in Toxicology, Wiley Publication, New York, 1994
Lewis R., Goldfrank M.D.: Toxicologic Emergencies, Appleton Century Crafts, New
York, 1982
Bozza Marrubini M., Laurenzi R.G.: Intoxicazioni Acute, OEMF s.p.a., Milano, 1989
Fabian F.: Mergek es ellenszerek. Medicina Konyvkiado, Budapest, 1993
Marquard M., Schafer S.G.: Lehrbuch der Toxicologie, Spektum Verlag Heidelbeg,
Berlin, 1997
Ungvary GY.: Munkaegeszsegtan, Medicina, Budapest, 2000
Furszt Zsuzsa: Farmakologia, Medicina, Budapest, 2001
Klaassen C.D.: Toxicology. The bassi science of poisons, Intern. Ed. New York, 2000
Voicu A.V.: Toxicologie clinică, Ed. Albatros, Bucureşti, 1997
Bălălău D., Baconi D.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite, Ed. Technoplast,
Bucureşti, 2001
Loghin F.: Toxicologie generală, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţegan”, Cluj-Napoca, 2002
Olinescu R.: Radicali liberi în fiziopatologia umană, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1994
Punchard N.A., Kelly F.J.: Free radicals. A practical approach, Oxford University
Press, 1996
Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ, Farmacia, vol. XLVIII, nr.
5,2000, p. 5-16
Mănescu S.: Igiena, Ed. Medicală, Bucureşti, 1996
Bălălău D.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză, Lito. UMF
Bucuresti, 1997
B. Leucuţa S.: Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia Cluj, 2001

Kincses-Ajtay M., Dudutz GY., Ferencz L., Balaysi J.: Gyogyszertervezes alapjai,
Prokardia, Târgu Mureş, 1999
Florence A.T., Attwood D.: Physichemical principles of pharmacy, Palgrave New York,
1988
Popovici A.: Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice, Ed. Mirton Timişoara, 1988
Lachmann L., Liberman H.A.: The tehory and practice of industrial pharmacy, Lea,
Febiger Philadelphia, 1976
XXX. Agentia Natională a Medicamentului, Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr.
2/18,02,1999
Roman L., Bojiţă M., Săndulescu R.: Validarea metodelor de analiză şi control, Ed.
Med. Bucureşti 1988
XXX. Agenţia Naţională a Medicamentului, Buletin informativ privind cereri de
autorizare de punere pe piaţă, 2001, nr. 3
C. Cotrău M. şi colab.: Toxicologie, Ed. Didactică şi Ped. Bucureşti, 1993

Kincses Ajtay M., Monea M.: Toxikologia., Litografia UMF Tg. Mureş, 1992
Monea M., Kincses Ajtay M.: Toxicologie, Litografia UMF Tg. Mureş, 1988
Robert H., Dreistack M.D.: Handbook of Poisoning, Appleton-Lange, USA, 1987
Desi I.: Gyakorlati taxikologia, Szocialis es Eu. Miniszterium, Budapest, 1998
Stahr H.M.: Analytical Methods in Toxicology, Wiley Publication, New York, 1994
York, 1982
Bozza Marrubini M., Laurenzi R.G.: Intoxicazioni Acute, OEMF s.p.a., Milano, 1989
Fabian F.: Mergek es ellenszerek. Medicina Konyvkiado, Budapest, 1993
Marquard M., Schafer S.G.: Lehrbuch der Toxicologie, Spektum Verlag Heidelbeg,
Berlin, 1997
Ungvary GY.: Munkaegeszsegtan, Medicina, Budapest, 2000
Furszt Zsuzsa: Farmakologia, Medicina, Budapest, 2001
Klaassen C.D.: Toxicology. The bassi science of poisons, Intern. Ed. New York, 2000
Voicu A.V.: Toxicologie clinică, Ed. Albatros, Bucureşti, 1997
Bălălău D., Baconi D.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite, Ed. Technoplast,
Bucureşti, 2001
Loghin F.: Toxicologie generală, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţegan”, Cluj-Napoca, 2002
Olinescu R.: Radicali liberi în fiziopatologia umană, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1994
Punchard N.A., Kelly F.J.: Free radicals. A practical approach, Oxford University
Press, 1996
Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ, Farmacia, vol. XLVIII, nr.
5,2000, p. 5-16
Mănescu S.: Igiena, Ed. Medicală, Bucureşti, 1996
Bălălău D.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză, Lito. UMF
Bucuresti, 1997
D. Cotrău M. şi colab.: Toxicologie, Ed. Didactică şi Ped. Bucureşti, 1993.

Kincses Ajtay M., Monea M.: Toxikologia., Litografia UMF Tg. Mureş, 1992.
Monea M., Kincses AJTAY M.: Toxicologie, Litografia UMF Tg. Mureş, 1998.
Robert H., Dreistack M.D.: Handbook of Poisoning, Appleton-Lange, USA, 1987.
Desi I.: Gyakorlati taxikologia, Szocialis es Eu. Miniszterium, Budapest, 1998.
Stahr H.M.: Analytical Methods in Toxicology, Wiley Publication, New York, 1994.
York, 1982.
Bozza Marrubini M., Laurenzi R.G.: Intoxicazioni Acute, OEMF s.p.a., Milano, 1989.
Fabian F.: Mergek es ellenszerek. Medicina Konyvkiado, Budapest, 1993.

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I 2 - 3 4 -
II 2 - 3 4 Examen

Semestrul
B.
I 2 - 2 3 Colocviu
II - - - - -

Semestrul
C.
I 1 - 1 2 Colocviu
II - - - - -

Semestrul
D.
I 2 - 2 5 Examen
II - - - - -
1. DISCIPLINA: CHIMIE FARMACEUTICĂ
A. Chimie farmaceutică (chimioterapie) - anul III Facultatea de Farmacie,

B. Stereochimia substanţelor medicamentoase - anul III Facultatea de Farmacie,
C. Chimie farmaceutică (medic. organotrope) - anul IV Facultatea de Farmacie,
D. Medicamente de uz veterinar - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea
Farmacie;
E. Chimie farmaceutică - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de
Farmacie;
F. Medicamente de uz veterinar - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea
Prof.dr. Gyéresi Árpád

Conf.dr. Kelemen Hajnal
Asist.drd. Hancu Gabriel
Prep.drd. Székely Pál
A. Obligatorie
B. Opţională
C. Obligatorie
D. Obligatorie
E. Obligatorie
F. Opţională
A CURSURILOR
I. Introducere
Obiectul chimiei farmaceutice, locul în planul de învăţământ; relaţiile cu celelalte
discipline de bază şi de profil. Noţiunea de substanţă medicamentoasă. Principii la cercetarea
şi prospectarea medicamentelor. Clasificarea în sistemul ATC. Regulile IUPAC privind
reprezentarea structurilor la substanţe medicamentoase. Nomenclatura DCI la substanţe
medicamentoase. Norme de calitate de bază: Farmacopeea Română şi Farmacopeea
Europeană. În tratarea materialului sunt abordate pentru fiecare capitol: metode generale de
obţinere, proprietăţi fizico-chimice şi biologice, optimizarea proprietăţilor biofarmaceutice,
relaţii structură-activitate, modul de prezentare: specialităţi, forme farmaceutice oficinale.
II.Antiseptice şi dezinfectanţi cu conţinut de clor şi iod
III. Compuşi oxinegaţi: peroxidul de hidrogen şi înlocutorii, permanganatul de potasiu

IV. Compuşi anorganici şi organici ai unor metale utilizaţi ca antiseptice –
dezinfectante.
V. Etanol, glicerol, propilenglicol.
VI. Rezorcinol, halogeno- şi alchilfenolii
VII. Formaldehida şi derivaţi
VIII. Acizi fenoli, săruri şi esteri ai acestora
IX. Detergenţi: cationici, amfoterici, neionici
X. Derivaţi de fenotiazină, trifenilmetan şi acridină cu acţiune antiseptică
XI. Antiseptice buco-faringiene: ambazonă, clorură de decaliniu; terpenoide;

gaiacolul şi derivaţi; alţi compuşi
XII. Antiseptice intestinale: derivaţi halogenaţi ai 8-hidroxichinolinei şi ai

nitrofuranului cu absorbţie redusă
XIII. Antiseptice urinare: derivaţi de nitrofuran, acid nalidixic şi derivaţi de

chinolonă
XIV. Sulfamide
Sulfanilamida; sulfamide N1 -acilate; N1 substituite cu resturi heterociclice
pentaatomice; N4-acilate şi azoderivaţi de tip analog şi prodrug; mafenid. Derivaţi ai 2,4-
diaminopirimidinei, inhibitori ai dihidrofolat-reductazei, asocieri cu sulfamide.
XV. Antibiotice
Beta-Lactamine: Peniciline. Peniciline de biosinteză, săruri; peniciline de
semisinteză: rezistente la sucul gastric şi rezistente la sucul gastric şi beta-lactamază;
peniciline hidrofile cu spectru larg: aminopeniciline, ureidopeniciline, carbenicilină,
mecilinam, analogi şi prodruguri cu proprietăţi biofarmaceutice optimizate.
Cefalosporine. Cefalosporine de semisinteză rezistente la beta-lactamază, de uz oral,
cefalosporine de noi generaţii. Cefamicine. Derivaţi de oxacefem. Monobactame. Inhibitori ai beta-
lactamazei.
Polipeptide: polimixinele B şi E, tirotricina, gramicidina, bacitracina. Oxazolidinone:
cicloserina şi derivaţi.
Aminoglicozide (aminociclitoli) cu aglicon streptidinic: streptomicina şi derivaţi şi cu
aglicon desoxistreptaminic: neomicina şi paromomicina, kanamicina şi analogi de
semisinteză: tobramicina, gentamicina, sisomicina.
Macrolide nepolienice. Eritromicina; esteri şi săruri şi noi derivaţi; oleandomicina,
spiramicina. False macrolide: rifamicine.
Cloramfenicol: esteri şi analogi.
Tetracicline: Tetracicline de biosinteză (dirijată). Tetracicline de semisinteză cu T/2
prelungit; prodruguri hidrosolubile.
XVI. Antimicobacteriene
Tuberculostatice majore şi minore. Antileproase
XVII. Antimalarice
Chinina şi derivaţi. Derivaţi de aminochinolină (4-,8-), de 9-aminoacridină, de biguanidină
şi de 2,4-diaminopirimidină.
XVIII. Antitrichomonazice şi antilambliazice

Derivaţi de 5-nitroimidazol; metronidazolul, tinidazolul şi analogi de structură .
XIX. Antiamoebiene
Antiamoebiene tisulare. Emetina şi derivaţi. Antiamoebiene lumenale: derivaţi ai
fenantrolinei, haloacetamide, derivaţi organici ai arsenului.
XX. Antihelmintice
Active asupra nematodelor: piperazina şi derivaţii. Pirviniu, pirantel, befeniu; derivaţi
de benzimidazol, levamisol. Active asupra cestodelor: niclosamida, alţi compuşi. Active
asupra trematodelor: derivaţi de tioxantenă, praziquantel, niridazol.
XXI. Antimicotice
Antibiotice: griseofulvină, macrolide polienice: nistatină, amfotericină, natamicină.
Antimicotice de sinteză: derivaţi de imidazol, benzimidazol, citozina, tiocarbanilide,
buclosamid, acid undecilenic.
XXII. Antivirale
Antivirale cu structuri diferite: amantadina, moroxidina ,etc . Nucleozide din prima
generaţie: idoxuridina, arabinonucleozide şi analogi. Agenţi antivirali utilizaţi în SIDA.
Nucleozide din a doua generaţie: ribavirina şi analogi.
XXIII. Antitumorale
Alchilante, antimetaboliţi, alcaloizi inhibitori ai mitozei, antibiotice, complecşi ai
platinei, hormoni şi alte citostatice. Interferoni.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Criteriile de calitate impuse substanţelor medicamentoase. Metodele generale

de analiză prevăzute de farmacopee
II. Soluţii etalon şi utilizarea lor. Controlul calităţii (purităţii) substanţelor

medicamentoase
III. Analiza monografică a substanţelor medicamentoase oficinale

Identificare, cercetarea purităţii, determinare cantitativă: compuşi anorganici (peroxid de
hidrogen, compuşi metalici, compuşi de bor), compuşi halogenaţi, alcooli, fenoli, acizi carboxilici- acizi
fenolici şi săruri, coloranţi; sulfonamide, antibiotice, antituberculoase, antimalarice, antihelmintice.
IV. Prepararea unor substanţe medicamentoase

Iodoform, oxid galben de mercur, metenamină, etc.
A CURSURILOR
I. Fundamentarea teoretică a stereochimiei
II. Configuraţie – conformaţie
III. Chiralitatea moleculară
IV. Enantiomerie – diastereomerie
V. Puritatea enantiomeră (puritatea optică)
VI. Metode chiroptice
VII. Metode de obţinere a stereoizomerilor (sinteze asimetrice, conversie)
VIII. Metode de separare a stereoizomerilor: derivatizarea, utilizarea selectorilor

chirali
IX. Chiralitatea substanţelor medicamentoase
X. Recunoaşterea moleculară a chiralităţii (entomeri, distomeri, indice endismic)
XI. Stereospecificitatea receptorilor
XII. Consecinţe farmacodinamice şi farmacocinetice ale stereoizomeriei
XIII. Metabolizare, toxicitate stereoselectivă
A CURSURILOR
I. Anestezice generale
Anestezice de inhalaţie. Anestezice generale de uz intravenos. Adjuvante ale
anesteziei (agenţi folosiţi în neuroleptanalgezie).
II. Sedative şi hipnotice

Bromurile. Aldehide halogenate. Derivaţi acilaţi de uree, derivaţi barbiturici.
Benzodiazepine. Diverse alte structuri.
III. Anticonvulsivante (antiepileptice)

Derivaţi barbiturici, hidantoine, derivaţi de piperidin-dionă, succinimidă,
oxazolidindionă. Structuri diverse.
IV. Miorelaxante centrale

