DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GH. ASACHI” IAŞI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

DIDACTICA SPECIALITĂŢII

Titulari disciplină
Lect. dr. ing. Costică Niţucă
Lect. drd. ing. Tudor Stanciu

DIDACTICA SPECIALITĂŢII
ELEMENTE DE SINTEZĂ

2004

1
 Elemente de sinteză

Capitolul 1

Procesul de învăţământ – obiect de studiu al didacticii

Obiective:
• Importanţa metodicilor de predare pentru disciplinele tehnice

1. 1. Didactica specialităţii - metodica predării disciplinelor tehnice şi tehnologice

*****************************************************************************
**********************

Capitolul 2

Exigenţe în stabilirea şi formularea obiectivelor educaţionale

Obiective:
• Înţelegerea necesităţii operaţionalizării obiectivelor educaţionale
• Cunoaşterea formulării corecte a unui obiectiv operaţional
• Evitarea confuziilor în formularea obiectivelor operaţionale

2. 1. Niveluri de definire a obiectivelor educaţionale

Sistemul de învăţământ – Obiective generale

Etape ale sistemului de învăţământ - Obiective de generalitate medie
Activităţi didactice - Obiectivele operaţionale

Tabelul 2. 1
Nivelul Finalităţile corespunzătoare Treapta
Nivelul A Idealul educaţional I
Sistemul de învăţământ Obiectivele generale II
Obiective de generalitate medie diferenţiate
Nivelul B pe cicluri de învăţământ, tipuri şi profiluri
III
Etape şi subetape ale şcolare, (obiective intermediare sau obiective
sistemului de specifice)
învăţământ Obiective specifice fiecărei discipline de
IV
învăţământ
Nivelul C Obiective concrete corespunzătoare fiecărei
Activităţile didactice, lecţii, fiecărei acţiuni educative concrete, V
Lecţia (obiectivele operaţionale).

2
 DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE

Obiective generale sunt finalităţi ce pot fi realizate de către toate cadrele didactice care
funcţionează în cadrul sistemului un timp îndelungat
Obiective de generalitate medie sunt specifice anumitor etape din cadrul unui sistem.
Obiectivele operaţionale sunt rezultatele concrete ale fiecărei lecţii care pot fi realizate
de către profesor într-o singură lecţie.

2. 2. Obiective cadru, obiective de referinţă, obiective operaţionale

Obiectivele cadru sunt obiectivele cu un grad mere de generalitate şi complexitate şi sunt

urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu.
Obiectivele de referinţă sunt prevăzute în programă şi specifică rezultatele aşteptate ale
învăţării urmărindu-se pe parcursul unui an de studiu.
Obiectivele operaţionale se vor stabili de către profesor pentru fiecare lecţie.

OBIECTIV CADRU
OC 1

OR 1 OR 2 OR n

O1 O2 On O1 O2 On O1 O2 On

Fig. 2. 1. Reprezentarea schematică a relaţiei dintre obiectivul cadru OC 1, obiectivele de

referinţă OR şi obiectivele operaţionale On

2. 3. Copetenţe generale competenţe specifice

Competenţele generale urmăresc achiziţiile finale ale elevului obţinute în urma studierii
disciplinei, după parcurgerea mai multor ani de studiu.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi se formează pe
durata unui an de studiu.

2. 4. Metodologia operaţionalizării obiectivelor

Condiţia esenţială a proiectării activităţii didactice o constituie formularea corectă a

obiectivelor operaţionale.

Un obiectiv operaţional formulat corect trebuie să precizeze:

• Comoportamentul pe care trebuie să-l demonstreze elevul
• În ce condiţii se produce acest comportament
• Criteriul de reuşită

3
 Elemente de sinteză
Verbe admise la formularea Verbe interzise la formularea
Tip de obiectiv
obiectivelor operaţionale obiectivelor operaţionale
Cognitive a defini, a clasifica, a identifica,
a reda, a reproduce, a descrie,
a numi, a selecta, a reformula,
a revizui, a aplica, a analiza, a a şti
demonstra, a elabora, a a cunoaşte
experimenta, a comenta a înţelege
Psihomotorii a monta, a demonta, a a-şi însuşi
executa, a desena, a proiecta, a aprecia
a construi, a produce, a realiza,
practic.
Afective nu se operaţionalizaează

*****************************************************************************
**********************

Capitolul 3

Proiectarea demersului didactic pentru filiera tehnologică, profil tehnic

Obiective:
• Formarea competenţelor de proiectare curriculară în domeniul disciplinelor tehnice.
• Exersarea capacităţilor de proiectare, organizare şi desfăşurare a activităţii didactice

Proiectarea demersului didactic presupune:

• Lectura personalizată a programelor şcolare;
• Planificarea calendaristică;
• Proiectarea unităţii de învăţare;
• Proiectarea activităţii didactice.

