Decalogul modernizarii Romaniei

http://iulian-fota.blogspot.com/

http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/1950/1950_pdf.pdf
http://deconspirareafrancmasoneriei.wordpress.com/francmasoneria-in-romania/
http://schimbarea.blogspot.com/

DE PARTEA CAUZEI

 Casa Noastra Dacia

 Lumea dupa Eufrosin
 Fight 4 Romania
 Neuronos
 Exploziv News
 Robin Hood Modern
 Free Your Mind
 Ordinul Negru
 Lupta pt Ortodoxie
 O Tara Vanduta
 Nu Vaccinurilor
 Romania Totalitara
 Infocon
 Ro AIM
 Saccsiv
 Ultima Lupta
 Omul Recent
 Mucenicul
 Schimbarea

Constantin Ion STOIAN Federatia sindicatelor libere ale personalului civil din unitatile
Ministerului Apararii Nationale
VINERI, 25 IANUARIE 2008
 ROMÂNIA ÎN SECOLUL 21:
DE LA FALIMENTUL NAŢIONAL LA RELANSAREA MODERNIZĂRII

http://www.ad-astra.ro/whoswho/view_profile.php?user_id=1362&lang=ro
http://www.ionpetrescu.ro/2010/06/23/amenintare-paguba-pericol-iulian-fota-consilier-
prezidential/
http://florinconstantiniu.blogspot.com/

A fost o vreme cind Romania se afla pe drumul cel bun, chiar daca inca mai avea
probleme de dezvoltare, inegalitatile sociale fiind inca mari. Era un actor international cu
influenta in Europa si o bogata tara balcanica.Timp de aproape 100 de ani (1848-1947)
romanii au avut succese nationale notabile precum Unirea de la 1859, Independenta de
la 1877 sau Marea Unire de la 1918.International Regatul era respectat. La Bucuresti s-
a desfasurat conferinta de pace in urma razboaielor balcanice si tot la Bucuresti au fost
trimise propunerile pentru realizarea unor federatii romano-bulgare sau romano-
maghiare sub sceptrul coroanei Casei Regale de Romania.La inceputul secolului XX
Japonia a venit la Bucuresti pentru a se inspira din reforma invatamantului realizata de
Spiru Haret, model de modernizare a educatie . În preajma celui de-al doilea război
mondial raportul dintre România şi ţările cele mai dezvoltate, în privinţa produsului brut
pe cap de locuitor nu depăşea în ansamblu 3 la 1, comparativ cu estimări de 10 la 1 în
decembrie 1989[i]. Raportată la restul Europei, România interbelică era pe locul 10 ca
putere economică deţinând la producţia de petrol locul întâi în Europa şi locul cinci în
lume. Tot în Europa, România deţinea locul 4 la suprafeţe cultivate producând 15% din
porumbul lumii şi fiind a cincea producătoare mondială de vinuri [ii]
Adevarata epoca de aur nu este cea pe care o visa dictatorul ci cea pe care au faurit-o
familia regala romana si elita politica pasoptista.Prima modernizare se incheia cu
succes (realizarea Romaniei Mari), iar legile acelei modernizari s-ar putea aplica si la
politica de astazi. Asa s-a nascut decalogul politicianului roman, set de 10 recomandari,
care ar putea ameliora atit calitatea vietii politice din Romania cit si eficienta formularii si
aplicarii politicilor publice specifice.