Eteri ai glicerinei, esteri carbamici, derivaţi ai benzoxazolului. Diverse alte structuri.
V. Psihofarmaconii
Neuroleptice: alcaloizi (reserpină), derivaţii de fenotiazină şi analogi de structură.
Derivaţi ai butirofenonei şi structuri înrudite. Diverse alte structuri.
Anxiolitice (tranchilizante): esteri ai acidului carbamic, derivaţi de benzodiazepină,
derivaţi ai difenilmetanului . Antagoniştii benzodiazepinelor. Anxiolitice cu structuri diverse.
VI. Antidepresive
Tricilice (derivaţi de dihidrodibenzazepină, dibenzoxepină, dibenzocicloheptadienă,
dihidroantracen, etc.). Inhibitori ai M.A.O. Compuşii de litiu.
VII. Antiparkinsoniene
Cu acţiune anticolinergică, cu acţiune dopaminergică. Inhibitori ai DOPA-
decarboxilazei şi ai M.A.O.
VIII. Analgezice
Analgezice narcotice: morfina, codeina şi derivaţi. Compuşi de sinteză: derivaţi de
morfinan, benzomorfan, piperidină, difenilmetan, fenilciclohexanol. Encefaline şi endorfine.
Analgezice antipiretice (şi antiinflamatoare-AINS): derivaţi ai acidului salicilic, ai anilinei,
ai pirazololului. Derivaţi ai acidului (hetero)aril-acetic, resp.-propionic; acid fenamic;
oxicami; derivaţi de chinazolină. Alţi compuşi. Inhibitori specifici ai ciclooxigenazei-2.
IX. Substanţe medicamentoase cu acţiune excitantă asupra S.N.C.
X. Parasimpatomimetice (colinergice)
Acetilcolina şi analogi; pilocarpina. Anticolinesterazice: fizostigmina şi analogii de
sinteză, derivaţi organo-fosforici. Reactivatori ai colinesterazei.
XI. Parasimpatolitice (colinolitice, spasmolitice neurotrope)

Alcaloizi tropanici (atropina, scopolamina), derivaţi şi alţi compuşi de sinteză.
XII. Simpatomimetice (adrenergice)

Derivaţi de fenilalchilamină, derivaţi de imidazol şi alţi compuşi.
XIII . Simpatolitice (adrenolitice)

Alfa-adrenolitice naturale (alcaloizi din cornul de secară) şi derivaţi de semisinteză,
compuşi de sinteză. Beta-adrenolitice: derivaţi ai ariloxipropanolaminei. Neurosimpatolitice.
XIV. Blocante neuromusculare (curarizante)

Tubocurarina şi analogi de sinteză cu proprietăţi relaxante musculare.
XV. Antialergice
Histamina şi antihistaminice H 1. Inhibitorii degranulării mastocitelor.
Antiserotoninice.
XVI. Anestezice locale

Cocaina. Compuşi de sinteză din categoria esterilor şi amidelor. Alte structuri.
XVII. Substanţe medicamentoase cu acţiune cardiovasculară

Tonice cardiace: glicozide cardiotonice. Antiaritmice. Vasodilatatoare: vasodilatatoare
coronariene, vasodilatatoare periferice. Stimulente ale circulaţiei periferice. Diverse alte
structuri. Substanţe hipocolesterolemiante şi antiateromatoase. Antihipertensive: blocante ale
canalelor de calciu, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, antagonişti ai
receptorilor angiotensinei II. Venotonice: produşi naturali şi de sinteză.
XVIII. Substanţe cu proprietăţi diuretice

Sulfamide diuretice şi alţi derivaţi; antagonişti ai aldosteronei.
XIX. Substanţe cu acţiune asupra sângelui

Coagulante: vitaminele K, antifibrinoliticele. Anticoagulantele: heparina şi analogi;
anticoagulante de sinteză; fibrinolitice. Antiagregante plachetare. Înlocuitori de plasmă.
Agenţi antianemici folosiţi în anemiile feriprive megaloblastice.
XX. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv

Stimulente ale secreţiei digestive. Inhibitori şi inactivatori ai secreţiei digestive.
Stimulente ale motilităţii digestive. Inhibitori ai motilităţii digestive.
XXI. Medicaţia hipoglicemiantă

Insulina. Antidiabetice orale (sulfonamide, derivaţi ai biguanidului şi alţi compuşi).
XXII. Substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator

Antitusive şi expectorante
XXIII. Substanţe de contrast şi substanţe folosite în explorări funcţionale
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Analize monografice (calitativă şi cantitativă) a substanţelor medicamentoase

oficinale în farmacopee
Derivaţi barbiturici, fenotiazine, pirazolone, derivaţi de xantină, alcaloizi, glucide,
aminoacizi, amide, esteri, vitamine, etc.
II. Analize recapitulative pe grupe de substanţe, diferenţieri

Analiza sistematică a substanţelor medicamentoase necunoscute. Analize
cromatografice, spectrofotometrice, polarimetrice, refractometrice.
III. Prepararea unor substanţe medicamentoase:

Salicilat de metil, salicilamidă, benzocaină.
A CURSURILOR
I. Specificul medicamentelor de uz veterinar (formă, doză, cale de administrare)

Păstrarea şi evidenţa medicamentelor veterinare cu regim special. Timpul de aşteptare
după folosirea medicamentelor de uz veterinar
II. Reglementarea regimului de producere, circulaţie şi comercializare a

medicamentelor de uz veterinar. Prevederile Farmacopeei Europene privind
monografiile cu produse de uz veterinar
III. Elemente de patologie veterinară. Zoonoze
IV. Principalele boli ale animalelor de rasă, domestice, exotice
V. Farmacoterapie veterinară. Dezinfectante. Substanţe utilizate în combaterea

ecto - şi endo paraziţilor la animale (de rasă, domestice)
VI. Chimioterapice antibacteriene (sulfonamide, antibiotice, etc.)
VII. Medicaţia antimicotică
VIII. Medicaţia aparatului digestiv
IX. Medicaţia metabolică. Premixurile. Biostimulatori.
X. Medicaţia căilor respiratorii
XI. Medicaţia aparatului urogenital
XII. Medicaţia sistemului nervos
XIII. Analgezice şi antiinflamatoare
XIV. Medicamente cu acţiune asupra hematopoezei şi asupra sistemului

cardiovascular
A CURSURILOR
I. Introducere:
Obiectul chimiei farmaceutice. Noţiunea de substanţă medicamentoasă – norme de
calitate după F.R.X. Nomenclatura ( DCI, IUPAC ) şi clasificarea substanţelor
medicamentoase în sistemul ATC.
II. Substanţe medicamentoase cu acpiune antiseptică şi dezinfectantă

Halogeni şi compuşi halogenaţi: iod ( şi iodoform ), cloramine; oxidanţi: peroxid de
hidrogen, permanganat de potasiu. Compuşi de argint, mercur, aluminiu, zinc oficinali în
F.R.X. Compuşi hidroxilici ( alcooli, fenoli ). Aldehide şi acizi fenolici. Coloranţi şi
detergenţi. Antiseptice utilizate în infecţiile localizate la nivelul mucoaselor (antiseptice
bucofaringiene, urinare, intestinale ).
III. Chimioterapice
Sulfonamide bacteriostatice.
Antibiotice ( penicilina, cefalosporine, aminoglicozide, macrolide, tetracicline,
cloramfenicol )
IV.Chimioterapice cu specificitate limitată ( antimicobacteriene,

antiprotozoarice, antihelmintice, antivirotice, antimicotice, antineoplazice )
V. Medicamente simptomatice
Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice
şi anticolinergice, adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta)
VI. Medicamente simptomatice

Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice
şi anticolinergice, adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta).
VII. Anestezice locale
VIII. Antihistaminice H1 şi H2
IX. Substanţe cu acţiune cardiovasculară:

Cardiotonice şi antiaritmice. Vasodilatatoare şi antihipertensive. Hipolipemiante.
X. Coagulante şi anticoagulante. Antianemice
XI. Diuretice
XII. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv
XIII. Hipoglicemiante
XIV. Antitusive şi expectorante
XV. Substanţe folosite în scop diagnostic
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Farmacopeea – cod de calitate a substanţelor medicamentoase
II. Normele generale prevăzute de F.R.X. pentru calitatea substanţelor

medicamentoase
III. Metodele generale de analiză oficinale în F.R.X.
IV. Prepararea reactivilor şi soluţiilor titrate după prevederile F.R.X. Soluţii

etalon.
V. Determinarea solubilităţii, a punctului de topire, a punctului de fierbere

(metodele F.R.X.)
VI. Analize cromatografice, spectrofotometrice.
VII. Analize monografice exemplificate: substanţe medicamentoase anorganice:

compuşi metalici, halogenuri alcaline şi alcalino-pământoase, sulfaţi, fosfaţi etc.
VIII. Substanţe medicamentoase organice: alcooli, fenoli, acizi carboxilici

aromatici, sulfonamide, antibiotice, derivaţi barbiturici, derivaţi de xantină, alcaloizi,
derivaţi de pirazol, salicilaţi, glucide, anestezice locale etc.
A CURSURILOR
I. Caracteristicile specifice ale farmacoterapiei veterinare (medicamente specifice,

doze, formă farmaceutică, căi de administrare).
II. Principalele medicamente (din ţară, din import) utilizate în farmacoterapia

veterinară
III. Se fac şi demonstraţii privind formele farmaceutice specifice domeniului

veterinar, respectiv se fac vizite la unităţi veterinare specializate (farmacie, depozit de
medicamente de uz veterinar, dispensare veterinare).
A. Á. Gyéresi: Gyógyszerészeti kémia (Chimie farmaceutică) vol. I-II (1981, 1983), IMF Tg.Mureş
Á. Gyéresi, T. Dani, H. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002), UMF Tg.Mureş
H. Kelemen, Á. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002), UMF Tg.Mureş
H. Kelemen, Á. Gyéresi: Szervetlen gyógyszerészeti kémia (2003)
H. Kelemen: Specifikus hatású kemoterápiás szerek (2004), Tg.Mureş
H. Kelemen: Kis hatásszélességű kemoterápiás szerek (2004), Tg. Mureş
V.Zotta: Chimie farmaceutică (1985), Bucureşti
Szász Gy., Takács M., Végh A.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol.I-II, Budapest
Tőke L., Szeghy L.: Gyógyszerkémia I-II (1992), Budapest
C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994), Bucureşti
O. Oniga, D. Ghiran, B. Tiperciuc: Antiseptice dezinfectante şi chimioterapice generale
(1999), Cluj-Napoca
G. Lupuţiu- D. Ghiran: Chimioterapice cu specificitate limitată (1995), Cluj-Napoca
Brînduşa Tiperciuc, O.Oniga: Medicaţia antiinfecţioasă (Antimicobacteriene,
antimicotice, antivirale) (2004), Cluj-Napoca
E. Diaconu, M Nechifor: Antibiotice beta-lactamice (1988), Bucureşti
O. Oniga, B. Tiperciuc: Antibiotice antibacteriene (2003), Cluj-Napoca
Z. Cojocaru, L. Fülöp, Á. Gyéresi et al.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul
III (1973)
Á. Gyéresi, H. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F.R.X (1996), UMF Tg.Mureş
Á. Gyéresi, H. Kelemen, I. Marcu: Culegere de analize monografice F.R.X (1996), UMF
Tg.Mureş
Á. Gyéresi, H. Kelemen, I. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor
medicamentoase (1996), UMF Tg.Mureş
Farmacopea Română ed. A X.-a (1993), Bucureşti
Agenda Medicală (2004), Bucureşti
European Pharmacopoeia 5th ed. (2004) Strasbourg
B. E. Angelescu, F. Cornea: Probleme teoretice de Chimie organică, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1969
M. Avram: Chimie organică I-II, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1983
F. Badea, F. Kerck: Stereochimie, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1974
Bruckner Gy.: Szerves Kémia I-1 k., Tankönyvkiadó, Budapest, 1973
Furka Á.: Szerves Kémia, Tankönyvkiadó, Budapest, 1991
K.H. Hellwich, C.D. Siebert: Übungen zur Stereochimie, Springer, Berlin-Heidelberg-
New York, 2003
J. Knabe, H.D. Höltje: Lehrbuch der pharmazeutischen Chemie, Wissentsch. Verlagsges.
mbH, Stuttgart, 1999
I. Moţoc: Structura moleculelor şi activitatea biologică, Ed. Facla, Timişoara, 1980
E. Mutschler, G. Geisslinger, H.K. Kroemer, Monika Schafer-Körtnig:
Arzneimittelwirkungen, Wissentsch. Verlagsges. mbH, Stuttgart, 2001
H.J. Roth, Christa E. Müller, G. Folkers: Stereochemie und Arzneistoffe, Wissentsch.
Verlagsges. mbH, Stuttgart, 1998
Szász Gy., Takács M., Végh A.: Gyógyszerészi kémia, Medicina K., Budapest, 1990
***, European Pharmacopoeia 5th ed., Council of Europe, Strasbourg, 2004
C. Z.Cojocaru: Chimie farmaceutică-curs anul IV/1-3 (1979-1984)

Fülöp L.: Gyógyszerészeti kémia-IV vol.3-4 (1981,1984)
Á. Gyéresi, T. Dani, H. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002)
H. Kelemen, Á. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002)
Szász Gy., Takács M., Végh A.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. I-II, Budapest
C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994), Bucureşti
Tőke L., Szeghy L.: Gyógyszerkémia I-II (1992), Budapest
Gh. Dănilă: Chimie farmaceutică vol I (1996), Bucureşti
Ana Mureşan, M. Palage: Medicamente utilizate în afecţiuni cardiovasculare (2000)
Michaela Pitea, Doina Ghiran, Ana Mureşan: Medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene (1997)
Z. Cojocaru, L. Fülöp, Á. Gyéresi et al.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul
IV(1975)
Á. Gyéresi, H. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F.R.X (1996)
Á. Gyéresi, H. Kelemen, I. Marcu: Culegere de analize monografice F.R.X (1996)
Á. Gyéresi, H. Kelemen, I. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor
medicamentoase (1996), UMF Tg.Mureş
Grecu, E. Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase (1980), Cluj-Napoca
Gh. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentelor (1977), Tg.Mureş
Á. Gyéresi: Vademecum cromatografic (1997), Tg.Mureş
Á. Gyéresi, M. Kata: Gyógyszervegyületek vékonyréteg-kromatográfiás
minőségvizsgálata (2000), Budapest
M. Bojiţă şi colab.: Analiza şi controlul medicamentelor. vol.1 (2002), vol.2 (2003),
Deva
Farmacopea Română ed. A X.-a (1993), Bucureşti
Agenda Medicală (2004), Bucureşti
D. L. Ciser, C. Galiano: Indreptar medical veterinar (1996)

Gh. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar (1990)
C. Podar, Gh. Radu: Zoonoze. Boli transmisibile de la animale la om, pe înţelesul
tuturor. Ed.Tipomur, Tg.Mureş, (1999)
X X X Nomenclatorul FarmaVet, 2004
L. Ciser et al.: Indexul produselor de uz veterinar din import (1995)
X X X: Catalog al produselor de uz veterinar - MUREŞVET (1998)
X X X The MERCK Veterinary Manual, 1991
X X X European Pharmacopoea 5th Ed., 2004
E. Gyéresi Á., Dani T., Kelemen H.: Substanţe medicamentoase anorganice (2002), UMF
Tg.Mureş
Colectivul disciplinei de Chimie farmaceutică: Lucrări practice de Chimie farmaceutică
p.I. (anul III-1973); p.II. (anul IV-1975) IMF Tg.Mureş
Gyéresi Á. şi colab.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică. Culegere de analize
monografice (1996) UMF Tg.Mureş
C.Dăescu: Chimia şi tehnologia medicamentelor (1994), Bucureşti
D.Dobrescu-E.Manolescu: Memomed. Memorator comentat al medicamentelor
înregistrate în România (2004), Bucureşti
x x x Agenda medicală 2004, Bucureşti
x x x Farmacopeea Română ed. a X-a (1993), Bucureşti
F. L. Ciser, G. Galiano: Îndreptar Medical veterinar, Ed. Ceres, Bucureşti, 1996.