Planificare calendaristică

Obiective de Număr
Săp
Unitatea de referinţă/ de ore Obser
Conţinuturi tămâ
învăţare Competenţe aloca vaţii
na
specifice te

4
 DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE

Proiectul unităţii de învăţare

Resurse
Obiective de
Forme de Timp
referinţă/ Metode Mijloace Evalua
Conţinuturi Activităţi de învăţare organiza
Competenţe de de învăţă re
re a
specifice învăţământ mânt
activităţii

Proiect de lecţie
A. Date generale

Disciplina:
Clasa:
Tema:
Titlul lecţiei:
Scopul lecţiei:
Tipul lecţiei:
Locul de desfăşurare:
Durata lecţiei:

Conţinutul activităţii de instruire

Cod Arii de conţinut Subarii de conţinut

C1
C2

Obiective operaţionale

Condiţii de realizare a
Cod Comportamentul Criteriul de reuşită
comportamentului
O1
O2

Diagrame obiective-conţinut

Obiective/Conţinut C1 C2
O1
O2

Metode şi procedee de instruire:

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

5
 Elemente de sinteză
Mijloace de învăţământ

Cod Denumirea resursei materiale

B. Desfăşurarea lecţiei

Strategie didactică
Forme
Evenimenele
Obiective Activitatea de

Evalu

Timp
instruirii. Activitatea elevului Metode de Mijloace de

are
operaţionale profesorului organiza
Conţinut învăţământ învăţământ
re a
activităţii

C. Test de evaluare

1. Tip de test
2. Conţinutul activităţii de instruire
3. Obiectivele operaţionale de evaluat
4. Testul
5. Diagrama obiective itemi
6. Etalonul de rezolvare

*****************************************************************************
**********************

Capitolul 4

Metode de învăţământ specifice disciplinelor tehnice

Obiective:
• Utilizarea adecvată a metodelor de învăţământ
• Formarea unei atitudini creative în alegerea şi utilizarea metodelor de învăţământ
• Corelarea metodelor de învăţământ cu obiectivele operaţionale

4. 1. Criterii de alegere a metodelor de învăţământ

Obiectivele operaţionale şi conţinutul disciplinei

• Exerciţiul
• Problematizarea

6
 DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
• Observaţia independentă
• Lucrările practice
Psihologia vârstei şi a individualităţii elevilor
• Specificul clasei
• Relaţiile existente între elevi
• Motivaţia şi interesul elevilor pentru disciplina predată
• Climatul de cooperare şi de competiţie
Mediul de instruire, resursele materiale folosite
• Cabinet
• Laborator
• Atelier
Organizarea activităţii didactice
• Frontal
• Pe grupe
• Individual

4. 2. Metode de învăţământ folosite la predarea disciplinelor tehnice

Se folosesc metode de învăţământ specifice prin care se urmăreşte dezvoltarea gândirii

tehnice, formarea de priceperi şi deprinderi

• Descrierea
• Explicaţia
Expozitive
Metode de comunicare • Prelegerea
orală • Povestirea
• Conversaţia
Interogative
• Problematizarea
Metode de comunicare scrisă • Lectura
• Observarea
Metode de explorare
sistematică
Metode de explorare a directă a realităţii
• Experimentul
realităţii
Metode de explorare • Demonstraţia
indirectă a realităţii
• Exerciţiul
Metode de învăţare prin • Lucrările practice
acţiune practica • Proiectul
Metode bazate pe
• Studiul de caz
acţiunea practică
• Învăţarea cu
Metode de simulare simulatoare
• Jocul de rol

7
 Elemente de sinteză
4. 3. Clasificarea metodelor şi tehnicilor interactive de grup

După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile interactive

de grup astfel:

Metode de predare învăţare în grup

• Metoda predării/învăţării reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar);
• Metoda Jigsaw (Mozaicul);
• Citirea cuprinzătoare;
• Cascada (Cascade);
• STAD (Student Teams Achievement Division) – Metoda învăţării pe grupe
• mici;
• TGT (Teams/Games/Tournaments) – Metoda turnirurilor între echipe;
• Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles);
• Metoda piramidei;
• Învăţarea dramatizată;
Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare:
• Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map);
• Matricele;
• Lanţurile cognitive;
• Fishbone maps (scheletul de peşte);
• Diagrama cauzelor şi a efectului;
• Pânza de păianjăn ( Spider map – Webs);
• Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique);
• Metoda R.A.I. ;
• Cartonaşele luminoase;
Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:
• Brainstorming;
• Starbursting (Explozia stelară);
• Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bono);
• Caruselul;
• Multi-voting;
• Masa rotundă;
• Interviul de grup;
• Studiul de caz;
• Incidentul critic;
• Phillips 6/6;
• Tehnica 6/3/5;
• Controversa creativă;
• Fishbowl (tehnica acvariului);
• Tehnica focus grup;
• Patru colţuri (Four corners);
• Metoda Frisco;

8
 DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
• Sinectica;
• Buzz-groups;
• Metoda Delphi;
Metode de cercetare în grup:
• Tema sau proiectul de cercetare în grup;
• Experimentul pe echipe;
• Portofoliul de grup;

*****************************************************************************
**********************

Capitolul 5

Mijloace de învăţământ specifice disciplinelor tehnice. Conţinut, clasificare si

importanta.

