..... 'fir.' ~ I!

rI

E,lI]lll E SAP'TAMAN,I\,LA

EOiTURA: O€ AGOSTIIN~ HELLAS SRL IED'ITOR: P,etro.5 Kapn~sto:5

MANA,GER' IE'CONiOM~C: Fotis Fotlou

MANAGER DE RIEDACT~E 51 PRODUGT~E: Virginia Koutroubas

.. "

,ADRESA;; V.u~iagmenis, ,44-46~ 166 73 Atena MARKETI NG MANA.GEJ~·~ Mkhal.is KoUt50uk!OS.

PRO DUCT MANA(, E R: Mas 1 ta Ko. rtesa eOO'RDDNATOR DE PRODUCT E'; Carolina Poulldou MANAGJE'R DIST!RIBUTIE: Ev~ Boza

MANAGEiR LOGISTICA 51 OPERATiI:: Dirnltris Pasakalidis

. ,

COIQRDONATOR laG~STlrCA ~'I OPE.RATII~: Ant~nis Llournis

.... !Ijl

ADAPTARE PENTRU UMI8A ROMANA:

Fast Transtete, Best Com,munlcat~on Me-dia S:RL

ClTP:RAY

l"~PARIRIE ~I LIEGARE~, N~ KI EKDOTI KI S.A.

DIR:EC110R DE PRODUCTJE TIPOGRAFIIE: STELIOS K,R~TSOfAKIS

o vi tat[ri~ta in sluiba revolutiei sl a ere ari'i Unl ['nii Sovietice

i!!!! ~ II!

o poteca rnarcata de, fratele :sau

Un sernn al Iucrurilor ce aveau sa, vinal Revo~utionanu.l·incep'ce sa, actioneze

t ~

UM1'POR1ATQR: Mecliia Servlce Zawada S.R.l C ou nt ry.' Ma ne 9 e r: M a ria f.'II,a M'i hr§ l.t,a n

M,alrket i ngl M a na 9 ®. r'~Ad in a B,oj i c.a

Redactor: Ga:ibrr'iel; . untean

lDi'5:tr~bution M~nager~ Dan lordac - e, ADRESA; str; Louis Pasteur nr; 3,8. et.l ~ ap.5. sector s. Bucurssti, Romadflig

-- . - -- - -

VlATA S~ vR,eMu:RILE 6,

'. .., ~

- -- --

o ~ST R 18 U IT~Ji R: HI pa rion S.,A ..

o lupta solitara

Teoria irnperialisrnulu:

U d "..

n nou CO nc ucator

Catre .sfiar~itulluptei

e 2007 ble AGOS1'~N I HeL~~s

e 2003, K,.K.. u~ AGOST! N~ JAPAN

ss N: 1 "'l91-0'/'bS

~0'Io1gralii= Uni photo Press, Corbils Je po rii I' O@ Ag osti n 1 pij ctu re U brai1/'

Umbra vletenteter se risl' 'ang: e asue ra revolutlel rnaselor

~ . til

IPr:etJy!( nume;reLor'

P-re~u l pri mullui nu mali: 2 ~ 99 UEV14.50 M DlL.

Pre~ul, ceiui de-al doilea flum,alF ~i al tuturor c::elorLaU!& nurnara: 5,99 LIE'i/29. rr.'9' MOl

"",

Nu ratari biblioraftunte speciale in care puteti colectiona serla '100 de personatitstil. i Bibiiorafturile sunt disponibile La chioscurue de zlare La pretul de 8,99 LEI/.1.0 MDL,

De Agostini va anunta datele de publicare a bibliorafturllor If! seria d-e revists.

--_.. -- - --

I 1NFLUE,'NTE MAJOIR,E 28 :

:I

-- -- - - -

Drepturile bJturolf textslor se ~na sub c'Q'pyrlgt.t Este i'nter-zisa reprodueere ~I, stoc.a,rna. trans.m lte rea saUl ufi LLza rea corn errc'i.at:a a materlaieRor, sub once' f{wma, fflra acordul scris al ed~torului.

~d iteru L i~,i reze rva d rephJ l de a sch i 1m b a ord ~ n e a p u b l~ c~ ri i rnersonalltatilDr sau de a Ie inlecul cu a ele,

11"". ,




I.

I: [ :
I
I Pentru 0. rna i b lIInu deservire sol ki hl~i in tctdeauna rUJ.bUC'atia d e ]~ ;1ccDa'~i punet de v~nz.,are ~i i:nform3Jli l'fiJ.IflLz;::t.lll)'[" il:ll asupra int'~D1l-ie] de

. a cum p,a~a §i .flpariUHe: urmiitoere,

--._ -- - -

, www.de.a·g:olstinj~r.o

- -_- --- --

ORA.R DE SERVICIU Luni-Vtner], 10:00·18:00

Pentru or ice' laformatie, 1.3m,urire sau comenzi de' numere aparute anterior" sunati-ne la tel,

Romania: (021) 40 10 888 Mo dova: (022) 21 07 9 ..

I

c

,

, , ,

a

,

I

,

. ~' en in

~ .. '. .. -. .

,

....-.....,."; _' ' ,~" .

" .. UB DOMNIAUI PETRU eEL MARE, Imperiut Rus a

, ~'n' -: 1[" "Ie'-:-' p' 'I UI til' S: a~ d e' ," v,: 'I' n" .' a~: 10:" p" 'I UI t ,e: ' r" e_:", 1(' "10=" m- , " P" a~' 'I r-a", h ,,' I"la'-J C," U m' ::, a,,:-_-,. F 'I' ~,;I,e'",'

'~ ~ I " ',', _, ,I "",, ',_ , ' ',,' ',_ "" _ ," II ',,_:, ,_I "" ,,' , ", IL

puteri din Europa occidentale, iar spre a doua jumatate a secolului at XIX~lea Rusia stapanea 0 buna parte din Eurasia. Energia din spatele acestei intinse dorninatii era puterea poporului rus. raspandit de-a lungul unui imens teritoriu. Dar masele erau preocupate de altelucruri. Oe-a luriqu. tirnpului, oprimarea poporului de catre cei atlati La putere a dus la acumuLarea multor nernulturniri ~i a unei furf mlocn~te. S,e aJ~unses,e la 0 situatie potential exploziva.

, I- I

Pe fu n d a'= -lu'l '~I a', ," ce 's,t'e'- i' s'::-'ta~ r:' I'd' e,' '; f a-IP-' t a'" ,a,~ p':', [a~ ru , t, u, n 0·" rn ca r"'e,'-"'" a~ v,~e,""" a',:~" s-':'Ia~

_ '_ '. '. : .', '.', 'L I _ '___: ',_ _ . . .' '. 11 . . 1 . I: _. • . . , . _ " .....". , .' .". - J ..".. . • :. . _ .' . - '. ',' , v' ':_:_'".:.._~. -", '.

c,ast~ig'~',le atent.a oarnenilor datorita carisrnei sale fascina-rte:

I. ". "

Vladi mi r Len lin.

1 11 2 ~
1 861 ~
.... :.: .... : . .:.: ...
1, 87'1[) ~
1886 ~
:'_'.: ''":_' :'1',- ':
188,7' ~
18'95 ~
18'9'7' ~
"89'8 ~
1 9001 n
1 902 ~
1'903 n Sa n kt Petersburg devine noua capitals a Rusiei

Se invii nteaze Alianta lu etei p •. entru eliberarea clasei rnuncitoa r'e

III til r

Are loc a ~ doilea conqres ad, Pa rtidului Social Dsrnocrat all Munci~ din RU,51a S8 produce: ru ntu ra dintre bolsevlci si rnensevicl

IfI.' jl III I'

Se publics "'I U n pas ina inte, dol pasi inapo(' lzbucneste razboiul ruso-japcnez

1190.5

Are loc incidentul ., Du rninica .salngl~ro,asa,·· lzbucneste Prima Revclutie R'u.sa

III ~

I a sfarsit ra,z'bo~:ut ruso-japonez

,~

-I ,', - -' ~ ,-', - I b ji • - , lP" - , - I", 'ft ,-- - II ..

ncepe sa SE! pu. dee .,r 'roteraru;

19106 ~
'1'9'1 2 ~
,
l 9'14 ~
1 91 6 0
1 91 7 ~ Ii ~ hli 'ILl d ""

rncepe sal sa pu •. u.IC@' •• ,lrr'av~: 81

An~ l,QC Revo~utia dl n Februa rie

~

fl"'n ce p e;. -R 5 "'J' 'b FI ii' ~ II 'L C-" 'I U' ~ -L R" U E

,_ '1'1;;,. _ _::I'!;:' _o';C.." ,. u" u_v ~ _' ' .. ;.:,

n

L.e ni n e ste im pu scat $ i ra n ii t 9 rav

Este sernnat Tratatul de la B rest-Litovsk

1918

'1 9'1 9 ~
1 9'21 ~
11922 ~
1 9.23 ~
'19,24 ~
1 9'36 ~
.:')'".: '1
1 9'41 ~
1 9'47 ~
1 985 H
1 9911 U A- rEI; '10 e= IliI rim " II ! '-L C FI In n re ,e" al C: 01 rn "I n t I!:ii r n u I ILJ "II

_ _ _ 'C' t " 'l... t" _ ' ILl,. U ,_ :::J lit:;, ,.:::lo U - . " ,.' , I 11;..." U ~- It··

Este ii ntrodusa Noua Polltlca Econcrnica

lenin tine un ultim discu rs La a adu na re a Corni nterriutui

,.

Gorbaciov devine Secretar General at Partid LJ~,U~ Cornunist al Uniun ii Sovletice

Pa rti d- u ~ 'C" i("!, mil! ni st all U Int ·1 II II Irii n' ·11' S' - nuii et i r'O; 1!:Ji,!E't, 'f:!, d 0 sf ;'1 ntat

._1, !j" Ii ' "_ L v _. :!~,_ i~ '.,', .. I ~ 1Lll.l11~ _ - .... U!~~ 'C, ~\"",!i.:. 16~,!i.....' I .. rL,', '. II H II " t,

J

--- ----_. -- --

5

•

1

revol

\J •

'rat

1

'a'

. .

". "_.

,

w

'lei ~.'< crearu

" ~

Sovieti

•

•

- .

••

muru

Vechiul Imperiu Rus era In urma ell api, ,'ro,ap. e un secol fa,(a de rarile

I } ')

industrializare din Europa occidenta a.; dar in r-un final a inceput sa se

modernizeze, In rnijlocul accstci natiuni uriase a trait un om infladirat

d ,i, ~'~ 1- ~ C d'ii al R' ~ F~ I"' ii

e Sp'J nr . JL revo unonar, care a t .ansrormat racucar rcusia. rna rtatea acestei

, ,

schimba · a fost oare eliberarea oarnenilor de sub jug'ul capitalistr: au tocmai

'. "'I 1 t: 1 II ~ R'" d- ~

acnunr e sa, e au lost ce e care au lmplns uisra spre: .ezastru:

rcata

.... V la d i mh~ U1U a rrI @\I" [if)

sa i:!ili'p. rezl~Ce a iii i. AS@lm,enea, tratetul s..al.l~ a test un e J.~\I' rernarcablt. 5e ·$flune 'L,a e:r,~ un tanar vesel 5~ rnaaierst .

•

F lli id al ....

amt fa I e' a

banuit ca nou nasc:utuL ave'a sa devina revolutionarul

•

ce avea sa puna capat lrnperiului Rus.

I,Ua Nicolaevic i' lUCT,C3 ca inspector a l scolilor pu blice din reqlune, si, datorita faptului ca munca sa it obliqa sa calatareascal pe la toate scolile din zona'i dsvenind asttel 0 f~g, ura rernarcabila in dornaniul inv,atam~n-

- I

tului public, in curand a devenit un rnernbru irnpor-

ta n at com unitstii. Devot.a rnentul exclusiv fata de

r iI!

munca sa i-a adus apreders si respect, astfel cal in

1874 a fast prornovat ((3 director al scolilor din regiunea Sirnbirsk, llia Nicolaevici si familia sa S-8:U1 rnutat

•

Du pa mutarsa in noua locui n~~ ~ farni lia U lianov a castig~ at s~ rnai mutt adrrnratia localnicilor; acestia

•. , iI •

considerandu-i a familie ideaLal. Familia era respec-

tatal pe ntru m u n ca ta tal lu i'll d evota rn ent LJ (, sot i e i sa lei s i

, .. ~

rezu ltatele excele nte p,e ca re copiii le aveau la scoala,

parin!.i'i lor punand mare pre] pe educatie, Dintre cop il. balia:tul cet rna 11 rna re, ALlexandru~, lesea in mod

. .

special 'in ev·idl~lnt~. Acesta a studiat la Coleqiul din

Sirnbirsk, cea rnai buna ~coaU31 din reqiune,

7n "lara anului 18.79, Vladiimi r a fost adm is la ac,te:easi scoals prestiqioasa La care studia si Alexandru I

i ~ ~ ~-

P- AMH It\. lllJAN,'V S-i\_ .. urxr IN (JRA'~UL SUVl BJh.s1f II pe rnalurile rauiui Vo['ga~ in tcernna anului '1869,. Capul farni lei, IUa Nicolaevici lllianov si sotia sa M,aria aveau deja doi copii, cand Maria a ramas insarcinata din nou, Copilul avea sa se nasca anul urmator in aprilie, la sr-ar;;,itul qeroasei i,ernl rusesti - Parint~ il l-au n~ mit: Vladl mir N imeni n -sr fi

. .

intr-o casa rnai mare".

iar pertorrnantete sale academics nu au fost inferio a rei cellar ale fratelui sau, Feodor Kerenski. dirac['OIFUl scolii, avea sa consemneze personal in carnet u l denote a l lu ~ V~ dim i r fa ptu Il ca rezu Itatele a cestula erau exceptionale, Cu toate acestea, Vtad'~m~ r nu e a g.' enu L care sa stea i nc his in casa si sa 1invete tG,ata

. 'l' II!

ZiUB., lesea deseori La ~Umbar-e reusind, in" a,(~la$1

• ~1 ....~ 1".'

timp, sa~~:i: m,e'n1in.a statutul de I:_iev rremarc~biL

Riu [ V,a. Lg a, o a rteJra imp- Q,rftainii p'e!l~rll.! ~o ei e't!ah~!:a r IlJ ~i. SimIbJiJr'sk, erasul In carle 5=,a nascut Vladi~m i r U tla Iil ov.'", se. (1i,fla IL.~ jumi~atea cUr"'sului rauLui. Dator~tipamjntulu'i f'@rtt~t de pe 'rna lu ru'w Volgla l, ag!ri ~.lJ!i~tlJ! F~ asile infio.fitoaM in reg'iu:ne.

'4 I lla N kollaevn:C;' , c,apIY~ 'ralmine~' UUallillOVm ;'J' ~r:'~

IMUl!liH:,!3l sa iI1l ooUga sal calwtor'easca: de-~:

I~Uing ~ l U i'ii E1!;j Fe gi u n~:

IIntinse" ast~e[ incait ,odati ple(ai~ de' aeas a n u ~H~ inh:rlfcea ti mlp ind@hJn91~t~ s'e spune era era fo a rte .sever cu (:0. p n Ii saL.

Doua morri

j!

.....

II n lu na ianua rie a anulu i l886, in fericita fa ml~Ue

UUanov s-a petrecut brU5C 0 traqedie: Ilia N icclaevici a rnurit subit in urma unei hernoraqii cerebrate. C.and S-C) petrecut aceasta. fiul eel mare, A~e.xandrui era de-parte de casa, studiind la Universitatea din Sankt Pete rsbu r-gl. Membri i farn iliei s-au gasit pe neastsptate intr-o situatie foarte precars .

..

Familia a reusit sa 0 scoata La capat datorita €cono-

m iilor lu ii llia Nicolaevici si ;a pensiei pri mite' de Mo ria, Da r rnoartea severulu i sau par" nte a marcat 0 sch imbare in atitudinea lui Vladirni . Dispozitia sa vesela a dispsrut si a cap,atat 0 stitudine rebels, vizi bi ta at§t in vorbe cat ~~ in acti u nl, Zgud u ~t de mea rtea tatslui sa U j Vladimlk a inceput sa se inchida Tn propria h me.

Copiii Ulianov si-au continuat studiils ?,i dupa rnoartea taltaLui lor; dar asta avea sa duca la un alt evenirnent dramatic, Cand A.le:xandru era deja La universitate de cativa ani, familia a prirnit 0 lnstiintare ca

til ." •

acesta fusese arestat, ucru c:a re a adancit sufsrinta

- .

celor de, acasa. In tirnput studiilor; Allex,andru se impli-

case in orqanizatia Narodnai.a Valia I[Vo~nta Pcporuluil ~,~ se credea ca~ irnpreuna cu aLti mernbri, punea La cale asasinarea tarului. Narodnlcii en31U 0 grulpare radicala 81_ carei scop era sa f[ ~'nllature pe tar de la putere printr-o revolutie a taranlmfi. LUI V~adimir. care nu era interesat de ide1ea revolu~~et 'n era qreu sa creada ca fratele sau fusese i rnplicat cu ad evarat in asemenea ,act~vlitatL da r a lost fortat sa rec l.J'-

. ~

noasca aceasta cand Alexandru a fest internnitat si

;I iii

condarnnat La rnoarte prin spanzurare. A fest executat pe 8 mai' 1887'..

Familia Ulianov a ,8j!UnS sa fie considerate un cuib de tsroristi, persecutats de socie tate .. Furia lui Vladimir fa,ta de, tara sa s,~ far@ de tarul care i-a ucis fratele va

If If' ill. ill

deveni 0 par e inteqranta ,8 caractarului sau,

:D e ,te.p tare a, ideologica,

'Vtadimir a absolvit llceul aproape in aceeasi peri,oada in cam fratele sau a fast inch~s si ex"ecutatj dar desi

iii -. or

era pni m.ul din clasa sa! fii nd fratele un u i terorist, per-

·sp,ectivele sale erau nssiqura, Un~versit.atea cea ma.iJ prestigioasa d~n RU51,a €'ra cea dim Sankt Petersburg, iUnde studia.s,e frah~le SaUI1 'iiar ca urma e a actiuniLor

•

ace5tui,a~ 'V~adim~r probalbil rnu air f~ fost admis. .. , Lualld

. a €:est l.u.tru in co nsi d e ra n~' II Vla d 'i m ira a le's sa ,s t:u d ,i e z.e

~ U In DV€!'r'S Hataa din San kt P ~rh2 rsbu r'g, 'U n d e' a st IJI d ~ a t ,~,i Ale,).(andirIJ UUaInJO'v~ era un II1L1de·y, at m~'~ealii[~r p,oUHce

stu den1 est i" M aj 0. ri tate a actl vi ~t:i tor' e r'CJ U n a rn d n i ci ~i SiIJ s:~ ~ nea U "'o~osiJr,eQ vielentei im~nJ.!triva put'e'riil ~d(·:5.te..

... A [en( and IrU U [11 a no.v lob lectu L. admlratlei tratalui saUl Vl!§d~mir.

A fost un student eminent, spechdiizindlu=·se Ia universitats in 5tui'nteLe Naturii. dar al ma] lexu:$l,at

.! '. ~ -

!?~ lin att as p e ct al ca ra ct@'rtJ lu i

sa lll: ,aI ceta d,~ a,ct;ii vi st pc Utle ..

1881 i [.13 inceputu l ainu lu i academic. Era gate sa ince,apa 0 'V,ia'~a nous, dar in rnai putin de 0 jumatate de an un alt incident avea sa 0 tulbure. Vladimir participa, la 0 demonstratle studenteasca masiva si, ca urmare, este exrnatricu lat della universitate. Pel etu nci era deja: implicat intr-o rniscare revolutionara clandestins, care. n ada ncise interesul pentru filozofia rnarxista.

lDupal eel a test exrnatriculat. VLadimir si a continuat stud ri le ii ndepend e nt ia r dupa u n ti rnp a p utut urrna cursurile llniversitatii din Sankt Petersburg. unde si-a si dat exarnanul de licenta in Drent. Dar

til ,1'1 ,r.~.

Vladimir incepuse deja sa urrneze cararea batatorila

de' fratete sa u. N'u aves deloc ~ ntentia sa~~~ pt=,treaca intreaqa viata ca avocat.

. ~

II mperiull IRus, ill care S"'i(i) na!s(ut Vladii mirr Ulli'aoOrv era condus de TarUlI AlexandrlJ al IIHle,a. Droa=,

~

I,ectl!l·am re.actiona:u de asernenea negaUv ~a reforme Ie ~ui Alexand ru, M:etoda sa de a (on= du ce reforrnele a fost una di ntrs ca uzele ce au dus ~a trnfi.intarea m'iJ~car:iii Narodnh:'i:lof" care

. ~

favorim tara n lim, ea. r n ac:ell21 ~i ti m p; ,cele opt IJ n i-·

vers~ta.~i din RUJsiaf. printre ,care ~J lJinive'rsitatea dfl n Sankt IPettersburigi devenGse ra n uclee ale mi.~(ari lor a.(bvi$ti [or pontn·(i..

N a.rod rg'id ~ priveau terolni:sm IJ I rea pe un r~u ru:cesa [. Du pa calteva at.entate e~lJater. pe 1 mart~e 188" na rod n iei ii-au asasinaJt pe Alexalfildru a~ ]I-~ea. Dar a~tepta:rile I:or ca putete-a in Rusia :sa fi'e pfe~uata de (atre mase nu au 'fcst imp:nIl'ite' ~'i multi mrembrii ai Im~'s(arn' ,au IDSt: rE!lP:lim,ati

~ ~ ~ ~

(UI brutZlUta.te de Ica,tre. .su;c'c,esoru! ~~ tro~~, AI e-

x.andru 211 U I-lea., De~i1 arc!sta a parut sa fie' sfaJr~i= tul narodnici'l'o~~ m,i~lea a revenit un deGeniu m a ~ 1taJziu ~H a sad~ .. sern,inte~!e a pa'ri~ie~ pa,rtJldelor pojl iti~ce revollu . ionalre in IRus~a {ta ra Tn ca re Ima· 0- nltatea populaJ'rei er,a format.a, eli n ~Ir,a n i~).

rece taru! era un reform'[st domnia sa a constl-

. "d" d "Ik... b...· R~

nnt 0 perl:oar. i31 e man set i ~m :: en. erorma sa

.cea mal impo rtanta ,a 'fast ,cea privind emancij,parea 'iobagilor, in 1861" De.' (3lseme:nea a imp ~ementat reform,e i;'n ad m in istratia ~ocala~ ,Au

..

lost i(onsti~ulite gurvernari ~.Qcale~. ca-e plirtau inti me·~e de ~~m 5t:vo~ ca re e rau Ire-spanS<) bill'E! 'nentru oo'Dlsrru· 1'1 r~? d··: iI3 ~r""",III', ~p .. ~ ... ~ ~e· d'. rl1 I m "',r~ <;;:11

11'"'" . ... . I!.. ~!ill . ~ 'l',,-y ~;;J! .W_. r .. !Y. - .'l.oI!. ~,~ "1

allt.ele.IUa NicQlae'Vki~ tata~: lui: ~a.dilmi·rl ~i'-a con= str-uit ca riera datorita, ace·star Ireform e. [Ral u I de ,inspector ,~(olcrr a f05t c,onsii'derat necesar de Alexa n dru a II U-Iea in don Ilta sa de 'moderni'zaw-e

•

·d ~ .. I'" d'" ~ +::1. ~

r~pl '. ,a tll sistemu iU II .·.e II nva wmant.

. '.

CUI mate aces.tea-J rrnrmele a u ad us ~] main

nemul'~umir'i.. I III spec'"i311 abo~in:~tl iobagieli I1IJ er,d d~:r,e(1'ionata in mianieta dOrlita, de taranE; aceftia fr nd dezalmagiti de mersull I ucnJ rill'or. INlemu!~uIm~ rea, nu er,itft numa i ,a. tarnni lor; sttJUdentfi ~i inte~

~ ~ st

,L

Spre capitala Saalo Pet.ersbur.g

V A[JTMIR ULIA.N·O'V ERA A(~UM. AVC)CAT .. Dir] ianuarie 1 S.92~ a inceput sa lucreze intr- n cabinet de evocators din orasul Samara ca asistent el celor-

..

lalti avocati. parte a unui staqiu ce ar f d irat 5 ani. N.u-~~ petrecea totusl tot tirnput ca om al legii;· sa ded ica ~ in sch i rnb, studi ului sisternatic alii m pie ri ulu i RU5. Era ps cale de a deven ~ u n revolutionar ''''n toata

...

putere.a cuvantulul,

C e n tru l a ct ~vi ta t i to r revo lu ti 0 n a r'e era Ila a cea vre rn e'

, ,

orasul Sankt Petersburq, acolo aHandu-s2 deja csteva

qrupsri de tineri scriitori rnarxisti, Vladimir credea ca .. noua Rusie va lua nesters din Sankt Petersburq Pe 20 august 1893~ Vladimir a pornit spre Sankt Petersburg avand cu el 0 scrisoare de recomandare din partea Iostului patron, Acolo a tost anqajat de un avocat vestlt, Mihail Volkenstein, Cornunitatea juridica. era pe atu nci prctectcare f:ala die ti neretul revolutionar si Vol.kens.te·:in nu era de 'anJ'at atunci cand

II! • "

Vlad imi r i!?~ n eqlija lndatorirtle de 'avocat pentru a se

ocupa die celelalte interese ale sale,

Vladimir ,S=Cl adancit Tn scrierea unor rnatsriale Cia re sa 'fa cal [U noscute idea l. rile lui unu i nu ma r cat mai mare de oarnenl. Mla~ intal insa, trabuia sa gaseasca 0 editura care sa vrea sa publics lucrarile

....

unui autor necunoscut, lntre timp VLad'imir 'i~i' Largi;se·

cercul de prieteni :~. aliati merg,and frecvsnt la intaLni~· rae rnarxistilo si alaturandu-se discutiilor Lor.