Gh. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990.
G. Neamţu: Substanţe naturale biologic active. Vol. I. Vitamine, Ed. Ceres, Bucureşti,
1996.
Szász Gy., Takács M., Végh A.: Gyógyszerészi kémia, vol. 1-2, Ed. Medicina, Budapest,
1990.

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I 2 - 3 5 Examen
II 3 - 3 6 Examen

Semestrul
B.
I - - - - -
II 1 - - 1 Colocviu

Semestrul
C.
I 3 - 3 6 Examen
II 3 - 3 6 Examen

Semestrul
D.
I 1 - - 1 Colocviu
II - - - - -
Semestrul
E.
I 2 - 2 5 Examen
II 3 - 2 6 Examen

Semestrul
F.
I - - - - -
II 1 - - 1 Colocviu
1. DISCIPLINA: TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
A. Propedeutică farmaceutică - anul II, Facultatea de Farmacie, specializarea

Farmacie;
B. Tehnologie farmaceutică - anul III, Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
C. Tehnologie farmaceutică - anul IV, Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
D. Tehnologie farmaceutică - anul V, Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
E. Dermofarmacie şi cosmetologie - anul IV, Facultatea de Farmacie, specializarea
Farmacie;
F. Propedeutică farmaceutică - anul I, Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă
de Farmacie;
G. Tehnologie farmaceutică - anul II, Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă
de Farmacie;
H. Dermofarmacie şi cosmetologie - anul III, Facultatea de Farmacie, specializarea
Prof.dr. Popovici Adriana

Conf.dr. Ciurba Adriana
Conf.dr. Sipos Emese
Asist.dr. Todoran Nicoleta
Asist.drd. Lobonţ Bianca
Prep.drd. Rédai Emőke-Margit
A. Obligatorie
B. Obligatorie
C. Obligatorie
D. Obligatorie
E. Opţională
F. Obligatorie
G. Obligatorie
H. Opţională
A CURSURILOR
I. Generalităţi
Definiţia şi obiectivul Tehnologiei farmaceutice; aportul celorlalte discipline în studiul
Tehnologiei farmaceutice. Scurt istoric al preparării medicamentelor. Farmacia şi atribuţiile
ei. Organizarea spaţiului farmaciei, încăperi de lucru şi de depozitare. Noţiuni generale despre
medicamente. Materii prime medicamentoase de origine naturală (minerală, vegetală,
animală), sintetice (organice, anorganice) şi semisintetice. Substanţe active şi auxiliare.
Medicamente, forme medicamentoase (preparate farmaceutice, forme farmaceutice).
Clasificarea formelor farmaceutice după diferite criterii. Modul de administrare al
medicamentelor. Reţeta şi părţile ei. Cântărirea şi măsurarea medicamentelor. Prescurtări
în receptură. Noţiunea de doză maximă. Legea stupefiantelor. Activitate. Toxicitate.
Posologia medicamentelor. Activitate terapeutică, toxicitate acută, cronică, riscuri teratogene,
riscuri mutagene, cancerigene.
II. Noţiuni de biofarmacie

Factorii care influenţează efectul terapeutic al medicamentelor (influenţa formulării şi
preparării medicamentelor asupra răspunsului terapeutic, rolul substanţelor medicamentoase,
dimensiunea particolelor, starea cristalină, polimorfismul, forma farmaceutică). Conceptul
L.A.D.M.E. Evaluarea biodisponibilităţii.
III. Literatura farmaceutică

Farmacopeea Română ediţia X-a. Istoricul farmacopeeilor din ţara noastră.
Farmacopei străine. Tratate de specialitate indigene şi străine.
IV. Principalele procese tehnologice şi operaţiuni generale aplicate în practica

farmaceutică şi industrială
Uscarea, mărunţirea şi pulverizarea, cernerea, amestecarea. Distilarea, dizolvarea. Solvenţi
utilizaţi în practica farmaceutică. Sterilizarea. Extracţia.
V. Principalele proprietăţi ale formelor farmaceutice

Forme farmaceutice lichide de uz intern şi extern. Soluţii apoase, alcoolice,
hidroalcoolice, uleioase, cu vehicul compus, siropuri, soluţii extractive apoase şi alcoolice.
Forme farmaceutice administrate pe cele parenterală. Forme farmaceutice per orale solide.
Forme farmaceutice destinate aplicării pe cale cutanată. Forme farmaceutice aplicate pe
mucoase. Preparate oftalmice, auriculare, aerosoli etc. Forme farmaceutice de uz extern
destinate aplicării în cavităţile naturale. Supozitoare, ovule, comprimate vaginale. Forme
farmaceutice solide: comprimate, capsule, drajeuri.
VI. Materiale destinate ambalării formelor farmaceutice şi produselor tehnico-

medicale
Produse tehnico-medicale. Comprese, pansamente etc. Ambalaje şi materiale pentru
condiţionarea medicamentelor. Ambalaje de hârtie, metal. Recipiente din sticlă şi material plastic.
Cutii din material plastic. Sisteme de închidere a recipientelor. Alegerea corespunzătoare a
materialelor de condiţionare.
A CURSURILOR
I. Forme farmaceutice ca sisteme disperse omogene

Biodisponibilitatea şi parametrii farmacocinetici. Dependenţa efectului terapeutic de
modul de formulare şi preparare a medicamentelor. Principalii parametri farmacocinetici,
determinarea biodisponibilităţii absolute şi relative. Bioechivalenţa medicamentelor.
II. Soluţii medicamentoase

Soluţii apoase. Soluţiile ca sisteme disperse omogene. Clasificare, materii prime, auxiliare şi
solvenţi. Apa distilată, apa pentru injecţii, apa demineralizată: obţinere, aparatură de laborator şi
industrială, condiţii de calitate şi consevare. Dizolvarea şi factorii care influenţează dizolvarea şi viteza de
dizolvare. Metode farmacotehnice pentru evaluarea vitezei de dizolvare. Solubilizarea cu agenţi
tensioactivi şi alte metode de solubilizare. Dispersii solide. Complecşi de incluziune. Operaţii generale
utilizate la prepararea soluţiilor: agitarea, filtrarea, decantarea, clarificarea, decolorarea. Prepararea
soluţiilor: tehnologie, aparatură. Controlul, stabilitatea şi conservarea soluţiilor.
III. Ape aromatice: preparare, control şi exemple
IV. Siropuri
Generalităţi, clasificare, tehnologii de preparare în farmacie şi pe scară industrială. Condiţii
de calitate şi conservarea, alterarea siropurilor. Exemple de siropuri prescrise în FR X, IX şi VIII,
siropuri industriale, pentru diabetici. Limonade.
V. Aromatizarea şi corectarea gustului preparatelor de uz intern

Edulcoranţi, aromatizanţi. Melite şi oximelite.
VI. Soluţii alcoolice de uz intern şi extern, tehnologia de obţinere

Exemple oficinale, preparate tipizate.
VII. Soluţii cu glicerol şi cu vehicule compuse
VIII. Soluţii uleioase

Materii prime: uleiuri de origine vegetală, animală, minerală, calitatea acestora.
Tehnologia de preparare, condiţii de calitate, conservare. Alterări- procese fizico-chimice,
prevenirea auto- oxidării. Exemple.
IX. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale

Spălături, gargarisme, comprese, dentrificii, loţiuni. Condiţii anatomo-fiziologice
specifice, tehnologia de obţinere, conservarea lor. Exemple magistrale şi tipizate.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Generalităţi
Cântărire, ambalare, expediere. Farmacopeea Română. Reţeta. Sinonime, prescurtări,
calculul dozelor.
II. Soluţii medicamentoase

Soluţii oficinale simple şi compuse: de clorură de calciu, de cloroform, de apă oxigenată, de
borat fenilmercuric, soluţie conservantă. Soluţii oficinale cu principiul activ rezultat dintr-o reacţie:
soluţie de hidroxid de calciu, acetat de amoniu, acetotartrat de aluminiu. Soluţii magistrale cu substanţe
toxice şi puternic active. Soluţii titrate. Calcularea dozelor maxime pentru adulţi şi copii. Soluţii
magistrale cu substanţe şi produse stupefiante. Eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante. Soluţii
magistrale cu substanţe greu solubile. Tehnici de dizolvare şi solubilizare.
III. Limonade
Soluţia de citrat de magneziu, soluţie efervescentă.
IV. Ape aromatice
V. Siropuri
Sirop simplu, sirop pentru diabetici, sirop de lămâie. Clarificare, decolorare. Sirop de
codeină, sirop de cloralhidrat, sirop de clorură feroasă. Sirop de coji de portocale, de balsam
de Tolu, de tiocol.
VI. Soluţii magistrale cu extracte şi tincturi
VII. Soluţii alcoolice

Soluţii alcoolice oficinale. Soluţia alcoolică de iod-iodurat. Soluţie alcoolică de
camfor, soluţie de clorură de amoniu anisată. Soluţii alcoolice magistrale.
VIII. Soluţii în glicerină. soluţii cu vehicol compus
IX. Soluţii uleioase
A CURSURILOR
I. Medicamente injectabile
Generalităţi, clasificare, avantajele şi dezavantajele medicamentelor injectabile. Blocuri sterile
pentru prepararea medicamentelor injectabile. Materii prime, cerinţe privind puritatea substanţelor
active. Solvenţi utilizaţi pentru medicamente sterile. Apa pentru injecţii. Natura substanţelor pirogene.
Recipiente pentru condiţionarea lor: fiole şi flacoane, dopuri. Condiţii de calitate şi control conform
normelor G.M.P. Prepararea soluţiilor injectabile. Izotonia, izohidria, izoionia, stabilizanţi şi
consrevanţi necesari. Streilizarea: metode preconizate de FR X şi alte procedee. Fazele de preparare
ale soluţiilor, suspensiilor injectabile. Metode de filtrare specifică. Controlul fizico-chimic şi biologic
al preparatelor injectabile. Exemple de soluţii şi suspensii injectabile apoase şi uleioase, medicamente
injectabile radioactive oficinale. Preparate injectabile cu acţiune retard.
II. Perfuzii
Deosebiri faţă de soluţiile injectabile. Recipiente şi saci din material plastic, condiţii
de calitate. Exemple de soluţii perfuzabile cu electroliţi, soluţii utilizate pentru restabilirea
echilibrului hidro-electrololitic şi acido-bazic, soluţii şi emulsii energetice, soluţii folosite în
metabolismul reconstituant, înlocuitori de plasmă, soluţii pentru hemodializă şi dializă
peritoneală şi soluţii medicamentoase. Condiţii de calitate şi control ale perfuziilor. Exemple.
III. Soluţii oftalmice

Generalităţi. Structura anatomică a ochiului. Biodisponibilitatea medicamentelor din
preparate oftalmice. Metode de preparare, asigurarea izotoniei, izohidriei şi streilităţii
colirelor. Controlul preparatelor oftalmice şi condiţionarea. Exemple de soluţii apoase şi
uleioase, suspensii, preparate oficinale şi industriale. Colire vâscoase, înlocuitori de lacrimi,
lamele oculare, băi oculare, soluţii pentru lentile de contact, sisteme terapeutice tip "Ocusert".
IV. Soluţii extractive

Soluţii extractive apoase: infuzii, macerate, decocturi. Bazele teoretice ale extracţiei în
mediul apos, factorii care influenţează extracţia dependente de natura drogului şi de solvent.
Tehnologia de obţinere a soluţiilor extractive apoase, aparatura utilizată în farmacie şi
industrie, exemple, conservare, condiţii de calitate şi control. Soluţii extractive alcoolice:
tincturi şi extracte. Factori care influenţează randamentul de extracţie. Tehnologia de obţinere
a tincturilor şi extractelor. Metode din FR X şi alte metode moderne. Aparatura industrială şi
de laborator. Controlul calităţii, conservarea şi valabilitatea preparatelor. Tincturi oficinale.
Extracte fluide, moi şi uscate.
V. Forme farmaceutice ca sisteme disperse heterogene

Sisteme disperse ultramicroeterogene. Coloizi liofobi şi coloizi liofili. Proprietăţi
molecular-cinetice, stabilitatea dispersiilor coloidale. Reologia sistemelor disperse. Coloizi
utilizaţi ca mucilagii obţinute din produse naturale, semisintetice şi sintetice. Coloizi liofobi
de interes farmaceutic. Caractere, interacţiuni, conservare, stabilitate. Utilitatea lor în
tehnologia farmaceutică.
VI. Aerosoli medicamentoşi