Obiective:

• Identificarea si utilizarea celor mai potrivite mijloace de invatamant pentru atingerea

obiectivelor operationale
• Formarea unei atitudini pozitive si creative in alegerea si utilizarea mijloacelor de
invatamnt moderne

5. 1. Importanta si funcţiile mijloacelor de invăţământ

Mijloacele tehnice de instruire au funcţii pedagogice de:

• Motivare a invatarii
• Prezentare de noi informatii
• Sintetizarea informatiilor
• Prezentarea unei situaţii problema
• Prezentarea unui caz de studiat
• Vizualizarea unor experienţe demonstrative (funcţie demonstrativa)
• Confirmare a informaţiilor
• Realizarea conexiunii inverse
• Evaluare / autoevaluare a randamentului elevilor
• Şcolarizare substitutiva sau invatamant la distanta
• Estetica
Cele mai importante caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire si care le conferă
valoare pedagogica sunt evidenţiate in continuare:
• Flexibiltatea si adaptabilitatea. In funcţie de necesitatile de moment, pot fi
folosite diferite mijloace tehnice cu care pot lucra atât profesorii cat si elevii (e.g.
retroproiector, calculator, etc.)
• Generalitatea. Este proprietatea prin care informaţia este codificata in diferite
forme înainte de a fi transmisa receptorului uman.
9
 Elemente de sinteză
• Paralelismul. Pot fi folosite in mai multe scopuri didactice (asimilare de
cunostinte, evaluare, instruire)
• Accesibilitatea. Această proprietate este determinata de usurinta de exploatare.
• Siguranţa in funcţionare (este o caracteristica care tine de fiabilitatea si siguranţa
in exploatare)

Piramida invatarii
Tabelul 5. 1
Invatarea prin
Gradul de retentie a informatiei (%)

Simpla lecturare a lecţiei 5

Citit (de către altcineva) 10
Folosirea Audio- Visualului 20
Practica prin “a face” 30
Demonstraţie (altcineva demonstrează) 50
Discuţii de grup 75
Preda/Invata pe alţii 90

5. 2. Taxonomia mijloacelor de invatamant.

I. După gruparea mijloacelor de invatamant:

A) Mijloace de invatamant ce cuprind mesaje didactice
• Obiecte naturale (maşini, dispozitive, aparate de măsura, etc)
• Obiecte substitutive (machete, modele)
• Suporturi figurative si grafice (harţi, planşe, albume, panouri)
• Mijloace simbolico-raţionale (tabele)
• Mijloace tehnice audio-vizuale (diapozitive, filme, video conferinţe, Internet)
B) Mijloace de invatamant care facilitează transmiterea mesajelor didactice
• Instrumente, instalaţii de laborator
• Echipamente tehnice, maşini de instruit si calculatoare electronice
• Jocuri didactice tehnice, truse
• simulatoare

II. După modul de transmitere a informaţie către receptor, mijloacelor tehnice de

invatamant pot fi:
• Vizuale (e.g. retroproiectorul)
• Audio ( e.g. player-ul CD)
• Audio- vizuale (e.g. videocasetofon)

III. După funcţia îndeplinita la predarea disciplinelor tehnice, mijloacele de

invatamant sunt:

10
 DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Mijloace de invatamant Exemple
Mijloace Informativ Obiecte naturale Maşini unelte
Demonstrative (de Obiecte substutive Machete
informare) Suporturi figurative Planşe, fotografii
Reprezentări Formulte chimice, etc
simbolice
Mijloace de exersare Aparate de Instrumente tehnice
si formare (a experimentare
priceperilor si Instalaţii de Balanţe, voltmetre, etc
deprinderilor) laborator
Echipament tehnic Şubler, micrometru
de atelier
Jocuri de construcţii Piese de construit aparate electronice, etc
Mijloace de Ştampile, sablaoane Şabloane pentru desen tehnic
raţionalizare a
timpului la lecţie
Mijloace de evaluare teste Teste standarbnizate
a rezultatelor
Mijloace audio Diapozitive Cu imagini ale pieselor tehnice
vizuale
Diafilme A procesor tehnologice
video/Filme Casete video documentare, etc
didactice
Foliile singulare si Schite
cumulative pentru
retroproiector
Calculatorul Video conferinţele, webstreaming, lecţiile
prin satelit, etc.