1.Politica inseamna in primul rind onoare, loialitate si patriotism

Politica este in primul rind o chestiune de onoare, scopul fiind sa faci sa fie bine pentru
cei multi.In limba latina ministru inseamna servitor. Ce-i puternici trebuie sa fie
generosi , ce-i bogati trebuie sa se gindeasca si la cei saraci. Puterea insemna
responsabilitate in primul rind fata de ce-i multi , slabi si saraci. Loialitate insemna sa fi
fidel intereselor tarii tale chiar si atunci cind interesele tale personale sunt serios
amenintate. Iar patriotismul este ce poti face tu pentru tara si nu ce poate tara face
pentru tine.Gradele, medaliile , functiile trebuie sa fie o recunoastere a loialitatii tale fata
de tara si nu o cale de a fi sigur ca tara face ceva pentru tine. Exemplul regelui Carol I
ne poate indruma. Desi german si desi optiunile sale personale il indrumau in 1914
 inspre o alianta cu Puterile Centrale, a respectat decizia elitelor politice romanesti si
interesul national, optind pentru neutralitate si facilitind ulterior alianta cu
Antanta.Regele Ferdinand , urmasul sau, i-a continuat politica.
Fara onoare, loialitate si patriotism vulnerabilitatile Romaniei, saracia si coruptia, se vor
agrava permitind acelor state adversare sau chiar inamice sa-si intensifice actiunile,
insistind in special pe dizolvarea noastra morala .

2.Politica poate insemna compromis daca el este facut in interes national

Dupa alungarea lui Cuza , cele doua grupari politice importante, au inteles ca nu au
dreptul sa lase lupta politica sa distruga Unirea de la 1859.Pentru a o salva si a o
garanta , s-au hotarat sa lege Principatele de Occident, aducind pe tron o familie regala
europeana.Inteligenta si generoasa decizie, odata luata a fost cu succes pusa in
practica, dovedind ca o strategie are valoare doar prin transformarea ei in actiune .
Prin prisma evolutiilor politice de astazi, Romania are nevoie de o larga majoritate
politica in ceea ce tine de principalii parametrii ai modernizarii .Lupta politica trebuie sa
fie o cale de democratizare a tarii si nu una de distrugere a ei.Obtinerea puterii politice
nu este un scop in sine ci doar calea de a concepe si pune in aplicare politicile de
modernizare de care Romania are atita nevoie.

3.Nu exista modernizare fara occidentalizare

Marii cronicari au spus ca “de la Rim ne tragem”.Scoala Ardeleana a preluat mesajul si

a pus bazele ideologice ale romanismul, explicind de ce fiind latini suntem si
occidentali.Prima folosire a steagului rosu, galben si albastru ca simbol national se va
intimpla intr-un context european, elita pasoptista arborand tricolorul pe cladirea
primariei din Paris,in februarie 1848, fiind sincrona cu elita occidentala in cererile ei de
modernizare si democratizare.Romania nu se poate dezvolta rapid decit prin simbioza
cu Occidentul si in interiorul lui. Decebal a fost un rege mare si curajos pentru ca a avut
un adversar pe masura.Integrarea in NATO si UE ne ofera cei mai buni aliati si cele mai
bune conditii de relansare a modernizarii. Parafrazindu-l pe Lovinescu, fara a fi
perfecta, optiunea euro-atlantica ne-a pus pe un fagas oricum superior celui “ruso-turc
sau local-traditional”.

4.Occidentul trebuie sa ne fie favorabil

Rolul Occidentului este întotdeauna crucial iar contextul internaţional trebuie să ne fie
favorabil. Modernizarea României nu este posibilă fără a avea o intersecţie favorabilă
între interesele naţionale şi cele de ansamblu ale Occidentului, dacă este posibil chiar o
coincidenţă a lor. Oprirea evoluţiei democratice a României în preajma celui de-al doilea
război mondial a fost şi rezultatul “involuţiei lumii europene de la democraţie la
autoritarism şi dictatură”[iii], valurile totalitarismelor concurente, nazism şi comunism,
distrugând pluralismul politic . Modernizarea României depinde de un context
internaţional favorabil, prin asta înţelegându-se un sprijin puternic al Occidentului şi
 protecţia sa.