Clasificare după gradul de dispersie şi locul de acţiune, biodisponibilitatea medicamentelor
din aerosoli, spume, fumuri. Avantaje, dezavantaje ale aplicării. Metode de preparare industrială,
condiţionarea, propulsori, stabilitate, condiţii G.M.P. Exemple industriale.
VII. Emulsii
Generalităţi, clasificare, factori care influenţează stabilitatea emulsiilor. Mecanismul
de acţiune al emulgatorilor. Valoarea HLB şi importanţa ei practică. Principalii emulgatori
folosiţi în practica farmaceutică. Prepararea emulsiilor în farmacie şi industrie. Asigurarea
stabilităţii emulsiilor, conservarea şi controlul de calitate. Linimente.
VIII. Suspensii
Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor. Prepararea suspensiilor floculate şi
defloculate. Cerinţe GMP. Controlul suspensiilor. Exemple magistrale şi industriale.
IX. Unguente
Clasificarea, structura pielii, absorbţia percutanată a medicamentelor. Baze de
unguente: hidrocarburi-geluri, lipogeluri, hidrogeluri, polioxietilengeluri, geluri cu silicone,
baze emulsii A/U şi baze emulsii U/A. Sisteme terapeutice transdermice. Utilizarea raţională a
bazelor de unguente. Tehnologia unguentelor, aparatura de laborator şi industrială, condiţii de
calitate şi control fizico-chimic şi biologic. Unguente sterile. Unguente oftalmice, de protecţie
şi cosmetice. Paste. Gelatine. Unguente oficinale şi industriale. Norme GMP pentru unguente.
Săpunuri şi emplastre. Generalităţi. Preparare şi control. Exemple.
X. Supozitoare
Generalităţi. Absorbţia rectală a medicamentelor din supozitoare. Baze liposolubile,
hidrosolubile şi emulsionante pentru supozitoare. Tehnologia de obţinere a supozitoarelor rectale,
vaginale şi uretrale în farmacie şi în producţia industrială. Caracteristici ale biodisponibilităţii
medicamentelor la nivel vaginal din ovule. Sisteme terapeutice de tip Progestasert. Condiţii de
calitate şi controlul fizico-chimic al supozitoarelor. Exemple oficinale şi tipizate.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Soluţii magistrale
Soluţii magistrale - modificări fizice şi chimice în soluţie: salefiere, precipitare, reacţii
de dublu schimb, hidroliză, oxido-reducere. Interacţiuni farmaceutice în soluţie.
II. Medicamente injectabile

Verificarea calităţii recipientelor şi a dopurilor, rezistenţa la sterilizare a recipientelor,
cercetarea stabilităţii lor. Controlul fizico-chimic al dopurilor. Izotonizarea soluţiilor injectabile după
metoda din F.R.X şi după alte metode. Ajustarea pH-ului soluţiilor injectabile. Soluţii injectabile
oficinale (de acid ascorbic 10 %, de sulfat de atropină 0,1 %, de cofeină şi benzoat de sodiu 25 %,
glucoză 20, 30 şi 40 %, papaverină 4 %, procaină 1,4 şi 8 %). Soluţii injectabile neoficinale
(invertoză 10 %, indigocarmină 0,4 %, inj. neurotonică).
III. Perfuzii
Generalităţi. Calcule. Perfuzii cu electroliţi. Perfuzii cu substanţe energetice oficinale şi
neoficinale. Perfuzii pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. Perfuzii cu înlocuitori de plasmă şi
medicamentoase. Controlul medicamentelor injectabile şi al perfuziilor.
IV. Soluţii oftalmice

Asigurarea izotoniei şi izohidriei soluţiilor oftalmice. Soluţii oftalmice oficinale şi
neoficinale (cu azotat de argint 1 %, sulfat de atropină 1 %. cloramfenicol 0,5%, azotat de
pilocarpină 2 %, rezorcină 1 %, sulfat de zinc 0,25 %). Soluţii oftalmice neoficinale cu
substanţe antiseptice, antibiotice, analgetice. Ape oftalmice. Înlocuitori de lacrimi. Soluţii
pentru lentile de contact.
V. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale

Colutorii. Gargarisme. Rhinoguttae. Otoguttae.
VI. Soluţii extractive

Soluţii extractive apoase: macerate, infuzii, decocturi. Soluţii extractive alcoolice.
Tincturi oficinale şi neoficinale obţinute prin macerare, macerare repetată şi percolare.
Tincturi obţinute prin dizolvarea extractelor. Extracte. Metode oficinale în F.R.X de preparare
a extractelor. Extracte fluide, moi şi uscate în F.R.X şi neoficinale. Controlul soluţiilor
extractive: identificarea principiilor active, determinarea cantitativă a acestora, determinarea
reziduurilor prin evaporare a tincturilor şi extractelor fluide, determinarea conţinutului în
alcool a tincturilor conform F.R.X.
VII. Soluţii coloidale
Mucilagii oficinale în F.R.X. Mucilagii neoficinale (de alginat de sodiu, de bentonită,
de alcool polivinilic). Controlul fizico-chimic al mucilagiilor. Determinarea vâscozităţii, a
caracterelor reologice, trasarea curbelor de curgere şi de vâscozitate, determinarea volumului
tixotrop al bentonitei.
VIII. Aerosoli
Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiseptice cu acţiune asupra aparatului respirator.
Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiastmatice. Aerosoli cu aplicaţie pe mucoasa cutanată.
IX. Emulsii
Emulsii preparate cu emulgatori clasici: prin metoda gumei uscate (Emulsio Oleosa,
Emulsio Oleo Ricini, Emulsio Saloli, Emulsio Bromoformii), prin metoda gumei umede (Emulsio
Olei Jecoris, Emulsio Olei Paraffini). Controlul emulsiilor. Determinarea tipului de emulsie.
Determinarea omogenităţii emulsiilor.
X. Linimente
Linimente. Reţete magistrale cu linimente.
XI. Suspensii
Suspensii de uz extern şi de uz intern. Controlul de calitate al suspensiilor.
XII. Unguente
Baze de unguente lipogeluri, baze emulsii A/U, baze emulsii U/A, baze de unguent
hidrogeluri. Unguente medicamentoase. Unguente sterile (de uz pediatric cu antibiotice).
Controlul de calitate al unguentelor.
XIII. Emplastre. săpunuri. cerate

Emplastre oficinale şi neoficinale. Săpunuri oficinale şi neoficinale. Cerate cu diferite
substanţe active.
XIV. Supozitoare
Prepararea supozitoarelor prin diferite metode. Supozitoare rectale (cu efect local şi cu
efect general). Supozitoare vaginale şi uretrale. Controlul supozitoarelor.
A CURSURILOR
I. Pulberi
Caracteristici fizico-chimice şi reologice. Biodisponibilitatea medicamentelor din
pulberi. Casificare. Operaţiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea, bazele teoretice ale
uscării, principalele metode de uscare, aparatura industrială şi de laborator. Uscarea în pat
fluidizat şi prin liofilizare. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie.
Operaţia de divizare. Pulberi simple şi compuse, contolul de calitete după FR X. Pudre
farmaceutice.
II. Pilule
III. Capsule medicamentoase. Microcapsule

Tipuri de capsule, metodologia de obţinere pe cale industrială. Calitate şi control.
Exemple oficinale şi tipizate. Tehnologia microîncapsulării. Obţinerea nanocapsulelor.
IV. Granule
Clasificare. Obţinerea granulatelor, excipienţi, aparatură. Condiţii de calitate şi control
ale granulatelor. Exemple tipizate şi oficinale de granulate.
V. Ciocolate. tablete triturate
VI. Comprimate
Generalităţi. Clasificare. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. Tehnologia
comprimării. Maşini de comprimat de diferite tipuri. Comprimate de uz special şi condiţii
particulare de preparare a acestora. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. Exemple în FR X.
Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X.
VII. Comprimate acoperite(drajeuri)

Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere, comprimare şi peliculizare.
Acoperirea enterică, aparatură, condiţii de calitate şi control. Exemple de comprimate
acoperite oficinale.
VIII. Forme farmaceutice solide perorale cu acţiune prelungită
Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor.
Factori biocinetici. Structura comprimatelor de acţiune prelungită. Tehnologii de obţinere a
comprimatelor retard. Controlul calităţii prin teste specifice. Exemple industriale.
IX. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată

Sisteme terapeutice, bioadezive, flotante, dispozitive de perfuzare cu program cu
senzori. Cinetica de cedare. Exemple.
X. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă

Microsfere, lipozomi, niosomi, eritrocite, fibroblaste, nanoparticule, precursori
medicamentoşi, lectine. Structură, obţinere, biodisponibilitate. Exemple.
XI. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice

Incompatibilităţi fizice şi chimice. Incompatibilităţi de siringă. Incompatibilităţi
terapeutice.
XII. Stabilitatea formelor farmaceutice

Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. Conservanţi. Antioxidanţi.
Stabilizanţi. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. Supradozarea.
Posibilităţi de stabilizare. Norme GMP. Prevederi ale FR X.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Pulberi
Uscarea sărurilor eflorescente. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. Pulberi
magistrale nedivizate simple şi compuse. Pulberi compuse divizate oficinale în F.R.X : pulbere
laxativă efervescentă, pulbere alcalină. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic
active, cu extracte moi şi uscate. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale, substanţe
colorate oxidante, higroscopice, delicvescente, cu amestecuri eutectice. Pudre cu substanţe grase,
ihtiol, cu substanţe moi volatile, antibiotice, sulfamide, cu substanţe higroscopice şi amestecuri
eutectice. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor.
II. Capsule medicamentoase

Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. Umplerea şi închiderea capsulelor.
Capsule gelatinoase enterosolvente, cu vitamine, antibiotice. Microcapsule preparate prin
coacervare - prepararea acestora. Controlul de calitate al capsulelor.
III. Pilule
Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea drojdiei de bere, mucilag de tragacantha 10 %,
miere purificată, unguent de glicerină, caramel spissum, mucilagii de metilceluloză şi
carboximetilceluloză sodică, alcool polivinilic, gel de bentonită 15 %. Fluidum ad pilulas. Pilule
cu substanţe toxice şi puternic active, cu substanţe higroscopice, reducătoare şi oxidante. Pilule cu
tincturi şi extracte, cu substanţe hidrofobe, rezine, glicozide. Pilule preparate prin picurare şi turnare.
Pilule cu antibiotice. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue: pelicule gastrosolubile: drajefiere cu
zahăr, acoperire cu balsam de Tolu, gelatină, unt de cacao, polietilenglicoli; pelicule enterosolubile:
acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak, salol, keratină, acetoftalat de celuloză. Controlul de
calitate al pilulelor după F.R.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit.
IV. Micropilule. Boluri. Zaharuri granulate (granule). Tablete triturate
Granula Discorides. Granule de sulfat de stricnină. Boluri cu acid arsenicos,
acetanilidă, salicilat de sodiu, bromuri. Granule cu glicerofosfat de calciu, cu cola, granule
efervescente. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu, cu ulei volatil de mentă. Controlul
condiţiilor de calitate al granulelor după F.R.X.
V. Comprimate
Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefiaţi. Mucilagii pentru granulare: mucilag de
amidon 5-10 %, soluţie de gelatină 2 %, soluţie de stearină 5 %, soluţie alcoolică de polietilenglicol
5 %, mucilag de etilceluloză 5 %. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină,
aspirină. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu, comprimate
cu: aspirină, fenobarbital, acid ascorbic cu acţiune analgezică, antitermică, antigripală. Comprimate
efervescente. Controlul calităţii comprimatelor după F.R.X. Comprimate cu acţiune prelungită.
Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită.
VI. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente

Controlul drajeurilor după F.R.X.
VII. Incompatibilităţi farmaceutice

Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. Înlocuirea unor substanţe
insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe. Dizolvarea unei
substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. Înlocuirea
totală sau parţialî a dizolvantului sau excipientului. Schimbarea volumului dizolvantului. Aducerea
soluţiei la un anumit pH. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie.
Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor
componente.
A CURSURILOR
I. Scurt istoric şi tendinţe noi în cosmetologie. Diagnosticul cosmetic al pielii
II. Tratamente cosmetice: măşti, periaj, comprese, băi de aburi. Masajul facial
cosmetic
III. Cosmetica decorativă: machiajul. Produse de machiaj
IV. Preparate cosmetice destinate îngrijirii feţei
V. Creme demachiante, nutritive, emoliente, hidratante
VI. Îngrijirea dinţilor şi a gurii
VII. Preparate pentru îngrijirea părului. Şampoane. Regeneratoare
VIII. Întreţinerea mâinilor, corpului, picioarelor. Produse de igienă
IX. Deodorante şi antiperspirante

X. Cosmetica masculină. Produse de parfumerie
XI. Produse de igienă pentru copii şi nou-născuţi
XII. Dermopreparate cu acţiune antiinflamatoare, antimicotică şi bactericidă
XIII. Medicaţia dermatologică antipruriginoasă, reductoare, keratolitică,

epitelizantă şi antiparazitară
XIV. Dermopreparate cu efect antiacneic şi antiseboreic
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Loţiuni
Loţiuni cosmetice pentru faţă cu acţiune astringentă, loţiuni acide, alcaline, cu
extracte vegetale, cu acţiune hidratantă, antiseboreică, tonică, pentru albirea tenului.
II. Măşti cosmetice faciale

Măşti pentru ten gras: mască absorbantă, astringentă, calmantă, emolientă,
antiseboreică. Măşti pentru pielea normală şi uscată: cu acţiune calmantă, emolientă, nutritivă,
gresantă.
III. Emulsii cosmetice

Emulsii de demachiere şi curăţire. Emulsii de întreţinere a pielii: hidratante, emoliente
astringente, nutritive.
IV. Unguente şi creme cosmetice

Coldcreme: pe bază de ceară, trietenolamină, colesterol, excipienţi sintetici. Unguente
cu stearaţi: cu săruri de sodiu, potasiu, trietanolamină. Creme acide: cu acid lactic, cu sucuri
de fructe, din acizi organici, sucuri de legume. Creme demachiante: fluide, emulsii A/U şi
U/A, vaselină hidrofilizată. Creme nutritive şi revitalizante: cu vitamine, produse apicole,
grăsimi animale, biostimulatori. Creme hidratante: cu ceară Lanette N, cu emulgatori ionogeni
şi neionogeni.
V. Preparate contra pistruilor şi petelor
VI. Farduri de toaletă

Pudre: lichide, compacte, de zi şi de seară. Farduri pentru obraz, fonduri de ten.
Rujuri pentru buze. Farduri pentru gene, sprâncene şi pentru pleoape.
VII. Preparate pentru igiena bucală

Paste de dinţi. Ape de gură.
VIII. Preparate pentru îngrijirea părului

Şampoane: lichide şi solide. Preparate contra căderii părului, tonice, contra mătreţii.
IX. Preparate pentru îngrijirea mîinilor

Preparate lichide, aplicaţii emoliente, paste pentru albirea mâinilor, preparate
antiperspirante. Preparate pentru întreţinerea unghiilor.
X. Dezodorizante şi antisudorifice
Preparate antisudorale pentru corp şi picioare. Îngrijirea călcâielor.
XI. Preparate pentru igiena masculină

Loţiuni după bărbierit. Preparate cu acţiune astringentă, descongestionantă, sicativă.
XII. Dermopreparate pentru copii

Loţiuni pentru întreţinere şi uleiuri. Pudre pentru copii. Creme specifice pentru uz
infantil.
A CURSURILOR
I. Obiectul disciplinei de Tehnologie farmaceutică. Istoricul preparatelor

farmaceutice. Literatură farmaceutică
II. Clasificarea medicamentelor şi formelor farmaceutice. Reglementarea

prescrierii, liberării şi administrării medicamentelor. Doze terapeutice şi maxime
III. Operaţii generale utilizate în tehnologia farmaceutică

Cântărirea şi măsurarea. Decantarea. Centrifugarea. Filtrarea. Evaporarea. Distilarea.
Uscarea, metode, aparatură. Pulverizarea. Măcinarea. Cernerea. Amestecarea. Sterilizarea.
Divizarea pulberilor, supozitoarelor, capsulelor.
IV. Ambalaje pentru medicamente: din sticlă, material plastic, metale, capsule
V. Noţiuni generale asupra biofarmaciei
VI. Soluţii, solvenţi
VII. Siropuri. Ape aromatice
VIII. Soluţii alcoolice. Soluţii pentru uz extern hidroalcoolice, glicerinate şi

uleioase
IX. Medicamente sterile

Preparate injectabile. Preparate perfuzabile. Picături pentru ochi.
X. Preparate rinologice şi otice
XI. Soluţii extractive apoase
XII. Soluţii extractive alcoolice
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Cunoaşterea ustensilelor, aparaturii şi laboratoarelor pentru prepararea

medicamentelor
II. Cântărirea şi măsurarea în farmacie a substanţelor solide, lichide şi moi
III. Reţeta, părţile ei. Doze pentru copii, adulţi şi bătrâni. Calculul dozelor
minime
IV. Principalele operaţii generale aplicate la prepararea medicamentelor :

uscarea, mărunţirea, pulverizarea, dizolvarea, solubilizarea, clarificarea, decolorarea,
filtrarea, divizarea medicamentelor solide
V. Soluţii. Solvenţi. Controlul calităţii apei distilate. Dizolvarea la temperatura

camerei, prin încălzire, per descensum, prin intermediu. Dizolvarea soluţiilor
VI. Soluţii apoase oficinale şi neoficinale de uz intern şi extern
VII. Ape aromatice
VIII. Siropuri medicamentoase şi edulcorante
IX. Limonade. Soluţii alcoolice oficinale şi neoficinale. Dizolvarea alcoolului

concentrat
X. Soluţii glicerinate cu vehicul compus. Soluţii uleioase. Preparare, exemple.