*****************************************************************************
**********************
Capitolul 6

Forme de organizare şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele tehnice

Obiective:
• Cunoaşterea formelor de organizare a activităţii elevilor la disciplinele tehnice
• Identificarea tipurilor de lecţii specifice predării disciplinelor tehnice

6. 1. Forme de organizare a activităţii didactice

După modul de participare al elevilor:

• activitate frontală

11
 Elemente de sinteză
• activitate pe grupe
• activitate individuală
După gradul de intervenţie al cadrului didactic
• activitate dirijată
• activitate semidirijată
• activitate independentă
După tipul de sarcină
• sarcini frontale
• sarcini diferenţiale
• sarcini individualizate

6. 2. Forme de desfăşurare a activităţii didactice

Activităţi care au loc în şcoală

• lecţia meditaţiile
• consultaţiile
• cercurile pe obiecte
• activităţi de atelier şi laborator
Activităţi care au loc în afara şcolii
• excursii
• vizite şcolare
Evenimentele instruirii
Captarea atenţiei
Anunţarea obiectivelor
lecţiei
Reactualizarea
elementelor anterior
învăţate
Prezentarea conţinutului
şi dirijarea învăţării
Obţinerea performanţei
Asigurarea conexiunii
inverse
Evaluarea performanţei
Asigurarea retenţiei şi a
transferului celor învăţate
Tabelul 6. 1
Caracteristici
Este o condiţie fundamentală a învăţării
Se realizează prin procedee variate: sublinierea noutăţii temei, utilităţii
practice a celor învăţate, varierea materialului didactic.
Motivează elevii şi îi transformă în coparticipanţi ai activităţii didactice
Se reactualizează acele capacităţi considerate indispensabile pentru
noua învăţare;
Se realizează prin conversaţie, observaţie, rezolvarea de probleme, cu
antrenarea unui număr cât mai mare de elevi;
Noul conţinut poate fi prezentat prin comunicare verbală sau cu
ajutorul unor imagini, demonstraţii, experimente;
Dirijarea învăţării se face prin solicitări adresate elevilor: să observe,
să compare, să explice, să demonstreze, să rezolve;
Marchează momentul în care elevii au dobândit capacitatea vizată şi o
pot proba, exemplifica, explica.
Se realizează o dată sau de mai multe ori pe parcursul lecţiei
Se realizează cu ajutorul probelor de evaluare, prin raportarea la
obiectivele propuse
Prin fixare, recapitulare efectuare de aplicaţii practice, teme pentru
acasă.

Dacă într-o lecţie se urmăresc toate sarcinile didactice, lecţia se numeşte lecţie mixtă.
Sarcinile didactice se constituie în etape ale lecţiei numite şi evenimente ale instruirii. În tabelul
6. 1 se prezintă etapele instruirii pentru fiecare tip de lecţie.

12
 DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
6. 3. Structura lecţiilor

Lecţia de comunicare a noilor cunoştinţe

1.Momentul organizatoric(2-3 minute);
2.Reactualizarea cunoştinţelor(3-4 minute);
3.Comunicarea noilor cunoştinţe(40 de minute);
4.Fixarea noilor cunoştinţe si realizarea feed-back-ului (4-5 minute);
5.Tema pentru acasă(2-3 minute).
Acest tip de lecţie se proiectează in general la clasele mari pentru temele care necesita o
prezentare mai extinsa si mai profunda, datorita dificultăţii dar si importantei lor.

Lecţia de fixare şi consolidare a noilor cunoştinţe

1.Momentul organizatoric(2-3 minute);
2.Fixarea si consolidarea cunoştinţelor(40 minute);
3.Concluzii si realizarea feed-back-ului (5-6 minute);
4.Tema pentru acasă(2-3 minute).
Acest tip de lecţie se proiectează după parcurgerea unui sistem de lecţii sau capitol .

Lecţia de recapitulare, sistematizare şi sinteză a cunoştinţelor

1.Moment organizatoric(2-3 minute);
2.Recapitulerea,sistematizarea si sinteza cunoştinţelor(40 minute);
3.Comcluzii si realizarea feed-back-ului (5-6 minute);
4.Tema pentru acasă(2-3 minute).
Asemenea tipuri de lecţie se proiectează după parcurgerea uni sistem de capitole ale
disciplinei de învăţământ si la sfârşitul disciplinei respective.

Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor

1.Momentul organizatoric(2-3 minute);
2.Formarea priceperilor si deprinderilor sau efectuarea de exerciţii (40 de
minute);
3.Concluzii si realizarea feed-back-ului(5-6 minute);
4.Tema pentru acasă(2-3 minute).
Asemenea tipuri de lecţie se proiectează pentru efectuarea de exerciţii si rezolvarea de
probleme in clasa, pentru efectuarea de lucrări practice, experimentale, in laborator, sau in
atelierul -scoală după caz.
Lecţia de evaluare orală a cunoştinţelor
1.Momentul organizatoric(2-3 minute);
2.Verificarea cunoştinţelor elevilor(35-40 minute);
3.Notarea elevilor, concluzii si realizarea feed-back-ului(5-6 minute);
4.Tema pentru acasă (2-3 minute).