I!! jI II

T Ng~ejd3 Krupsk.aial In 1895. A lost are.·s.tata in urrne apartenenle.m sa[@ la rnlscarea pentru ellheraraa clasei munciteere, de, . m~lij tirziu ave,a s,j obft'na rpermv:siunea dea se tra n ste ra 11 e III tru a - ~i i spa ~ii ped:ea p,sa a Ui tu ri de VL,a dll min f. viitcrul saJU :50'.

r

'. a.·--v· "a

.' . ". .

. ·'1 - =

: . ",", - .

- -

• "WI

vm:

.... .

In ce·le din urrns Vladimir 51-a C815ti·g ... at reputatia de

!'I" II

orator cu spirit polemic. Printr-un prieten cornun,

i-au fest prezentati doi rna xisti davaza: M~harirTug' an-

., -

Sa rs novski ~~ Piotr Struve, Vladi mir ~ -dl inta .. p'i nat pe

eel doi cu entuziasrn 9~ aplomb, dar cand Le-d spus ca n LJ a p a rasit nic lodeta tara. acestia l-au statui! sa

, .

plece Intr-o caUjtorie peste hotare. sustinand ca lipsa

aces ei experiente ii ingusteaza orizonturile,

Leni n devine. activ

Vladimira pornit in cailatorie prin Europa pe 24. aprilie 1895. Ii trsbuise rnai m U de un an ca sa rsuseasca .sal

..

plece in aceasta catator"e~ eoarece, (21 frate al unui terorlst, era inca privit cu suspiciune si ,8 avut dificultati in obtinerea unui passport. Pornind din Zl]u~ch, in Elvetia. a strabatut toate marile erase a le Europe],

• E

cuprinzand Parisul si Berlinul, in tot acest timp scrl-

ind scrisori si trirnitandu-le acasa, catre' mama sa.

• •

Aceasta La randul ei t-a ajutat. de fiecare data c§nd

Vladimir a n3mas flara bani ds-a lunqul ralatoriei ..

In Geneva" unul din orasele de pe traseul lui VLadimir. traia In exil un om run . it Georgni Plahanov, pe care VLadimi'r l-a intaLnit in luna mal, Plehanov Iusese sprijinul principal al activistilor rnarxisf din Sankt Petersburg si ernotionantele sale scrieri evocative ill transforrnasers intr-un idol pentru vladimir; Dialoqu [, lor 'fata=·n ta~.a a accelerat transfnrrnarea lu il Vladimir intr-un marxist adevarat.

Pe 29 septernbrie VLadimir a revenit in Rusia .. La Sankt Petersburg. 0 noua cunostinta astspta sa-l

,;.;.

tntaLn,ea.sca: u evreu pre nurne luLius Martov ... n acest

marxist tanar si plin de pasiune, Viladim,k a intaLtilit un spirit prietencs ~i 0 Igandire care ~~a surprins, Martov nu vorbes pe ocolite despre mi~,carile politice: 5pU~ nea direct ca revolutionarii trebuie sa puna Tin pracbc:a idei e Lor prin actiune, nu nu ai prin niste sirn-

_. .

ple cuvinte,

Vladim,~r credea era rnarxisrnul trehuia popularizat prin dezbateri si publicatii, dar M!a,rto~ considers ea actiunite concrete precurnqrevels 'lor face COl rnarxisrnul sa se d35pandeasca 1n proletariat AceasUa diferenta de opinie in qrupul -evolutionar; din care facealu

Parte amandoi.; a. dus La etic:hetarea lui Vladimir s~ a

. .

aLtor Ci3thfa membri 'mia! vech:i ca ."batralni.". VLadimIr

J

avea doar doua,z:eci ;;i c1Fi1ci de ,arf, dar incepuil:uL t.impur~u die che[ie precum ,~i caracteruL sau au ,taco t (23

lacest caU'ficabv s~~i pa r,a ind reptart Cu to.ate ac€st,ea~ Tn celie d'in urma~ Martov si VLad1mir au ha'tar,at sa

,

lucre.ze im.p~- reuW1lt in ci uda tutu ror direrenteb)r,

,p

Viata in en

- - :;

Activis:m,ul Lui Vlad~mir si all comnatr:i'Dt~lor .sa:i a

~ ~ ~

arras. imlledlat at-entia SI 'i'nterve·ntIa autoritatH.or.. PO[.itia

.. ill ;I III

..... Pe is i!lj u l u rb a III al fru mos ilJ lu i ofa ~ S,a ifII kt P'et e. ["sbu VigJ is ra m a $ ",~sc.himbat panna in ziua de azii.

A. fO.5t e:o nl st.ru mt La prO. fIJI nc,SJ Ilu i P'leitu c'@l Mare., 'inci@pa nd c I!.! a IriI U' L 1703. A('esta a fiicut diin S~n'kt Petie Ii"'.sbu fig! 111 Qua ca p~ ta loa a Ru si e i si i-a conc:enut dunla model.ul

I . F rr"

@ ra'~elg'r lEu.rope'i ro. C:C ide Ililt a te.

(II C.onducatoriii allantei care lunta

, Ii'"

pent F:"IJI e ll'berCillre~ c'lH:9.'e ii rn lIj n e it Qi11 re,

,Acela.s:ta fete 9 ra ne a ros.t fa C u ta d u pa tE,e acestia fU5'esera 'etibe'ra~i din Inchiscare, inatnte sa ne ex'ilal[J in Siberia. VLadimir .se aHi In eenlru, iar i'n dreapta 1.ILIi este lutius Mart'O'v,.,

~ se acorda perrnisiu ea de a-l Tn.so~~ in exil, cererea, fHnd acceptata, Rela!~a lor se adancise in. timpu l I' c,a re ,se im plicasera impreuna In actiun i: polif ceo l.oqodnica sa, Nadejda Konstantinovna Krupskaia, preda La o ~coata serala pen ru rnuncitori, care fusese de fapt ilnfiilf1'~atal pentru prornovarea cauzei elibersrii proletariatu lu ~ s:i NadeJ~ da fusese u nul dintre activistii

, ,.

arestati oda't~i cu VLad~m~r: Tn urrna cererii, in luna rnai

,

a anului 1898~ Krupska'ia a fast transferata din quber-

nia Ufal, unde era ea IlI1salsi exilata. La Susenscoe.

jI • II

Cei doi ,S-'i:lIU casaltorit a scurt tirnp dupa aceea, rar

la insistentele rnarnei Nadejdei aLJ avut parte de 0 rnodests cerernonie relUg~oasa in biserica satului,

ALatu ri de partensrul ideal, VL.adl mir avea posibllitatea sa duca 0 v~ata Unistita In exil, si a inceput ,s~ 58

:I ~ 'l

dedice din ce in ce mali m ult scrisu lui, IMe nuscrisu t

pe care' ~l incepuse in tirnpul lunqii detentii din Sankt Petersburp a fast: publicat sub titlul .Dezvoltarea capita li srn u lu i I' n R u sia ;; ,. Lu c ra rea avea fo rma un 'U i tratat econom ic si propu nea adapts rea pri nci:pliiLor ma rxiste La ccndif ite concrete aile irn perialisrn ului ru 5. Pentru ca aceasta sa poata f publicata, Vladimir a folosit pseudonirnul .Vladirnir llin", inC'~.p~nd cu acest moment, pentru a nu atraqe atentia cenzorilor; svea sa-si publice cartile sub nenurnarate alte pseudonirne.

secreta quvernarnentals ,a i:nceput S,B raea arestari, Pe '7 dece rnbrie 18951" oolitia 5--,a i'nfatisat la a pa rtamen-

~ • • ,II

tul Iui Vlad~m~r 51 acesta 0 fast arestat. Martov 5~ cei-

"

lalf rnarxisti aveau sa sulere acesasi soarta.

ill i! !!II

Dar, avand a forrnatie de avocat, Vladim~r scurnu-

, .

lase ceva experierna in sisternu - iuridic si nu se ternea

i! J II

de i nte rocatori U l nolitiei. ,A rezistat cu usu ri nta I nte-

J. ~ II ,II ~I

mqatoriilor ,~i a inceput sa scrie, aftandu~se, Inca in

arsst, A conceput, de asernenea. 0 plattorrns pentru un parfid marxist, folosind La maximum tlmpul pana La pronuntarea sentintei

Pe :29' ta nua rie 1897 ~ Vladi mir irnpreuns cu toti ce ita l 'i activisti rna rxisti care fusesera a restati au fast

~ ..~' [II

condarnnati SI exilati pentru trei ani intr-un sat din

~ II II'

Siberia. Deoarece, teritoriul Rusiei IE! a stat de vas.

exilulin Siberia era 0 pedeapse echlvalents cu depor tarea pe 0 ~nsula izolata. Satul Susenscoa se afla in

, ,

sudul Siberiai, irn preju rat de D natura trumcass 9j era adeseori nurnit .Jtalia Siberiei", Pentru un exil, era un ~O( destu l de placut,

Tn acest mediu favorabll, Vladimir a reusit s~ dura 0

, ~

viata norma lao A,cest lucru avea sa ]l aj ute sa -si men-

i . ~

~ina In stare' bun a rnintea ~~ trupul :~ili va perrnite s.a

tina Legatura cu tevarasil saL Mai mult, Vladimir a trimil's 0 scrisoare prin care ceres ca lcqodnicei sale sal

'VEIRIGHETA D

Vllad.im'jj:r: ~'I! Nadejda Krupskaie, loqodnica sa, s-au c.as,atorit in exll. in mod norm a ~ r prtzon ieri i aflal! lnex ~ i avea U n evole de IP€ r m i s'j u nea a ute r'~ta~[ I or pen= tru a se casatolri. Aceasta insa nu parea ,ca, aves sa soseasca ~~ VlacUimir a pus la ca leu n pi an. Respo. nsabilu I pent ru prlzo r:l!'~eri i eo,xi I al~i era destul de nepasator fa'~,a de atr[buti i'~ e .sa Ie ~i ,e ra extre m de I ent in m u nca sa Vl,a d i mlJt S-2Jj 'fo io~ sit de Ziloea:sta (onjunctu ,it precUI:m ~i de e,x:perie.nta de avoc,a;r pent 'U ,a falsirfica un pelrm is diel ca s atQ,ri e~ Res ponsa bi I u I n II era, un expe rt in d re pt", a~a ,ea lui VI al~ di'mIJ'i~; av,and in spate pregat~'rea sa jurIdical;, nll i,~a fo,s,1t deloe. greu 5a-~ oOflvinga de vaiiditate,a aJctuluL

M'€mbri'i' indepart~~i ,ai failmilie'i1 au trimJs s,(rws;orjil, dorniJc~ sal flie i'nvita't.i I,a nunlta, d.a r VI ad i m ir le~a ra s pu ns a ma r ,~i sa'n:a s.tk~, sugJera nd 'ca n u ~,i do re,a de! 0<, pre~ ,ze,ntal il'or~ Luiii Vl[adlmir ]~ dii'splaceau olstenta~'ia ~i vulglarUate,al ~i' de acee,a: nu-,~i

dorea 10 cerernonle pUna, del oamenl ing'hes.'DJ.ill·5a,~~ felklte. Chlar ~,i du:pa ceo a develn'it celebru C8 autor ~i re'v.QII:utionzoJrI nu ,a fast interesat del 0 \data fastucasa,

"1' " "

,~it se spume (a aoest aspect l-a fa,cut in mod speclal apredat de preletarlat,

Veri ril h etel 12' a u fast: fa cute' de U 11 tal ra n d i rn salt, ca re 231 scos ce ntru I ill d ou a

~ ..

m'onedie de' cincli c.ope'icii (to subunit,ate a monede~ ruse~til nJbl21l, ram~nand a,$t~

'f@11 doua cercur~ de cupruw lDupa ,cuml il'~~' do ri:s e j'-~; VI ad i:lm i r~ nu nta a avut 0

ce· rem· on~e s· -- )1'" "·":':,II,,';lmp,,a,

.. 1M 0 n ede d i rII 'vr'@'meal Un i IlJ filJi i ,SOillj'E!'ti,(:ye,. o SUlta d.e tlf) p e Ie ~ S 1.1 nit edlftVa Lentu L Uti e i IliubLe~

--

P.. rd 'III ale Ii iii

-e' u erea I rnn s tat. po . tlC

.1'\.

N LUNA I'A A R ~ E A AN ULU ~ 19DOi condsrn ria rea

lui Vladimlr se terrninase. dar sotia sa urrna sa mal 'amana in exil, trebuind sa se irrtoarcs in reqiunea Ufa Avand inca muU tirnp pana la irnplinirea termenului sentintei sale I' Nadejds urrna sa fie separate die Vladimir !?i era I'ng:rijorata pentru soarta lui, rnai ales deoarece, cu cateva saptamani inaintea plecarii din exil, starea tu il ps~ hic;3 deven Ise hrusc foa rte instab~l~i. Cauza acestei schirnhari neastaptate tusese lectura un LJ i text ail reform istilor rusi.

J •

ReformismuL" propaqat de Eduard Bern.st'ein, se

opunea vi 0 lentei revolutionare, sustinand rnai degraha schirnbarea obtinuta treptat, prin folosirea unor reforme pasnice, Vladilmirl disci pol at H~ozofi,e,i marxis 'e, sa opunea (U indarfilre acestui gen de reforms. De-abia ajuns acasa, bucuros de int~Hnirea cu familia sa, dupe lunqa perioada at exilului, a plecat totusl ~med iat intr=Q ca latorie in ELvetia", !Era plin de furie fa~a de cei pe care Ii considers tradatori a ~ rna rxisrriului,

Vladimir L-a vizitat La Geneva pie, Gheorqhi Plehanov

.. .... '........... L l.... ..... .... '

~I I-a impartasit p anu sau: urrnarea sa orqamzeze

marxistii. Orq anizatia care urrna sa serveasca drept

~ . ~

nuc:leu a l pta nulu ~ sa u era Partid uL Socia [ Democrat

al Munci~ din Rusia. Acesta inca nu functlona ca par~ tid politic In adevaratul ssns at cuvantului, dar avusese deja un prim conqres si avea nevoie de sirnpatizanti care. sa-i sustina tansarea pe scena politica, Vladilm~r Iii mai spuse lui Plehanov ca ziarele pe care reformi~.tij incepusera deja sa [e publice ar putea f folosite ca platforms care sa expuns publicului larg opinHb2 rnarxiste,

·'·e·····

I

..' . .','

~ 0 datal cup u b l lcarea lu C fa rl ii •• (: e este de ficllti'·· ~ VLQd~mir UUanov a devenit cu nescut lunui sub nurnele de lenin

.. Eduard Hetns~,ein a, r(Jsl UlI!1 sccialist german. naS,!l:ut La Ber lin, B er n stei n iii 'fust

." ..i '" d .,.~ - '!'I'!

~ In il.I ru mal ~ ,eo ca iLre' rna:

'Va rstn ~ CIIJ t Fried ri c h 'E:n.g els, dar avea si dezvette e rarnurf per so. na la a rna rxis rnu [u ~ I' num~Ui reformism.,

RAsUL LUll LENI'"

Fellil ~lJi tenln de a Irade a, fast desois in drerite feiurl de catlre multi 0.21 men t (and sotla sa

. ,

a fast 1ntrebara despre rasui 50~ului ei, a spus

ca acesta radea in hobote, aproape ,eu lacrim~

... h· R'" I d b' II' II ""- • ..., ~

~n QC 1..';3SU '.:- eoselt a UI ,wenln. B ',lermeG3 pe

toti cei (are 11 inta~neau"

,

ScrHtorul rrus ,M,2lx'i:m, GorlkJj' fondaton_~ I rea~ is~

muh.d socialis,t in I iteratu ra rusa~, 29, descrils. rasul i IJ i Le n~ n ca fi ind foarte cuceritor ~,i i se paJea, ciudat ca u i1 revcdu~iOlla.r ,a prig lea Le~ in pUlteal totu~i ,sa r,ada co un ,copn. Gorki ea un sus~irnator a'i 'l"evo~u~ionar]lor ~'~ 0 buna cunop~nta a lu:i: Len~n., Uneon, lenin ~ua 0 pauza d"e 181 adivitati~,e sa~'e int'ens€ pentru a-I Viizira pe Gorki la J"ie~ed inta ,tiHJestu ia diin ~'ns ulta, Capri~ tn Iital ia. A,colo Le n ~n mergea Ila, pescLi it pe malre im pre-

" .. '. -- :--; "·10"

~ . -,'.' . .-.. . : - . :. : :.~

. " -,I' . ••••. .._,.J,

un~ (UI pescarll loca~i, Ace:?tia l-eu il1vi·~at pesC!ii1tU~1 la undi~ ~i de fi'ecare data cand prtndea un pe~,tel Len~n i2bucnea in rasu~ sau ceractensnc. Pescarfii erau fermecatl de emuziasrnul ~i voio~ia sa (opi~,areasca ~·iJ,,. chiar dupa ee' :Lenin par.as.ea insula" ill intrebalu' ,ad~set)ri pe Gorki' des,pr,e soa-rta prietenulll i -sau.

..

Dar PL,e.hanov nu se simteain larqul sau printre tine~ ri~ revolutionari rnarxisti. Si-a exp ri malt asadar dez .. 8'=

~ II ~ II!

probarea 'fa,~a de ideea ca 'V~ad~,mir sa supraveqneze

si sa cond LH:a ou blicarea unu I zla r. Popularitatea lui

III ~ _

Plehanov $1 fa irna lu idle, psrinte al rna rxismu lui nJ5

..

erau absolut r1'e,cesare pentru asiqurarea succesului

unui asernenea ziar si Vlaldim~r ,8 'fast cornplet demo .. ralizat de refuzul lul Plehanov de 01 colabora A reusit sal obtina totusi D solutie de corn prom is: Plehanov

., . . ~ -

~i Martov urmau sa de!lna fiecare u . rol important,

ca editcri ai ziarului sill' de fiecare data (,and urrna sa

•

se dec:id~i prin vat ce anurne aves sa 59 publice, votut

tUI Plehanov urma sa conteze C2llt . QUa. Aceasta dlferents de ooinie avea s.a marcheze insa p ierdersa unui

~ ~

a liat politic im portent.

La sfarsitul lunii august VLadlimi;r pornests spre Munchen~ unde urrna sa se afLe biroul editorial al z'iarului, Ziarul avea sa poarte nurnele .lskra' lScanteia] ~I~ in septernbrie Vl.adimir a scris .. Dec!la atia Consiliulul Editorial de ~,a Iskra" ~ cars a fost tri misa in RU5~a pentru a f d3spandita, printre rnernbrii organiza~iiLor sociat-democrate !?i prl ntre rnu ncitori, Primu ~ nurnar al ziarului avea sa apara pe 11 dscernbrie 1900~ avalnd ca editorial articolul lUll VladImir .. Scopurile urqente

l " ..... n ast .. a e mlscarll "OD,'re .

"

Dupa terrninarea perioadei de condarnnare.Tn luna mai a anului 1901, Nadejda Krupskaia s=a atat rat sotuLui e] La MUrncheni,1 undie va parfi:cipa ta pu blic.area zia ruhJ~. Se pa fe' ca la sos~rea: ei ""n gr,olra din Mijnchenl, VLad~m~r nu 0 a?tepta. 'N adejda L -a cautat blm p 'Indielu ngat, iar calnd i'ntr=un 'finat a neu'~it sa dea de et i-a repro-' ,;;at 'fnfuriata ca 'U 0 inf'ormase und,e' putea sa Tl g,as'easca,,, Vtadlmlr i~ r,aspunse eal Ti scr'i.sese'l dar ca proba bit to,ate sc risori le fusesera retijnute de c~ire autodtatL Sotia sa a acc:ep.tat exnUcoltia si s.cuzeL,eM astfeL

- ~ ~ II

fii,nd e.v.'itata 0 posibHal criza conjugaL~L

.. Iln$lIJ~a Caplrl; se an.al In sud-vestul. ItalJI@,ij in m a rea M edl~;teif".a na. Will vns~mlea ~'lmperillJl'[Ji R,orn,an n. mertl'~iii Ii lii'lpa1ral1: i 9~: sia bi LEe a L!I a(ok~ rre~ed iJ iir~a de: va ra. '

~ !Hyde Park, anat in cenrrul Londrai, Prin epreplere Sf ana.st Pa n eras, zona in lea Fe au toe u ~t in p e rloa da lc 11 d 0 neza len. n1 ~ V so~ja sa, cei doi plimbandu-EH:~ deseorl prln pan: irnpreLll1a~

Luna urmatoare, soacra Lui Vrladimlr a ve,ni't sa tocuiasca cu cei doi ?i Nadejda era in cal ntata. de faptul ca avea sa 'fite eliberata de treburile qospodariei. Soacra Sa sirnpatiza cu dernersu rile fiicei sa le .si ale

•

sotului ell adessori purtand lungi discutii cu Vtadlmir;

,A,

In sfarsit, viata sa redevenise stab~la, si Viladimir s=a

II .I Ir

reapucat series de scris, In rnartie 1902 a terrninat

lucrarea cu titlul imprurnutat de La 0 carte a idolului sau Ce rnisevski: .Ce este de' fac ut?". lrnediata publi-

,.

care a acestei lucrari ,Qlve21 s,a rnarcheze 0 cotitura

neastsotata In viata lui Vladirnir;

~ ~ .

N 3:§.terea lu ·"Lenin"

Tn .. Ce este de facut?", descrierea orqanizarii IlU1UI partid politic ctaridestin in Rusia includes tactici teroriste foarte asernanstoare calor fnlosite anterior de catrs narodnici, care fusesers - sspinse cu hotalra lei de rna rxistii rusi .. Aces'! lucru avea 591 starneascs prin-

. ,.

tre cititori antipatie fa¥,a die autorul lucrarii. Se sus-

P, Ie eta ca asa n u m ~t u l '" Le In Ii n' i cal re scris ese co n-

" ,

troversatul pamflet politic, nu era deceit un terorist,

degh~zat·in marxist, .. Ce este de facut?" a s.tarn~t mult mai rnulte dispute aprinse de'c13lt anticipase autorul,

PseudOLirmuL ales de Vladimir Ulii3JnOV avea sa ajunga repede cunoscut die rn lti oameni, ,~,i trsptat .. Lenin" avea sa in,locuiasca ,~de'va ratul 5a~ nume,

Ca raspuns La criticile aduse lucrarii .Ce este de facut?·"! l.enin [8 dectarat [ea el, de 'rapt se cpunea na rodniciLor. Dar a afirmat Idle aserne 'eSI ca ffiral rid ilea re a la Lu p'. tal a m un c ito ri lo 1':1' r€vo luti a n u avea sal nse

~. J!'

de ·zba.nda. Lenin i~i dore'a un partid natrionaL organi-

zat, cu lideri re~f Dna ~~ care sa cond 1LJl(:a' proletarietu l in formarea unei forte fo L,() 5 i'to 81 re' revolutiei, Prin ace,ste

. ,

declaratii, Lenin a Incercat sa justifies ideile sustinute

in .. Ce este de facut?"" or

, .... P rl ma edil~ii:e a :z,~alru tu i .Jskra",

t'H pim-ita pe 11 d e C~ mhri e 1901]. Deoarece ziarnl a f05t i'nler,z:is la

MJ1u n chen, a tost p ub1ki eat lif! Lei p,~;i g.

P'ri m lilt ntumla r afOs,t tipirit in citev,B

:$ll!l tiE! de· ,e,xe ml" la re, ialr' ~ mllllort:aIf:1!!Si :darullui in d,es:fal~urarea eve,ni'men:itelo1r ulter'i,oi,re: ,avea ,!iii dey'ina i5tollf.,~·,a,.

Sala de, l.eclU!1a GI Bibl~lo~e'c:i'i MIlJ,z:reului Br'~tan~'c" unde leon'~n me1rgea adesearl dt!pi [mlUtarea blruului aditariaj Ia

Len 0 Fa. S eo s p u ne cal len in s.~a atas at due. lILa In d ra In spec utBil dator-ital a cestui g:en de co . fort culnrral;

siliului editorial, Tanar l S€! nurnea Lev Trotki si eva ...