Soluţii cu aplicaţii speciale
XI. Preparate injectabile

Operaţii preliminare la prepararea soluţiilor injectabile. Controlul fiolelor. Prepararea
soluţiilor injectabile oficinale. Înfiolare. Sterilizarea. Soluţii injectabile neoficinale. Controlul
de calitate.
XII. Soluţii perfuzabile: cu electroliţi, cu substanţe energetice, pentru
restabilirea echilibrului acido-bazic, perfuzii medicamentoase. Preparare. Control
XIII. Preparate lichide oftalmice: soluţii şi suspensii. Izotonizarea, tehnologia,

filtrarea. Soluţii vâscoase, uleioase, pentru lentile de contact
XIV. Tehnologia maceratelor, infuziilor, decocţiilor
XV. Soluţii extractive. Tincturi preparate prin macerare şi percolare
XVI. Extracte. Concentrarea lor. Controlul
A CURSURILOR
I. Soluţii coloidale. Solubilizarea micelară
II. Emulsii farmaceutice şi cosmetice

Factori care influenţează stabilitaea.Formularea emulsiilor. Emulgatori. Prepararea
emulsiilor. Alterare şi conservarea.
III. Linimente. Modul de prescriere, preparare, eliberare
IV. Suspensii. Formulare. Preparare. Control. Exemple
V. Aerosoli, clasificare, formulare, aparatură. Produse industriale
VI. Unguente, clasificare, baze de unguente, aparatură, control. Exemple

industriale şi oficinale.
VII. Supozitoare rectale, vaginale şi uretale, preparare, excipienţi, condiţii de

calitate şi control. Exemple
VIII. Pulberi
Caracteristici fizico-chimice şi reologice. Biodisponibilitatea medicamentelor din
pulberi. Casificare.
Operatiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea, bazele teoretice ale uscării,
principalele metode de uscare, aparatura industrială si de laborator. Uscarea în pat fluidizat şi
prin liofilizare. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie.
Operaţia de divizare. Pulberi simple şi compuse, contolul de calitate după FR X. Pudre
farmaceutice.
IX. Pilule
X. Capsule medicamentoase. Microcapsule

Tipuri de capsule, metodologia de obtinere pe cale industrialã. Calitate si control.
Exemple oficinale si tipizate. Tehnologia microîncapsulãrii. Obtinerea nanocapsulelor.
XI. Granule
Clasificare. Obţinerea granulatelor, excipienţi, aparatură. Condiţii de calitate şi control
ale granulatelor. Exemple tipizate şi oficinale de granulate.
XII. Comprimate
Generalităţi. Clasificare. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici.
Tehnologia comprimării. Maşini de comprimat de diferite tipuri. Comprimate de uz
special şi condiţii particulare de preparare a acestora.
Controlul fizico-chimic al comprimatelor. Exemple în FR X. Teste farmacotehnice
asupra dezagregării din FR X.
XIII. Comprimate acoperite (drajeuri)

Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere, comprimare si peliculizare.
Acoperirea enterică, aparatură, condiţii de calitate şi control. Exemple de comprimate
acoperite oficinale.
XIV. Forme farmaceutice solide perorale cu actiune prelungitã

Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor.
Factori biocinetici. Structura comprimatelor cu acţiune prelungită.
Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. Controlul calităţii prin teste specifice.
Exemple industriale.
XV. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată

Sisteme terapeutice, bioadezive, flotante, dispozitive de perfuzare cu program cu
senzori. Cinetica de cedare. Exemple.
XVI. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă

Microsfere, lipozomi, niosomi, eritrocite, fibroblaste, nanoparticule, precursori
medicamentoţi, lectine. Structură, obţinere, biodisponibilitate. Exemple.
XVII. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice

Incompatibilităţi fizice şi chimice. Incompatibilităţi de siringă. Incompatibilităţi
terapeutice.
XVIII. Stabilitatea formelor farmaceutice

Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. Conservanţi. Antioxidanţi.
Stabilizanţi. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. supradozarea.
Posibilităţi de stabilizare. Norme GMP. Prevederi ale FR X.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Soluţii coloidale cu agenţi macromoleculari, gume şi produse de origine

minerală
II. Tehnologia emulsiilor

Emulsia uleioasă, emulsiile naturale, emulsiile cu uleiuri vegetale şi minerale, cu
substanţe medicamentoase. Emulsii de tip A/U şi U/A cu emulgatori sintetici. Emulsii
multiple, emulsii cosmetice. Controlul stabilităţii emulsiilor. Linimente
III. Suspensii pentru uz intern şi extern
IV. Unguente
Prepararea diferitelor baze de unguente. Prepararea unguentelor oficinale şi
neoficinale de tip soluţie, emulsie şi suspensie. Unguente oftalmice şi cu antibiotice.
Unguente de protecţie şi cosmetice. Controlul unguentelor. Reologia sistemelor disperse
V. Săpunuri. Emplastre
VI. Supozitoare rectale, vaginale, uretale

Supozitoare cu baze grase. Supozitoare cu baze hidrosolubile. Controlul
supozitoarelor.
VII. Pulberi
Uscarea sărurilor eflorescente. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. Pulberi
magistrale nedivizate simple şi compuse. Pulberi compuse divizate oficinale în F.R.X :
pulbere laxativă efervescentă, pulbere alcalină. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice
puternic active, cu extracte moi şi uscate. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte
vegetale, substanţe colorate, oxidante, higroscopice, delicvescente, cu amestecuri eutectice.
Pudre cu substanţe grase, ihtiol, cu substanţe moi volatile, antibiotice, sulfamide, cu substanţe
higroscopice şi amestecuri eutectice. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor.
VIII. Capsule medicamentoase

Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. Umplerea si închidere capsulelor.
Capsule gelatinoase enterosolvente, cu vitamine, antibiotice. Microcapsule preparate
prin coacervare - prepararea acestora. Controlul de calitate al capsulelor
IX. Pilule
Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea excipienţilor pilulari cu drojdie de bere,
mucilag de tragacantha 10 %, miere purificată, unguent de glicerină, caramel spissum,
mucilagii de metilceluloză si carboximetilceluloză sodică, alcool polivinilic, gel de bentonită
15 %. Fluidum ad pilulas. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active, cu substanţe
higroscopice, reducătoare şi oxidante. Pilule cu tincturi şi extracte, cu substanţe hidrofobe,
rezine, glicozide. Pilule preparate prin picurare şi turnare. Pilule cu antibiotice. Acoperirea
pilulelor cu pelicule continue. Pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr, acoperire cu balsam
de Tolu, gelatină, unt de cacao, polietilenglicoli; Pelicule enterosolubile: acoperirea cu
gelatină formolizată cu Shellak, salol, keratină, acetoftalat de celuloză. Controlul de calitate al
pilulelor după F.R.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit.
X. Micropilule. Boluri. Zaharuri granulate (Granule). Tablete triturate

Granula Dioscorides. Granule de sulfat de stricnină. Boluri cu acid arsenicos,
acetanilidă, salicilat de sodiu, bromuri. Granule cu glicerofosfat de calciu, cu cola, granule
efervescente. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu, cu ulei volatil de mentă. Controlul
condiţiilor de calitate al granulelor dupã F.R.X.
XI. Comprimate
Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefianţi. Mucilagii pentru granulare: mucilag
de amidon 5-10 %, soluţie de gelatină 2 %, soluţie de stearină 5 %, soluţie alcoolică de
polietilenglicol 5 %, mucilag de etilceluloză 5 %. Comprimate preparate prin comprimare
directă: urotropină, aspirină. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea
granulatului simplu, comprimate cu: aspirină, fenobarbital, acid ascorbic cu acţiune
analgezică, antitermică, antigripală. Comprimate efervescente. Controlul calităţii
comprimatelor dupã F.R.X.
Comprimate cu acţiune prelungită. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită.
XII. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente

Controlul drajeurilor după F.R.X.
XIII. Incompatibilităţi farmaceutice

Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. Înlocuirea unor
substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe.
Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei
alte substanţe. Înlocuirea totală sau parţială a dizolvantului sau excipientului. Schimbarea
volumului dizolvantului. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Dispersarea unor substanţe
insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă
farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente.
H. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
A CURSURILOR
I. Scurt istoric al cosmetologiei, încadrarea dermatopreparatelor, obiectivul,

tendinţe noi şi diferenţe faţă de preparate cosmetice. Diagnosticul cosmetic al pielii
II. Medicamente pentru uz extern cu acţiune antiinflamatoare, antimicotică şi
antimicrobiană. Medicamente tipizate
III. Dermopreparate cu acţiune antipruriginoasă reducătoare şi antiparazitară,

medicamente industrializate
IV. Cheratolitice, epitelizante, antineoplazice de uz extern
V. Dermopreparate cu acţiune antiacneică şi antiseboreică
VI. Preparate dermice pentru profilaxia şi tratamentul dermatozelor

profesionale
VII. Tulburări pigmentare: discromii şi hipocromii
VIII. Fitopreparate, apipreparate pentru terapia externă
IX. Tratamente cosmetice. Masajul cosmetic facial
X. Cosmetica decorativă. Produse de machiaj şi utilizarea lor raţională
XI. Structura şi acţiunea preparatelor pentru igiena dinţilor şi a gurii
XII. Structura şi biochimia părului. Şampoane. Preparate regeneratoare
XIII. Preparate pentru întreţinerea mâinilor şi picioarelor. Produse

antiperspirante şi deodorante. Structură şi mecanism de acţiune. Diferenţe
XIV. Produse pentru cosmetica masculină. Produse de parfumerie
XV. Preparate pentru igiena noilor-născuţi şi a altor grupe de vârstă
XVI. Preparate fotoprotectoare. Controlul calităţii produselor de uz topic în

cosmetologie şi dermatologie
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Operaţiuni principale pentru întreţinerea igieno-cosmetică şi aparatura

specifică utilizată
II. Băi de abur şi loţiuni pentru faţ
III. Măşti cosmetice. Preparate contra pistruilor şi petelor
IV. Emulsii demachiante şi nutritive
V. Unguente cosmetice. Creme demachiante
VI. Creme cosmetice hidratante, nutritive, revitalizante. Farmacocosmetice

VII. Creme colorante (fond de ten, rimeluri)
VIII. Pudre. Farduri. Ape de gură
IX. Loţiuni pentru păr: tonice, contra căderii părului, contra mătreţii, pentru
regenerare. Şampoane, briantine, fixative şi coloranţi pentru păr
X. Preparate pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor
XI. Preparate pentru igiena picioarelor
XII. Preparate dezodorizante şi antisudorifice
XIII. Dermopreparate fotoprotectoare
XIV. Dermopreparate pentru copii
A. Stănescu V.: Tehnica farmaceutică, Ed.Medicală, Buc.1983

Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică, Lit.Tg.Mureş, Vol.I., 1993
Fica Cornelia: Prepararea medicamentelor în farmacie, Ed.Medicală, Buc. 1986
Grecu I., Enescu L.: Ghidul farmacistului practician, Ed.Medicală, Buc. 1967
B. Stănescu V. : Tehnica farmaceutică, Editura Medicală, Bucureşti 1983

Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, Vol. 1, 1993
Leucuţa S. : Tehnologia formelor farmaceutice, Editura Dacia, 1995, Cluj-Napoca
Leucuţa S. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă, Editura Medicală, Bucureşti, 1989
Ionescu Stoian P., Savopol E. : Extracte farmaceutice vegetale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1977
Adam L., Popovici A. : Curs de tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş,
Vol. 3, 1989
Popovici A., Tokes B., Papp I., Suciu G. : Reologia formelor farmaceutice, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1985
Popovici Adriana, Ban I. : Supozitoare, Ed. Medicală, Bucureşti, 1988
Voigt R. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie, Veb Verlag Volk und
Gesundheit, Berlin, 1975
Ádám L., Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. köt, Litografia UMF Tg. Mureş,1982
Pandula Egon : Gyógyszerészet, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1962
Pandula Egon, Takács Géza : Ipari gyógyszerészet, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1964
Kedvessy György : Gyógyszertechnológia, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1981
Rácz István, Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I, II, III, Medicina Könyvkiadó,
Budapest, 1991
Gyarmati László, Csontos András, Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája,
Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1979
Csegedi Júlia Jolán, Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. kötet, OGYE,
Ádám Lajos, Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. kötet, OGYE, Marosvásárhely, 1983
Papp József, Ádám Lajos, Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. kötet, OGYE,
C. Stănescu V. : Tehnica farmaceutică, Editura Medicală, Bucureşti 1983