Lecţia de evaluare a priceperilor si deprinderilor practice

1.Momentul organizatoric (5-6 minute);
2.Efectuarea probei practice de control(40 de minute);

13
 Elemente de sinteză
3.Aprecieri, concluzii, feed-back(4-5 minute).

Dar toate aceste tipuri de lecţie prezintă la rândul lor variante diferite de lecţie in funcţie
de metodele, procedeele, mijloacele didactice si educaţionale aplicate. Astfel lecţia de fixare,
recapitulare si sistematizare a cunoştinţelor poate sa se realizeze sub următoarele variante:
a. lecţia de recapitulare cu text programat
b. lecţia de recapitulare cu ajutorul fiselor
c. lecţia intr-o unitate productiva, in laborator
d. lecţia la începutul anului
e. lecţia la sfârşitul semestrului, anului şcolar, al unui ciclu şcolar.
Lecţia de formare a priceperilor si deprinderilor poate avea variante diferite prin:
a. elaborarea de compuneri, referate, exerciţii si probleme, de construire a
modelelor de mânuire a aparaturii;
b. lecţii de munca independenta;
c. activităţi desfăşurate pe grupe.

*****************************************************************************
**********************

Capitolul 7

Evaluarea rezultatelor

Obiective:
• Familiarizarea cu instrumente tradiţionale şi moderne de evaluare
• Utilizarea adecvată a instrumentelor de evaluare

7. 1. Forme ale evaluării

• evaluare curentă
• evaluare periodică cu caracter de bilanţ
• evaluare cu caracter de selecţie

7. 2. Tipuri de evaluare

• evaluare iniţială
• evaluare continuă-de progres, formativă
• evaluare finală - sumativă

Problematica evaluării poate fi concentrată în întrebările cunoscute: Ce se evaluează?

Pentru ce se evaluează? Cum se evaluează? Cine evaluează? Pe cine evaluam? Când evaluam si
cui ii foloseşte?, figura 7. 1.

14
 DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE

Fig. 7. 1. Reprezentarea schematică a problematicii evaluării

7. 3. Metode de evaluare. Instrumente de evaluare

Metodele prin care se realizează evaluările iniţiale, curente si finale sunt prezentate in
figura 7. 2.

Metode de evaluare
pentru disciplinele tehnice

Traditionale Moderne

1. Probele orale 1. Portofoliul

2. Probele scrise 2. Mind map
3. Probele practice 3. Jurnalul reflexiv
4. Tehnica 3-2-1
5. Metoda R.A.I.
6. Studiul de caz
7. Observarea sistemica
8. Investigatia
9. Proiectul
10. Interviul
11. Inregistrari video
12. Tema pentru acasa
13. Tema de lucru in clasa
14. Autoevaluarea
15. Fişa pentru activitatea

Fig. 7. 2. Clasificarea metodelor de evaluare

15
 Elemente de sinteză
7. 4. Metodologia elaborării şi utilizării instrumentelor de evaluare

Prin instrument de evaluare se înţelege un mijloc obiectual conceput pentru a obţine

date relevante despre ceea ce se urmăreşte a fi evaluat: cunoştinţele elevilor, măsura asimilării
acestora (recunoaştere, reproducere, utilizare), atitudini, opinii, interese.

Testul docimologic:

Etapele de elaborare ale testului docimologic sunt următoarele:

1. Stabilirea obiectivelor evaluării.

2. Elaborarea itemilor.

O sarcină de lucru dintr-un test se numeşte item; mai mulţi itemi formează un test, iar
mai multe teste utilizate pentru cunoaşterea unei realităţi mai complexe, sau cunoaşterea din
mai multe perspective a aceleiaşi realităţi formează o baterie de evaluare.

I. După criteriul de obiectivitate al răspunsului celui evaluat, există:

A) itemi obiectivi – care cer răspunsuri precise,
• itemi cu alegere duală
• itemi cu alegere multiplă
• itemi de combinare
B) itemi subiectivi – care presupun răspunsuri personalizate, interpretări.
• rezolvare de probleme
• itemi de tip eseu
C) itemi semiobiectivi
• itemi cu răspuns scurt
• itemi de completare
• întrebări scurtate
II. După natura întrebării cuprinse în sarcină itemii pot fi:
A) itemi închişi
B) itemi deschişi.
III. După forma în care se prezintă sarcina de lucru:
A) itemi cu răspuns la alegere – atunci când răspunsurile sunt date, elevul alege doar pe
cel/cele corecte,
• itemi tip „alegere multiplă” – oferă mai multe răspunsuri posibile din care
numai unul sau unele sunt corecte;
• itemi tip „adevărat – fals”, prezintă două alternative din care unul este
corect;
• itemi pereche – cer indicarea unor noţiuni sau idei corelate cu cele prezentate
în întrebarea itemului.
B) itemi cu răspuns construit – elevul trebuie să formuleze răspunsul corect.