5.Nu exista occidentalizare fara inter-operabilitate intelectuala

Sansa integrarii in NATO si UE va fi valorificata doar daca elitele conducatoare

romanesti vor colabora onest si profesionist cu cele occidentale.Lectiile primei
modernizari ne ajuta si in aceasta privinta. Pe fondul catalizator al intersecţiei favorabile
de interese cu Vestul, pentru a putea avea modernizare este nevoie de o strânsă,
onestă şi profesionistă cooperare între elitele româneşti şi cele din Occident. Fără o
astfel de cooperare, chiar în condiţiile în care legea nr. 4 ar fi respectată, nu ar exista
modernizare. Influenţa Orientului ar fi prea puternică şi ar ofilii elementul
Occidental.Sprijinul Occidentului este important pentru a compensa “know-how”limitat în
materie de modernizare, iar protecţia este necesară pentru a descuraja acele entităţi
internaţionale, “nefericite” cu modernizarea României, să intervină în “afacerile noastre
interne”, pentru a deraia procesul si „a remorca” Romania, transformind-o sau
retransformind-o intr-un instrument al propriilor politici externe si de securitate.

6.Ideea binelui comun trebuie sa motiveze dezvoltarea economica

Succesul modernizării depinde de relansarea economică şi de condiţii internaţionale

favorabile dezvoltării economice, iar la acest capitol geopolitica întotdeauna a jucat un
rol important. Caracterul de “culoar de trecere”[iv] pe care regiunea sud-est europeană l-
a jucat încă din epoca medievală, a condamnat regiunea la subdezvoltare. De aici şi
importanţa masivă a libertăţii de navigaţie şi de comerţ pe Marea Neagră sau pe
Dunăre sau a liberei pătrunderi în România a capitalului vestic. Când otomanii au
preluat controlul Dunării şi al cetăţilor moldoveneşti de la Marea Neagră, pentru
principate asta a însemnat începutul sărăciei şi subdezvoltării. La fel ca şi în trecut, nu
putem prospera decât în cazul în care comerţul în regiune este liber şi dezvoltarea
economică nu este îngrădită de factori interni sau externi. Sărăcia a fost unul din marii
duşmani ai României, atât din privinţa realizărilor naţionale cât şi al modernizării.Bogatia
care astazi se produce datorita integrarii in NATO si UE trebuie echitabil distribuita, alfel
pericolul oligarhizarii va fi din ce in ce mai mare, putind afecta grav tara in viitor.In 1907
Romania a fost confruntata cu spectrul falimentului politic, si asta fara ca cineva din
exterior sa se amestece.

7.Reprofesionalizarea Romaniei

In secolul 21 cea mai importanta resursa va fi “cunoasterea” , mult mai importanta decit
energia sau orice alta resursa.UE doreste sa construiasca “societatea cunoasterii” iar in
SUA companiile, chiar si cele care nu sunt in sectorul serviciilor devin “knowledge
based organizations”.In aceste conditii reprofesionalizarea Romaniei trebuie sa devina
una din cele mai importante politici. Trebuie renuntat la politica anti-intelectualitate ,
bazata pe promovarea mediocritatii si a obedientei , dezvoltata de Ceausescu incepind
cu 1981, ca protectie impotriva evenimentelor din Polonia si aparitia sindicatului
Solidaritatea.Ea a dus la falimentul regimului Ceausescu si va duce la falimentul oricarui
 regim care isi va derula actiunile politice in baza acestui principiu specific unui regim
totalitar.In final va duce , incet dar sigur , la falimentul tarii.Elitele conducatoare trebuie
sa-i promoveze pe ce-i mai competenti, iar competentii sunt cei care spun nu ce trebuie
facut ci cum se face.A-i alege pe cei mai buni insemna a reprofesionaliza Romania, insa
pentru asta ai nevoie si de a pretui invatatura, scoala si cercetarea stiintifica.In lumea
de astazi viitorul tarilor se judeca dupa cit aloca “cercetarii si dezvoltarii” (R&D) si dupa
cita civilizatie produc.Cultura au toate tarile dar doar citeva sunt capabile de a produce
civilizatie.Ierarhia se face nu dupa cultura ci dupa civilizatie. Acesta este standardul
comun de evaluare. Iar la rindul ei civilizatia se produce doar in tarile care pretuiesc
spiritul critic . Nu exista modernizare si dezvoltare fara spirit critic iar odata acesta
dezvoltat vom intelege ca “turcul din noi” este devina pentru nerealizarile noastre si
nimeni altcineva. Externalizarea vinei este o dovada de slabiciune structurala.