,! ~

dase 7'n acelasi an din Siberia, Talentul de' scriitor at

~

lui Trotki l-a impresionat pe Lenin, care [fa propus ca

acesta sa fie' inclus printre edito i. Propunerea sa s-a lovit de opozitia lui Plehancv, fiind respinsa, dar Trotk~ a ccntinuat sa participe la Tntalnirfle consiliiulu~~ ca me. m bru co l81 bo ra to r;

Peste un tirnp, editorii ziarului s~,au confruntat din nou leu proolerna rnutarii nucleuiui editorlal. De data aceasta rnotivul a 'fast opinia lui Martov, care sustinea ca distants dintre editorii de la Londra si

, ~ r.

PlehaJHlv!! aflat La Geneva, nu era benefica miscarii. Lenin S9 opusle[ mutarii ziarului, fiind deja d[8zama ... SJ~t de conservatorisrnul lui Plehanov, dar votul rns]oritar al coL-egillor sai a lhota rat rea p ropieres ziarulu I de Plehanov, sub conducerea caruia avea .sa fie aublicat pana Tn 19015.,

Lenin a rarnas la Londra pen -TU orqaniza -ea , rrnatorului conqres al partidului 91 s-a ocupat in ,a~a fel inc~~a conqresul sa se desfssos re in avantajut ,s.~ u. Pentru acest lucru, era irnpor tant ca meiontatea par ~ ficipa nti lor la conqres sa fie sustinstori ai ziaru ~ui pie care' n. conduces.

Congresu [. partidu lui a incep LIt in iu liie 19D3. 0 u pa cum [t:'lilanuise Len~np tong' resul s@desfasurainbene,-

,~ . II

'fiC'~1J l sau sl' al Uder~Lo:r :zia ru ~ui o"llskr,a "'11 astfel incat:

..

platfnrma propusa d,e editori pentru {)rganlzar,e'C}

nout i pJartid a fost [8doptata. Cu toate ace,steaM ch~ar atune] Tn.au otrul cons,iliu Lui led~tor ·a L or; ~skrei , .. au inc.e'·~ :PIUt sa ,a-para ·Witsuri. Par·' ~'ndl de la 0 dispute i'ntr[e Leni . ',~ij: Martav pe te'ma accesullu'i La statutul de' membru aL particlu lui, s-a afuns la formlarea a doua, fac~l unii In Ii nt.sri 0 ru [, qal rtij:d u lu i .

,Ii""

A

r n "el'E din u rma! cu aJutorul vatu lu i lui Ptehanov'~

'fac~~une'[a; lui il.en,'un is c:a~tigat, deven~nd maj'oritar,a. IDe ajc;i ,ell porn'a ~:~ denum'iine'a d,e bol~evid [ .. lmiaj·oritari"", in ruse~te]11 datal m,embrJLor ei~[ In t~mp ce mem - rii fac:~ tiunii [,ui Martov ,o.u fost denumit:i m,ens8'vici' [",minori-

. , .

tari"f..J~ Turn'Ll LtuosuL (tong res ,aj:unsese [a final ~i,,! de~'i

existalu dlisenSrilU ni tn i nter~a rut orga nizatiei~. Partidlu L Sodall[]em;acrat at Munc'~i ,era ,a.cum gata de actiu:n,e"

11

t- .1 'W'
5 1- , ra
,
, _ - I In,tens,ificarea. conflictelor 'mtre £ac,ti.un ~

:II

FACTi U'N EA BOlSEV~C:1 LOR. rnajoritarl in cadrul Partidului Social Democrat al Mu~ci~i avea ca fundament alianta rragita dintre Lenin s; Plehanov Totusi

,i1 F l

in cele din, urrna, Plehanov a devenit neincrezator in

'idelle lui Lenin. corrsiderandu-le dictatoriale, ~~ s-a a liat rnensevicilor; facti unea bolsevica pierzand astfel d in puts re

T nfu riat de aceasts intorsatural, Le '~n ~i=a dat demisia din consi liu l ed itoria l a t ziarului si a protestat vehement irnpotriva tra.dari'j lui Plehanov In curand avea sa reqrete acests actiuni. Dar Intre timp pie duse toata p terea pe care 0 aVllJsese asupra partidului.

"

ln 1'904" Leni a publicat lucrarea .Un pas inalnte,

dol pasi inapoi", Tn care sunt descrise luptele interne a. Le pa rtidu lui di n. tim pul celu i de-al doi lea conqres, lmerpretarea evenirnentalor era totusl subiectiva, Lenin prezsntand lucrurils dear din punctul S2U,J de ved ere sl puna nd accentul nurnai pe Iaptul ca fusese tradat. Acest gen de incorsctitudine avea sa dev~n,a pe' neasteptate 0 parte irnportants a rnetodcloqiel lul Lenin ea politician, l.ucrarea a provocat indiqnare, Cornitetut Cent a al Partidului fncercand chiar sa a preascs d ifuza rea ei, existand persoa ri e care incepusera sa puna la indoria la in5a~~ sa n.atalb~C31 psi hjca a

""

autorului. 'tI, realitate, rnanevrele politics ale luii Lenin,

precurn si criticile pe care acestas le-au declansat, erau in rnasura s.a aduca pe oricine lntr-o stare veclna ell nebunla.

Stares sal1atat.i i lu~ l.eni n se inrautati;se brusc,

~ ~

Incepand cu tuna iunie a anuiui 19041 Lenin 81 plecat

impreuna CU sotia sa 'in Imlun~,il Elver ei, intr-o ca&ato~ r~e de od~hn2i Ice avea sa dureze cat:9:VC3 tunL Pierdu.s,e ta.ata slustinere81 de care se bucur.asfa' pana atunc.i ~i se sc.ufunda in prElpastria dispen,a,riI. Singu ru l lucru car,e it Imai rmloUvau eral sprijlnul sotje~ ,~,; all soacre~ sale, precum ~1 at caltorva rude ?i aL un ui grup restrans de simlpatizanti.

]n ti mpul c~H a fost pLecCllit, in cadiruL pa rt'iduLu~ ,8 ap' ,arut 0 miscaln~ de unif~care a c:elor doua factiuni,"

" .

dar lenin nu a vrut 5,13 dea curs unei solut~i de com-

.'

pfomis~ A ca~t.igalt !Tn sc.h imb Gotabora rea cu doii ,scrl.,-

1tod marxj~t:i, 'i'rn'preuna cu ca ne.' va incepe' .lPub[i~a~ rea z~aru1u~ .Jnainter ~ Pe 2:2 de~cembr~~e' "904 a 'fo~t pu b llcat primu~ nlLlimar al zBrului. carn :av9a, mai taJriiiu sa-~,i schlmbe nume~e in ,.ProLetarur, EA,~~gand m,'L1lti s,i'mpatizant~ in I mpe'ifiu l R:'us.

""Duminica s3ngetoasi":'

La iMcep'UituL an uLu'~ 190.51, 0 dumlf.n~ca a pa.'r-ent, ba~ala

"avea sa intr.e In j,sto f11 Ie I. ~e)l:eDind un eve,njmern~ marcant i"n d.estirnu ~ui 'Ru,S!~~" ~~, 9 ianuarh:!~ 0 'mut~] me_ de oaimeni simpLi au pornit ~n h1afr:~, ,s:p~~~ alatu[, ~mpe=, r~at dTn Sainkt Petersburgm D9~t manI'festantii au

.. ~ ncidentul ..IDulrn;nk;ii Sa091er{),ase"\ c,S!l.nd I S u te de e iv'i.ti ru ~ v a u f~,$t mas i3iC r,ar~L Sco pu ~ demonstratiel a tost pr.ezenta rea unet p e!'h~ ~ i I~a ru ~lUfil Acea s hi p eti~ le cup. r~ nd,ea 0 l ~stal de, rev-end ~t(:a FJ'i de 10 natu ra rezona i La ~ il d eloc r d d; tal la,. llJ (, area acea sta ,a 'flili st pictata'iin 1907.

Iindden.tul din cap.'ila S,i.nk'l Platters b Li ll'g a av u t, ca u rrn a ra

d ec ' a n:?~~.ltIiea u no II" Ireevente 9 reve

a ~e. milu n cl t 0 rl lnr It:h~ pe to t ClI P ri n StU I lirii. Pe.~tru a IP~.d,~a ~ine pie'pt fur~,eii nopulatie~ I g- uvernul tarlst trebuia acurn

r- _.. t!

sa inceap,a $.a f~Li5 rnai rnulte concesli.

fast ih cateva randuri sornati sa se IO'P·: reasca, aces,-

.' .

tia au continuat sal avanseze spre palat, Desi rnarsul

era in continuars pasnic, garzae palatului au intrat in panics, ier cornandantul acestora a ordonat des-

nld foculul A' ! " ., , d . ""

C L, erea rocu UI.U rost UCISI sute ae oameru ne n-

"

a rrnati, care n u 'racusera nirnic ra u. Ace.'a.sta zi tra-

~

gic.a avea sa ramana in istori a R usiei su b In umele de

O .. II ~ 'U1!i!I

I" umln~ca s.angleroasEIi .

Vestea rnasacrului a ajuns repede ta Geneva, un de se afla l.enin, dar de parta rea l-a Irnpisdicat pe acesta sa se implice, neputand decat 5,a, urmareasca neputincios cursul evenirnentslor; Daca s-ar f inters atunci in R usia, exista pericolul sa fie arestat, asa ca Len in a

;j 'U r,_p A ~ t L'""

ezrtat sa porneasca mspre tara sa natata,

....

l[l acel moment, ,guvernul imperial se anal intr-o situ=

atie sxtrern de instabila, Dup2I incidentul .Durninicii sangenJa:se··1I in orasele R:u'Sie~ iEUJ inceput sa se declanseze frecvent gn~'Ve.· iar activistii, irn special cei dim dasa rnuncitoare, $=au unit in consilii numite ,i • Sovi e te ,. , a ce ste a a p,a r,a n d pen e,~,~ te ptat e rp e tot cup rinsul tar~L. L,~bera,lH 'usi au fnf'iintat Partidul

ill II' iii!

Democrat Constitutional. ai carui mernbri, pornind

de La in~tialle~e K,ID ale partidu lui. erau cu noscuti sub numele ne C.adetj; .51 si-au exprimat dszacordul farta

r' iI If fl

de quvernul aflat La putere, a 'infr§ngere puternlca a

,8. rmetei rusesti Tn ra:zboiuL cu Ja f]onia a inrautatit ?~ mai mutt situaUa. Toat,e' aoesbe le-venilmlente plre.ves.~

~ ~

t.eal] z~Le neg,frl:! p€ntru Imper~uL Rus.

Imed~,at oe a flolst ln~tilntat ca guvernul. rus a Anc.eput LucruL aSUp'Fd un or re~orme majlorre, atitudinea trui Lenin s~a schimbat. Pie '17 octDlmbrie 190,5~, Tarul

•

NI~cot,ae .211 !I-lea a proclamat pubUc dreptul popo=

ru Lui La LibEmtat~h~ cIviLe e.sent:iaLe sli a dat rna.i multa

tF. ill II!

puten:, Dum,ei die Statl org,~nuLui LegisLativ .. Aceasta

proc'lama!ille avesl sa flie- cuno.scuta s.ub nurneLe d'@ M,a [1i'festul ~ ~n Octoni~rie.

LenIn s-,a grabit.sa se IhtG81rrea ~a Sankt Pet.ersburg ~j'J Irmpr-euna' (U ~ It_" Gomp~tdoti.~, a incercat sa men~ina aprinse 'Uaca rile viCJlentei, dar ,efoftul ~?c.esta venea

Prea tarz,iu~ MOlmentuL favor.atb'IL pe,vo:lut.~e~ tF8cuse.

It

Leni'n a hot.arat asad8,r s~lt-si' m0difh~e tactIcs, .

. , . '"

C,o nsid era cal prioFitat~~e pd nci ~)a Le Ie ra LJ consoL'i da=

re,a. pa:rt~d'Ulu;i ~,1: ra"5pa'nd'~rea m'e5ajul'u~ ace.stuia, ~i 'de ,ac.ee,a a inceput sa sus~~'na alegerea m:en~evj,C'~~ Lor ca, reprezentanti ai partiduLui 'in Dlu.ma, La con= gresuL pa -tlldiului die La Helsink,I,!, Lenin, nti a luat in considerare on.loz.'i.t.'i'a bols,ev'iciklrH 5i si~a manifestat

~ ~ ill • ill J!

[n timp ce Lenin se afla '~'mpretlna cu sotia sa i'n'Vacanta elve-

t- 'I'~!"ri;; ~i<";; ..... t!!J,II:i Il~ foi!- .r"'~P';iOP a, I II l-m'I'~ ,~',o!"'!i P' ~ ~ rta II IIli"Ii i!';l,...il,\.;. ...... '. ~"p i!'ig '*-"'"'~

~ ,Oil lia~ II ~ oL---'G1 ~ ,g,If!L !LUJ ,'it1!L !i,A,'; II J'i:: ;' IlJI 'Ul 'Uilli I II aL!Uu'~ (J _ "II u: ., III i [II e

IR . . JI ; D'" . . L .. d

usa ~II ,;apOll1la..'ln cauza unei Inui2lstlrudtun Ina, ec.vare"

tru p-e~e Rus:rei se Irnputina lJ.J ~~ astfel a pierd ut to serie de lbit~-, II i]; consecutive'. Ace,5te'ir]firangeri au ZI:CCE ntuet crlza guve;rn ij= lui ta rist d in Au sia,

.'

Tn i'uHe. 1904 a fest asasinat Vliaceslav von P'ie+rve,r rninlstrul de intern e a ~ IRusiei :~i stn~itegu~ razboi u lui ruso-japon ez

fli--" "~, ,- -' ,'" slt : t"L " '"' ' .... ,~, !f.." ", - 'to , ,- I' ~' .-, ' , deteri-

('""Ie rnasu ra ce 51 u a _-I a russ In raZuotl con In lJI a ,S~, se '" e ren

.'

oreze, purerea ta ri sta a linc,ercat sal d uca 0 pol itica del i be-

ra.~~zar~f. dar tocrnai acest lucru a facut po,s;ib1ta. ascenslunea

P·'lt~lf'\n"'''''; ~ 1~II).;.a.r'aH~'-llo· j;" M~s'~;(r - -I' dr.-- DC "m·'i"'ii·G~ ,~~ - g-.om~'I!";;.r~ rulc!i:;~ I: I~ol '!;J hji;'·. II,,' ~.- iCii:__: ~"u_ "c lin 1J'-U I h, It_i';:lI, sanue .~.!i;,.I~~1

n-a facut decat -sa :zglJdu~:e ~,~ mlaii' m uit autorHtatea §ubr~d a, a gUJV'ernUllu'~ tarlst,

Armata tt'Usa a pierdut fn m~a japonezilor in bAtt=Uia de II a,

liaoyan 91. ia r flota ruses sca a fest' d istrusa fn tilmpllJ i bat§J[ei' navall,e din Ma rea Gal bena. Aceste dotla i1nfia ng,eri au constiru~t i1'~~11'e pierd'eri decisive pentru Rusi;a", Cele dOlla ~ari au sem nalt in 1905 Tratatu I de la Portsmouth, ill u rma caru~:,a

su st~ nerea p'e ntr« pro pu ne rea eel rnern b rii partl dulu i 5,a partie ipe in ~ Lege rile leg islative, Propu n erea a fast adoptsta de pa rtid.

Lenin se intearce in exil

Aceasta ,8 fast sinqura oca.z,ie' [and l.enin a cautat sa, obtina 0 favoa re din pa rtea mensevicilor; OJ n acel

9E:vic1.. p rilntrre care ~f l~.h)gd~ nov I S~ opu neau 121 ~egeri·lor pentru DumC3 ~i' Ii erau inca ostiU lu~ l,enin p1entru actiLJnite sale ant'er=ioare de susttiner=e a mlensevi'ciiLor.

II' iI II

Tn ce,le dJ n urm,a1i bols-ev~cii' n u .a UI candj d.at la pr'~mel'e

.'

a Leg1e'ri aile D u me'j"

Pri,meLle aleg~'ri pentru. Duma. ~'inute Tn 1906, au fnst domlina.te de catre CadetL acesha castig~. alnd 0

II!! II! • ,"

treime din Locur;i l.e exe,cut~v'ULu f beg ~.slat'j'v. ,Ace,st fa pt

e.xpr~ma un puternic s,entim'EHlt antiguvernamen~

+ .. ~ "'1"·'-'1 I" . - -,t ...... : 'F,C:·"t··-f1.-··· .,.- -, ... .t,. r-· .. =.

lOl. r1,gnJora @J. aJlhCJrI a~ea guvernamen~,ata a com

pLotat pentru re;f'a-cere'ol ate'gerilor pentru Duma, ast'f~l 'ihc.at alc€stea sa fie in aV81ntaj u l put:er~ i. Piiot.r :Stt,ol1pin~, PrimuL Minjstru ,a[ vrem;i, r,aspunzand dor~n"tei Tarulu~, ell in:ceput lUll efort ,su.s'~inut de! .schi mba re a regluUlor alegerilor ~·i de cOflsolidare a poL~liei.

Le':n~n sI--a d.at se'ama ca se a.na dIn nou fntr-o p. ozi-

,

".

ti'-e p·'e ri'c u too Sat. ! n tOV8 ras'it de sotti a sa. a p le ca t s p ... re

d' .' III

E[vet~a, ititr~'o :sta re de, spi rit. rna i delgra ba sceptica,.

Odata aj uns in IE Lvetia ,I se pare ca i-a r f~ m'arturisit. sOl:~ei sale ~a s~nguru[, motiv pentru care ven~5e la

G - l

'.:' .. 1',-: ..... :", '.: I .. . " :. "'1 ", ". '. - '. - I :', : I' . ", ,: ",

en eva era pentru ,i3 s,e I ngrCl pa 8(010.,

..... ,,-

In 1: 9081 LenIn sI bolsevk:i~ au mut~t d~n nou cart,~-

, ~

RU$'ia .a cedat j umatetea sud ieA a reg iun~:i Sah aUn ~i a recunosrut peninsula Co rees ca nart€ a srerei de i1ntt1ue rita a

~ ,I!

Japonlei

Ca urrn a re a 'f1nfra n 9 en i Bus'! el, haosu I ce prevestea revel utia : . ", ··t c··'ft··t C d',jff·· '.. .. n·lti .,J .... '11"1h_ .' ali a i·,·', t .... ,~_,a S"'C\1 m ensmca .... a "e'~H o'rgarlza,. oe ,dueraJ au InceplIJ sa

devu Ila de asernenea acthijJ in irrtensifica]12l ,s~tUt~~Bei incendi~

-" ,~ d:" ," c • ~. -",," -p .. '-_·1 ~": .... ~ In - ,- It- an ~II ~~!'"'!i'~~ tf:·t·~, ," d ,0, L..--: 1t-' ,'flo v..<-if. are . e p~ see-n a ··0 i I;,ll !I;,,:a. r'l!elU~ cOl, u. U"-'C.:;iI'I;,Ell ,;;i! ,aII'll , "= I,.;::IP'~, 10 I'US!)'

prodam a rea de caiITre, Tar ,a, Ma ~';ifestuIIUJ d ~n Octorn brle,

~' Un z ialtr :al,t vr~mii'ii grliuijl',i§ victoria Japonliei ln biUl[i,a dim

M a U"'e:a G a [ben a:;,

erul gen~r,~ [, al pa rtidului, de data aceasta la Parls, 9i'

"'

i'nc~ 0 d.~ita rnediul de lucru le era favcrabil. In tim-

pul unei int~hliri a rnai rnarilnr partidului, ,5,~a hotaralt iJ n ch ide rna biro u lu i poli ti c bolsevi c I a cest bJ C ru ducsnd la rupture definitivs dintre L~n~n ,~r Bcqdanov l.eni F1I se g!~se~ acurn Intr-c situatie de izolare totala.

Poate tocrnai oentru a usura sentimentul de izo-

r" "

lare, Lenin, a inceput 0 relatie arnoroasa cu lnessa

Arma.nd. Aceasta se aLatur,ase bolsevicilor din Paris

•

ca Jnterpretai din engLeza, Iranceza si rU5al ~li ac:um acupa 0 po-zi'tie rna tta Tn randu ri le lor: SO'~i;a ~ui L,en i:n

b H t'· ij. .... , .... ' d' ttl . . A d

nlU a pro. a relLa! ia Silra nsa .. I rl re so ;JJ, el ~i.rmi3 n' !

da r .se par,el totu~i: ca Fl u a nutrit nic~odatal ser:lfi mente, de ar1t~ natie f~t.al de rlvaL13 sa.

1'1" •

in ,aceasta peri:Dada a viet'ii .s~le, C3cbvitatea LuI Lenin

a ·fost mode.stal, dar 'in curand ave.a sa apa r.a bru.sc ocazr.a pe care 0 a9teptase ti.mp indelungat

~n cadlrut une~ intailn~ri a. conduci3.tori,Lor parJtidu luL, tlnuta ~a Paris in mal j 91 '1 ~ l,e'n~n ,[3 pr~m~t T:nsan:inare'd de, a org;an~za congre.se1le partiduLui Avea apoi sa s-e' fa ios ea s ca de .a cea sta res p 0 ritsa 'b~ Uta t:e pieri t ru Ell organi'za cDng reseLe In alv;Clntajul sau~ ~'t in (lQ,nsecinta congresuL urmatoir, tin'Llt [a Pralg';3. a fost dominat de facti unea bols€,\iiea., SeLec.tia r-ep· rez.f2'n:tant:ilor pa rti-

• !t' j'l II!

duLu.i: aVe,a sa 'fie facuta de acuml inaint:e dupa v-ointa

lUI le'ninll ac,est,a avand acu'm control, absoLut a.supra PartJduLuj, SociaL Democralt al MunciL Mensrecvkii au

- - - - - - - -- - - -- .. - - - --

react.ionat p" utern~c ]'mlp· otrhr8J masi natiu ni~or :lui lef1.~n

j'l !I' ill

~,i'f avandu-L pe Trntki: Tn frunt:e, au org,anizat un con-

gres independient A,lcest moment ,a vie al .sa, ma,rch!,ez,e rupJura definiitiva dintre ceLie diou,a 'facti:unL,

_ ,il

..i;; TiFu'pe j.iB' P @ D1 e,~:~ l~ nt5alnd ['[il(urT de artHer]e asuprs WO ~~€ ler m i l.h~lre ru:~e',~~i., R U~~ a a ~ufe ri t if'! fri ngiE!':re du Pl8

hilfr',ij nl9Je re fn razb!!l~ u l ['~ ntra

Ja pon i,~ l, incepllurt rn 1904,. Ac sst ILu eru i:.\\"e,a s~ CIi,ecent!JJ eze IL Il"i za g;lIJvern u tu~' '~,;a r 1 sf" 9 f'S bT nd

dec la n ~a rea revolutl ® i tn ~;a,f~I",

.' Prim-mmr:1listru~ Pl0,~:r

St t'''· l '" f' ii,"

OI,~PH1~ a ,es. m unc.~~e CQI

!1J rim-a FE' B U D'l uii· joe p (] i~ti C ,131 L

T~ ru lui. 51 ~ lfph'1 ~ re'fo rm ~t

,si st:e'm l!J l e. Ls·ct I) I:"'a t p e r1I t.r u a t~vo Fi ~:QJ rne"~h"H~ !fie-a g liI 'Ve rn IJJ lu i '~B'lfi st. Tot e l a in ['e p lU t l:u c r iJ [

L~ re·fior'mal1i"n agrkul'~ura ell?

i iii cLud e'd pi n) p ri eta't ~,j3j IPriv;a ta,

13

. - .

'1-· I··'

•

M I... '~ul ii,

. anevre .e splOnaj ·'.Ui secret

to Lenln citind .Pravda", la 'im:€JputllJrlh~ sale, ~iarl]J[ era flnantat si de denstille

p. IJ I

fo.

I N ,AJ~'l{lLI E 1912 a fast publicat primul nLH ma r a l zia-

rului Partidutui Social Democrat al Munci:i~ .Pravda" [Adevarutl" Tn tirnpul acesta Lenin 58 afla departs de tarai la Paris, si nu putea participa in nici un fal la procesul editorial. A reusit in schirnb sa 'fac:a 0 rnlscsre

.. III!

mod es te a Ie m un citor u lo r", ,~m rrra]e ri tate 8J centin utulu j ,ace:stuTa c'(msta In

C Q mill iii lc aft e ca tre pro leta ria r,

care Ii permitea totusi sa-9i: rnentina influsnta. Nu 5'l? putea intoarcs i"n RU5ia~ unde rises sa fi'e arsstat, da r s-a stabilit La Cracovia II ln Galltia, teritoriu t ce cores-

- ,

punde Poloniei actuate. fiind astfel rnult mal aproape

de scena everumentelor din Sankt Petersburq. De aiei Ii era: rnult mal us-or sal t~na leqatura cu bolsevi-

u ." u

cii din RUSI~L

Factorii pri ncipa [i care i-au perm is lui l.eni n 581-'9i' exercite influenta asu pre pa rtld u lUI in ciuda faptului ca se ana Tn afara tarii au fast a cti:vitat:i le die, spio-

• •

naj ale Ohranei, politia secrsts din tirnpul regimu=

tlli i ta ri st ~:i i n f 1 t ra rea rn e"m b ri lo r a ceste i a p rl ntre bo lsev i: c ~. lEI a of'e r i t f n s,e c ret. 'j nto rrna ti ide 5p Fe

r ~

rnernbri ai partidului !?'i editori de La .. Pravda"

care i 58 opuneau, inforrnatiile ducand la arestares acestora. Mai mult decat atat, pentru a provoca interzicerea publicarf zia ru lui, Lenin a cultivat 0 relatie cu editoril care 'Ii oerrnitea

• r---'

sai publics adeseori articcle, ele irnprimand

ziarului un ton editorial mutt rnai radical.