Leucuţa S. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă, Editura Medicală, Bucureşti, 1989
Vol. 3, 1989
Budapest, 1991
D. Stănescu V. : Tehnica farmaceutică, Editura Medicală, Bucureşti 1983

Leucuţa S. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă, Editura Medicală, Bucureşti,
1989
Vol. 3, 1989
Budapest, 1991
E. Popovici Adriana: Dermatofarmacie şi cosmetologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1982

Popovici Adriana Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie, Litografia UMF Tg-Mureş, 1977
Harry G.R.: Modern Cosmetology, vol. 1 şi 2, Leonard Hill, London, 1963
Nowak G.A.: Die kosmetischen Praparate, Verlag fur Chem. Industrie, H. Ziolkowsky,
Ausburg, 1979
Thiers H.: Les Cosmetiques, Ed. Masson, Paris, 1980
Poelman M.C. : Iniation a la Cosmetologie dermatologiques, Ed. Masson, Paris, 1990
Hajdú I. Kozmetikai kézikönyv, Műszaki Könyvkiadó, Budapest, 1993
Bodor F. A bőr és a szépség, Metrum Könyvkiadó, Budapest, 1992.
F. Adam L, Popovici Adriana, Szantho E. : Curs de Tehnică farmaceutică, Litografia UMF,

Tg-Mureş, 1978, vol. II fasc. 1, 2.
Ban Petra, Savopol E. :Soluţii sterile, Ed. Medicală, Bucureşti, 1978.
Adriana Ciurba, Sipos Emese, Curs de tehnologie farmaceutică, litografia UMF Tg-Mures.
Leucuţa S.: Tehnologia formelor farmaceutice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1995.
Leucuţa S. : Introducere în biofarmacie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1975.
Kedvessy Gy.: Gyógyszertechnológia, Medicina Konyvkiadó, Budapest 1981.
Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg-Mureş,1993, vol. I.
Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică, Litografia UMF, Tg-Mureş,
1995,vol. II.
Popovici Iuliana, Lupuleasa D. : Tehnologie farmaceutică, Editura Polirom Iaşi, 1997
Stănescu V.: Tehnica farmaceutică, Ed. Medicală, Bucureşti, 1983
Rácz I, Selmeczi B.: Gyógyszertechnológia I,II,III, Medicina, Budapest 1991
Farmacopeea Română ed. X: Editura Medicală, Bucureşti, 1993
G. Adam L., Popovici A. : Curs de tehnologie farmaceuticã, Litografia UMF Tg. Mures,
Vol. 3, 1989
Adriana Ciurba, Sipos Emese, Curs de Tehnologie farmaceuticã - Solutii
medicamentoase, vol.I , Litografia UMF Tg-Mures , 2003
Cornelia Fica- Tehnicã Farmaceuticã pentru asistenti de farmacie, editura Medicalã ,
Bucuresti 1977
Dumitru Lupuleasa , Iuliana Popovici - Tehnologie Farmaceuticã ,vol. I, Editura Polirom
,Iasi,1977
Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã, Litografia UMF Tg. Mures,
Vol. 1, 1993
Vol. 2, 1995
Vol. 4, fasc. 1 si 2 1998
Stãnescu V. : Tehnica farmaceuticã, Editura Medicalã, Bucuresti 1983
XXX Farmacopeea Românã ed. X-a ,editura medicalã , Bucuresti, 1993
H. Popovici Adriana: Dermofarmacia şi cosmetologia, Ed.Medicală, Bucureşti 1982

Popovici Adriana: Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie, Litografia I.M.F. Tg.Mureş
1977
Popovici Adriana, Ciurba Adriana: Formular cosmetic, Ed. Tipomur, Tg-Mureş, 1998
Cosmovici Ludmila: Îndreptar cosmetic, Ed.Medicală, Bucureşti 1970
Hajdu Imre: Kozmetikai kezikonyv, Muszaki Konyv kiado, Budapest 1993

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I - - - - -
II 1 - - 1 Colocviu

Semestrul
B.
I 2 - 3 5 Examen
II 2 - 3 5 Examen

Semestrul
C.
I 2 - 3 5 Examen
II 2 - 4 5 Examen

Semestrul
D.
I 2 - 3 5 Examen
II - - - - -

Semestrul
E.
I 1 - 1 2 Colocviu
II - - - - -

Semestrul
F.
I 2 - 2 5 -
II 2 - 2 5 Examen

Semestrul
G.
I 2 - 3 6 Examen
II 2 - 3 7 Examen
Semestrul
H.
I 1 - 1 2 Colocviu
II - - - - -
1. DISCIPLINA: FARMACOLOGIE - FARMACOTERAPIE
A. Farmacologie anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;

B. Patologie şi terminologie medicală anul III Facultatea de Farmacie, specializarea
Farmacie;
C. Farmacologie anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
D. Farmacoterapie anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie;
E. Farmacologie anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie.
Prof.dr. Dogaru Maria

Şef lucr.dr. Vari Camil
Asist.drd. Máthé Lehel
Asist.drd. Kolcsár Melinda
A. Obligatorie
B. Obligatorie
C. Obligatorie
D. Obligatorie
E. Obligatorie
A CURSURILOR
I. Curs introductiv
Farmacologia generală. Definiţie şi ramuri. Interacţiunea medicament-organism. Faze şi etape.
II. Farmacocinetica generală

Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. Absorbţia
medicamentelor. Căi de administrare, factori care influenţează, mecanisme avantaje.
III. Distribuţia medicamentelor în organism

Factorii care o influenţează. Difuziunea şi stocarea în ţesuturi. Biotransformarea
medicamentelor. Locul, faze, mecanisme, factori, inducţie enzimatică. Eliminarea medicamentelor,
căi de eliminare, mecanisme, factori, clearance.
IV. Parametrii farmacocinetici. Principalele modele farmacocinetice

compartimentale
V. Acţiunile medicamentelor
Relaţii doză-efect. Tipuri de acţiune, parametrii definitorii, exprimarea cantitativă a
acţiunii farmacodinamice. Relaţii doză-efect.
VI. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor

Mecanisme nespecifice.Mecanisme specifice (farmacoreceptori, canale ionice, enzime,
mesageri secunzi Ca, AMPc, sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici, neuromediatori etc.).
Relaţii structură-activitate.
VII. Factori care influenţează răspunsul organismului la medicamente. Efecte

nedorite ale medicamentelor
VIII. Interacţiunile medicamentelor. Cercetarea preclinică şi clinică a

medicamentelor
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie

Farmacologia experimentală. Norme de protecţie a muncii. Bioetica privind
experimentul pe animalul de laborator.
II. Instrumentarul şi aparatura de bază. Imobilizarea şi anestezia animalelor de

experienţă
III. Studiul unor aspecte farmacocinetice

Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. Distribuţia şi biotransformarea
(metabolizarea) medicamentelor. Eliminarea medicamentelor.
IV. Determinarea toxicităţii acute

Estimarea DL50 prin metoda Kärber, metoda grafică Miller-Tainter, metoda Litchfield-
Wilcoxon; prezentarea metodologiei oficializate de F.R.X; metoda dozelor fixe, test alternativ
la determinarea DL50).
V. Stabilirea toxicităţii cronice şi urmărirea efectelor adverse ale

medicamentelor
Studii de farmacovigilenţă. Fişa de reacţii adverse.
VI. Studiul unor aspecte de farmacometrie şi interacţiuni medicamentoase
VII. Verificarea cunoştinţelor-

Prin experienţe pe animale de laborator.
A CURSURILOR
I. Elemente de semiologie medicală

Simptome, semne şi date de laborator.
II. Patologia aparatului respirator

Traheo-bronşită acută, bronşită cronică, bronhopneumopatia cronică obstructivă,
astmul, pneumonii, pleurezii, supuraţii bronho-pulmonare, cancerul bronho-pulmonar,
tuberculoza pulmonară, embolia pulmonară.
III. Patologia aparatului reno-urinar

Sindroame nefrologice, caracteristici generale ale bolilor glomerulare,
glomerulonefrită acută difuză poststreptococică, infecţia urinară, nefropatiile tubulo-
interstiţiale infecţioase.
IV. Patologia aparatului cardio-vascular

Reumatismul articular acut, cardiopatiile valvulare, endocardita, pericardita,
miocardita, tulburări de ritm cardiac, hipertensiunea arterială esenţială, ateroscleroza,
cardiopatia ischemică, insuficienţă cardiacă, boli ale arterelor şi venelor.
V. Patologia aparatului digestiv

Bolile esofagului, stomacului şi duodenului, bolile intestinului, afecţiunile vezicii
biliare şi a căilor biliare, bolile ficatului şi pancreasului.
VI. Boli de nutriţie, metabolism şi endocrine

Diabetul zaharat, hiperlipidemiile, hiperuricemiile, obezitatea, bolile tiroidiene
(hipertiroidii, hipotiroidia, guşa), nanismul hipofizar, b. Addison, sd. Cushing, osteoporoza,
acromegalia.
VII. Boli sistemice şi reumatice

Poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, lupusul eritematos sistemic, scleroza
sistemică, polimiozita şi dermatomiozita, vasculite sistemice, boala artrozică.
VIII. Boli hematologice

Anemii, poliglobulii, diateze hemoragice, leucoze-leucemii-limfoame.
IX. Patologia neurologică

Noţiuni de semiologie neurologică, boli vasculare cerebrale, boala Parkinson,
epilepsia.
X. Patologia psihiatrică
Terminologie, clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Elemente de semiologie medicală

Simptome şi semne generale. Date de laborator. Anamneza. Examenul obiectiv pe
aparate- inspecţia. Măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului. Termometrizare.
II. Patologia aparatului respirator
Simptome cardinale şi diagnosticul lor diferenţial. Tabloul clinic în traheo-bronşită acută,
bronşită cronică, bronhopneumopatia cronică obstructivă, astmul, pneumonii, pleurezii, supuraţii
bronho-pulmonare, cancerul bronho-pulmonar, tuberculoza pulmonară şi embolia pulmonară.
III. Patologia aparatului reno-urinar

Simptome şi date obiective cardinale. Sindroame nefrologice (sindr. nefritic şi
nefrotic), caracteristici generale ale bolilor glomerulare, glomerulonefrită acută difuză
poststreptococică, infecţia urinară (uretrita, prostatita, cistita, cistopielita), nefropatiile tubulo-
interstiţiale infecţioase (pielonefrita acută şi cronică).
IV. Patologia aparatului cardio-vascular

Simptome cardinale, semnele obiective şi metode de diagnostic şi tratament în
reumatismul articular acut, cardiopatiile valvulare, endocardita, pericardita, miocardita,
tulburări de ritm cardiac, hipertensiunea arterială esenţială, ateroscleroza, cardiopatia
ischemică, insuficienţă cardiacă, boli ale arterelor şi venelor.
V. Patologia aparatului digestiv

Tabloul clinic al bolilor esofagului (acalazia, boala de reflux, hernia transhiatală, tumori ale
esofagului), stomacului şi duodenului (gastrite, ulcerul gastric şi duodenal, neoplasmul), bolile
intestinului, afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare (colecistita acută şi cronică), bolile ficatului şi
pancreasului (hepatita cronică, ciroza hepatică, carcinomul hepatic, pancreatita acută şi cronică).
VI. Boli de nutriţie, metabolism şi endocrine

Tabloul clinic în diabetul zaharat, hiperlipidemii, hiperuricemii, obezitate, în bolile
tiroidiene (hipertiroidii, hipotiroidii, guşă), nanismul hipofizar, b. Addison, sd. Cushing, osteoporoza
şi acromegalia.
VII. Boli sistemice şi reumatice

Manifestări principale şi diagnosticul lor diferenţial. Semne subiective şi obiective în
poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, lupusul eritematos sistemic, scleroza
sistemică, polimiozita şi dermatomiozita, vasculite sistemice şi boala artrozică.
VIII. Boli hematologice

Simptome cardinale, semne obiective, metode de diagnostic şi tratament în anemii,
poliglobulii, diateze hemoragice, leucoze-leucemii-limfoame.
IX. Patologia neurologică

Noţiuni de semiologie neurologică, boli vasculare cerebrale, boala Parkinson şi epilepsia.
X. Patologia psihiatrică
Terminologie, clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice.
A CURSURILOR
FARMACOLOGIA NEUROTRANSMISIEI PERIFERICE
I. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice

Medicaţia agonistă a neurotransmisiei colinergice: parasimpatomimetice cu acţiune
directă şi indirectă (inhibitorii colinesterazei).
II. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatoliticele)

Farmacodinamia sinapselor ganglionare vegetative: substanţe nicotinice şi
ganglioplegice.
III. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare

Curarizantele. Medicaţia agonistă a neurotransmisiei adrenergice. Simpatomimetice alfa,
beta, alfa-şi beta- stimulatoare, stimulatoare indirecte.
IV. Medicaţia simpatolitică

Adrenalitice alfa-blocante, adrenalitice beta-blocante, proprietăţi farmacodinamice şi
terapeutice.
V. Neurosimpatolitice cu acţiune centrală şi /sau periferică

Anestezice locale.
FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
I. Medicaţia stimulatoare a sistemului nervos central

Amfetamină şi derivaţii, metilxantinele, analeptice bulbare, substanţe nootrope.
II. Anestezicele generale

Mecanisme neurofiziologice şi celulare ale narcozei. Narcoticele inhalatorii şi
injectabil.
III. Hipnotice, sedative, anxiolitice

Benzodiazepine, barbiturice, compuşi cu structuri diferite etc.
IV. Medicaţia antiepileptică- anticonvulsivantă, miorelaxante, antiparkinsoniene
V. Psihofarmaconii
Neuroleptice, antidepresive şi litiul.
VI. Medicaţia analgezică

Analgezicele opioide naturale, compuşi semisintetici, sintetici cu caracter agonist (puternic
sau slab), agonist- antagonist, antagonist pur. Analgezice antipiretice.
VII. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice

Substanţe tisular active şi antagonişti. Antiinflamatoare nesteroidiene.
VIII. Antireumatice de fond

Antigutoase. Histamina. Antihistaminice H1-blocante.
IX. Serotononina (5-hidroxi-triptamina)
Agonişti şi antagonişti ai serotoninei de interes terapeutic. Alte antialergice.
X. Medicaţia corticosteroidă şi ACTH
MEDICAŢIA ANTIINFECŢIOASĂ
I. Antiseptice-dezinfectante
II. Chimioterapia antiinfecţioasă
III. Medicaţia antituberculoasă, antivirotice, antitricomonazice, antimalarice,

antihelmitice, antimicotice
MEDICAŢIA ORGANOTROPĂ
I. Medicaţia aparatului digestiv