8.Modernitatea are nevoie de institutii.Ele trebuiesc construite !

Modernitatea are nevoie de institutii specifice si nu este obligatoriu ca toate acestea sa

fie guvernamentale.OSIM , infiintat in 1877, a fost a treia institutie de acest fel din
Europa, dupa cea a Imperiului Otoman si a Imperiului Britanic.Scoala superioara de
razboi, construita in 1889, a fost a sasea in Europa, dupa cele din Berlin, Viena, Paris,
Torino si Bruxelles.Banca Nationala, Academia Romana, universitatile, calea ferata etc
toate au fost institutii necesare primei modernizari.Unele dintre acestea, precum
Academia Romana, ar avea un rol extrem de important si astazi, desii nu intotdeauna
si-l asuma.Alte institutii vor trebui create.In primul rind va trebui modernizat guvernul ca
institutie, accentul trebuind sa fie pus pe interactiunea cu ceilalti parteneri de guvernare,
in spiritul ideii de buna guvernare.In plus, Romania trebuie sa se aplece mai mult pe
studierea viitorului.Suntem tara unde s-au construit multe institutii noi, dedicate
cercetarii stiintifice, multe dintre ele foarte importante, dar toate dedicate studierii
trecutului:Holocaust, Comunism sau evenimentele din decembrie 1989.Toate tarile
serioase sunt preocupate de anticiparea viitoarelor cutremure geopolitice, incercind sa
inteleaga specificul acestora si mai ales implicatiile politice, economice, militare, sociale
sau ecologice. . In Romania insa, desii este mult mai probabil ca surprizele neplacute
sa vina din viitor, nici o institutie publica sau privata nu se ocupa cu studierea serioasa a
viitorului si a implicatiilor acestuia pentru tara .Desii avem doua-trei institute de
cercetare a relatiilor internationale, acestea sunt nu numai slab incadrate si bugetate ,
dar mai ales ignorate.

9. Evolutia relatiilor internationale este cruciala pentru Romania

O tara de dimensiuni medii ca a noastra intotdeauna a depins de mersul relatiilor

internationale.In plus, in ultimii ani, importanta acestui factor a crescut mult datorita
globalizarii.Sistemul international este din ce in ce mai complex si ascunde multiple
incertitudini.Prin integrarea in NATO si UE Romania, pe linga misiunile de interes
national isi va asuma si misiunile viitoare ale NATO si UE. Si este din ce in ce mai clar
ca una din principalele misiuni ale celor doua organizatii este si va fi gestionarea
globalizarii.Prosperitatea si securitatea statelor membre NATO si UE depind de viitorul
globalizarii, in cadrul acestei agende regasindu-se probleme precum Iranul, proliferarea
nucleara, terorismul si crima organizata sau incalzirea globala.In egala masura este
importanta pastrarea credibilitatii si relevantei acestor organizatii.Nu in ultimul rind
viitorul Romaniei va depinde de evolutia relatiei trans-atlantice.Este de sperat ca
legatura strinsa si speciala dintre SUA si aliatii europeni se va mentine.

10.Separarea politicii de intelligence

Politica are regulile ei proprii si este doar pentru politicieni in timp ce intelligence-ul este
doar pentru ofiterii de informatii.Securitatea nationala cere o strinsa cooperare intre cele
doua domenii dar fara interferente reciproce. Politicul si intelligence-ul trebuie sa evite
capcana de a se amesteca in treburile celuilalt sau de a apela la celalalt pentru
rezolvarea propriilor probleme.Serviciile de informatii pot ajuta o guvernare buna sa fie
si mai buna dar nu pot impiedica o guvernare prosta sa dea faliment.Pe de alta parte
oricite avantaje ar oferii politicul si oricit de mare ar fi bugetul oferit zonei intelligence-
ului, acestea nu inlocuiesc performanta profesionala iar informatiile se string numai prin
mijloace specifice si profesionalismul propriilor subordonati. O tara poate fi guvernata
prin intermediul ofiterilor de informatii, fie ei acoperiti sau nu, dupa cum o dovedeste
Rusia. Dar modelul rus are doua mari dezavantaje.El poate administra relativ bine ceea
ce ai deja, dar nu poate aduna energiile pozitive ale unei tari si nu le poate cataliza in
favoarea accelerarii dezvoltarii tarii. In plus modelul rus inseamna prosperitate doar
pentru aparatul birocratic si cei care orbiteaza in jurul lor, marea masa a cetatenilor
ramanind sa lupte cu saracia si bolile.In relatia politic-intelligence Romania trebuie sa
respinga modelul rusesc si sa aleaga modelul occidental, care insemna mai putine
privilegii si putere pentru serviciile de informatii dar o mai mare legitimitate si
onorabilitate a acestor institutii in paralel cu remodelarea rolului lor.Ca si in Occident ,
marile averi trebuie sa provina din afaceri serioase si firme de succes si nu din
intersectia politicului cu intelligence-ul.Reforma serviciilor trebuie sa includa si interdictia
folosirii ofiterilor sub acoperire ca membrii ai Parlamentului sau Guvernului.