Tn 1191 ]11 l.eni tJ1 sl sotia sa au inchiriat 0 l~JCU illE',a

- - - l - ~ ~

intr-un orasel de tar~, la sud de Cracovia. Aceasta

!l r-

mutare se datora s.~n~,tatii subrede a N~,deJ'de'L car-e

,ill ,I" .

sLJ,JI;°r.Ci~ de" bcala ID ased n'w" IG':-:' r aves Cupl ul 5 a' b u rl ~

- -.: ,"_ ~~. ~ ~ ._ lUy'~· i llJ g ~I'G- .' . ~j.. _'",.' y . :,~~, " ~. . "i~ : -' ~". . .. ~ y-

rat pentru un timp de aerul curat, dar conditia sotiei

,r. I"

nu S=il arneliorat si eceasta a trebuit sa sufere 0 op-~ e"-

,.

rati e chi ru ruicala 1rl1 E[ve,tia._

1.1 .~ i!

Dupa opera~ia sntied sate, Lenin S-[3 i'ntors1n Gal1tia

-?i s-a concentrCllt asu pra sih.Jla't~ej: morlajuLu~ S,9U.

.14. ho'talrat sa puna c.eJp~it aventurii arnoroase cu lnessa Armand, dorind totusi sa mentina 10 relatie de oriete-

I! jl I!~'

nie ell! aceasta. lnessa nu a fast ~ncant8Jta de schirn-

bare si i -(3 scris ~ rnplorandu-l sa reiv~rll,a asupra deci ~ ziei, dar se pare ca hotara,real Lui l.snin a d3m,as

n esc him bats. Vor r,8 ma n e p r~ eten ~ pa n a la mea rtea lnessei lucrard de rnulte ori Ilmpreunit

Faptul ca Tn aceasta perioada Lenin a fest preocupat mal dI,e'graiba de, lucruri strains revo-

lutiei ,8 perm is aparitia haosului printre belsevici. La acsst lucru a contribuit s1 ascsnsi-

~ ~

unea lui Rom:an Ma1linovski care. la propu-

ne rea lu ~ Le n ~ n ? i 5 LJ ,5 tin ut d e. ~I cesta II' avea sa ajung'a printrs conducatoril bolsevicilor; ~n

l' 9'112: fiind ales reprezentant al acestora 7'n

Dumal. D,ar existau zvon uri eal M a linovski ar fi fnst un aglent secret at Oh ranei si ~ confruntat cu ostllitatea coleq ilor sai I' acesta a dem isionat din fu ncti a 5 a. l.en ~ n a fa st foa rte a tecta t de ,8 ce st

~

.... 0 Tll).'t 0'9 raf el ,iI m~ rn e,i lu u l.e riI i t~ ,i 1M a rl a. spre ~far~[rtul 'Vie:~il ei, A. fost e fememe. Inute rn i ca CiiI n~ al fe 1I 5 it s ~ - si IlfDtret i rIl:li

~' .. I' •

f.am~li,aJ dupa moart,ea, ~o~lIJ[u'i ei.. ,A mllJr'L1t

in 'illJ[h~ 1916,; Lal 8,'1! de Qln~+

fapt, avand 'inC~l incredere In onestitates protejatulul sau Dup,a lRevolu!La din Octombrie, odata cu accesul L~ arhivele Ohranei, avea sa ias.a La hlea,la faptul ca Ma~'inovski fusese Intr-adevar aqsnt all politiei

- -.- _ f

secrete, fi"ind un,ul dintre oed mai ilm,portanti i,nforma·=·

tor'i c.1J ~fivj re La actiiviteti le boL~evj ce.

~ ~ ~

....

u916

o fa ~e!~e fn caiu1e Ie tri it Len i 11 'trn ti m pu I, tt!! n 9 uLu'ii s~alu ex:i l

l' 900 LU fiich $~ Munchen

1903

1905

19t2.

19l4.

l,€n'~n a tria it in €xU din 1900 pC1n,aJ in 1 sn '7 ~i~, cu exce'P'~~a pe6oad.e'i· pr~'lm,e'i r~vn~ lu~ii rusel nll a pus ph:Jorulll p.e pa!m~,lUlt ln21fta,II", in ~h.ls,i211!' paUt:i,d :secre'ta 'tarista, (]Jnoscuta sub numlele, de Ohrana~, :suprav~g'hea at.ent: acthi~~tn ant]guv,erna,-' Imentali'I' iar daca llen~;n ram,ane,a in tara p.·,)ute,a. 'f~ arest.at 'sau chh3Jr o-rrllorat. IPen=

"

tru ao~I,al~~' !motiv, mul·t.i a[tivi~,ti ai t~mpu~u~ erau for\:ali :5a-~J (onduca acti:_·

vita~ile' d~~: ,6irrara RU$,iei, Deoare(e (or€sponden~a venita din;, :stlr,2llir.a·1ta;te eJa cOrltrollata,~ (apacita:tea de a traJ'ns,m~,1J:.e rne'5aje prl1in ,an~ico~e de, zIar Semlrn2llte (ILl

1ilIiIi".t;>,1 "'~ Ff;,n'~ 'm' '. €ii, If!!j r'~ ,~ 'iii-r'e' -m" 'd-~, ! -m no'-r· t' .~ n' t" .;;

!'r"".~~l!..oI'UV III !;;::;!;;:: a C 'l, . - I. c I It""·· .. i[J i. d.,

!Poate d~prii':m~lt din CaltZa ca 'tJ1U pute\d fi rtla'ii aICt'iiv 'in Rus'ia~ lenhl s;-a pi i§Jn s,

Qd ata u n ~ ~ pri eten ca e~ n u C,u adeva rat ;a ra sa natall:aJ (Ill no.s~

(~ndl nLimai c2llt,evaJ, ora:~e' al!e 'I!~ - 'sllnkt ~==::!:::::======:::::=::==::::tJ [P,etE'rsbli rg~ S i m bi rs k ~ i Kazan.,

De-a II u nq u II '\f]eti f III i Le til in au 'fo,$t rna i: m, LI he Im()irrH::~ ~:te ca nd v'i:ata I u ~ se'

~ ,. ,}.'

afla, in peri('OII~ OdaIta~ p:~ecand de ~a () adresa canspilirativa ~~ ind'reptandu-se,

spr,e Geneva", Len]n. a inc1ercat sa trav,ersez.e ~a(ull p,e 'giheatiL Gheata ~I cedat t1a un m ()merrti: d:at '~i len i n e1r.a! cat pe' ,ce s,a cad a ill II acl, u nde cu .s j,g u riJln~,a, a r fi 'm u r'iit., 'se. ,S p!J rae' ca ~ II.te'ri 0 r Le n1: rI ,aJr fi ,S pus; o(:a ,g,ce,a stiJl a r n fost .Q moa rt:e extrem de st.lJpida.

lO\a cal Le ni n s~a r t1 inecat at u nd in al pa t'n 9 rn e,~ata" s,e poate, ea revol ut~ a rusa ,sa nu s:r; fi prod iU S. niid'o dat~.

14·

. ,. I

Lenin evea sa' se gaseascal in curand in fata unui alt moment decisiv Totul a pornit de La un asasinat La 5 a. ra i eva, Aoe st i' n c ~ d en t ave a s.a d ev ina c ata U zato r u l u nor schirnbari bruste in cadru [. relatiilor d iplo rnatice dintre mai mul.te '~alri e,urlopenei si previziunile diplomatilor conform carora un conflict rnilitar La. scad)

,

la rg,a ,a II P LJ tea sa f e e.vJtat ~ ave a tJ sal se d oved e as ca false, INat'iur1ile Europl8'1 erau ~mpartae in doua tabere qata de· Lupta .. Prirnul razbol rnondial incepuse.

.r..

In acea perioada, Lenin locuia 11f! G,aH~.ia~ terito-

riu apartinsnd unei tari implicate in r'~Lbol: lrnperiul

I jill III

A Dbos'i''t~ de ''IIi ala u rba na" Len In '5 i :5 etia

II.. .. ..

Sid! sa ret.rig~al!i pe'lIltrl!i ,a sa odihni intr-a

rasa vi!ca!n1a pe cane ill 'f'nchiriaser~ i'n G.alll.it fiB ..

- .

Austro-Unqar; Deoarece acesta era inarnic al Rusiei in razboi, siquranta lui l.enin a devenit 0 prioritate rnai mare ca niciodata .. Suspectat de spionaj in favoarea R:us'iei de catre autoritatj le austro-unqare, l.eni n a test n evoit sa' tU'9- a I'm p reu na cu sotia sa Tn Elvetia.

. 'r ~

O ..... L - - di G I' "t· L ' ......._.,

upa p ecarea saum eauna, enUl aputut sa urrna-

"",' • ",,i!; iI- L "" d U + M L R""" b 'D-' .

reasca '9~ sa ~n~e ea9a cu a evarauv are a+caznor. -- e?1

o f 9 u ra centra [a in cadrul rniscarii soc ialiste i nternationale, Lenin criticase Partidul Social Democrat [3i·erm,an pentru sprljinlrea r,azbo~uluL Acum inl'elegea 1'n5a ca, pentru cal in R:U5,ia sa izbucneasca a revolutie capabila sa TI. i'nlature pe tar; era Important ca tara .sa sa pl a rd a, ace st r~kz.b o i imp at riva Pute ri La r Cent ra [,e ~ aceasta iirlfr'r,angere~ devenind in sch irn b catalizatoru l LJ rH~i victorii revolutions re. Lenin credes CUI tarlie

- .

IC·a,. oda,b3! TntampLat acest lucru in RU5,ial revolutia

sle va ra,spa ndi cu repl@zi'c:iune ;;i Tn ceLlelalte stat@ ale Europef. Astfe~ l~n in C3 Tnc:'@put sa sus-tina id€,@'a r~zbo·iu[.ui ,[IvilL pe' tot (uprinsuL Europe.J, .s.uibUniind faptrLJ[ ea tr,ansform~rea d3zboaielar d~ntre' Imperii in raz= boaie c.iv~ le' era datu ria cea. 'mlQ j' 'i'mporta nta a, mi.~(a rii sociaListe- Se par--e ca Lenin a fast mall degraba ind'i~ 'werent La imensa 5uferint,a pravocata de ra,zbo'i!, ]u5tifi~ cand dcest ~ucru prin convilngerea sa f~'rma c.onform C3re~a decizHLle poliitk:e nu trebu1.a sa fi,le arectate de 5eJnti.m,~n[.a l~.sm"

Arm ata ru ~a ava n.se'a,zi s p re Li n i ~ le de frc flit g'enn,al!1 e, Da,r. d E!'O a re ce 'R til s'l a im:,epilJs~ r~zboil!it cu trupa un5111fk~ent mlolblli:2.a1lte ~ ii (wg an i zata ~ d rma ta r u s i alvea sa ~,lJf~re= mllJlte intranig,eri in

~u pt'e-Ie. Tm,po tlr ~Vi8 n eln"~ ~:i to r; I n eo m p et e f:I ~ iii con d 6Ji ~a h~ r~ 11.Q'f m ~ lita ri aV'e'd :58 i fII fLY II'" re ~,i man muU p~p().rul. 1'"1lJ'S,.

Concep-·.erea p.lan.uIm p--entru revolutle

- . - ~

AS8'rtiunite lui l.enin aveau ihsa din ce 'In ce mai p utini

ill .i1

adepti, M ale ritatea liderilor boisevici lor din R usia

fusesera arestati, ia r .Pravda" Iusese i nterzis. Leni n

.. .

le-a scris bolsevicilor rarnasi in libertate, Incercand

, .

sa-i convinga sa='9i continue activitatile, dar pentru ca

cererea sa saJ a'iba un rezultat favorabit era nevoie de mai mult decal 0 simple scriscare ..

Afi rmati i le lu i l.enin conform carora inf'ralngereal m i lita ra a Rusiei si decla nsa r-ea razboa ielor civile pe

~ ,

'tnt cu pri nsul Eu ropsi erau necesa re pentru izbu cni-

rea revolutiei au fast criticate de P' e rnai rnulte pozitii,

III jI

si astfel Lenin s-a lnstrainat inca 0 dat.a die camarazii

til - ~ - - - - - - - - - --

sal. Sinourf sa~ sustinatori erau dln nou doar sotia sa

~. III

si un g. rup restrans de botsevici

til 1I

I ncidente u lte ricare aveau sa co ntinu e sa a ccen ~ tueze izolarea lui Lenin. Mama sotiei sale' avea sa

...

rnoara In rnartie 1915. Aceasta fusese unul dintre

pU'~inii oarneni cu care Lenin putea avea converseti'i L~ here ;;ii desc h ise si dispa ritia Ie i avea sa iL afecteze profu nd - M 008 rtea propriei sa le marne I' una n rnai talrz~uri a in:ratlt.atit ~IJ rnai rnult situatia. Lenin nu ,e putut nici rnacar sa ta parte La inmorrnentarea

,. ,J h b . l '" ........

acesteia i o ecarece cr Li3 r 5U .. m otivul ~ nm 0 rrna nta-

rl i unei ru de apropiate, 0 intcarcere fn Rusia putea deveni extrern de perlculoasa, ducand La arsstul sau chiar La rncartea sa .. ,

A

In c}ce!·astal psrioada l.enin .a sirntit rnai puternic

decat oricand nevoia de a urqenta revolutia, Daca Rusia 'i'e-se,tj victorio~sa d'i'n Marele Rlaz:boL 'Uoca,r(3

..

n~vo~utiei §-ar H stins. L.t8ni.n e3 an~ILizat mai muLte evo-

I-

luti:i po:sibi le ale· ac~stu i, scena riu ?i d a jUtriS Lal conclu-

:zJa cal totusi ~le vor IPut:ea f'i su bo rdon~te ~V'CJ luUei:

• •

l'ncepu't€. deja de bol~evi(i. Cu toate aC'f2stf2i3J, r,am,~rH~·a

preo('upat de Id'EH~a formei pe care un giuvernul socialist post=revolu~iona r ave.a sal 0 ia,

Len~n, N.icoLai Buhadn 5i alii bo~'Sev~ci din lE[veba au

~ .IJ' iii! •

inceput sa proile,etez.e, (onceptul noii Rusiii POSi:-ta.rist:e,

A.u folos~t ca su rsa de insp,'i rati e' misca rea p-= roletar~.a,-

II' r.

t.ului ru's de la 1905., Nu pute'8Ju oare 5,ovieteLe·.!, org.a-

nizate asemenea m~ nciitoritor de, atunci ~ sa 'fie f'oLos:it~ pentrru r,asp'and~re~ ,soc'i,al.i.smul.ui? Porn'ind de la coea.s.ta idee', Lenin a ~nc~'PLJt sa se' concentreze asu·pra Lucrurilor care s.a eviden~~eze fe:za,b~litatea (on~ ceptului' sau"

A.ceastai ,ac~'i une a. Tnceput pr~n recitirea opere tor lu i M,a.rx :?i .Engels;, urmata de cerce'tarea open~~or filosofaor pe care cei do'i'1i influentasera. Leln~n insu?i av,ea ~ noi ·e:;' re.Fr·le 0' nu C'F"'~ ra. dee'pr~ 0C'.I"I'-n'om-· ·11~ln e. C~pi+~ ~ ·Ii!'!"'!l-o 10 ~I .... ~ ~o ~6 .. ; .. IL .. ' I~. 1110 c;. .,:~", Ie rC; IU'" .... 1,···· Ilc ~. g .. : II tJa IL ~llllC:11

IM~.aterialeLe neCes.an2 'in etapa de: cerc.etare urmau sa S OSle·23J.S ca d I: n to a b31 l u mea s.i Le n i n a\N2 a sal fo lose a sea

•

drent surs'e 148 de· cari'i sil 232 de eseurL iln (,ete: din

~ r- I!

urma, manuscrisu[ a fast terminat .si nubUc.at in 1917

, ~. .

s.ub titLul ... lmpedal~smut stadlllL eel, ma'j inalt al capitaUsmu ~.ui ;., ~ Lu era rea nu a fost Ins81 pulbUc.ata in Rus.ia tarista. deoarece Had3ra revoluhei ce avea sa n inla'-

jII - •

ture JJte '1ar ardlea din ce' in ce mai puterni'c_

. -- . _. __ . _. __ ._-

~:11 5- - .. :-~.'

i :.~t" __ ..

~. 'I .: .'

t, Dup,1fI ce Len~n 's,~'a Inters la

Pet.ro g ra d ~ S=dI fo los lt dell u b l ilea re a 0.1 eze LQ'!f d i n ,i;II f,llFi l;j e" p e ntru a

f.aee euneseuta opo:zli!ra sa -rata de g uverT~ U l p 1I0VU ZIO ri UI." C a] al a ce i ~ a convins pe. boh;,r;'Vid de ldelle sale,

, "

s'- a eoncerrtret 8 p ni ,sSi ~·i ad 1II ca de

pa rtaa ravelu ti e i p e s 0 Lda{i! ~a ra 11 i ~i rnu n c lt o iii.

o

,

Cele mai ' ungi opt lnni

T 01~UI, A IN'CEPUT LA SFAp .. srrut lunil februarie a anului 1917',1 odata cu izbucnirea un or qreve ale rnuncitorilor din Petroqrad, noul nurne sl orasulu! Sankt P1etersburlg, ales pentru sonoritatea lul slava, M'uncitori~ s ufe rea u din ca uza lipsei de, a l'imente precum 9i a ingre'un2irH conditiilor de rnunca. Dernonstratiile s~a u extins, si in cu ra nd rnisca rea

II' II! f-

a devenit 0 'for~a sc:a,pata de sub control. Chiar ~'i

carneni ce nu apartineau clasei rnuncitoare participau ta manifestatii, Revolutia din Februarie Incepuse,

n .

lin rnartie, pierzand sustinerea arrnatei, care se

alaturase demonstrantilor; Tarul Nicolas al tl-lea a

j'l 'r

fast nevoit sa abdice, si acest lucru avea sa insernne

,r

sfarsijtul dinastiei ce condusese R.usia vreme de trei

•

secole. G heorqhi l.vov, de la Partid LJ l Ccnstitutio nal

Democratic s'i' ,Alexandlr KerenskL de la Partidul

,

Socialist Revo lutiona fi au orqanizat 0 coalitle, inf~i n~·

talnd LJ n 9 uvern P rovizo riu. Guvern ul provizori UI avea rolul de a ~nlocui autoritatea taruLu~, jar lvov avea

.. .

functia die, prirn-rninistru.

Leninsi sofia sa au fost coplesif de bucuris la auzul

iii! .. II!' ill

vastii izbucni rii revo lutiai, 'imp,s rta~l~ nd entuziasrnul

cu ceilalti tovarasi exilati. Lenin a trimis teleq .. rarne

~ ~ ~ .

ell instructiuni oentru holsevicii din tara dar a sirntit

• rr- i! II' iii'

T Pas aJ no rt u l. fa ls "0 los; i'~ dele. ~ i f!! pentru i;Ii ajunqe in F~nLi!Hilda. Se

de g h ii Z:1:I'S,e' ,C u aj utn r LI [ U I] e: i m,e~ ~ de p.,iir s~ a unel send :s~ ri!indLJ-s~

p .' r- p p

barbs. Un~i sustln ca 'bet CaFE!' 'L-a

- - - - - - - - -;.!

b;a rhi;e'lr"~t ,p,e L.en i 111 n U 18!1ti3J d U u L d ~'at

cele b r IJ l los ~f St Ii ~~ n .

Alexolndr KerensM' 01 f05t all d!oi:lleill ~J u~ti m Ujlll prim m ~n~'sttUJ ,a! gurvern ul u m pn~v'i!zoriu di n Rusia., EI ~i leni'n ,a,veau cateva ~ U:Erurii in C1J<m u n.. Ama n~ doi e:~au d~n Si'mbirs~ '~ar ,cUri@ctoru! ~.com u.nde' inva~ase len~:nJ. (,e~ (are scr'ises€' perso't1a~, im ca r= netulll de, note .a ~ I DJ i Vlad~:m i r despre rezultat-ele 5t1le ,E,kxtr,21nrdi rna rej er.a Feod(u Keren511k1i~ ta1t:a1 iui ,Alex~ndr Ken: ~skt f-aptu i c~ de~~' avi nd ri dar (h~i (omune~ (e,] doi aveau. sa aju~lgal in tab~ rele OPU~€' ,a,le' revel ~~iei ,este un d!nl2lJMJlnt ist,oric h1it:eresa rat.

La doua lluni de la Rewllutia din IFebruar'i'~

.'

:Kerenski a de.ve~rr. !m'~ni'.stnJ de rizbo,]:! Eiluto-

'inv,(;!~stindu-s€ apo;~ ~i Conduc3tor Su prem ,;:a I ArmateL De~i' ~~~,a COl1.centrat toota erneflglia pel1ltru can:501 idarea POZ~f[f!r Rush~i lllil razbo~~ ~rmata rusa ,a. suferit totu~i Fa urTt,eroas€!' infr,a ngert :~al~ acest I u.cnJ a lI~urat dJcUvitartea bol= ~yidlQtrl ca re instigau !I a rew ...

Ilwi e. in rand UJ i soldatU or c:'ii dvill i Ibr nem t] ttLJ m'iitl.

;Il jIJ ~ dI .!!J

1lf' ...... ,I!"~...,.If'~',~; .::"ll'i'~ m' .~~ d~ cf,·':I;r;t" ~ I ... oE:. Ib ..... ·'It!1:~I'~Fli'·IIf\~ ~t.a.~ I II ~-~~ ~I tI all\l ;j.~ U;:' I ~g: . ~ O~I !!.ell ~~ ~ i-~"~ ~~ij ~ U. I~~_UI

pri'm'i m~'~ m~lt§ ,sJuslinere d~n partea matS.ek)r, ~ij astte! ,a iinC€r(,at :sari fiept~m@ P€' ~ideril revo;IIUl~I'a-· n ari in ~June, '19'17'" Len in 2], 'retl~it sa sca:pe,r fu:gi rnd 1m F~n~',ar1d~\r dar 'fr~ld ~ii a!lit.e fii'gluri ~mportantle ~ Ie bo II~eVii d lo:r allJ fast: ,arestBl~t

1 ~

(iu to'! ,z;elilul s~u, ben(os~ ~;@re nski era mali

deg r:a b§, un pr~ml m~'nistru slab,~ ~i la un mom,en1t dat dJ ;aVlIJt nevoiie chiar de' aj utorul bQtII~evii'citor pentn~ a Inabu ii () lovitur,i de smt inil~t~t.a de gern-eralu ~ LaVir Ko:rn ill:ov, Mai' m ult d ec8it atat~, etl acea oca'z:ie Keren s'kli. 01 irna rmat 9 a r,zHor iro$i~ boll~ ,~€vice~, pentru ,;3 .s.e, lupta leu ndlm;e.nH ~.u i Korn ilov:. Acesre' anme avea,U' sa ra,mana fn posesia bo ~~evicna rl. ~ucru care ,avea sa Wi aj ute 1m '[zbanda revo= lu!iet I'll p:r'[:miele zil~e, ale Revo:lu~i'@i d ~n Oao,m-' bwie., lK€lr~ nski $.-,a ira,(hi.s fn pcd a.tul de '~2mlal dlin

n~tii'~i!'~d Ii. "Ilit"iira·r';';;-~It t"S O·p·Ii!'D'~;t",;i"~, ~li~~'n· Ir"illill &-'rF'~', IlV~~~a·._. n II] I\o..~ ~~. ~u ", '_" ""ll~~"_'Ql 1~,y.U ~u !'U. '

te! or ltJ'eval utionare n.]"~n ridicarea nodUr1 lor de

:I ,i!! ~ .~.

~Kce5 spre' pa'i art i.n:sa (rud ~atorull, Au. roraj' &hi~

p~jiu I (arufa i$'j ded'aJ,a.se sp'rij]nu II 'lfa~a de' bol~€1jf'rd~ ill navigat pe raild Neva ,spre palat ,~~, ~l-,a indrept'dlt tunuri ie, rntre dadi re, . .K'e':uenski a pa!r,asU pa lamu II deg hi iza1!: Ii'n femeie. A reu ~it cu grelLl sa ~Ia sa din lPebersbu rig ,~i a fug~:t IEIl Pari's. :De a~'d a plecart in Sta,t'Ele Unite ale Ame:~~di u nde' a dus V1ra~a unll~ sjmp~u em'igwant

t K!ere'!il ~ki Tin '1967', .A '~rB it 'i'n ,exU ~n S;t:ate.b~, Un lib:, :ail.e, Ameru ci i pa n a Ita

m· 0,,· "" F~·"" .. _, ~n·· '~! 97'0,.