Stimulatoare şi substituenţi ai secreţiei gastrice. Antiacide, antiulceroase, inhibitoare
ale secreţiei gastrice. Vomitive, antivomitive, laxative, purgative. Antidiareice.
II. Medicaţia hepato-biliară

Coleretice, colicistochinetice, medicaţia hepatoprotectoare.
III. Medicaţia aparatului respirator

Antitusive, stimulante ale centrului respirator, expectorante. Medicaţia antiasmatică.
IV. Medicaţia aparatului cardio-vascular.Tonicardiacele

Medicamente stimulatoare ale contractibilităţii,conductibilităţii şi ritmului activităţii
cardiace.
V. Antiaritmice cardiace (cls.I-IV). Medicaţia antianginoasă

Medicaţia antihipertensivă: neurotropă, vasodilatatoare directă, antiangiotensinică,
saluretică.
VI. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare

antiischemice)
Medicaţia vasoconstrictoare şi antihipotensivă. Medicaţia venelor şi capilarelor.
VII. Medicaţia hipolipidemiantă, antiaterogenă

Diuretice, antidiuretice.
VIII. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui

Substituenţi de plasmă sanguină. Medicaţia hemostatică.
IX. Medicaţia anticoagulantă

Antiagregante plachetare. Fibrinolitice. Medicaţia antianemică.
X. Medicaţia aparatului genital: estrogeni, inductoare ale ovulaţiei, progestative

Medicaţia contracţiei uterine: ocitocice, tocolitice, spasmolitice uterine. Androgenii şi
steroizii anabolizanţi.
XI. Medicaţia tiroidiană. Antitiroidiene
XII. Medicaţia antidiabetică
XIII. Medicaţia metabolismului fosfo-calcic. Vitamine
XIV. Medicaţia anticanceroasă, imunosupresoare şi imunomodulatoare
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Cercetarea în farmacologie I
II. Cercetarea în farmacologie II
III. Studiul acţiunii medicaţiei colinergice şi anticolinergice

IV. Farmacodinamia substanţelor curarizante şi anticurarizante
V. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului

nervos vegetativ
VI. Studiul anestezicelor locale
VII. Studiul anestezicelor generale
VIII. Studiul substanţelor sedato-hipnotice, anxiolitice, convulsivante şi

anticonvulsivante.
Antagonizarea acţiunii substanţelor excitante centrale şi deprimante centrale (SNC)
IX. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC
X. Studiul acţiunii neurolepticelor,substanţelor antidepresive şi stimulante

psihomotorii
XI. Studiul acţiunii analgezicelor
XII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune analgezică,

neuroleptică, antidepresivă
XIII. Studiul acţiunii subst.cu acţiune antiinflamatoare şi antialergică
XIV. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune antiinflamatoare
XV. Verificarea cunoştinţelor - testarea experimentală a unei acţiuni

farmacologice
XVI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antialergică
XVII. Antibiotice.Chimioterapice. Principiul determinării acţiunii

antimicrobiene a unor preparate
XVIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi antimicrobiene.(lucrare de

control)
XIX. Studiul acţiunii subst. medicamentoase asupra aparatului digestiv
XX. Analiza farmacodinamică a unor preparate cu acţiune asupra aparatului

digestiv
XXI. Studiul acţiunii unor substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator
XXII. Studiul acţiunii subst. medicamentoase asupra tensiunii arteriale
XXIII. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra activităţii cardiace

(cordului izolat sau in situ)
XIV. Studiul acţiunii substanţelor vasodilatatoare şi vasoconstrictoare (pe
broască)
XXV. Analiza unor preparate cu acţiune asupra aparatului cardio-vascular

(lucrare de control)
XXVI. Studiul acţiunii subst. diuretice, antidiuretice, ocitocice, tocolitice
XXVII. Analiza unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului urinar, digestiv,

hepato-biliar
XXVIII. Substanţe cu acţiune hormonală
XXIX. Analiza farmacodinamică a unor medicamente citostatice şi

imunosupresoare
XXX. Referat produse tipizate, testarea experimentală a unei acţiuni

farmacodinamice
A CURSURILOR
I. Farmacocinetica medicamentelor. Aplicaţii practice. Implicaţii clinice
II. Reacţii adverse medicamentoase – tipuri, cauze, posibilităţi de monitorizare
III. Interacţiuni medicamentoase de ordin farmacocinetic şi farmacodinamic.

Exemple de interacţiuni medicamentoase cu relevanţă clinică
IV. Medicaţia SNC. Neurotransmisiile la nivel central şi posibilităţile de influenţare

medicamentoasă (dopaminergică, colinergică, serotoninergică, adrenergică, prin peptide
opioide, canabinoide endogene, tahikinine)
V. Medicaţia aparatului digestiv – ulcerul gastro-duodenal
VI. Medicaţia aparatului digestiv - colita ulceroasă (boala Crohn), pancreatitele,

constipaţia, diareea
VII. Medicaţia hepato-biliară – hepatitele (etiologie, tratament, evoluţie, pronostic).

Medicamente cu tropism farmacotoxicologic hepatic
VIII. Medicaţia sistemului cardiovascular – hipertensiunea arterială, angina

pectorală
IX. Medicaţia sistemului cardiovascular – aritmiile cardiace, insuficienţa cardiacă
X. Medicaţia trombolitică, antiagregantă plachetară. Dislipidemiile
XI. Medicaţia aparatului respirator – astmul bronşic, bronhopneumopatia

obstructivă cronică
XII. Medicaţia antiinfecţioasă
XIII. Medicaţia femeii gravide
XIV. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare (lăuzie)
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Calculul parametrilor farmacocinetici

Monitorizarea farmacoterapiei unor medicamente cu indice terapeutic mic (teofilină,
digoxină, gentamicină, litiu, antiepileptice, ciclosporină). Ajustarea posologiei în funcţie de
valorile concentraţiei plasmatice.
II. Întocmirea unei fişe de reacţii adverse conform normelor ANM

Tratamentul toxicomaniilor. Medicamente cu potenţial toxicomanogen
III. Cazuri clinice relevante privind interacţiunile medicamentoase

Interacţiuni medicamentoase utile. Interacţiuni medicamentoase care trebuie evitate.
IV. Cazuri clinice relevante privind medicaţia SNC. Intoxicaţia acută cu

deprimante SNC
V. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv
VI. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv
VII. Cazuri clinice relevante privind medicaţia hepato-biliară. Ajustarea

posologiei în insuficienţa hepatică
VIII. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular.

Scheme terapeutice
IX. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Asocieri
medicamentoase la bolnavii cu polipatologie (diabet zaharat, gută, insuficienţă renală etc.)
X. Profilaxia secundară a infarctului miocardic şi a AVC. Studii clinice relevante
XI. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului respirator
XII. Asocierea raţională a antibioticelor şi chimioterapicelor. Asocieri

dezavantajoase
XIII. Medicamente contraindicate în sarcină, alternative terapeutice
XIV. Medicamente care trec în secreţia lactată. Medicamente care influenţează

cantitatea secreţiei lactate
A CURSURILOR
I. Curs introductive. Farmacocinetica generală

Farmacologia generală. Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice.
Absorbţia medicamentelor. Căi de administrare, factori. Distribuţia medicamentelor în organism.
Biotransformarea. Eliminarea medicamentelor, căi de eliminare, mecanisme, factori, clearance.
II. Parametrii farmacocinetici.
III. Acţiunile medicamentelor. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor Mecanisme

nespecifice.Mecanisme specifice (farmacoreceptori, canale ionice, enzime, mesageri secunzi Ca,
AMPc, sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici, neuromediatori etc.).
IV. Noţiuni generale de farmacotoxicologie.
V. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice. Parasimpatomimetice
VI. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatolitice)
VII. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare. Simpatomimetice
VIII. Medicaţia simpatolitică şi neurosimpatolitică
IX. Anestezice locale
X. Anestezice generale. Excitante centrale
XI. Medicaţia antiepileptică- anticonvulsivantă, miorelaxante, antiparkinsoniene
XII. Sedative, hipnotice, anxiolitice
XIII. Neuroleptice
XIV. Antidepresivele şi litiul
XV. Medicaţia analgezică
XVI. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice

Antiinflamatoare nesteroidiene. Corticosteroizi.
XVII. Antihistaminice. Antiserotoninice
XVIII. Antiseptice. Dezinfectante. Chimioterapice antibacteriene.
XIX. Antibiotice antibacteriene
XX. Medicaţia antituberculoasă, antivirotice, antitricomonazice, antimalarice,

antihelmitice, antimicotice
XXI. Medicaţia aparatului digestiv
XXII. Medicaţia hepato-biliară

Coleretice, colicistochinetice, medicaţia hepatoprotectoare
XXIII. Medicaţia aparatului respirator
XXIV. Medicaţia aparatului cardiovascular.Tonicardiacele
XXV. Antiaritmice cardiace (cls.I-IV). Medicaţia antianginoasă
XXVI. Medicaţia antihipertensivă. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale

(vasodilatatoare antiischemice)
XXVII. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui
XXVIII. Diuretice, antidiuretice
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie

Farmacologia experimentală. Norme de protecţie a muncii. Bioetica privind
experimentul pe animalul de laborator.
II. Instrumentarul şi aparatura de bază. Imobilizarea şi anestezia animalelor de

experienţă
III. Studiul unor aspecte farmacocinetice

Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. Distribuţia şi biotransformarea
(metabolizarea) medicamentelor. Eliminarea medicamentelor.
IV. Determinarea toxicităţii acute
V. Studiul acţiunii substantelor colinergice
VI. Studiul acţiunii substantelor anticolinergice
VII. Studiul acţiunii curarizantelor şi anticurarizantelor
VIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului

nervos vegetativ
IX. Studiul anestezicelor locale
X. Studiul anestezicelor generale
XI. Studiul substanţelor sedato-hipnotice, anxiolitice, convulsivante şi

anticonvulsivante.
XII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (I)
XIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (II)
XIV. Verificarea cunoştinţelor
XV. Studiul acţiunii medicamentelor analgezice
XVI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune analgezică
XVII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antihistaminică
XVIII. Analiza farmacodinamică a unor chimioterapice antibacteriene
XIX. Analiza farmacodinamică a unor antibiotice
XX. Analiza farmacodinamică a unor antihelmintice, antituberculoase,

antimicotice, antiprotosoarice
XXI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului

digestiv
XXII. Medicaţia hepato-biliară
XXIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra

antiastmatică, antitusivă şi expectorantaă
XXIV. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra

aparatului cardiovascular (I)
XXV. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului

cardiovascular (II)
XXVI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra

aparatului cardiovascular (III)
XXVII. Studiul acţiunii substanţelor diuretice
XXVIII. Verificarea cunoştinţelor
A. Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1998
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie - Note de curs, Editura Medicală, Bucureşti, 1999
D. Dobrescu - Farmacoterapie practică, vol. I - II, Editura Medicală, Bucureşti, 1989
Maria Dogaru, G. Feszt, C.E. Vari, M. Măruşteri - Farmacologie experimentală,
Litografia U.M.F. 1998
Leonard Domnişoru - Compendiu de Medicină internă, Editura Medicală, 1995
G. Feszt şi colab. - Compendiu de lucrări practice, Litografia U.M.F.Tg-Mureş, 1988
Feszt şi colab.: Curs litografiat în limba maghiară, Farmacologia,vol. I-II, Litografia
U.M.F. Târgu-Mureş, 1983
Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan, Ed. Medicina, Budapest 1997
P. Groza - Fiziologie, Editura Medicală, Bucureşti, 1991
J. Knoll - Gyógysertan I-II, Ed. Medicina, Budapest 1991
Racz Kotilla Erszebet- Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia, Litografia
U.M.F.Tg-Mureş, 1984
V. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editura Medicală, Bucureşti, 1999
V. Stroescu - Farmacologie (pentru uzul studenţilor), Editura All, Bucureşti, 1998
B. Curs de patologie medicală – Pentru Studenţii Facultăţii De Stomatologie–G. Dogaru, E.

Caraşca, UMF Târgu-Mureş, 2000
Semiologie clinică medicală - Tiberiu Moldovan, Ed Medicală Bucureşti, 1993
C. Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1998
D. Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1998
E. Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1998

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I - - - - -
II 1 - 1 2 Colocviu

Semestrul
B.
I 2 - 2 4 Examen
II 1 - 1 2 Examen

Semestrul
C.
I 3 - 3 6 Examen
II 3 - 3 6 Examen

Semestrul
D.
I - - - - -
II 2 - 2 7 Colocviu

Semestrul
E.
I 2 - 3 7 Examen
II 3 - 3 8 Examen
1. DISCIPLINA: INDUSTRIA ŞI BIOTEHNOLOGIA MEDICAMENTULUI
A. Industria şi biotehnologia medicamentului - anul V Facultatea de Farmacie,

specializarea Farmacie.
B. Industria medicamentului - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă
de Farmacie.
Prof.dr. Dudutz Győngyongyi

Asist.drd. Molnár Judith
A. Obligatorie
B. Obligatorie
A CURSURILOR
I. Introducere. Dezvoltarea proceselor tehnologice. Operaţii unitare în industria

chimică
II. Regimuri de funcţionare. Circulaţia materialelor. Bilanţul de materiale.