Concluzii

Daca si 2008 va fi ca 2007 riscam foarte mult.Riscam ca, in loc de a ne prezenta in fata
lumii cu fruntea sus, reconfirmind justetea tezei care da ca necesara revenirea Romanie
in Occident , sa dam apa la moara celor care spuneau ca granita de vest a Europei
trebuia sa fie pe Tisa.Riscam sa dam satisfacite celor care , neoficial si foarte discret
dar insistent, sugerau Occidentului ca romanii nu sunt de incredere si nu te poti baza pe
ei.Riscam ca tara sa nu fie pregatita sa infrunte viitorul, la modul cum evolueaza acum
sistemul international viitorul nefiind deloc roz.Avem cel mai prost inceput de secol din
ultimile veacuri.Dar cel mai tare riscam sa facem primii pasi ca deplini membrii ai NATO
si UE intr-o maniera de-adreptul schizofrenica, comportindu-ne din ce in ce mai anti-
occidental in interiorul celor mai importante institutii ale Occidentului.
De ce este Romania confuza?Pentru ca cei care conduc nu inteleg sau nu le place si nu
vor sa accepte ceea ce inteleg .Iar ce-i care inteleg si accepta, si poate chiar mai mult
 se mai si pricep, nu conduc.Si in aceasta ultima grupare avem intelectualitatea pro-
occidentala si modernizatoare.Insa ea nu face parte din elita conducatoare.Are o
influenta importanta asupra deciziilor, a contribuit foarte mult la realizarea unei minime
interoperabilitati intelectuale cu Occidentul, vitala integrarii dar nu conduce efectiv.Poate
propune dar nu ia decizii. Proiectul votului uninominal este poate cel mai bun exemplu.
Ce facem? Solutia nu este sa promovam intelectualii in functiile de conducere ale
palierelor 1 si 2.Istoric stim ca rezultatele nu au fost fericite si nici nu vedem astazi un
prea mare interes al intelectualilor in a se implica in politica sau a se angaja in sistemul
de securitate nationala.Solutia este in a ameliora elitele conducatoare ale celor doua
paliere prin occidentalizarea intregului invatamant militar si profesionalizarea politicii
romanesti.In definitiv un alt lucru pe care-l putem invata din perioada interbelica este ca
“Romania se va dezvolta cind clasa politica si sectorul de securitate vor lasa tara sa se
modernizeze”.
[i]
L Boia, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Humanitas 1997, p 287.
[ii]
T Gallagher, Furtul unei naţiuni-România de la communism încoace, editura
Humanitas, Bucureşti 2004, p 56.
[iii]
Şerban Papacostea, Monarhie şi Constituţie, “22” nr. 20/15-21 mai 2007 , p 4.
[iv]
John R. Lampe, Frontiera imperială sau periferie capitalistă? Despre cum trebuie
definită înapoierea balcanică între 1520 şi 1914, în lucrarea coordonată de Daniel
Chirot - Originile înapoierii în Europa de est, editura Corint 2004, p 222.
[i]

[ii]

[iii]

[iv]

[i]

[ii]

[iii]

[iv]