16
 DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
3. Construirea testului prin:
• selectarea itemilor elaboraţi,
• construirea foii de răspuns şi a etalonului (lista răspunsurilor corecte).
4. Aplicarea experimentală a testului - pentru verificarea instrumentului, a timpului
necesar rezolvării, a distribuţiei performanţelor pe itemi; în acest din urmă sens se caută să se
identifice acele sarcini care au fost corect rezolvate de către toţi elevii şi cele care nu au fost
corect rezolvate de către nici un elev, pentru a fi revizuite, eventual eliminate – provizoriu sau
definitiv – din test.
Testul docimologic poate fi folosit sub formă de instrument creion - hârtie sau sub forma
unei probe practice.

Chestionarul de opinii

Chestionarul

Chestionarul este alcătuit dintr-un ansamblu de propoziţii, fiecare propoziţie fiind însoţită
de variantele de răspuns propuse şi sistemul de consemnare a răspunsului de către cel
chestionat.
Majoritatea întrebărilor cuprinse într-un chestionar sunt de tip închis, dar cele mai
pretenţioase dau posibilitatea şi unor deschideri, pentru a înregistra eventuale poziţii sau opinii
neaşteptate sau foarte rare.
Propoziţiile chestionarului pot fi interogative, situaţie în care variantele de răspuns sunt
„Da”; „Nu”; „Oarecum” sau afirmative, situaţie în care variantele de răspuns sunt „Adevărat”,
„Fals”.
Interpretarea rezultatelor unui chestionar vizează cunoaşterea unei opinii majoritare într-
un grup, mai puţin poziţiile individuale, fapt pentru care datele sunt prelucrate statistic.

*****************************************************************************
**********************

Capitolul 8
Componentele curriculumului şcolar

Obiective
• Familiarizarea cu aspectele noului curriculum
• Utilizarea adecvată a conceptelor curriculare

8. 1. Curriculum Naţional

Curriculum-ul Naţional reprezintă ansamblul experienţelor de învăţare prin care

instituţia şcolară asigură realizarea idealului educaţional şi a finalităţilor învăţământului.
Curriculum-ul Naţional cuprinde în alcătuirea sa două segmente:
• Curriculum trunchi comun, TC.
• Curriculum la decizia şcolii, CDŞ.

17
 Elemente de sinteză

8. 2. Ciclurile curriculare ale învăţământului

Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale şcolarităţii care au în comun obiective

specifice şi grupează mai mulţi ani de studiu, aparţinând uneori de niveluri şcolare diferite.
Ciclurile curriculare sunt prezentate în tabelul 8. 1.
Tabelul 8. 1.
Vârsta Nivelul Clasa Ciclul curricular
19
XIII
18 Specializare
Liceu teoretic, tehnologic, vocaţional XII
Şcoala profesională
17 Şcoala de ucenici
XI Aprofundare
16 X
15 IX
14 VIII Observare şi orientare
13 VII
Învăţământ gimnazial
12 VI
11 V
Dezvoltare
10 IV
9 III
Învăţământ primar
8 II
7 I Achiziţii fundamentale
6
5
Învăţământ preşcolar Anul pregătitor
4
3

Pentru filiera tehnologică, liceul este structurat după cum se poate vedea în tabelul 8.
2:

Tabelul 8. 2

Filieră Profil Specializare

Electronică şi automatizări
Electrotehnic
Telecomunicaţii
Tehnic Mecanic
Lucrări publice-construcţii
Textile-pielărie
Chimie industrială
Tehnologică Protecţia mediului
Resurse naturale şi protecţia Silvic şi prelucrarea lemnului
mediului Veterinar
Agricol şi agromontan
Industrie alimentară
Turism şi alimentaţie publică
Servicii Economic, administrativ
Poştă

18
 DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
8. 3. Planuri - cadru de învăţământ

Planul - cadru de învăţământ reprezintă documentul reglator esenţial care dirijează

resursele de timp ale procesului de predare - învăţare.

1 Limbă şi comunicare.

2. Matematică şi ştiinţe

3. Om şi societate
ARII
4. Arte
CURRICULA
5. Tehnologii

6. Educaţie fizică

7. Consiliere şi orientare

Fig. 8.1. Reprezentarea schematică a ariilor curriculare.

În planurile - cadru de învăţământ disciplinele sunt grupate în şapte arii curriculare a

căror reprezentare este prezentată în figura 8. 1.

Principiile de generare a planurilor - cadru sunt:

1. Principiul selecţiei şi al ierarhizării culturale.

2. Principiul funcţionalităţii.
3. Principiul coerenţei.
4. Principiul egalităţii şanselor.
5. Principiul flexibilităţii şi al parcursului individual.
6. Principiul racordării la social.

8. 4. Programa şcolară

Programa şcolară este o componentă a Curriculumului Naţional cu ajutorul căreia se

descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs şcolar determinat, fiind centrată
pe elev şi având rolul de instrument indispensabil în activitatea cadrelor didactice.