Bilanţul termic. Conversia
III. Materiale de construcţie. Materiale metalice feroase. Material metalice

neferoase. Materiale de etanşare. Materiale plastice. Emailuri
IV. Operaţii mecanice şi utilaj specific

Transportul şi dozarea materialelor granulare. Transportoare cu bandă. Elevatoare cu
cupe. Transportoare elicoidale. Transportoare pneumatice. Dozatoare (alimentatoare).
Mărunţirea materialelor. Concasoare cu fălci. Concasoare giratorii. Concasoare cu cilindri.
Concasoare cu ciocane. Colerganguri. Mori cu bile. Dezintegratoare. Microatomizoare. Mori
vibratoare. Mori coloidale. Fracţionarea granulometrică a amestecurilor polidisperse solide.
Cernerea. Separarea pneumatică.
V. Operaţii hidrodinamice şi utilaj specific

Curgerea şi transportul fluidelor. Conducte şi armături. Pompe pentru lichide. Pompe
pentru gaze. Pompe de vid. Amestecarea. Tipuri de amestecătoare. Sedimentarea. Decantoare
simple cu funcţionare discontinuă. Decantoare dreptunghiulare cu funcţionare continuă.
Decantoare verticale. Decantoare circulare cu braţe. Filtrarea. Factorii care influenţează
filtrarea. Mijloace pentru îmbunătăţirea filtrării. Filtre şi instalaţii de filtrare. Centrifugarea.
Centrigfuge filtrante discontinue, cu descărcare manuală. Centrifuge filtrante discontinue, cu
descărcare prin gravitaţie. Ultracentrifuge. Hidrocicloane.
VI. Operaţii termice

Transferul termic. Măsurarea temperaturii. Termocuple. Termorezistenţe. Încălzirea
aparatelor din industria chimică. Încălzirea cu purtători de căldură în stare gazoasă. Încălzirea
cu purtători de căldură în stare lichidă. Încălzirea cu purtători de căldură solizi. Încălzirea
electrică. Schimbătoare de căldură. Schimbătoare de căldură cu ţevi coaxiale. Schimbătoare
de căldură tubulare. Răcirea şi condensarea. Răcirea. Condensarea. Vaporizarea.
Vaporizatoare cu ţevi încălzitoare orizontale. Vaporizatoare verticale, cu tub interior de
circulaţie. Cristalizarea. Vaporizatoare-cristalizatoare. Cristalizatoare cu răcire şi agitare.
Uscarea. Uscătoare cu cameră. Uscătoare cu bandă. Uscătoare prin pulverizare (atomizoare).
Uscarea cu radiaţii infraroşii. Uscarea prin curenţi de înaltă frecvenţă.
VII. Operaţii de difuziune

Difuziunea sau transferul de masă. Absorbţia. Absorbere prin barbotare. Absorbere
prin pulverizare. Absorbere cu umplutură. Distilarea şi rectificarea. Distilarea simplă.
Rectificarea continuă. Antrenarea cu vapori. Sublimarea. Adsorbţia. Adsorbanţi. Adsorber cu
cărbune activ. Extracţia lichid-lichid.
VIII. Reactoare chimice

Generalităţi. Materiale de construcţie. Tipuri de agitatoare. Aparate de măsură şi
control.Elemente de automatizare.
IX. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză

Nitrare. Sulfonare. Clorsulfonare. Halogenare. Reacţii Friedel-Crafts. Acilare.
Esterificare. Hidroliză, hidratare, dehidratare. Sinteza aminelor. Diazotare. Oxidare.
Reducere.
X. Exemple de procese tehnologice de obţinere a medicamentelor de sinteză
XI. Biotehnologie. Noţiuni de microbiologie

Tipurile microorganismelor. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor.
Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. Noţiuni
de bază de tehnologie ADN-ului recombinat.Cinetica sistemelor biologice.
XII. Fermentaţie în industria farmaceutică. Operaţii de bioinginerie: operaţii

generale
Sterilizare. Inhibiţie chimică. Aerisirea şi filtrarea aerului. Operaţii de separare:
separarea pe schimbători de ioni; separarea după mărirea moleculelor; separări biospecifice.
XIII. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale

Oxidare. Reducere. Transglicozilare. Condensare. Izomerizare. Resolvare. Hidroliză.
Fosforilare. Obţinerea antibioticelor şi a altor substanţe de uz farmaceutic. Inginerie genetică în
industria farmaceutică: hormoni, limfokine, vaccine, enzime. Procese de obţinere a medicamentelor
de biosinteză.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Măsuri de protecţia muncii şi paza contra incendiilor în laborator
II. Sinteza substanţelor medicamentoase

Acid acetilsalicilic, salicilat de metil, salicilamidă, acetanilidă, sulfanilamidă,
tolbutamidă, urotropină, metiltiouracil, izoniazidă.
III. Verificarea cunoştinţelor
A CURSURILOR
I. Introducere: Obiectivul şi problemele disciplinei. Noţiuni generale de tehnologie

Introducere. Procese tehnologice: periodice, continue, semicontinue. Operaţii unitare
(mecanice şi fizice) şi procese chimice fundamentale. Noţiuni şi definiţii tehnologice. Bilanţ
de materiale. Bilanţ de energie. Randament de producţie. Indice de consum. Capacitate de
producţie. Producţia specifică. Caracteristicile industriei de medicamente. Fazele sintezei de
medicamente
II. Materii prime.Materiile prime de natură vegetală, animală şi minerală.

Materiale metalice. Metale feroase şi aliaje. Metale neferoase şi aliaje: cupru, plumb,
aluminiu, nichel, staniu, metale nobile. Materiale nemetalice anorganice: grafit, compuşi
naturali ai siliciului, produşi pe bază de silicaţi. Materiale organice: lemn, elastomeri,
materiale plastice.
III. Reactoare folosite în industria medicamentelor de sinteză
IV. Operaţii unitare. Operaţii mecanice. Divizarea şi clasarea materialelor solide
V. Operaţii hidrodinamice.
Amestecarea materialelor. Separarea sistemelor eterogene. Purificarea gazelor şi
lichidelor. Decantarea şi sedimentarea. Filtrarea. Centrifugarea
VI. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză.

Halogenare. Sulfonare şi clorosulfonare. Hidroxilare, metoxilare, etoxilare. Nitrare.
Oxidare. Hidrogenare, reducere. Aminare. Nitrozare. Diazotare şi cuplare. Esterificare.
Hidroliză. Acilare.Alchilare. Condensare. Transpoziţii
VII. Biotehnologie. Noţiuni de microbiologie

Tipurile microorganismelor. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor.
Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor.
VIII. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat.

Izolarea moleculei ADN. PCR. Enzime, care au rol în inginerie genetică. Vectori.
Introducea vectorilor în celulă gazdă. Separarea celulelor transformate. Clonare
IX. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale

Sterilizare. Inhibiţie chimică. Aerisirea şi filtrarea aerului. Operaţii de separare:
separarea pe schimbători de ioni; separarea după mărirea moleculelor; separări biospecifice.
X. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale.

Oxidare. Reducere. Transglicozilare. Condensare. Izomerizare. Resolvare. Hidroliză.
Fosforilare.
XI. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză.
PROGRAMA ANALITICĂ
I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii; aparatura industrială;
II. Procese de fabricare ale medicamentelor: fenacetină; salicilaţi; metamizol sodiu;

derivaţi de 8-oxi-chinolină; vitamine; izoniazidă; alcool etilic
III. Regulile de bună practică de fabricaţie pentru produse medicamentoase
IV. Elemente de optimizare a proceselor tehnologice. Cinetica proceselor de

fermentaţie
V. Vizită într-o fabrică de medicamente
VI. Lucrare recapitulativă
A. Benedek, P., László, A.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai. Műszaki könyvkiadó,

Budapest, 1964
Bratu, E.A.: Operaţii unitare în ingineria chimică. Vol I, II, III. Editura tehnică,
Bucureşti, 1984
Cionga E., Avram L.: Medicamente chimioterapice, Editura Dacia, Cluj, 1979
Deák Gy.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve, Műszaki könyvkiadó,
Budapest, 1978
Hougen, O.A., Watson, K.M.: Chemical Process Principles. John Wiley & Sons, New
York, 1954
Lazăr, I., Anghel, C.: Recipiente sub presiune. Îndrumător de proiectare. Universitatea
”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 1983
Mihail, R., Muntean, O.: Reactoare chimice. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983
Mihail, R.: Modelarea reactoarelor chimice. Editura tehnică, Bucureşti, 1976.
Mihail, R.: Simularea proceselor chimice. Institutul Politehnic, Bucureşti, 1978
Mihăilescu, Fr., A., Tudor, P.: Maşini şi utilaje din industria chimică, rafinării şi
petrochimie. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985
Oniscu C.: Chimia şi tehnologia medicamentelor, Editura tehnică, Bucureşti, 1988.
Titze, H.: Vegyipari készülékek szerkezeti elemei, Műszaki könyvkiadó, Budapest, 1966
Walker, W.H., Lewis, W.K., McAdams, W.H.: Principles of Chemical Engineering.
McGraw-Hill, New York, 1923
Butlock J., Kristiansen B.: Basic Biotechnology, Academic Press, 1987
Coman Mioara, Bota Cristina: Farmacobiotehnologie, Editura Srima, Cluj-Napoca,
2000, 191-230
Dudits D., Heszky L.: Növénybiotechnológia, Mezőgazdasági könyvkiadó, Budapest, 1990
Dudutz Gyöngyi, Csép Katalin: Gyógyszeripari biotechnológia és génterápia az
ezredfordulón, Procardia, Marosvásárhely, 1999
Ferenczi Andrea: Genetika – génetika, Harmath Kiadó, Budapest,1999
Lasic D.D.: Novel applications of liposomes, Trends in Biotechnology, 1998, 16: 307-321
Marchuk D., Drumm M., Saulino A., Collins F.S.: TA Subcloning of PCR Products,
Nuc. Acids. Res. (1991) 19:1154.
Moore P.: Recombinant DNA technology, Biochemistry Across the School Curriculum
Guidance Notes for Advanced Biology No. 7, The Biochemical Society, 1994, 1-41
Nyeste L.: Biomérnöki alapműveletek és alapfolyamatok, tankönyvkiadó, Budapest, 1992
Raicu P.: Biotechnologii moderne, Ed.tehnică, Bucureşti, 1990
Raicu P.: Genetica generală şi umană, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1997
Sain B., Erdei Sára: Génsebészet, Gondolat, Budapest, 1985
Sasson A.: Biotehnologii şi dezvoltare, Ed. Tehnică, 1993 Sevella B.: Biomérnöki
műveletek II., Tankönyvkiadó, Budapest, 1991
Stefanovitsné dr Bányai Éva, dr Dudutz Gyöngyi, dr Fehér Illés: Biokémia,
Ed.II.,Revizuit, Budapest, 1999
Tőkés Béla, Dudutz Gyöngyi, Nagy Gabriella: A kémia alapjai, I-III kötet, Studium
Kiadó, Marosvásárhely, 2005
xxxxxxxx Molecular Biology Protocols
http://www.research.umbc.edu/~jwolf/method1.html
B. Benedek, P., László, A.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai. Műszaki könyvkiadó,

Budapest, 1964.
Bratu, E.A.: Operaţii unitare în ingineria chimică. Vol I, II, III. Editura tehnică,
Bucureşti, 1984.
Cionga E., Avram L.: Medicamente chimioterapice, Editura Dacia, Cluj, 1979.
Deák Gy.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve, Műszaki könyvkiadó,
Budapest, 1978.
Hougen, O.A., Watson, K.M.: Chemical Process Principles. John Wiley & Sons, New
York, 1954.
Lazăr, I., Anghel, C.: Recipiente sub presiune. Îndrumător de proiectare. Universitatea
”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 1983.
Mihail, R., Muntean, O.: Reactoare chimice. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983.
Mihail, R.: Modelarea reactoarelor chimice. Editura tehnică, Bucureşti, 1976.
Mihail, R.: Simularea proceselor chimice. Institutul Politehnic, Bucureşti, 1978.
Mihăilescu, Fr., A., Tudor, P.: Maşini şi utilaje din industria chimică, rafinării şi
petrochimie. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985.
Oniscu C.: Chimia şi tehnologia medicamentelor, Editura tehnică, Bucureşti, 1988.

ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul
A.
I 3 - 4 7 Examen
II - - - - -

Semestrul
B.
I 2 - 3 6 Examen
II - - - - -

Ghid Farma

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ghid Farma

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI

FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ

Facultatea de Farmacie din Tg.Mureş a luat fiinţă în anul 1948,

Prof.dr. Duşa Silvia

3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE:

I. Obiectul chimie analitice calitative. Importanţa şi obiectivele ei

II. Analiza calitativă

III. Clasificarea ionilor în grupe analitice şi studiul reacţiilor ionilor

IV. Echilibrul chimic şi importanţa lui în analiză

V. Apa ca solvent. Electroliţi în soluţii apoase

VI. Reacţii acido-bazice în analiză

VII. Soluţii tampon în analiză

VIII. Reacţii cu formare de compuşi greu solubili în analiză

IX. Reacţii cu formare de complecşi în analiză

X. Reacţii redox în analiză

I. Operaţii de laborator. Operaţii pe cale uscată şi pe cale umedă

II. Reacţiile ionilor din grupa HCl. Separarea şi identificarea ionilor

III. Reacţiile ionilor din grupa H2S. Separarea şi identificarea ionilor

V. Reacţiile ionilor din grupa carbonatului de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor

VI. Reacţiile ionilor din grupa V

VII. Reacţiile anionilor pe grupe analitice. Probleme de anioni

VIII. Analize generale de cationi şi anioni

IX. Aplicaţii şi probleme de separare ale cationilor şi anionilor

I. Problemele chimiei analitice cantitative

II. Bazele teoretice ale analizei gravimetrice

III. Erori. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor

IV. Bazele teoretice ale volumetriei

V. Volumetria prin reacţii acido-bazice

VI. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii greu solubile

VII. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii puţin disociate.

VIII. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii complexe

IX. Volumetria prin reacţii redox

X. Nitritometria. Principii. Indicatori. Soluţii titrate. Aplicaţii

I. Generalităţi. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică

II. Metode de separare în analiza substanţelor

III. Termogravimetria. Curbe de termoliză, derivata curbelor de termoliză,

IV. Metode de analiză electrochimice

V. Metode optice de analiză

I. Obiectul chimiei analitice. Clasificarea metodelor de analiză. Scurt istoric.

II. Analiza calitativă. Metodele analizei calitative. Reacţii folosite în analiză.

III. Clasificarea ionilor în grupe analitice

IV. Reacţii acido-bazice în analiză. Acizi. Baze

V. Hidroliza sărurilor lor. Soluţii tampon

VI. Echilibre de precipitare, echilibre de complexare

VII. Echilibre redox

VIII. Metodele analizei cantitative. Gravimetria

IX. Volumetria. Generalităţi. Soluţii titrate. Soluţii etalon. Calcule în volumetrie

XI. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu neapos

XII. Volumetria prin reacţii de formare de combinaţii complexe.

XIII. Volumetria prin reacţii de diazotare.

XIV. Erori. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor.

METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZĂ

I. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică.

II. Cromatografia. Principii. Aparatură. Cromatografia pe coloană, pe hârtie,

III. Metode electrochimice de analiză. Electroliza. Separări prin electroliză.

IV. Metode optice de analiză. Generalităţi. Clasificare. Spectrofotometrie în

I. Reacţiile de identificare ale cationilor. Reacţiile de identificare ale anionilor.

II. Analize de săruri.

III. Introducere în gravimetrie. Pierderea prin uscare sau calcinare. Aplicaţii şi

IV. Lucrare recapitulativă, sem.I

V. Prepararea soluţiiei titrate de NaOH 0,1n. Dozarea HCl şi CH3COOH.

VI. Prepararea soluţiiei titrate de HCl 0,1n. Dozarea NH3