- ~ g - ~~ ~ ~ - - - ,II

@C'ilJpand-5e de,

:sc:ri@'rea m@m ~ Ii'i'iilclr sa'~e~

ca era necesar sa se' tnto81rcal 'in Rusia C3[ m,ali curand cu pu.f~nta. Stia c.a glre~eli le com i:S-8 in 19105 n u trebuia repetate. Prlm~nd din! partes glJv,ernului g,erman perm isiu n~'a de a ca Uator1 pe teritoriu l tarii ~ Leni n a por-

. ,.,: ~ ..... rd ..

nit sp re RUSLd, Guvlernul qerman I ~ acort ass permJsl-

unea de calatorie socotind ca prezenta revolutiona-

~ ~

rU lu i in R u S ia evea sa sUal be'a.sca de fa pt pu te rea !a ri j ,

. ....... dl · .... "L ';;';

l.enin prorrutanc autoritatilor germlane case va ocupa

sa creeze astfel de conditii in Rusia Tncat: aceasta sa

"

fieobliqats sal raSal din rszboiul irnpotriva G;erman'i'ei.

Tn, sears zilei de 3 aprilie, dup~ 0 Lun'ga caliao~, rie intr-un tren de rna rfa:~ Len ina ,sj uns 'in qara din Petrograd si fn zilele urrnstoa re a pu bli cat strateq ia revolutiona r~ pe CC3 rl€ 0 concepuse in timpu ~ ca,Uato-'

,'0 IJ... .. , ~ ~ T l d' '~ ... E t + • t

ne I, suo tittut ... eze J~ '_. rn apr! lie , esenta ac.e'5t'el 5. ra=

tegi'j constain inllatu ra rea pri n f'orja a quvernulu ii p rovizoriu s'i' necocierea p_,acii ii eli ta rile cu care R:u sis se

~ ~ ~

fta i ..... b " .... d tf II .... t t "

a a In raz_ 011 punan .. as". I e~, capa_ ac'e's',_-U'I(J",

M',aJ"oritatea bolsevicllor care' au luat cunost:inta de

"" '" ill II

ace,asta strateo i@ a lui Lenin au desfiintat-o. conside-

~ - .

rsnd-o un act insu rectionist de nura brutalitate, da r

" IF"

" final 0, - d· l t IL' it

mtr-un ·1 na c,. pn ntr-un '.:. tscurs e .acvent. i.en m a reusr

p. _ jI

sal~ ji convingsli ca~tigi§ n d u,-] de. p,aJrtea sa" Discursuri I.e

saLI~ nu erau de fapt dewc ex.traordi'nare, dar pres'ta n~a sa die Il'i der ~ncorulP'tibi L ~'i consecvent cu ide,el'= l u r'i le ,S~ le d € lu:p t:~ r n favoa r-ea rn as'€: lo r a ti n g ,e'a Til t:otde'auna 0 coarda .selns~bil~i in in~ma ~uJdien~e~. La'r'i'nsluL d~scur~u~iLJ i ,~ strig,~t de pe' podiu m slorga nul sau revotutiona r; .Joata pl-'utrere81 ,_ sovieteLor!!·

. . "

Sarmu l si atItudi~ea lui Lenin t =a U p·lropulsat inca 0

~... J

d.atal in frunte,a boLsevj'clitor.Pe masura ce condiUi:Le de

If. ..

tra'i dl rl Rusli'a se 'In r.il3 utaltea:u. ne mlultumi:re'a maselor

- ,il II! ~

f'ata de .g. uvernu~ Ir"~roviz.oriju ;sle intensif:ica.. N'jmeni nu

If. - r-

Ip.···utea :st~ (and avea sa se ,sfarseas.ca Marele Razboi s~

- ill - oil iI!

solda!~i dezertau de pe front Tn numar mare. Armata

d'jn ~uru~ canita~ei i:si fndrep.,'ta s[ ea ne'lm,uUumirea

,~ r;l ,~ "

spr-e' gluvern u l pruvizoriuli, s~tuatia deveni rill] astfe~ d ~rn

ce Tn ce mal i p r11e trd ca lu i Lie IFi I n 511 bo Ilsevi (i!lo r:

• •

P- ,a, 7···· Ii II Ill" EL K-'e. ·-·'r'e··~'n e,k· .:., ,I' a·· d.·· ·I!eve n it. p .. ri m !m j n ~s[rlJ p- ri 111

.._. . ~U ...... '11 • __ ~_ _ __ _ _,~

'" L..... L . L . d II A. ..... u l'"d

fnatun31rea UI VilJV S~ 8: or onat are'stu~ I"n mosa all I.' e~

- - III -

rij Lor be Lsevi c ~! U rm,a rI nd nr~ n a ce'dsta su b min a rea 'fo r-

~. ~

teLor rlevolutro~are. Lenlin s~'~a ras barba. a facut rost de

r r !'l

01 p,eru ca u ~,i de g,h Izat a stflf2 l a f u g i'lL sp re' 0 ascu n:zatoa re

Tn Finlanda. Ave'a.sa rama,na in Fin:landa par~al La mijto~ (uL lu~ sleptembrie, c.cl.nsacralndu-,;;i tot acest t~mp scri=

.. " " l ..... S 'l· 'l' . I"

eul! une.l nor ucra.n~ , .... tatu, ?~ revol u!:la .

LenLn S-a Tntors p,e' as(uns La Pe'[rograd [@ inceputuL Luni~ sept:mebr~e'I' ~i a inc€'put sa discute cu ·f~9:urtle centra~e a Lie, bot~,evi(ilor dlespre punerea Tn

Revoluaionarh devin tmte

~ ,

aplicare a plan u lu i sau de r,astu rna ra a 9 uvernului

....

provizoriu. In zilele de 24 si 25 cctornbrie conducatorii

9 U 'Ie rn u lu Ii p. ", rovizo r:i u ,8 u to st ares tat i s i' arm eta revo-

• •

lutionara a ocupat Petroqradul. A,cestre evenimEHlite

........J • '-' b l d R-' l' a

ave 21 u sa nevrna cunoscute 5U _~ nurne .e ue reeve utia

- - - - .

din Octornbrie. Primul rninistru Kerenski 'd reusit sa

~

fug, a 5~~ La concccerea unui rnic batallon de scldati

• jII ,ill

ramo~i fideli quvernului, a incercat sa recucereasca

Petrcqredul, dar OJ fast Tnvlns cu u~urln~a de armata revolutionara, Odata cu aceasta victorle. ·rorlele. botsevice au acaparat puterea in Rusia,

Dup a, Revolutia din Octornb rie, Lie n in a devenit a1tat

•

de absorbit de preg,ati're'a decretelor sale istorice;

incat: abia mal avea tirnp .sa doarma Prirnul LuC:rll pe cane, trebuia .sa 'it ex.pLUna era structure no'i~ pWl~rl a h3:ri'i. Aceasta avea sa fie adusa la cunostinta

II ~ If-

Tn sovietele care colaborasera le succesul rave-

lutiei, A fast prcclamats victoria reV(l,ilu,ti:!e:isocla-

. ,.

liste s'i s-a Infii ntat g, uvernu lui sovietic, ia r Lenin a

s: ~

fast ales de catre· Ccnsili ul Sovietelor presedinte

al Consilio lui Cornisarilor Pcporului. I osif Stalin a fast pus In functia de Cornisar at, Poporului pentru, ,A.facerHe Natlonalitstllor; iar Trotki, care se intorsese ~~=~:~~"~EJ~~~~~~~~~

jII .1 ~ -

la aripa bolsevics, a de-venit Cornisar al Poporului

pentru Atace'rile Externe .. Sisternul conducerii bolse- ,,,,,,_..:..,o:,'._~

•

vice fusese aproape detinitivat.

.. ,

Bolsevicii si fiqurile principale ale noului guvern ..

care acurn avea denurnirea de Soviet at Cornisarftor Poporului, se int@lilneau adesea la lnstitutul Smoln,ii d ~n Petroq rad, Lenin s~ sotia sa ch iar aveau domid-

, ..

liu l in institut ~I pentru l.en ln era: asadar fnarte 'COf1~

vsnabil sa -~,ij exe rcite influenta asupra bo~,evi ~~ror £pi membriLor s'Dviete,lor chi.ar de a C:Slsa,. Cu 'toate ac:este.a ~ bol~evicii nu au ob~i.ri.ut maJodtatea v!o'[u ri lor in Adu tla rna CD F1Isti·'tu.a nt-a ti n uta in nole'mbr~@ ~ 9 '17.,

,

Lenin i'-a svatuit ~)e membdi partidu[ui saLJi sal ~gnon~~ re zu [ta t.€ le a ~e g!,eri lo r. P La n u:i s'e' sal 5 ~ fo [0 s.ea sc a die toatte forfeLe pe ca re le avea 'la dispaz'it~e pentru a deS'f~if1ta Adun.area Go rust.itruanta si a acap- a ra pute=

~ ~

rea ab.soLut2t latodata~ CUi scopul de a elim'ina opo=·

:;dtia pol'it~cit Lenin. ell ,elmlis pe 2:0 deoe'mbrie' deeretul

P-- rin care era infi'inltC3ia Ceka, abreviere de la ComiiS'[,i3

,

Extra 0 rd ~ n a ral p e rnt n~ a g!8 R:us.i e pe n t ru co m bat e r-ea

co ntra revo lu t~ e:i s'j' sa b otaJ" U Lu ~ .

In timpul ~ce~tei perioade 'instabite, Lenin a fast atacat de terorj~tj pe cand se intorcea .acasa diintr~o

.,." l..... .... t..... . ~ t;jj. D· f ., -If I ,...

ca oltone lin sraltneLdle.ln enCI'fle' pen~ru e'l a sca-

pat ne'v§tamat, dar ac:est i'nc~dent prevestea cal ace.ste acte de viote'nta directi,onata caitre' L.enin se 'lor ma~

.. -.. ~

L - d....... .... · . "b·ll L· ....

repeta. erun ere_ea Ir~sa C@ ·era I'mpos~1 ca e sa

maar'; ~I.l;'nd 'O:-"n 'u~..Jer- c"=" rn- - i,- ·t· - :::!Ilb"la Alnc'e' p~ Ice'

:- dj alita' _ ' 1!'I'cU -, _ e _ a _ ~Vo~,u.la !I;.I' .• ~ '.'. !U!~ ,:.

..... 111n.!5:l.itutu l .s ml!]llnni i c: a Fe ~ 'rOtSt fn b]s'i:t C~ sed'iJ iJ a L c'a r~~'et-lilJ l:u i 'Q'e'n e f.a l d t, b,o t~e'ili c-i [0 r pa na [!~ m uta'rea!! cap it.a l~ i 'liEi M os clova. i1Il11E1irnte de QI fi pus in 4;lliPU(;:are. ,p[anul Revo!llll.~~'~i din Odomoiiie .Ell IO.st [;oncepllJt

. . L . . lie· I~· ~ t

a~~cl •. Ie:n~n :51 .SO'diJ :sa au !J,~Cl!lIIL, P' ~nJi"'U Q

. ,

VFeni9 in et~d~rile IfDstn[utullUL

Violenta. se .intellsifica,

"

l.enin deven'ise conducaioru t de, f,act.o i3 l RU5.ieL sf 5,e

- ,~

con'fru nta cu p robLelm,a pozrtiei pe care R'usiei tre=

buia sa 0 ado[pte in M:areLe R'azboi" in can~ erdiU 'inca impLicate madle puter~ aLe Eurupei:. 'De~~ pr'i'orit:21te

b" '" l ... t""" ., Ib L .. .

avea Inelnl~",e:s apCirarea ~arl.l, ,0 ~9"VICII se opuneau

totu,~i cu tar'i,e' Inceperi t negocieritor de pac-e'., Dec·i..zia

.oiL Ta ru ~ N icc La e. ! I ~~. 'fd,rn ~ Ud, sa, 1L'i3 re .131 ·aVLI~, Ci so a rta c.r u d.a. Ac e.a sta if,otlog' rafi e a fost. .fJ"eaJiLi:zaHii. ina i n tea Rev~ lU'~ ~'e.'i. d ~ n 19 '17., i d rtna Alexa nd 1r".81 i3 fostt n e Il'!I oat.a Renlln-e.·j;

II t" ';:j

Victoria; a Arwg liei.

sernnarii unui tratat de pace a fest luata intr-un f na l~ chi ar ina i nte ca a rrnata g erma n al sa ~ nvad eze Co pitala R us iei. Od.at.a sem nat tratstu l de pace de' la Brest-Litovs.ki Rusia a lost fort8l'tal .sa ace€! ote n iste stl pu lati i n efavora b'i le. M a i' m u Lt,

IF' • _ I

pentru c.a in tratat nu se afla nici 0 glarantie a fap-

tului ca Gerrnania nu aves sa rnai atace RUs.ia, s-a decis irnediat rnuta rea capitalei mali' departs de· llnia frontu lui german, ta Moscova.

8 __ _ _ _ __

In noua c:~p'i"t~Ut sisternul autocratic Sit l.u~ Lenin

s-a I[']asprit ~i rnai mutt Ceka ~'i Armata Rosie erau ral~,palndrte pe tot cuprinsul teritoriulul, urmarind reprlrnaroa Cadetilor; a: rnernbrilor Partidului Socialist Re.volu~ionar;, a mensevicilor; ~i a tuturor celor care nu se contorrnau liniei politice a bolsevicilor, Bolsevicii

. 8tJ' dat partidului Lor noul nurne d,e Partidul Cornunist Rus, ~i ,(3'LJI facut clara politica La r de' 'i rnplementare a no i ii 50 C i eb3t i s oc i a li s te.

- - - - - - -- {. - - -- - --

Dar provizii le insuf ciente de h rana deveniserf 0 pro ble m,a: majora 'in erase. Lenin a ordonat sa Li se dea arrne rnuncitorilor si acsstia sa mearga la proprietatile rnosierilor si sa, ia p roviziile p,,€ care L'@ gas~sc~

J ~ ~ . .

folosino forts delca era necesar; ·tarsl indurare ·fata de

. .

oricine U s-ar irnpotrivi. Acest lucru 1'=~1 provocat .~i mal

ta r-e p e rev(lLut~onari~ acestia inceoand in cursnd sa

r- r- ~'

ceara executia If1U bti:C3. ori F1. spanzurare, 8, unor mosi-

- - ~,~ .. ~'. . ~

eri insemnati.. Lenin sirntea ca era necesara terori-

~ ~

za rea cent r,a revo lu t i 0 na ri lo r. Ac u m ~ pen tru e l, men =

ti nerea PO" ozit i e ~ sa lei n fru ntea C Q n si l ii u lu ~ Com iI sa ri to r

~ ~

Poporului devenise singur,a sa. ratiune de a fi,

in zorii zilei de 17 iulle a anului 1918, a avct loc un evenirnent cu valoars de sirnbol pentru schirnbarea ce se petrecuss La conducerea Rusjei~ Ultilmul ts f; Nk:ot~e· aIL ll-lea, Irnprsu n~· cu tcti rnern brii Iarni.li,~:i .sale~ .8 fast impu~c:at Dinast~a IRom(3 nov ~ C.el re c-ondJu.s.eSA:' Rusla timp die s,e,cole'~ acu m apusese .. Metod 0 Log 'i a po Ut~ cal a t.u i' Le n i n d !@vetll is ~ e LJl 8 d I~-V,~ ra t: pUna de cruz~me .

Vi:ol'~ nl~a po lit'i:ci i' ll] i l@ni n ~v~a sa sp~ reas.ca po.si·=, b iilitatea decta n sa r~~ un ui razbo~ civ~ [. 'in R:us.:ia _ Of~teri i

~' ~

f.oste,:i Arlmate I mperia1le R u,se s,€'! a'frlau pest,e' tot

d e'-a Ilung ul lnti nsutu i teritoriu i avand in su bOld ill1'@ trupe numeraas€", Aceste forte capat3i.sera numeLe, de .Armata Arba~ pe rand fo.r~ele' no~i aLJt(l'raa~:I eralu cunosc:ute sub nume·le de .Armata R09h~'. Cete' doua tabere au purtat baltalii: T'n fi,e·care reg'iune a R:us·i·@ •

... t ..... 1:.... • • 'i'L .... d .... t· . d-

lilt r-LJ n razuo,l, C~VI - (Ie avea sa .' ure:z:e c:ar~ Iva ani ,,--·8 r

intr-un fi'nat Armata Ro~ie" organizatt:al de- TrO'}ki~ a inv~ ns s,~ a lbH d U 'fast z:d ro b,~ti.

~I - ~ ~

Pe 30 aug ust 1918, Le n i fII a fost ~'nca '0 dG1t~ '~i nta,

unui ,ate,ntat.. De data 8C8,asta a fast 'Im'p_ uscat

, ~

glloante le p:ri'ei nu lin d u·=[ d QUa ran i 9 rCllV~. A, r~u?~t .521,

.5upravietuiasca, dar se pare ·C,8 diin acestr moment sta rea. sa nafalt~ i sa l.e a in C'f2,nutt sa se in r·2],utateOlsca.

~ ~ ~ ;,I

Sp·re sfa rsitu lace l.u iasi an $-'a in cth eiat Pdm ul

_ - ~ tf.

Ra.zboi· Mondi·al. Cand OJ aflat acea.sta, len~~ a ~nfor~'

mat autor~n3J"tlLe g-.-,ermane ca Rusia denunta Tratatul

• •

de La Brest-Ll1oV'sk. Ge'rm.ani'a fus8se invins.a in

Ma r,e'[,tf;; Ra zboi I' ~~ Len i n era sig u r cal Tntr-o buna zi' va izbuen'~ si acoLo 0 lrevoLuth:~: sociaU5ta~ ch~ar dacal

~' ~

deocamdata nu existau se·mne de, revollta 'ina·unt.ru~

soc~etat~ i g' •. er,m,.a ne.

. '

'17

sfaral

,.

o nona, politica economica

A'Di\i]NfS~l-RAT,[A pl\TrrIDU ur C(1MUN tsr rU5 care repurtase victoria in razboiul civil a capatat controlul cornplet asupra marilor erase din Rusia Lenin continua s.a, se 9,8 ndeasca La lupta revolutionars. Eil spe'iCl ca succesul rsvolutiei i'~ Rus'ia avea sa dud3 la ras-

- - ~

pandirea socialismului pe tot cuprinsul E:urope~, apoi

Tin lntreaqa lurne, Pe 7 rnai 1920, seful statului polonez .Iozef Pitsudski a invadat orasul Ki:ev din Ucraina,

,

un incident ce avea sa duca ta un conflict arrnat intre

Rusla si Polonia

,

Armata Rosie a invadat Polonia, dar a suferit 0

,

mare inh-,anlgere Tn bat~H~,a de la Varsoeia. Lenin a

fast socat (Bind a aflat de aceasta infrangere. Asttel .58' na ruiau planurite lu~ de formare a u nef federatii soc ialiste C LJ prinza nd IRusia ~~ restu [, Europe]. l.enin simtea ca dac.al ideea socialisrnului universal avea sa

•

izbandeascs in Europa. toate prnblemele socio-poli-

tice ate conf nsntului ar f fnst rezolvate.

l.enin se vedea obliqat sa=~·j schirnbe strateqia. EL se opunea intrcducerii unei noi pclitici eccnc-

mice [tn lirnba rusa t.Novaia Ekonomiceskaia Politika" ~""C'ii LJ oreso trtat IN·· E p ... J Ari!:l ~e+'~

.",:: . ~I K· ~.3a I ~: [G': .'~'Uj ··0" illl ':, - I .' . ~I j' .' b~(;i.at.r;J

t" -. ..... d f · t -L·' d

' . . . . . .... .... .... ..... -, - .. , .... - I· I .. .

p o ~ t rca p reve e al re o rrn a rea S 1,5. ern LLUI . e.

~ .j!. lt i d L '" ~' - "" l ind

cotecta re ,0 recouei .. e .a ta ram, In :OCU I n

~

.. cornunlsrnul de ra~bCld'·· cu 0 abordare rnai li berala, Tin care taran~ ~ puteau sa-si pas= treze 0 parte din reco~ta pentru a 0 vinde, PentnJ bolsevici, care isl doreau un control

,jI! ill

eeo nom ~ c to ta.l as u p ra la r'i' i j ca ra c.te vi sti cIle

de economI,e' de p" iata aile NEP,-uLui le,rau

~

extrem de iritante.,

La urmaitoruL congres al p,a:rtidu ~ut

... ....... l ..... d' b "" IN IE p.. I d·

I n:58J~, In ac sa 5e I .. ez •. 8itaJ I - .'- LJlIL~ .. 15-

ctJ'tiiiLe :5=au axat pe p,robLema s'i'ndicatelcH': noua noUt'lica econom~c~: nefi ...

- I'i"

ind C3 n~ [,izata,. Pe parc:u r-sul congre~

su lu ~ S=d P etr-e (ut un ij nc:ii-, dent care, a distras ,a.tentiia

- . _. . . -.. - ,ji'-

18 ~ [i' evi d i ~i ~g I,.)! i n~tglil~t f,J r~ m u [, 'g !JJ''Il,e viii ~ a IPetro,g ra d" dar in rn lEI rt Ie 119 ~ 8 i a UI d eik:i's ~.al,-l m ute La M 05COfV~. 'Pet IilOgi r'ad ilJ l. eli'".a rn aid u'fi.d [, de a para t, f Iii nd rna i a P rca p,e de 9 r ~ 11 j:'~a ~'i 1m:; i Q re III d e at'p'~O''!Ii ~,io ~ at.

1 Len i n 1m p reu 111'21 leu ,so,~i a, Tn :S at u l tGork~! intr-o fot~gral'file dln 19:22. ~e' acurn ina lnte ~ sa n,i3italtea litJ i Len i ri avea ,sa se

iln ra u tat ea:s e a contl n iJj U'~

'I

deleoati lor; Pe 1 nsula Kronstadti 0 baza m i lita ria forti-

::::J •

ficata a ftotei ruse ~ a izbucn ~t 0 revoLt.a a rnarinari tor

sovietici irnpotriva primului guvern bnlssvic si armata

.... -

rosie a fost tri miss, pantru a: 1'nalbu;?i revolta. in tot

aces! h8;06~ 'NEP-uL a [recut prin leqisletiv relativ user ~ii' a 'fast pus. in aplicars din aprilie 1921. Mut~'umitall T'n parte! acestei noi polltici econornlce, Rusia lncepea sa

..,IJ.a. ~ sa m·· . t"i ,;5 d· a, t"'1.Ai r- m"':!i III '?'''=i, r,Q,

Ilh::;:,iO ... 'C; I ,I lie; . Ii;;' II lild ~ IJ.. .l:..~ !C.

o adunare internationala a cornunistilor Ide, p e tot

II' III

qlobul, Cornlnternul, s=a tinut la M05coval~ pe 23 iunie

1921. C u csteva :Z'~ le Inai nte de sfa rsitu l conq resulu ~~ un l.enin extenuat si-a dat seams ca nu 0 :sa poats s~ particlpe la cerernonia de inch~dere a conqresului, d eza rna g~: n d a stfe l m asete d e oa Im,'e'!I1 il ca re :5.= a u a dI u = nat ca sa-l vada, Sanatatea lu i Len in lncepuss deja sal se deterioreze.

o casa mare

lenin suterea de rniqrene cronies .si de insornnie

"

si, decarece sta rea lu i de 5~ln~t~te se inrautatea ~

l.enin nu rnai reusea .sa lucrezs in prog. ram normal,

J • .

.~

Doctorul sau a insistat sa ia un concsdiu prelunqit. ln

aceasta perioads de convalescents, l.enin s-a rnutst ln satul GOlrkll. dar a corninuat sa conduce sedinte

, .

ale divsrselor cornitete si consilii, PoUt~,ca dev,e nise

"

o carte integra nta a f intei lui Lenin si: devenise deja

r-' I! ,jI •

imposibil sa separi ernul de politics.

In cele din, urma, Lenin s-a mutal intrr-o casa Imare dill1 satu l Gork.L de r neU:nistea ~ui nu l-'a p.,8 ras~t. Casa

. II!!I ~

s~ Vlec.~n~tatiile O'~ei'ieau un Iloc minunSlt p· .. eritru un boL=

~ ~

"" L - '..... "l" L..JI· ".tJ," •

if"'1 av In co nva. e s;.clenta ~1 ~e'n ,II n avea.a iU I sp OZ'I~:I e ~ ~ LJI n

b"L .... il f 'l ....

autt:omo _II. pe care pute'8i sa~l (Ji'nse'asca p~'ntru a, se

"

pUmba" 'lins81 b08~a care n pmvoc.a ,s.ufrer1ln~a lu~ LStllin

i';

nu era de nat:ura fizica,. III deran]a ·faptul ca nu Im,ai

P lit,e'a sa lu crez'e, ta ca P,C1 c~tate, max:!' m,a '.