Noile programe şcolare au structuri diferite în funcţie de ciclul curricular şi cuprind:

♦ pentru clasa a IX-a

• nota de prezentare:
• obiective cadru:
• obiective de referinţă:
• exemple de activităţi de învăţare:

19
 Elemente de sinteză
• conţinurturile:
• standarde curriculare de performantă:

♦ pentru clasele a X-a – XII-a:

• nota de prezentare:
• competenţe generale:
• competenţe specifice şi conţinuturi:
• valorile şi atitudinile:
• sugestiile metodologice:

8. 5. Curriculum la decizia şcolii – CDŞ

Curriculum la decizia şcolii, CDŞ, reprezintă emblema puterii reale a şcolii prin
dreptul de a lua decizii. Derivată din libertatea de a decide asupra unui segment al
Curriculumului Naţional, această putere dă posibilitatea definirii unor trasee particulare de
învăţare ale elevilor.

Structura CDŞ pentru nivelul învăţământului obligatoriu

• Curriculum nucleu aprofundat. Această structură presupune parcurgerea

segmentului obligatoriu din programa unei anumite discipline prin diversificarea
activităţilor de învăţare până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a
disciplinei respective.

• Curriculum extins. Acest segment presupune parcurgerea şi a elementelor

neobligatorii din programa şcolară. Pentru această situaţie, elevii manifestă interes
pentru anumite discipline, valorificându-se orele alocate în afara trunchiului comun.

• Curriculum elaborat în şcoală. Acest segment implică disciplinele opţionale care

se pot alege din lista oferită de MEC, sau propuse chiar de cadrele didactice cu
respectarea metodologiei de proiectare şi abordare.

Disciplinele opţionale sunt discipline pe care şcoala le propune elevilor, cu acordul

Inspectoratelor Şcolare sau sunt alese din lista oferită de MEC.

Pentru liceu, CDŞ este diferenţiat pe profiluri şi specialităţi a căror ore se adaugă celor
de la nivelul TC.

20
 DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Caracteristicile opţionalelor sunt grupate sintetic în tabelul 8. 4, [CNC].
Tabelul 8. 4.

Tipul opţionalului Clasa Caracteristicile programei

Aceleaşi obiective de referinţă

IX
Noi conţinuturi
Aprofundare
Aceleaşi competenţe specifice
X-XII
Noi conţinuturi
Noi obiective de referinţă corelate cu acelea ale programei de
trunchi comun.
IX
Noi conţinuturi corelate cu acelea ale programei de trunchi
comun.
Extindere
Noi competenţe specifice corelate cu acelea ale programei de
trunchi comun.
X-XII
Noi conţinuturi corelate cu acelea ale programei de trunchi
comun.
Noi obiective de referinţă diferite de cele ale programei de
trunchi comun.
IX
Noi conţinuturi diferite de cele ale programei de trunchi
Opţional ca disciplină comun.
nouă Noi competenţe specifice diferite de cele ale programei de
trunchi comun.
X-XII
Noi conţinuturi diferite de cele ale programei de trunchi
comun.
Noi obiective de referinţă complexe.
IX
Noi conţinuturi interdisciplinare.
Opţional integrat
Noi competenţe specifice complexe.
X-XII
Noi conţinuturi interdisciplinare

În cazul elaborării programei de opţional la nivelul disciplinei se propune următoarea structură:

pentru clasa a IX-a:

Denumirea opţionalului
Tipul de opţional
Clasa
Durata
Numărul de ore pe săptămână
Cadrul didactic
Argument
Obiective cadru
Obiective de referinţă Activităţi de învăţare
Conţinuturi
Modalităţi de evaluare
Bibliografie

Pentru argument se redactează ½ - 1 pagină prin care se va motiva cursul propus prin
nevoi ale elevilor, ale comunităţii locale, etc.
Pentru obiective cadru dacă cursul opţional se organizează pe o durată de cel puţin
doi ani şcolari.
Obiectivele de referinţă derivă din cele cadru, nu vor fi reluări ale celor din programa
şcolară şi se vor formula în funcţie de opţionalul propus într-o manieră generală.

21
 Elemente de sinteză
Activităţile de învăţare vor fi astfel concepute încât să se aibă în vedere un grad mai
mare de implicare a elevilor prin valorificarea înclinaţiilor aptitudinilor şi interesele acestora.