Le n ina; CtO In.tfi n uat sa ,t ri;l'iia sea La G [) rlk i ~ (,slat 0 ri n d din ca r1ld fn calnd parna La M05cov:a,.

in l'nb~riorl]U, p,~rt'idul:Ld a existat 0 de:zbatere daC81 L€'nin i3JVt8'i3J _s,a fie tlil'mis Cal repnE!'zle;ntant: aJ partidu-

.A.

lui ~a i'nla In i r'ite i.nt:ernatio nallei sl[)ciaListe., I n f~na L

, , . - - ..... - ... . - ..

s~a aii uns la concluzii,i3 ca rise'U~ unu'li 81tentat La. viata

J ,~

I' • l .... ,",,' ..... d l"· 1

'~Jj[ I eo ra Iml u t p re,a mid re cal sa p(N3Jta rn . - e p I till a (:@s '

roL San altate'OJ d i' n ce '1n ce rna ;i: preca r~ a lu~ Le'n Ii n 11

,"OU ...... .......!I 'w! d '. '. f-L ... ,. d'

'~a(€'a S8=SI P!,2H ua lin In' uenta .sa lin f1r··.artill·.I.

~ ,~~

Pe 23, apriUe 192211 Len;:r1 a priimit un sfat din

partea docton.]~ui S8U despr,te' cum sal scalPe de durer~te de cap" Doctoru~, recomanda.se' de asemenea ea g .• Loantele d:iin capo: ul lui Lenin sal 'ffie

, "

extras e chi ru rg i eta t; ins,a, alP e rEli~ i,a n u avea S81 'f i' e Ie fi ~

cienta" 0 luna mai tarziu, Lenin a suferit prilmluL :saL]

, 'ta c~ m u rit,i, intn~'a qa P;I,j3 rte d rea pt.a a

~ .

~ Roths ROiycle - ul off~ ei al fa ~o sit cle Lell1ii: Fl. A f():sf m ~ d if icat ra d ica [ pentru a race, Ja,}a teribilelor

'j er n i ,!?,1!I S est a.. -[] bi e ctu l ca re

•

si-ar 'fi dat jos rnasca de adjutant credincios si, aruncand-o departs, si-ar ff:i propus sa puna mana pe puterea deti nuta de Lenin.

in octornbrie 1922~, Lenin a ignorat cornplet staturile doctorului sau 5~ S=Oi inters hotarat la Kremlin, '5-

,

seaman.a cu 0 om~da", este senila !Ul n ~ i ta Uti c. Cod re ,a fo st m ontata poe CD cest Rlo'lls, Ii! OI~lcle,.

a fo losit de toete resursele sale ca sa devi na presed intele cornitetulu I centra [, ~'i' apoi a luat parte La conqresul international al comunistilor. Lenin ins211 nu

. ...... d.... f . ...... d Il IJ,...." l ....

mal reusea sa -SII' ascu n:_~a starea l iztca ' __ eptora ui: a

r. II"!

'Wata de cei din iur;

, ~

Pe 13 lunie ,8 ace luia si an l.enin suferise un nou

. -

atac cerebra L si a fast 0 b Ugat sa urrneze trata men-

'[U ~ prescris de dccto r' ~ U niste a bsoluts, l.e n i In vedea

,

cum se apropie sf,ar~itu~

vietii sale 5~ si-a d ictat te.s=

;,II ,~1Il

corpu lui S8U era de acurn paraUlat:3 5'1' vorbea cu rna re dlticut =

~

tarnentul politic, l.enin .s€? temea de o scindare La varfull parridului si de posibilele lupte intern e. Lenin se gand ea la Stann si la Trotki ca la posibilii sa~ succesori, dar nu i-a numit niciodata ca stare Asta se datora

- -- - - - - - - - - - - --- - - - - - - -- - I

tate. Cu toate aces1tea,~med~at ce a inceput .sa SF2' sirnta rnal bine, l.enin s-~ lndreptat catre Kremliln, zicand ca vrea sa ia din nou hat,urHe puterii Tin mal~nae· sale .. Lenin nu putea sa, suporte ideea ca alti rnernbri de- partid folosaa u puterea care ii epa rtinuse nu rna r lui.

La al 'l l-Iea mar-e conqres, Lenin a trimis ordine din casa sa de La Gorki: rnernbrii de rand ai cornitetul central al partidului cornunist trebuia inlocuiti. Figuri irnportante din partid vroiau sa scape de cornitetul central, Com itetul centra t a tras ccncluzia ca Len In isi p ierde

"

s'i rntu L echi UbrLU lui politic,

'fa ra indois la credi ntei lu i

,

l.eni n ca p€ ntru ca i d ei ~.[e

..... L" II

C uiva sa sere a lz.e z e ~ ,9 cle' te

"1..J'e·1 trebu ie rea ~ iza 't-.OJ C 1).." ~ r 1_ U 'IL· rG ... I . _ "'"'0 llt .. :- .. ~.-'-:~ I~o_-

• III ,II 'I ~ . oS;

., LI derli be l~,!3VliC I '" ~ n ,s.la n 9 a e,st~

Lenl n, va r la d r~,a pt~ sal ~ Tre] k L la

d re,a'~t~ lui Trot k ~ este 5 t l1;I [~n.. le. ~ i n ii cOiilside-Fa nl@' Starlin si Tretki Idllent 1C!il!,i

rr. • II F

ma'i pu'tenrnJcT camenl dim part~d.

d A ~

_ e persca n a. rn C.81 uza.

Pe 21 ianuarie 1924 l.enin a suferit al treilsa atac.

- - - - - - -!!II

care l-a 'facLJ t sa-si piarda a proa p:e (om plet centre = lu l. casu pra corpu lu Ii sau .. Ave.a sa i'~,1i pstrsaca viata ca un ~ nvalid La IG orki, Dar in a ceeasl zi, a i ntrat in

, -

coma din cauza unui infarct. La ora 18.,50~ 'in pre=

zenta sotiei sl a su rorii sa le M aria, Len r n C3 m u rit la

• • •

'varsta de 53 de ani,

Conform dorintelor sale, autoritatea politica a lui Lenin nu a fost transferata nirnanui, Dupa cum a pre= zis In .testamentul politic" ~ partidul s-a scindat ~ii in csle din u rlm~ti losif Stali n a obtl nut puterea a bsoluta

Unde se aft:a puterea

I In itistivele politice expediate de' l.eru n di n satu l Gorki erau adesea Tn contradictie CILlI interesele conduce-

,

rii partidului si pana s.al'-~i dea searna, prletenul lul

lenin de nad,eJ~de', Stalin, devenise dusrnanul lUI

,

ideclcqic. Se spune ca La un moment dat Stall n ..

len I n a fost un i ulb~~to r ,a ~ j'ocu I U!'~ dE!1~,~d1 toart~ vt~~!;tt, .S a~, dar ~r1 2llce I,a ~i' ~,i m p ,e,1 a Cillezut (3 $ahul es,t,e doar- un joe ~'~ nim,ilc mai mu~t. A inv,a';alt sa ,jo21c,e caind e'ra in cal ado,l e.scent., Du p,a oe s...:a- m ut~t I'a Kaza n, 'ea ,sa mlea rga la 'f~~H: u Itait:,e~ deve-

d - - ' ~

11 ~!s;e lej a un pa!si nnat a ~ jocu:~ tJ i. Dupa .s p U $IE: Ie s ot~iei lu(~ Le n~n r fn t[m p u i 'Vwe-

~iJ] d ~n ,~-x i I, Le 11 ~'n jllH:a ~ah de ~,a ra,sa ritu ~ piltl al ]a '~IPUS u ~ .sOil rei lim , len] n eJa un

Q'lfll'ir! II "7", ';;!I cj&' nri n: n·· ';lj·fi.u If'=il if' ~ ;:;::';·d iC '=·1 rll'l.i!':iid ~~ ("'~ I\: ~ ·h· U~l' n I~' ~, d' ~ f!"a'" t- -, - -n ~·a f!" e'll (, "I:·=a· ~"I"=

";;,1; ~ ""!!.i!!!<,, '~;;>'IO, ,pr' - - ~ Ij., ~ ~ ~~~, ,~~ . og l' "'II~· ·I~'!::'II ~ 'to!:'!, . II _ '1.11 'P;;:; . - ~-..... I, II _ ,J,., .... ~. 1-' h..J.I 'u

sit ascu~im,@a m.i'nt.~i in eoest j.oe ~a fel 'C:Ulm ar fU: 'faclLlt-o 'in rezolvare\a une'i pro-

-bl -I- . "

..••. em,~ po, I'tuce se-noa:se.

ScoPtJl,~ui lenin in (.urS'lJII! Jocului nUl e~ral vittoria1 d' p,~acerea unui joe con=(t~ Len i'n ~'ra faa rt:e :sui t:.t: in ceea i(.e prive~~te' reg u!lr~ ~€ jocUlhJ i', Ca nd se' confn.l nt~ I( LI un ad ver:sa r m,a] p utem-n ie,j' ii c.e re~ i m pertu rbabn sa Joa(,e. cu ha n d i Cd'P, i area n d

j uca (:U un a dve r.S(3lf .m,dlm slab, S€ oferea vo I untar S~I j oa C€ chla r e ~ CUi ha nd iica p,

At"t~ .... ~~ 1,I'iI"'ii ii'.;."'Nf!" -m'~·1 ~j""IIl...~in'Lr~'t!- D~""'~ -p·~~~n·~r-ILII ~,-5,,~ i r'~"III""~ s·~ ·o~""~ illl f!"oil"ll"o· ... m·'

jj;11[j bl~U U'II, I Jllu'",- ·:Iu '~'Ii. .. ;U IhIUI[;iII!l,. - U\...u IllliL'G I !G'l __ . .i:i;OI'!U ,'li::I'!U~u '.f] J .... u",,-c' .. '~,IIIF'~ ·1 ~~.

tate' cu ti,ces.te ,ad~:ugl~iiri', Ilenh~ se p I,a ngleaJ c~, 0 p,a rti di intre adve rsa'ri de: G~Jir;i br'E dif-ew-ite nu ,e:ral del DC ii:~1teresa ~lti3.,

....

.. Leni'rlJ lucand ~ah ~,1.11 Bo'gdanov' la, Fe ~ed ~ n~d' Lu i GOI~k~i pe ~jln'5ul~!t! Ca pi nl~, i'n ~ taiUa,.

se"

.' .

- .. ". ,"

1\

"-"a'- .

~.' .

. . . - I

. . .

'. r'" "a -v-· -1'-

.... e- . I', ','. . •.••••.

,

1917' a fost anul de cotitura tn isroria rusa, Purerea teribila a, revolutiei clasei muncitoare a. distrus dinastia

,J

.. d ,i, 1 .... A" R ~ 'F' .o\,_ 1-.... ... h 6' 1 /I;, to;, d ~ '1' ..' ....

'. '_','. I' C . - , • 1 '"." . -",.-:-"-:1 ,. "',-. " I' . ','' ' .,' - -'. , .. ' " .. '. '"".-'.-' ',~,' ', ,·· .. ·'··1" !,." ", -' .. ', ." .

care t Jnp I te trcr sccoie staparnse ,",USIa .. r-usese ~11 aturata vee I ea putere ast 'e. meat .'. ecizu 'e. sa revina

poporului? Lupra revolutionarilor ahia incepea. ~ .

SBr:citul P erioadei tariste

x, ~

., A fi,~ revo lu ~ihj'na r d j,n 19T~",

n tvournx RUSA F.5TF. C()NSlDERATA eel mai !\J:,mportant eveniment istoric al secolului XX. Cu s~gurant,a a reprezentat un 90C pentru rian-' d u i a l,a tim p u rilor, p rim: fa ptu l ,ca ,~ :£'g U diu 1 t IP e n = tru prima oara capltalismul dominant. Conditiile .5 ocia Le· d [n R:u,s ia seco lu lu ~ a 1. .xD< -lea au favo rizat intr-un mod ineqalabil izbucnirsa revolutiei.

rn contextul 'in care eccncrnia tr~H:Htjona~al agri~ co la: lasal de do rit In u rrna eli be ra rl i sclavi lo r si a

,

in d U striatiza rii ta rz i ~ I con diti i le socia le a u ere-at

.'

rnediul favorabil pentru ca liberalil din class de

rnijloc ldenurniti Narodnikl si rnarxistii qen Lenin s,a S~ afirrne,

Prirnu l va l revoluti 0 nar; eel d j' n 1905,. a fest

~

reprirnat pri n concesiile facute de Duma [Camera

~ nfe ri oa ra a Pa rla rnentu lu"l R us)! da r revo lu tia a

•

Pete rs burq, revo lu ti 0 na-

.'

ril care fusesera exilati

,

s-a u i.nto is Tn ca p ita La rlJsa", Existau acurn doua 'Tarle care COnClJfaU pen .. ,

~ - ..

tru a p relu 8 controlul '~a rii. I n a cest fel, $=a al_] u ns la

- stru - tu r; de "P ute r~ d ezech "I Il·1L... r'~'~":;' ;eo 01 d ivizata

o ,~ . ..r [~" 11'C::i! ILl c..I. Vc; 'ri:;;, ..• C '..:;;'6, I. U alia ~ " VII,l;.g ~.

o po rtu n ist LJ l Len i n s~a Iolcs 1"t de structure d ezechilibrata a puterii pentru a-si aleqe mornentul in care ,~al se irnpuna. Acesta a condus un atac botarater O'SU pra 9 uvern u Lu i p rnvizo ri u 91 ,8 S usti n.ato'rilor sai. Astfal, Soviatele !?:i quvernul provizoriu nu mai erau solidari 'in preluarea controlului, -c~ erau acurn adversari care rsprezentau clase opuse, Aceste cons I: U i se lrn p ra~t~.a s'(2'r,a in toate reqi u n i La R usiei II da r n u rna i sub COin d ucerea luI len'ii n a u ajuns sa reprezinte 0 amenintare pentru guv;ernul provizoriu,

II - f'l - - f - I:,.. - ts _. ~~" r" lc r c: ~ a IIU ~ 'L~ ji"j; n >:!i """ ...... n',jo! 11""111,11 at

,n uen~:a uO _5evh.,.~.O· ~I _ L ~ )c-I!.i.~·. '01 6U:.".:~nll!;:,l!d,

p.' Io!' rr

dernonstrat cal oarnenii nu mai erau multurnif

jII i!

de traiul lor sub conducerea tarilor; R,e'voLut~a, din

u ,

februarie a reprezentat un catalizator pentru dis-

... Crl!'c'j'~laltQn!!L AUIFora

. ~

truqerea, r'n cele din urma, a R'omanovHor. ! n spa,-,

te le m i:sca ri La r revo luti on a re, se ascu n dea un

~ JII'

nurnar fnarte 'mare de oarneni, oeea ce dadaa un

plus de avant revolutionar, care ,a culminat, In cele din urrns, C:U varsare de sangle.

Dupa ce revolutionarii ,au recreat Soviet-ul din Saint Petersburg. corpu rile leqislatlve reqlonale au. decis sal ia puterea ~,~ sa se constituie intr-un quvern provizoriu. cu sprijinulliberalllor; Odata cu recrearea Soviet-ului [Consiliu, orgaln de putere] din Saint

Sovletele

sa c reasca in i nterioru L sovi ete ~.or! fa pt ere a chj!? la .. ,;R,e,voLta din iulie". cand soldatii 5i rnuncito-

• • .i! ~ • ~

rii r pro- bo l~le'vJ ci s=',a u rascu [at lrn potriv21 g! l,jJVlernu _,,'

~u~ prcp,iizoriu,. K1e'renskii' a ordon2rt are,s,tarea \id~'-' rH,or bots'8vhc:r ~ dar Len'~n a reusit s,~ 'f'~ga s~' sa se

J1 ~ I·· ~

.ascunda, in Fin[,aflld.a~ unde a terminat de scris

co rt:,@,,o ,.Statu l si 'R eva luti a'·'. Tn a ceast.a tu era r'e~1

• •

Lenin af~rma ca statul este U[l 'instrument de, o~ri'-

mare :soci'aL.a fDlosit: de el~te, pentru a cQIf1duc,e' ~:r cal 0 stOcretate comunls.ta fara clase soc'i:ate flU

T Lenin se adreseaza unei rnultimi La 0 comemorare publ1c~ a lui Karl Marx,. Fotog,r.afia, a tost fr,actlta in

921 la ,M05CO'VaJ

Sold - til cltcri, s,i taranil 'Voua, vi se A credinteaza

,. 1I'.;r .Il' .II"

realizarile revolutiel, ,~ emoc, '~_tl_:I. sl "ae'i'i!

quvernul provizoriu, care ss inchisese in Palatul d e ~ a rna, a cazut, La 0 ra 3 n oa ptea Co ng resu L s-a 'int:ru n it di n no LJ] ,;; I Len ina p rezentat p La nul general al noului quvern rnuncitori lor; ~aranil.or !?i soldatilor; inc edintsndu-le realizsrile revolutiel.

III !I' "

dernocratiei ~~ pacli, Lenin a prezentat pe scurt un

~ d '..... L t"

pian oe guv'ernare, ca re aves sa so unoneze pro-

blernele iqnorate de quvernul provizoriu.

Pe 2b octornbrie Ccnqresul a ernis rnai rnulte decreta. printre care deosebit de irnportants au fast. decretul asupra p,aci i'I' care proclarna sfar~i-' tul razbo~ului'" ~i eel asuprs pamantu[,u~~ care' jus= tifica actiunile taraniLor r1,e intreg- terltoriul Ru.s'ie'i

II iJ' t" ' .

care-si irn p",Ei rteau rnosi i Le a ristoc rati Lor. 8 olsevicii

LJII jI!II ~ tf

;;,~ alte partide socialists au intrat 1n conflict In

p rivi nta cia m p 02 iti e il Sovna rko m u tu i (SClV~ et u lu i Cornisarilor Poporului], care avea s,a dejina puteres exec utival ~i leg isla t iva a tu n C i c.a nd Co ng resu l nu era in sesiune, Mensevicli si Partidul Socialist Revolutionar s-au retras din al dciles Conqres al Sovi etelor; ced a in d u-le bolsevi cilor centro lu labs 0'='

,

lut a su pra 19 uve rnu lu i.

I nte resa nt este fa ptu l ca in p riJ me le dec rete ale lui Lenin nu apsreau pro- rninent nntiu nile .. sociali 5 m ,. ~i i,' ta . a". Asta sa In ',a m p lea pe ntru ca in pe ri _

oada aceea era Inca Ioa rte neclar cat de adatlc ln t:e ritori u l R u si ei 5 ~ Inti n d ea pute rea no. UJ lu i guvern. Socialisrnul era ~nca un concept rslativ nou si fusese dear va 19. mentlonar drept unul . in

~ i

SCCJIP·· uri lie revoluti e i +

~ ,

poate coexista cu ide'ea de stat. Lenin a recunoscut potentialul irnens pentru rsvolutie In randul tarani[ar si rnuncitorilor care reprezentau rnarea rnasa a societatii. Cu ~ lte cuvinte, e[. a intuit ca acestia astsptau dear a ocazie potrivita pentru a scapa de sub juqul tarist, in .Statul si Revolu!la" Lenin a realizat 0 sinteza intre ideile rnarxiste si

•

a spi ra] i i le mas€! lor o prim ate'-

La sfar~itul lunii august" proaspat nu rnitu l In tunctie cornandant suprern at arrnatei ruse, gene~ ralul Kornilov, a decis 5~i intervina i situatia

•

.

haotica din RUS~~L dupa evenirnentele din iulie.

Kornilov C3 afirrnat ca .. l.enin 9~ spionli lui ger~ mani" ar trebui spfmzureti, sovietele desfiintate, disciplina militara reinstau rata~ iar quvernu l pro,~, vizoriu .restructurat". Kerenski, nefiind siqur de lolslitatea fatal de quvern a generaU'lor sai,! a ,aple~ lat loa alj uta ru l bo lsevici lo r ~ ii a forrnati i La r lo r pa ra ~ rnilitare. Garz'He Rosii. Rebeliunea lui Kornltov (3,

,

tost suprirnata, mar liderii botsevicl care au (OndU5

lupta Irnpotriva acesteia au devenit ~i rnai populari, 1 tJ1I se pte m br! e be lsevici i de,ve nd sera 9 ru pa rea rnajoritare in sovietele din Mascova si Petroqrad .. putand conta asttet pe uri important sprijin politic, Ei au inceput pre,galtirile pentru tcrrnarea unui nou guverlll ce urrna sa-L Inlocutasca pie, eel provizoriu c U ocszia ce lu i d e'-a l d ol lea Co ng res a l Sovi ete lor din 2:5 Octornbrle. Confruntarea cu gLJIvernul provizoriu se apropia "apiid.

Ga rnizoa nele din Petroqrad 9~ aLte institutii importante luasera deja declzta de a sustine puterea sovietics, U)1 comitet rnilitar revolutionar fusese intiintat in eadrul Sovietutui din Petrcqrad, in tirnp ce sub conducerea lu:~ Trotki se punea La punet un plan pentru elirninaraa fortelor guve = nuru~ ~H::~v~2QriLJ.. In ziua ,Cangre'stJlui SovieteLo~ Arm,alfa R09i e (fa rma,[al 'rn p rinci pa [, din mlu n cJt,ori i de tar ,uzine) s,:'"a rasculat crClnform p anutui, impo-

triva gruV'lernuLui pro-viizorl U[m ca[le n-a r'ezistat pre,siu,nl~ mul,~'itmi'i' 61 a c,azut..

~ .i!'<

._, Bi F"OIU!I[ foles it d,e Lew"~1i1. Luc ra r,ea

.. StartlUl sllR!evoluUa ~i,

.- jI "

a f05t. se ri sii j'n tim pui[ scu rtuh~~' ex'i[[ din fin.L:and'~'1l 'I!J fu~ie Lren i nl ,a fo st

,o.lbU 9 at $,a :SE!' ,Els.,c,undi

G;uV@lrnutUlProvi:zor'i:l!J . Tn aa se ,aUrma ca' tre c:e r'ea de· la 0 natiune a

- - -_- - ,~ -

blJl rg,h ez iei: La una a

proleta rliia tur~l!IIi, nu e.~te posii:biil,a fa ra vi:olenUi revo~u~11 ana r~,

-:I Il

Planul Revolutiei

:;Ii!

Con.gresul al d-o,iL@a aL SlQiVitetelor d;n i'ntrealg:a ~us1e a rMc~put La 22.4:0 pe ,25 (u.:tombde 1917~ Cetre' olra a'DlIa ,MO,aptea a fost pdmit mlesajuil. c..a

~~ f,ar.a dktatura [IP litoilertariat:1!J lu i"

:~;; '-:~y:enlnle;·n: .ernarcante . . . . ...

.~. . .. , . . . .. ." ". I.... ._. . _ _ -', _ ._

;;: ." ; ... - _. :.. .. ,: .. . . . __ - - .... ... . ", . - . .... ... :.~. : ... : .,- .... : .... ' '.: - : .:.~.- ..... : .. .. .. . __ .

.. .

. .

. . .

.. .

. '

: .....

.. s ~.~: .. _ "I • .' "". =-...:: r"

de autorltatea sovietica. Ei 6U incurajat rnuncitorii de la eailte ferate sa int re in grev81j fa pt ce a dus La 0 blo-

iii.

care a serviciilor administrative. in aceasta perioada

de anarh ie vlo lenta dornnaa pe stra.l~ Le orasu lui.

Lenin, Tnsali n-a dat inapoi, Raspuns.ul's8u La prohlemele perioadei de tranzitie a fest, invariabil, .dictatura proletariatului", in decembrie 1917 lenin 'inninteaza ComrS~13 extraordinars pe lntreaqa Rusie pentru cornbaterea ccntrarevolutiei si sabots julu ~i curios(uta rnai bine cu abrevierile VeCeKa, sau pur si simplu Ceka. ~ nitial. scopul acestei institutii era lim itat La efe ctua rea, de i nv€ st r 9 a ~,i 'j, fal ra a a plica p ede p se lin sa su b co n d u c.e:= rea lui Felix Edm undovici Dzerjinski, ea a devenit 0 p olitie secreta care

, .

aresta, Incarrera si condarnna fara

•

judecata.

Ceka a fost produsul firesc al unei ideolo9~i care' aprcba terorisrnul de stat Co:nfru nta ri le violente d intre bolssvici ~,ij oponenti f lor s-au exti ns la n'ive lul ln tre g ii ~ad; si in august 1918 Lenin a 'fast 9 rav ran it intr-un ate ntat a su p ra sa", C r] Z,13 cal U28 ta de razhoiu l civil ~·f de cola pSLJlL sconom i:c 2Ii dus la :i ntrcducerea u nei polltici economics dure, cunoscute sub

nurrrels de .cornunisrn de rszboi". A,ceast~ pclltics aJvea ca seep asiq u ra rea aprovizionarii oraselor ,~i Armate,:i R05~i cu aUmentei cu arme si cu munitiL Tn

- !!II - tf i! .

conditi~~e 1n care mecanis:mpel.e 5i reLat~ile ecornom,i:ce

,~ - - r. Ir

normale fLLs~5era di,s.tru5Ie de raz:boi. Statu [, re(h]:ziti-

•

on.a cu forta de l~ '~aran[ :surplusull. die produs1e ld'gri-

C'O le pe-ntru a. hra:ni populatIa oral:~e'neasca ?,i a rlm'ata. ,M lJ ncitorii info'm etat'i; Lu(:~au In cOr]dltH de dIsdpLina 5trictal, i,a r '9 rrevi?ti~ puteau fl' i'mlpu~ca~i 'ra r,a' judecata,. S()ci1eta.te,8' idea [i] prefigu rata de L@'n ~n era :zdrunci,= nata de v'~o l.enta 51i T noeilP· ea sal se' meta 'm,orfoz,eze Tn

. ~

Uniunea Sov~etica condusa de un partrd unic:~

~;

Nici macer lenin nu-l irh;:J~~~'_~e in planul revo-

,_ 7 .... - ........ ~. d'. r •

luti 0 na r. . - -~- "- .. ,.; '~-: ~

l'

Rlez.u ltatul acestei situatii a d even It evident la scu rt

. .

ti mp dupa Conqresul Sovietelor; in tim p u L .a Leg eriLor ~n Adu narea Constituents Rusa. Partid ul Socialist. RevoLutJo nar; care obtin use sp rliinul ~'a'ra nl lor a p ri-

o! ,j! JI. .

mit peste 400/0 din voturi, in tirnp ce bolsevicf tlui

....

l!e'nin nu au obtinut decat 2,5°/0 din sufraoii, I.n tim-

, ~

pul prirnei sesiuni a ,A,dunalrri irl ianuarie 19181 gru-

IP a ri le ant i sovi eti ce au cerut ca I" n t rea gap ute re sa f e acordata ,A,dun§rii Constituante, IReactia lui lenin a

-- - - - III

fo st 5 El' d J Z 0 lye' a d u na rea CO nsti t LJI,a rllta I p retexta n d ca mai importants erau telurile revolutiei ~1 crearea unei noi republici Sovietice. Lenin anticipsse Ti'nTTangerea in a Leg,e'ri ,a bolsevicilor si a pn~:g~Uit de La bun inceput dizolvarea ,A.dunalr'i~ Constituante, Aceasta a fest nurnai una din situatiile in cane' Lenin ~~-'a il'ncaLcat pri ncipil ~e dernocratica.

De , a p. ersuasiune Ia forti

, ~

~ .

In Petrcqrad revolutia nu a dus la v8lrsare' de san9~,~

dar pe :27 octornbrie a izbucnit 0 puternica lu pta de strada Intre revolutiona ri ~i forle[,e guv,ernului provizoriu, care au ccntinuat 'palna la proclamarea unui guv,ern al sovietelor pe 3 noiernbrie. Situatia revo luticnarilor a fost

; "

L' '.... d' f' . L '..... tid ~ ....

comp Icata ••. ·',e' aptut ca parti .. ere

politice care au p,ar,asit al doilea Congres al Sovietelor s-au ,angai,atintr-o mliscare de rezi'stenta fata

Jl !t' ~ ,

~ Li der la l C e'kal~, FeU);; Ed.mundovl,d Ill,erjinsk~!, ~ 'fost eel. caire' a p t!i s baze I.e pr i'nrc i p i,~to Ii d ~ 'f u nc~~:olnalre a ~'lIlstit !U'~:i e i _111 119:2::2 Ce:kal a fast Ii€'c,rga r:l i zata :'lint r=Q p~~~~h=' pol~Ud9 moderna Ii: a U'e a v~,a sa devii na pre c u rSOli3lrea K,S,B _·uILu ~"

• Le ill i III [t~ m'iiJILoc ~ i ns P e ~t§ ~ d

t ru peb~' (:8 re sa a tinia zfi inl Pi,Iti',a Ro~~e' pe 2'5 Mai 1919. Rilbo~lJll e iv;[IL ,5,6, i nt e Ii! sir fi c,a se' ~.iI' m a sele ,Sll! fie rea U d~'n ca uza neees ~taltt~i ~

. " . - - - - - - - - - - - - - -- ~.-

·impovar,atoarE' de a .fJlp,llIJvi:idoriliei

armata.

,..t;;., Sat~ te' 'e ra U c:UIP ri n 5e de

6j,8 ra c i e :s.,j ,SUTe rl nt.a d ~ n ca uza

- ,! - - - - ~ - . - - .

p 0 [~ti ci i du ra ,a ."co m un ~5ITHd.!iJ i de ra,z b 0 11""'", Cr'@~ telr'ea

,EK:JO nom ka gV~al sill 'Vi n a a b ia c t!I i ntr'Od ijj(I e;rea N o~:~ Po Hit 1£:1 E'clon iJ 11111 i:Ce'.

Crearea Comin ernului

Atat in Rusia Sovietica, cat si in Occident a sxistat perceptia faptului ca dupa Revolu~ia din Octombrie qlobul pamantesc a 'fast 'irnpartit Tn doua: de

l . II· "gO • d

o parte - urnea caprtausta. !?~ e' ce.a-

lalta - ce~ care vroiau sa dararne capitalisrnul, Aceasta perceptie avsa sal fie, intarlta de revolutiile socialiste care

I

au izbucrnt in alte talri europene. IDupa

Infranqerea Germani,e,i Tn prirnul razboi mondial, in noiernbrie 19'18 a izbucnit a revolutie in Berlin. lnsursctii vic-

~ ~

lente au avut Lac in Unga ia si Bava-

ria, in limp ce ltalia, Franta '~,1 Anglia s-au ccnfruntat cu tulhurari sporadice. Acsste i ncide nte pa rea II sa conf rrne profetia bolsevi cilor desp re r,f~spa n direa revolutiilor Tn alte tar! de pe conti-

I ,

.....

nent, In acelasi timp e e i-au Facu[ pe

cei de la carrna puterii din Europa de Vest sa se tearna si sa urasca revclutia,

,. ,

intarindu-le hol a.ralrea, de a 0 distruqe,

Org", .anizatia cunoscuts sub de umi-

" ~

rea de A Doua lnternationala. s-a dizcl-

•

vat odata cu izbucnirea prirnului razbol

rnondial, insa l.enin a vrut sa 0 refaca. Noua orqanizatie a capatat nurnele de lnternationata a Traia, sau lnternatio-

F •

nata Cornunista, prescurtat - Cornin-

tern. fn rnartie 1'919i primuL conqres rnondial at Corninternului s-a Intru,~ nit La Mas,c<Qva. Cornunlsti din noua-

~

sprazece state au participat La "for~

mares I nternationalei a Treia. Acest

.'

..... Fh:~a'gan sl S'o'rbadov au pus- punct ra:zboiuiLlili race dliFltn~ R:usia ~'i America care' durase aproapa e jilUmata,te de seenl.

infrangerea d'iin Polonla

aceasta ar deven I foes ru l unei revolu tii p,aneu ropene, 'Insa i nsu rsctia cond lJSa d@, pa rtidul cornunist qer-

man In rnartie 192'1 a esuar. Visu t Iui

..

Lenin de' .a vedea 0 Europa cuprinsa

de revolutie nu s~a materiauzat. In

- - ,

curand, Tnsa1 Lenin a gastt 0 cale de a consotida puterea :?~ ralatiile internationa le ale Rusiei pri ntro cola bora re cu Germs nia. R'azbo~ut rusc-pclonez corrtri buise La intari,rea relatiilor dintre Rusia Sovietica

,

!?i Germania vscina. in Aprilie 1922!

cele doua state au sernnat Tratatu l c e l.a RapaUoi spre consterna rea '~a ito Eurcpei occidentale. De~1 U niunea Sovietica 5-a dovedit incapabila s,a a p ri n da seal rite ia revo lut i el socl a~' liste in Eu rcpa, ea s~a dovedit extrern de abita in dorneniu l di plornati ei,_

Ardcarea revolutiei in randul

"

rnernbrilor Corninternului avea sal

se di min ueze dupa Tnfran'gereal insurecti ei di n German ia, Astentari le ~ ni-

~ ~ ~

tiale ale Co rninternului fusesera

~

Fondatorii' Corninternului credeau ca, oe men i i ca re fusesera ob lig ati sa se maceLareascai in razboi in nurnele na ionalisrnului, vor renunta ia ideile acestuia 51 se vor uni sub stindar-

'"

d ul Corninternului. Aceasta idee a

capatat 0 irnportanta deoseblta psntru reinstaurarea ordinii Tn Rusia Sovietica m,acinata de un razboi civil. .. Spe'-' ra nte le Com intern LJ lu i nu s-a u rna teri-

,

alizat insa'i obstacolul nationalisrnului

•

filnd mult mal glretJ die depssit decat se

crsdea la inceput.

T nfra,ngere,a' rnilitara a Rusiei Lang,a Varsovia, in Polonia" avea sa, eviden-

,

)eze aceasta stare de fapt, Muncitc-

rii polonszi 58 rasculasera irnpotriva quvernului polonez, 91 Armata [Ro~ie sa Iolosit de acest prilej pentru a interveni si a instaura un guvern revolu ti-

. ,

onar ln PoLonia. E?-ecu~ acestui plan

poate fi atribuit nationalisrnului. predornlnant in randul rnuncitorilor pclonezi,

i'o

In Cornintern in rasera partide cornu-

niste din rnulte tarl, dar ele era, peste tot 'in m i noritate, si n u era u percepu te d rept conducato ri de incredere a I rnisca ri i rn LJ n citoresti, Ru ptu ra d i ntre m~nori a.te,a munc~toreasca pro-cQlmun~sta, sl ,maJ'lo itatea munclto.reasca

. ,

anti-comuni,sta avea sa 58 adEinceas.ca

CL trecerea timpuLui.

avea sa dea nastere La numeroase

•

con'flicte na'~~ona lei ~i va duce pa na

La urma la declan~area r,a.zboiului ece dintre StateLe IU n ite ale Amerl-

cii; si URSS.

•

evenirnent marcheazs divizarea lurnii 'in doua tabere opuse,

Inselate. 51 oranduirea Sovietica s'-a

rI' ~ .,

v.azut: nevoita s,a lu pte pentru sup ra-

vietu ire intr-o lu me ca pitalista. Ca nd avantu l, revoluti Dna r a inceput sa se mai domol.e,asca~ co,m,unistii din

,.

l.u1mlea intreag,a S-8 u trez·t in mi no~

ritate .. intr-o opozitje ireconci'l,iabiLa 'fa a de restut lunl~1. A,ceasta s~tuatie

If' ill

E~ec,01 revolu,peii in Europa

Lenin sperase ca dupa infrangerea Ger:mani'ei in p imul r,azbo~ m,ondiat

Cr'eallrea CominteFrllU:~U~ a ii"rt,rJUichip'~Jt h:leo[ogia d Iritag'Oil1 i s,m l:I h.!l; p'!) HUe a h.l i L@ n~ n.

---- -

'23

•

.. ·1

. I"

." .... '. '

": l 'I '.

···r····,

..

Lenin era serios §i irlcap,afanat si nu a avur parte de prieteni In~ele,g,a,to.ri,~ E~ nu su,p,orta, nici cele mai rnici divergente ideologice, pe care e ataca eu inversunare. 'N u era multumit pana nu reu§ea, sa dovedeasca ca, dreptatea era de partea lui ~i se pare ca niciodara nu-si recunostea propriile erori, Increderea lui absoluta mn

.. "'1 '0' .. £' d.... ~- 1 I '"" 1

" ," '"". ,", .' :." :.' .' ... " '.' 0-' ,-" " "', ',-' . I .;-"." ," . 'I -' .... ,.' ... ". .... ~'.' '. . '.', ,"_. I

,propr:u. e conVlnoerr a, .. ost ac evararu , motor ai revolunei sa e.

di ntre tUJ rohezie si nroletariat avaa sal cu lmineze in aparitia unei societati fa ral clase

':::l ~ ~ II'..,

A. _ _

sociale, construite de, rnuncitorii i':ntreg~i lurni, ln lucrarile sale .. Capitalul" ["867] ~iJ

.. Critics proqrarnului de La Gotha" [,~ 815J ~ Marx a expus conceptia sa asu pra erei sociaiiste ce avea sa urmeze du pal disparitia capita lisrn ulu 1. Aceste doua t,ucra ri a LJ pus bazele filosofiei rnarxiste. Marx a jucat de asernenee un rot irncortant ~'n orcanizarea p' rirnei Asociatii internationale a rnuncitorilor; cunoscuta 51

~:::l ~ ,ill ~

s.ub nurnele Prima I nte rnationa l,a s~ a exercitat 0 intlue rlua maJ- or,a a~LJ nra revolutionari lor di n m u lte tarli.

II' jI II!! ~ ill iI

Dup,a rnosrtes lui Marx la l.ondra in 18,s3~ a Iost desccperit un numar mare de texte sub forma de scrlsori ,~i insernnari. Acestea au tost

CD mpi Late de Engels 9"j: ap ropiatii [ui Marx,., Edua rd Bernstei n ~,'I Ka rl Kautsky, Dup,a rnoarta lul Marx,., Bernsteln a 'fest consld erst de l.eni n drept

(O:~ rn ''=1·1 mare autoritate in dorneniul 'Lu-I -M,,"'=:iirV dar i""";'l""Id Bernstein ~ refuzat .:=::;, adonte 0" atitud 'I'n·e· :'=!I'C"~'I''''ia''' .... 1"1"'iI problem '=!I re·~ .. lo·"lIU.j!.'I'~'I' socisliste odata

. ,C: iCI " "01 i:iI" '1:;::' OJ ~. 'l ." _ ~.Il;i! ._ - LlI ..... 'T,; i II· . . '._ " .,~ i."i;" !W '(;i I,..,ID I I r, 'Ii::. ,;:;! . ..::;; !WI II;:; II . "CII. ,;:::i'!:JI Cl . 'LI t"' iJ,.'c ' , 'CII illl ,LlI. , I, CI . ,~, ,V!: II _' . 'LI 1lJ!C I c::J . . 'Ii.' . . ~ ~ . 1,jI'" !!:Ii ~" ~,!i;;: '.' ~ ,_ . i:;l

cu izbucnirea primului razboi rnondial, el si-s atras critics lul Lenin. Aceasta stitudine ,3 lui Bernstein a fost unlit dintre motivele care t-au

. .'

determinat pe l.enin sa scrie "" lrnperiallsrnul, ,5tadiul. eel m.aJ Ina[t al c~pitali:smLU~ui" :['1i 9~ ,6].,

influen!a politi'ca, .a MarxJsmullli a s,uferit. U~ decU[l dupa coLapsuL regimuril,or comurdst1e d,e la sfar~ituL secolulu~ dou2iJzecL dar cr'itica ~i .ave'rtii.smentel.e lu ii IMarx Ila .adresa lum ii ca,p ita lis m,uLuI n tJ ?~- au pi erd ut d ~n i~sem f1,atate'.

Fil- 5 l rev L- I ,i nari 1"_

!I'~ ." J' ,2'4'

. . ~. .

. _' .

Lenin marttjr'j,se~te intr-una din scrierile sal,€; ca a devenit un adept a[ filosofiei lu~' Marx, in ianuarie 1889" Faptul -ca L~~'lin a retinut (U ata:ta precizie rnomentul transfo rrnarii sale id soloqics a r',ati3 ce impact au avut op ere'[e lu ~ Ma D~ asu pra sa, L@ aces vrerne Leni ~ c itise .. Ca pita lu l" lu ~ IMa rx, pri n ca re ,8 cap,atat a cess la ide ile CiS avea u $~' d evi ~a piatra de tern elie a idsolnqiei sale revolutions re.

M,arx ,s~a nasc ut 'in familia unui avocat evreu iii orasul T rier di n R~galtt] l Prusiei pe' 5 mai 1818~ La lacultate a studiat filosofia iii d re ptu t ia r d LI pa a esc lvire 8' deven it redactor la ziaru l .Rh einische Zeitunq "'i Til pag inile calru~a a crlticat politiclle gIUlV'er=' nului, iR'ad~caUsmul sau a provocat un confllct deschis cu quvsrnul vremil si Marx a fest ob~igat sa-~i' deal dernisia din postul de, redactor. De aiel Marx a plecat La Paris, unde l-a intaLn~t pe Friedrich Engels, care avea sa d,ev~na prieten u l ~.ui eel mai bun si impreuna C.'U care a €,lalborat. taoria cornunismului. lln nu-up"=' de cornunisti nernti

tI' J r II'

care traiau in exit L~ Paris i-au i'ns8Ir(rnat pe cei doi .sal scrie .. Manifestul Comunist" "'I !"II 1- 04'· '8'"; ';!oI"'FI ~ ceo e·I" ~ 0 C·" [J m CI :n- rt P;;"~ ":Ii rx S'I En"g 10,11 '5 """I" 5· ~I IQ, "-" p U"I n t:Ji ':2i U te 0- rl a co n- ,,j:;n rm r:.3 re "I "31 lun ta

~ I . QI- -. ~ I til· : - d· U - ... ' . ~ I IV'II [] l A . Ii .'1. . :. G [ _'. t!" ~,~,' . '~ u . ~ . '_ ~ ,'Y. ~ Y _ ~ y _ 'Ir _,10 !WI F .'.

. . ... __ ... - ... .._ .. - --

'.' ... " . . v . . '. ... ...

. . RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE .

. .

• •

~ I!I:UUS Ma rt)D'!oI' ('1 S,':~F1 '9:2:3 i

-- ...... -c alic8'~ idJeoll.ogi(: a li~·t p iielrd ut --.....,. infllllen1a'

a dive rsar

I Rev.Ql!JJ:t:PQnar il' s, cofondatQr;

imp f"!e'u·n~1 eli: Le:nin. al~. zia ru lui .Iskra" .. A. c~n lriiJ u i t la ccnsolid ~[~tfIl p art ld~lu i S(! e i'i3l De rnocrat a L M uncu diln IR _ sia.

A deve nit ,advf! rsarut lui len i n r:I . ~ ICe'

a aderat la glFl"lparea IT! en~e.'Yidl()r

a pa rut-a: in u rm ill! sdnd.ari i partid ului,

[Ghe(i'r~ hi Plelhanov 118SlJ- - 91 :BJ

F i lcset, eu n!05(;Ot ca p~ri Iilte~.e

rna f";(i sm,L! LlJ! i rus, LEnin 111. cons ldera ~u [orii'~a~ea 5"U ~re ma in ~ omen i ~ ~ . filosofie [ rnarxiste. D U pa Rev.ot!,!~!;11 d~n Octornhrle, a adeptat 0 a "it dfne 05·til:i bo l!,ie-vk:! ~{tr,

Mcui:~m Gorki ~ '1l 86.S-19,:l6,J

Rom,i;!IillI:ie r i-i d ram atoi"g r[; IJ!ri'l(!ISC:1..i t pantru descr~eiile 'saricim~i Fhll~e- de ta s,f;i~ r51 tu L :5 ecelu lUM ;a L f1Iouas;pn~'Z:I!i[f!h!!~. A fast de- asernenea L.In Irfl'!.l'Dluti ona r rna rxist care ,j9!Vea

st.rii n ~~ leg atllJri e u Len i i'"I fi b oL~e'l,l"i ci r.

Allie . sa'il.!l:i Ii Bog mI,~nov 1:1 :8'13-1 '92BJ _

00 C'~OI" ~ i ,sel"~itlil r. c.a r.e l-'i9 Tn ell r,Eija t p e te'ri i i'l Sea

rOrt deLe za ul ~ Proleta ru l" _ DI!J pa Ravolu tia rJ.J:sj ,Bn

1 905 s-a d i·stant81t. i d~o.logic de l.anin, d~'I.I'~.nll!,u:r Ii derul unci 9 rLJ pa ri I:J ol~evlce

ra td i'CIi!:le eire Sla ngl!:il,

Piotlli Stolipi iii [1186:2 .. ~' ,., ~ II

filrim-mlnistru a lim pe riu Luij Rus 71'11 per[oada 1906-1911:, A avut Or mara inflLienta as.upr~, D!JI me i d@ S tat tOIl"!J:;jI F'! LJ l

~,eg i s.~,arti\ll. ,~i ,a f.acut til}t: ee t-a st~t I'n pUlte-r-e p entru !i9 M t syprima [pe Lefitl"l $i al~i

e\l'olu ri'ona ri de f,elw l. lu i1.

On fast a _Ocalt earea ajuns sa ,oondwclll guvernul provizerlu lorrn at dupa Revo.lu~igj ill n

Feb r!J arie. S ~ ~ ilnchis 'in Pahrt u l d~ !am~ 'in tirnpul Rell,oluliei din O(t)omiorie !?J s-a Ilup't,j:i!t ell lenin ~! rEvollJJiona ij :sail panii in ult~ma diiJa.

II

•

I

•

5

o

....

T rotki 5-=,a nals,cut if n U c ra'i n a ~ ca re s e. ana la aces vre m e 5 u b co n trolu 1 ta ru lu i. I nsa se nt Ii m e n tete nS11.i o na li ste ave-a u

II! 1_

radalci n 1 a dane ~ in co n 5 t i ~ nta uc ra In i a n r to r si 1"11 reg::ii u n e ex lsta 0 p utern ica rnisca re a ~ a rh tsta. La va rsta de, sa p tes p re=

!I! ll.iI! il jI

zece anl, Trotki s'-a irnplicat in activitatea revolutionara si, desi initial s-a OIP'US marxismului. n,ana tar urrna a irnbratisat

. ~ Ir ,II! ~ F ~ I ~ • III

aCrears.ta fflrnsof~el", Di~ 1900 a fest trirnis in e)(ljll in Siberia, dar dupa doi ani a evadat ;?i' L-a vizitat pe lenin la l.ondra Cand

a izbucnit Revolutia de' La 1905'1 Trotki S-(3j intors ~n R:~ isia inaintea lui Lenin si a stat ~n fr mtea rniscarii revolutionare

..! ~ _ r II!

dupa ee' a devenlt liderul Sovletului din Sankt Petersburg, Dupa sclndarea Partidului Social, De'lmJocrat al Mu~(rI din Rusia in " 911, T rotki a intrat Tn opozitie 'falta de Lenin si a aderet la qrupa ea Me.n:~ev,ica'i ca r s-a realaturat bolsevicilor Tn vara anului 1917', jiucand un red important ln concucerea ~i: planifkerea RevuLuFei din Octombrie,

Oup,a R@vo~utla din Octombrie. Trotkfl a luat parte la neqocierile TratatuLu'f de' tar Brest-Litovsk. Trotki nu era multu m it de u n ete p revede ri ale trata [.U Luii rl car ue era u ~ ~ ~ co I: n i a sa u u m ilitoa re pen tru R u S ia ~ 9i a an u ntat retra 9 erea R U 5 i'e i: de la r;egtocierL T rotki spera ca neqccierile del pace sveau sa mobilizeze muncitorimea din Europa iln sprijinul RuS;ieii'f da r d u pa e~e cut. revolut i e i din Berm,a n ia, el a ~n ce put sal se tlesl'ma de' p u te rear m i lita ra a Germ,s n i,e ~. A i nvatat a sUe [, o leclie, despre importa ta puterii militare ~~ a inceput sa luc ez:e la AntarLre,8 armatei sovietice, Prin ef:(v turile saLe Armata Rosie, a1vea sa at~rrvrna lin e'f:ect~v de cInd' mil~oarle de soldatii.

~ ~ i!

... .II.,

Du,,'p~ al victoriia revolutie,i ''"'n Rusia. nacalra ldealurilor n~v,a~ub'onare ,[3 II1Ce~p:ut sal se domoLeasca si Trotki i"nslJsi a inc:enut .sa se fndci,asca de adevarul

II' II'! II .iI ~ i!' t"

a ce's to r ild ea uri. [) ~.si it ,a d mira pentru 1.a ten t: ele selle, Le rn i n rl u [_. .. ,al dese m nat n k iodaia peT rlotki d re ot un p.: as i b i l. succes 0 r La (and u (en~a pa rt:i d u ~ u i, T rotk~

• _ III F ". Ir

....

era un romantic ~;i ~deaLurrte lui erau inadaptate ta reaU .. atea v'iietii po[iit'ic.e. rn cele dill urma, lupta pentru putefle avea .sa fie ca~t.igata de :Stali~~ car-e

era mai f1ecdj'st 1 rotki al fnst deportat in 1928~1 ,~'i dupa mutte per,egrin.arii' .5-.;3 dedicat scdsului, [asalfl1d in urma s.a Luera r'i precum .. Ilstoria uevolutieli ruse" (1'930). ",RevoLuUa tradatal" [1936) si ,9utabiogr,afi,a .. V~ata m·ea" [1930]., Trotki se temea de ,stentat,e la v.ia,ta S~ si s:i'-a transfonm,at locuinta intr~o adevarata

:I If"~' rl' il .. II II'

frQrtareat~t Cu toate aste·a ell a rOSI omi(n"~d pe .20 at]gust 1 '940 de un agent aL politIei secrete sov·etice.

------

25 ~ ~ ,-- ,_ -~ .