Pentru conţinuturi se va elabora lista în conformitate cu tipul de opţional ales

atingându-se prin aceasta obiectivele de referinţă. Vor fi structurate pe capitole, subcapitole,
teme, subteme.
Modalităţile de evaluare sunt probele de evaluare (lucrări scrise, practice, referate,
portofolii, etc.) prin care se verifică atingerea obiectivelor propuse.
La bibliografie se vor consemna referinţele ştiinţifice de care autorul s-a folosit,
totodată fiind şi o sursă de informare pentru elevi.

pentru clasa a X-a – XII-a:

Denumirea opţionalului
Tipul de opţional
Clasa
Durata
Numărul de ore pe săptămână
Cadrul didactic
Argument
Competenţe generale
Competenţe specifice Conţinuturi
Valori şi atitudini
Sugestii metodologice
Bibliografie

Pentru argument, se va redacta ½ - 1 pagină motivându-se cursul propus: nevoi ale

comunităţii locale, ale elevilor, formarea unor competenţe de transfer, etc.
Competenţele generale se vor defini dacă opţionalul vizează toată perioada liceală.
În această situaţie, fiecărui an şcolar îi vor fi atribuite competenţe specifice derivate din cele
generale.
În cazul competenţelor specifice proiectarea curriculară variază funcţie de opţionalul
propus.
Conţinuturile se aleg în conformitate cu opţionalul ales şi contribuie la atingerea
competenţelor specifice vizate.
Sugestiile metodologice vor include tipuri de metode de învăţare (care sunt
recomandate pentru formarea competenţelor), mijloace şi materiale didactice, forme de
organizare a activităţii cu elevii, precum şi modalităţi de evaluare.
În acest sens, vor fi vizate tipurile de probe care se potrivesc opţionalului propus (probe
scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect. etc.).

22
 DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
BIBLIOGRAFIE

[1] Acad. Coteanu, I., dr.. Seche, L, dr. Seche, M., (coordonatori), Dictionar
explicativ al limbii române, Editura Univers enciclopedic, Bucuresti, 1998.
[2] Bârsanescu, S., Dictionar de pedagogie, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1969.
[3] Dictionar de pedagogie ,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974.
[4] Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, R. A., 1996.
[5] Postelnicu, Constantin, Fundamente ale didacticii şcolare, Editura Aramis, 2002.
[6] Stanciu, Mihai, Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava, 2003.
[7] Onu, Petru; Luca, Constantin; Didactica specialităţii – discipline tehnice şi
tehnologice, Editura “Gh. Asachi” iaşi, 2002.
[8] Crişan, Al. coordonator, Curriculum şi dezvoltare curriculară în contextul reformei
învăţământului. Politici curriculare de perspectivă, MEN, Consiliul Naţional pentru
Curriculum, Bucureşti, 1998.
[9] Gabriela-Carmen, Oproiu; Elemente de didactica disciplinelor tehnice, Editura
Printech, 2003.
[10] Cerghit, I.; Neacşu, I.; Negreţ-Dobridor, I.; Pânişoară, I. O.; Prelegeri
pedagogice, Editura Polirom, 2001.
[11] Moldoveanu, M; Oproiu, G., C.; Repere didactice şi metodice în predarea
disciplinelor tehnice, editura Printech, Bucureşti, 2003
[12] Cucos, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996.
[13] Nicola, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, R. A., Bucureşti, 1994.
[14] Maciuc, Irina, Formarea continuă a cadrelor didactice, Editura Omniscop,
Craiova, 1998.
[15] Oprescu, Nicolae, Psihopedagogie, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”,
Bucureşti, 1995.
[16] D’Hainaut, L., coordonator, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă,
Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1981.
[14] Ordinul MEN Nr. 11667/27.07.1999

*http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/pedagogie/index.html
http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/pedagogie/rizescu/cuprins.html
http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/pedagogie/dordea/cuprins.html

23
 Elemente de sinteză

Evaluare

Didactica Disciplinelor Tehnice

Capitolul Sarcini de lucru Timp Pct.

Cap. 1. Conversaţia pe tema procesului educaţional (20min) -
Cap. 2. Folosind metoda Mager de operationalizare a (10min) 10
obiectivelor formulate individual obiectivele operaţionale
pentru o lecţie la alegere din domeniul dumneavoastră
de competenta. In grup discutaţi corectitudinea
operationalizarii.
Cap. 3. Realizaţi un proiect de lecţie la alegere din una din (30min) 15
disciplinele pe care le predaţi la ore.
Cap. 4. In grup concepeţi schematic o expunere a unei lecţii (60min) 15
după o metoda de invatamant, la alegere din cele
prezentate.
Cap. 5. Prezentaţi mijloacele de invatamant utilizate de 5
dumneavoastra la predarea disciplinelor tehnice.
Cap. 6. Prezentaţi o forma de organizare a activitatii didactice 15
care s-a dovedit cea mai eficienta in experienţa
dumneavoastră didactica. Argumentaţi răspunsul
dumneavoastră.
Cap. 7. Concepeţi un instrument de evaluare folosind una din 10
tehnicile expuse.
Cap.8. Proiectaţi o programa de opţional la nivelul disciplinei (60min) 25
pentru cl IX sau cl. X – XII in contextual CDS.

Oficiu 5
TOTAL 100
pct.

*****************************************************************************
**********************
**********
*

24