• W tii

I

Die

losit StalUn S-'@ folosit ,. e o vloLenta de nsirnaq inat pentru a prelua controlul asupra llniunii Sovietice dupa rnoarta JJj Leniirl, Pentru stllul sa autoritar de a conduce avsa sa d~vina cunoscu drept .Jarul !R'osu··,,,

ii' ,il

Stelin s~a nalscut. i1U1 18?8Intr-Url mic eras din Geomija. S-a dedicat cauzei revolutionare de La optsp rezece an i si

!I I~ !I I iii

s-a alatu rat bolsevicilor rJup,a revolutia de, la 1905. Supranu mit de Lenin ",Mar,e[e Geongial1·· II Stalin a fest ales in con-

ducerea mi,~carji ln 1: 912, d upa conqresul pa rtidului de la Praqa din acelasi an. Nu a jucat un rol irn portent in tim put revolutiei dar dlV,al"1d de partea sa increderea lui l.enin, a jucat IJn rot important ii' noul g'uvenn post=revolu¥icna:r:,

Sta U n era un em al m b i't i os, [) eve n i. nd Secreta r' G e n e ra l. a l Pa rtl d u lu i Co m u n ist, S ta Una t ra nsfo rmat acest post i~ ces mai pu ernica demnitate din tar,a. DUlp,a ce Lenin a suferit prirnul sau atac cerebral, Stalin a devenit ernul sau de l.egat~da ru Politbiuro-ut [bl mul politic al partiduluil folcsindu-se de, acest rol in scopuri personate. l.enin a sirntit ambitia nernasurata al lui Stalin ~I ~n testamentut sau II Lenin a carut ca Stalin sa fie indepsrtat din fiunctia de Sec etar General al partldului, Se pare ca Stalin ar fi aflat desnre intentiile lui .enin sl si-ar f indreptat mania asupra sotiei

rr- ~ if ~ ~ ..

acestuia Se spu ne ca ar fi sunat-o si er f~ '~~lPa.t La edll folosind un limha] vuLgar si violent, Sa pare ca Len In a aflat

despre aceCJ,sta conversatie si i-a trirnis 0 scriscare lui Stalin prin care it i ntorma ca intrerupea orice i.egatura CLJ el, dar Stalin nu mal aivea motive sa se ingrijorez:e de eventuale ,e repercusiuni. Dupa at. treilea atac cerebral Lenin a

ramas paralizat, incapabil sa m.ai vorbeasca

Stalin l-a elogiat pe Lenin in discursul memorial de la rncartea acestuia. Aces' moment avsa sa dev'iina lnceputul scaparsrii puterii totale de cstre Sta lin. El a crest rnitul ~nfaIIUbrUta~ii lui Lenin si, rnostenindu-i putersa, ~i='~ insuslt toate caUta'~i:le predecesorului sau, construind ssttel un cult al persomali a~I'i care avea sa dain uiasca ~,i d LlP~ rnoartea lui! in 11953..

,At. V'

, r -, 'I I r' "- 'U 'n~ - 'e

N·'c:ot_},' alii-lea 1'18[68-'19118,)

L

Se. spune Ica atunci caine a fost info.rmat despre rnoartea subita a tata[ui salUi Alsxand ru al II I-leal I' i'n 1,894" N ~colcae, al ll-lea s-ar f intrebat ce avea sal se intample (u Rusia daca: un neofit ca e~ va urea pe tronul ¥'arii Nicolae era un om bun si series, dar rtu avea caUta't,ile[ necesere pentru a fi un monsrh absolutist.

A

lin 186.8, alnu~ i~ care SIS nascuse Nicolaei In Japonia Incepea era 'Me,j,jL N icolae a vizitst Japonia In 1891 ~~ a fos rallit in

orasul Otsu, din prefectura Shiga, de caltre un asasin lnarmat cu 0 sable, Scuzele prezentata de partea japoneza au 'factJt ca atacul, care a devenit cunoscut sub nurnele de lncidentut o tSLlI II sa nu se transforms In r-un conflict ~nt,erllat~'onat dar

, ~

",",

cu taste acestea, Rusial ~I Japonia aVS,(lU sa fie implicate' Intr-un razooi zece ani mai tarziu, ~nfrange.rea Ru.5~e~ Tn acest

r3z.boi 7m'p .. otriva Jial1)on!ei avea sa submineze autoritatsa lu~ Nicol.ae al ll-lea Dup.,a Hevo!luti,a d~n 90S1 actiunile tarului

~ i!' ..~

N i co lae aveau s a fIe p ute rn i ( in f luen~alt,e de ca lu g.a ru t, Ra 5 put in" Co re ,S€.' in sfil WTI uas e In cere ul in t'ii mal 'fa m ii U e.i re 9 a le, si capatase favorul '[arinei Atexand ra tratando-I pe '[areviciel Al,exei. bolnav de hemofilie, Populana Rusiei devenea dj n ce in ce mai nemulturnits de Tar. Situatia nu s=a scbirnbat dUP,8 izbucnirea prirnulu razboi mondisl si manh3 rnaselor a preci = ltat sfarsitul dinastiei Romancvilor;

Pe 17 iuLie 19'18~ Nlh:olae im nreuna cu restu [ fa rni ~ie,~ sale internn ~tate, au fost executati de bclsevici. Executia

l~ ~ III' III ,jI

a lost rnotivata de fa ptuL ca Armata Alba preqstea un atac pentru elibera rea fa mi Uei' regaLe, ;;i n LJ e.x,ista d1ov,~z:j concl,uaente ea ordi;nu[ ca ei sa fi',e omor~H a fost dat de Lenin. Nu exista Tnsa n~ci 01 Trndo'iaU3 ca, moartlea TarlJ~l.]fl a'l

• •

canJ ~ reg'lim, a ordonat ,executia frateh~ i1lui Lenin si a adus multa sufer'inta fa mi Uei U lia nov" ar fi fost un foarte bun

. • II- ~

prllej de dazbunare pentru Lenin.

Cadavre[e membrilor WamiLlie'~ Rom,anov au fast ascLlnse si nu au fast redesco-p,· e.r~te decat I'll 1978" Liip' ,sa informati'iil.or

" .

..

despr-e 50arta lor a dlus La mlJlfi pte 5pecuLatii. ~ 11 1 '9:20:, 0 fem[eie numita Anlla Anderson a deven'it [e~ebd3 pret~nzand ca

este Anastas~al fiica Iarulu'ii NjcoLale. Un test ADN e'f,ectuat dupa m;oanea Annei Anderson a inffirmiC't ,aceasta ipoteza. dar all fast irrl (ontinuare mut~ii oamenir In Intreaga flume carle ,au pre-tins a f1 .supravietuitorii fam,lilliei f'E'gale ex,ecutate.

...

nascut int ~O falmiU'e sa- aca de' talran~. dar a perseverat in viata ~n pofida tuturor vicisitudinilor III 1 '952 a intrat

in partidu l cornunist ln t:impul studiilor sale de la Moscova ~i a urcat cu ra piditate in iera rhia birccratics a acestuia. La varsta. ralativ tanara de cincizeci si natru de CJ nil devina Sacretar General si initiaza 0 serie de reforms

.. ~ i! ~

ce au zquduit d~n t,emel,~~ Uniunea Sov:i'etica. Pol'~ti(a sal cunoscuta 5~1b numele .. qlasnost" ldeschiderel 1t3 seas

la iveaU3 steqnarea ~r coruptia adrrmistratiei. Sub conducerea 5,21 guvernul a implernentat Q serie de reforms econom ice,. A initiat 0. noua politica diploma ica care avea sa pUirla capi~H R'azboiutui Rece.' ell lurnea occidenta la.,

Contlictul ce se adancea intre GOlFcaciov si conducerea conservatoa re a partidu lu i a deven It pu bli c d u pa dezastru [ n uclear de la Ce mobil.

Garbaciov:s-,a hotarat sa efectueze 0 restructurare radica[al a Unlunii Sovietice cunoscuta sub numele .... perestroika", Odata cu dsclinul a uterita~il partidului cornunist, Gnrhaciov at creat un sistern die guvernalm~nt p ezidential ~i a devenit prirnul p essdinte al Uniunii Sovietice. Partidul Cornunist Incepea sa se dezinteqreze si s,a piarda controlul puterii, .Perestroika · a Tntampi:nat reactii vehernente din partea reactionarilor care' se terneau de dsstramarea Uniunii Sovietice,

Pe 19 Allg ust 19'91 0 tentativ1:i de Lovitura de stat irnpotriva lui Gorbaciov a esuat, insa cand G,crbac~ov 5-'a i'ntors la Ml,o:scova, U niunea Sovieti'd3 s=a cestr,am,at. Puterea a fost preluata de Presedintele RenlJlbl~Cli Ruseu Boris EUin, iar Gorbadov si-s dat dsrnisia d~ n fLJnctia de Secretar Gene.ra l al

III JI' jI ~ f

·e, :'_ ,SIUI

lun ,i Sovie i: e

MlihaiL G'orbaciov (In. 11931 ]

....

In 19851 cand a devenit Secretarul General al Partidului Comunist al uniunii Sovietice, nirneni nu se indoia ,ea

M i hail Oorbaciov era UIi1 adept at, rnarxisrn-lenirtisrnului. Gorbaciov era un reformator; care ,8 slabit controlul partidului cornunist si care se credea un urrnas ideologic a~ lul Lenin c:e avea Sal resuscitoze Uniunea Sovietica, La fel ca -?~ lenin, pe' care il venera, Gorba-dov avea sa adUC3 s(him,bar~ radicale in tara sa. Gorbaciov s-a

Partidului. Gorbaciov a anuntat dizclvarea Partldului Comunist si, astlel, ,(3 enuntat la rolul succssorului lui Lenin, Faptul ca Unlunea SOrv'ietical ,al fost

II! 1'1;1

ul rus l

il

A

Crimea ~nfrang .. erea Rus~e'l i'n acest razboil a p rovocat to ,si rnai p .. uternka carnpanie in 'wavoarea eliberarii iobauiior; miscare sustinuta de Iolstoi

- J!!' :::!I II j P _J-_

Ro ma rl U ~ "I' Rilz bo ~ si P. a ce", u nat dint re opere le rep rsze nta t ~ve at le lu i T CD lstoi I a fast IP u bli cat la ca .'iva a n'~ d II pa, eli b era rea i 0. ba g i ~o r r rl 18:61 .. C a ra cte ni st.i ca

reman:a b~ta a ;acesttLJ:i riQm,an,~ care' l-a 'ralcul sa 'fie' n?CLJ nos(ut drept una dintre celemail mad [alpodope,re a,,lle [jlera-tu r'i~ un'ivers,a[e a tutullJr tfmpu r''iJlo~ a fust faptul cal ~~ciludea descrieri .ale tutLJr-or c[ase[o 50cia~e dOn tu[burata istoriie a pr~mei jll,m,ataiti a secoLului nouasprleze'ce d'in Rusia. Tol.stoi e a conte~ ceea ce insemna, ca facear parte din rlobil~me," dar via~a pe caire a dlJs,-o i-a perrrmis sa. ~ntre in cantalct cu toate cilase~e soc'ietal¥'ii ruse~tl:n 'rapt remarcat ~i de L€n~~ .. Cat.re sfa,rs~tu[ vietTi: sa e Tolsto:r ere tuLburat de contradictia dintre f'i':lo,scrfia ,~To15tO~St2'" 5i. 8iverea mare ne car-e tutus.i C staIP·'ane,a. A mur;it. dep':)arte de

II r jI ;I! ~ JI

...

lev Tolstoi a 'fast: sinqurul scriitor dsspre care Lenin a scris vreodata in lucrarile sate. lncepsnd cu eseul ., ,ev

Iotsto i ,ea t)g li n dal a revo l ~'~ ie'! ru se" ['19 fJ 5], Len i n ave a sa sc rie rna r m u lte luc ra ri des p re rna re ~e rom a nci e r; Le 11 ~ n avea sa, ,aju~ga, La concluzia ca Tolstoi era o figura repre.zentativa pentru milioanele de rll~:i care urau dasa conducatoare, dar care, pana La urms nu au facut nirnic pentru a, 52 lupta cu e'a. Lenin 1t evalua pel Tolstoi de pe pozitia cri't1ca a unui revolutionar; dar; in acelasi tirnp, recunostea Iaptul ca scrierile acestuia erau niste capodopere care aveau sa mal fie citite i'nca rnult tirnp de d3tre rnase,

Iolstoi s-a nascut intr-o famlil['ff! de aristocrati carle stalnanea rnosii intinse la sud de Moscova. Si-a pierdut

I. r'. "

P,arint.ii de tanar si, de ta, valrsla de nouasp rezece ani, a inceput sa conduca 0 parte din rnosia oe care to rnostenisa

ill! ~' • I II ~ ill

imp' .r;eunal cu fratii s~ surorils sate .. Tru::ercarH€' sale de a imlb~natati conditiile de viata a taranilor au esuat initial, iar

ill 'r' ~ ~ II.' iI ill·

el. a i!nceput sal trai'asca D. viata aristccratica plina de, huzur; A debutat literar in ti mpu l serviciului rnilitar; Tn " 8521

cu: roma:nul autobioqrafk 1,.CopHalr~a··, care s-a bucurat de 0' recep~le crific2i favorab,t~L A luptat In Ra,zboiilll. d~n

ca Sal ~ f ntr - 0 ga ra provi n c iia la"

27 .

A

- .1

tl

ale

•

ec

. .-

I r.

. .

. . .

R· 'm I" 1: ,. ~ '..... .. ,i, d d ii A .. ... £" '.' . ii.. d ,', ~ d'- .. ' 1 ~

xezturaru I. revolutiei careia .~eI11n si-a c ec teat mtreag a viata a r ost ap',' 'arI[Ia unei no! '01[_ ]111 nlO.n .ua e in care

, .~ I "" J!

diferite ideolcgii sc aflau inn-un conflict permanent. Aceasra noua ordine mondiala avea sa atecteze primul

razboi mondia] ~i sa devina cauza principala a razboiului rece, Acest conflict avea sa cuprinda in cele din. urma intreaga lume, Uniunea Sovietica S"""3. destramat la sfar~itul secolului XX, ~i lumea este in continuare atecrata de repercusiunile acestui colaps,

", U l,lA CE ~l-A r)FJ)JCA~I' intreaqa viata cauzei revo luti 0 n a re j l.e n i n nu a fast lasat sa se odihneasca in pace.

Corpul lui l.enin a tost tratat chirnic pentru a nu se descornpune ~i ,a fast arnplasat In rnausoLeu l din Pia ta R'o;; j,e din M oscova i La nord -est de Kremlin. Vaduva lUI l.enin S€ opusese ideii censerva ri i corp u lu 'i a cestu ~ a II da r d eciz ia Po litbi u ro U lui in sceasta chestiune avea .sa ramana neschimbats. Conducerea partidului aveau de giand sa-l Ioloseasca ne Lenin drept un sirnbol all revolutiei.

r- I'

sa d€nilrlal l.enin in ochil lor; M.ar)dsm--Leni,nismull deven ise m arx ism -le n ~ ni srn-sta li n ism.

Cand dictatura lui Stalin devenise atotputerruca, poporul a devenit victi rna re presiu ni [.or si vi ale ntei sate autocratice. Die, aceea, occidentul care stsqna ~~ suterea de pe urma marii recesiuni 81 fest surprins de puterea industrials ~d m~Utara pe cars noua oranduire socialista 0 acurnulase intr-un tirnp atalt de scurt. Tara inep oiata care fu sese RusI.s .. s.e transfer-

~ .

, .. :,' . ~., t .-_ .. ,-. ,·t '-', c::::. Im-' ond j· ...... ll; cunoscuta sub IF'ilum- ele ma.se lin r 0 pu, ere I '. 1_ ~~, 1101 II;] '.' c' _lU,,:;H.... ~.GI,. . ... ~ I, I~. ~

de Uniunea RepubUcillor Sovietice Socialiste.

a cerernonie solerrma ~ fast t.inut.a In arnintirea Lui

•

Lenin, Petroqrad a fast rebotezat l.eninqrad, iar

lu era ri Le scrise a le tu i Le n i' n ,au fast co m pi Late ~ i publicate in tiraje rnasive. .A fest creata 0 echipa ~ d i to ria La ca Fie n u se ocu pal deca t de 0 pe re l'e· lu i Len i n ~i ce re cenzu ra din texte le lu ~ pasaj e l,e Ii ncomode pentru conducerea partidului. Testarnentul lu i l.e n ina fo st una d i ntre luC'r,a ri le ~ ncluse i'n a caste com p i lati i.

A-st.fe~ a 'fast crest rnltul lul Lenin ca sirnbcl al revolutiei, care nu avea prea rnulte leqaturi cu Lenin din realitate. Aparitia conceptului .rnarxisrn-leninisrn' a accelerat transfcrmarea Lui L.enln Intr-un sirnbol ce trebuia venerat. Sotia lul

" ,.

Ap:ari.t1a unui conflict nedrept

Opozitia f,~ta de lurnea cornunista creats de Lenin

j •

In ce peal d ej a .sa se coaq u leze caltre 'ince putu l a nl =

Lor l' 920. B,~'~ ito M USSD U ni, U n u l 10 i ntrs fond atori i fascisrnului, a acapa rat puterea in ltalia ,ml 19:2:2, Muss.o II ill cred ea ca ~ rite rnat ion a, La eo m u n i.sta

,

avea sua contribuie la aceasta perceptie a Luii Lenin

L o!l

afirrnand despre el cal era un ganditor revolutio-

oar perfect Ea a apelat La losif Stalin pentru ajLJ'~ tor-in rnisiunea ed .?:i acesta a 2l1.Jutat-·o puna,ndiu~I La d ~sp o.z.ith:~ ma~~ n.a de propag.a n da a statu lu i.

'Nimen~ nu a prom'ova1t m;:d puternic aC'8',asta ~dolatrizare a LuI Le'nin de catre: opini'a pubUcal decat Ilas'iv Staling dupa ce ace,stra a ajuns sa ocupe func= ·ti'a de secret.ar genera1l.al partiduLuL StaLin a facut m a.ri' efortu ri pe ntru a -9:i c rea i rna 9 ,i In eal un, u i d ist i p.,ol -ffd e L a ~ [.u ~ le n ~ n si a in ce rcat: sa cre·eze ()

, I-

,i mag i ne pubUca a ~u 'i Len inca re sa -l avo ntaje·z,e

pel eL Cu ocazia LHllei ,anivers.arl 211 revo~.u't[e·~~ St.al.ii~ s-a u rcat Tn tri b u na m a u soLe u lui p entrLJ a p dvi d e'm; n Ide s US~ l.a rna 5 e,Le ad u nate., Stali n in cerra

orqanizata de' l.enin, Cominternul, reprezenta un pe ri col la ad resa lntre g ii lu m i ,. 5 u b cond u cerea lu i Ad olf :H itle ~" G errn a ni a In a zist-a era sl ea opusa

u til ,

U niunii Sovietice, care era pe·rc.eputa drept un stat

cladit pe ideoloqia marxista, f'apt C~ aglra;(JB ura anti 5E! m ~ta a lui H itle r.

... Stalin UFmafte~;l:-e die ILit! 'lna~',~ime

Q de1Ti l~llre ·13 m U n C IbJ,r] L(1) Ii .. N lei Ii) altai p ersona lltate d iI n ~ sterla ~ovi ~UL,8 O~B 'f,i§cliJt mali' mull. dec,it loslf'

.Sla li III P '~Hlltru ,a'-(~~ ere'a III n "C:!J U: ~~ p'E'rs'o fila [i ta11i "',.

:." , .... ,,~. ..._ 2- 8'

.' '" .... - ... ,:.

,

~ Una dintre grdlndl'lo~seh~ :$ita! ~,i i d (ii ifnle'tIr()I!J dI:j n M osc eva. Ace,st sti l manu me ~ ta l e [QJ

si m b 0 t~ c: p€!'nt ru canst ructi i [e :?,j d ezvolta rea (:03 re s=al U petrecut in tirnpul r~'gim~Ll!i :StaUn_

....

In acest context to izbucnit al doilea razboi men-

dial. Cu 0 S211pta1mlanal Tnainte' de inceputului razboiului, Ger'mlani'a si U niunea Sovi:et~cal au sernnat

•

un tratat de neaqresiune, cunoscut sub nu mete' de

,j Pactul Ribbentrop-Molotov", prin ca re cele deus state T~i irn pa rteau sfe rele de i nflu e n ta in Eu ropa. Hitler s-a folosit de puternica mS9inai de razboi ger~ rna na pentru a cuceri '0 mare pa rte d~ n Eu rope de V'est~ dupa care s-'a lntors ca!Jtre llniunea S()vie'~[ca., Hitler a 'in1c~Hc.at trstatul de ne.agres'iune si a invadat Uniunea Sovietica prlntr-un atac fu 19,erator care primise nurnele del cod .Dperati unea Sa rbarossa".

U'S' .;ji...... ,ji;; t L t.....· . d '. ruuneaSovretrca ,8 rost iuata prrn surprtn en~ :~I

a sufarit 0 9 rea infra ng ere, l.e n ~ n g' rad u l. a 'fast asediat aproape noua sute de zile, iar Moscova a lost apruape ocupatalll ins,a solidaritatea pnporului · sovietic i-a perrnls :sa blochsze Inatntaraa armate,i1 ge'rmar1s:., Cu pretul mutter vieti ornenesti, llniunea Sovietica a reusit s~' 'inJrarrlga Tn cele din urm.a G'~~mlania.

Cu toate acestea, opozitia fata die cornunisrn avea sa, continue chiar ~~ dupa razboi, dar intr-o nou;:~i fonma- 'Statele Unite ale A'mericii si URSS

,

Mormantu[ lui Lenin din

IP~ ata Ro~ j e,] La ~ 9 a K rernlln, M a us 0 le la L CII h!l5t e 0 nstruit

II n illJdlL d i 11 lam til I; !¥ i ife1T,~,c ut din marmura in anH 1930 ... mnaiUiii't:e de d~:~tr~mare~ Uniuniji

Sovi eti lE,e ~ la i ntrarea "iii.

- - - - - -. - - - - - - -

mal'IJ s,oteu ,e r·,EI ~n [!i e rm 1B n.~lnta

F ..

f) CCHuUi 0 e' ea me Iii i.

deve n i:ser!i eels do ua su p ra p uteri ale lu m i i ~ ca re avealU. sal intra lntr-un conflict prelunqit pe Ironturile aconornlc, politic, diplomatic, rnilitar ~,i Ide= olonir. Cornunisrnul si-a continuat exoanslunea

:~ . ~

d~Jpa5Ifar¥itu~ rszbciulul. Guverne cornuniste au

~9"<, create Tn taril.,e din Europa de Est. care au

~ ~fg:S[ o~ll J1ate d S Sovieti ci, in tirnp ce torte ~e 0 po~it~ eJI dIn cn:,9ste iLa ri au fest zd ro bite de armata s i

~r .• ' ~

: 0Hti:~., .-,'$,ttfel ,$Ie punea in practica sisternul poli-

- .{fp'. 13'{ part~d u lui uni c, con caput de Le R in ''In ti rn-

~W'~~~~~'

, 1i~\t'l?1lluti ei. lstoria ,8 a ratet ca lac-est ,8 spect ,8 L

Atata limp' le'at exi'sta stat, nu ex~ls'ta tlbertate.

ICal_d va exlsta tibe tate, nu va maii exista stat,

Stalin ,8 rnurit del hernoraqie cerebrala ln ~ 953 ~ ~ cond uce rea taJrii i a trecut ~r11 rna i n ~ l'l3 U n U i 9 ru P cornpus din cativa oarneni. I[H fehruarie 1956, unul

. I

dintre liderf partidului, Nikita Hrusclov, avea sa

t i r1;;31 Uti d i scu rs r sto ric. EL a pUS su b se nil nul. 'intreb§ ri i po li ticile lu 1 Sta li n .~ r .a co nda m nat ., C u l tu ~ p •. erso na litati i" s i cri m ele com ise de acesta Intr-

.r ~

un discurs intitulat .. Despre cultul personalitstii

5i consecintele sale ". Hruscicv a incercat de ~15e-

,~ ~ ~

rn e nea sa an u leze Legat'U ra lui Sta ill n cum itu L Lu ~

Lenin, h~9'8IhJra de care Stalin se fnlosise pentru a

se irnpune 'in partid.

.... G ru p.~ sta tl!J~l'r te.n r'eL:ent~,n d ml lit ia

If" I'

cl v~li C~ if'@ a ~,p~:ralt lie ill i fliI!lI rs d u ll:Sa n k t

P etersb U'F'QI g ~ta z,j J d~' a rm ata Ige rm~n,li,. M ultl au mLlI!~'t d,e fo,arne !?l d~ fdg In timpul as,ed~u~ud~, dar drml~t:a !;J'euFliuIDli s fOist inrfranta ln cete d i Iii U r'm,al.

A_ fast coma nd ats o ed ~ be (0 m n leta a 0 P-'8 re'-

i! Ir' J

tor lui' Lenin si 0 bioqralie of~'c~ala a acestuia, ast-

fel Incat antaqonisrnul dintre Lenin ~i Stalin care fusese t i; nut secret e ra ln sf§ rs it dezva lu it, Acest

~ JI

derners avea sa aiba repercusiuni nu nurnai asupre Uniunii Sovietice, c~ ~'i asupra Intreqii lurni corn u n iste, sti mula nd ~ nte resu L pent ru Le flIi In ~ i' fi losof a lu i In lu mea Tn trea g ;31.

Politics anti-stalinista a lu i H rUSCl'Ov avea s.al

•

duca la un scurt .. dezqhet" at razboiului rece ~n

d dona jumatate 2!J anilor 1950~ Atmosfera. ge,apoliti cal a d eve n j,t. mai puti n in co rd a tit, ia r n ~ve lu L de trai al oarnenilor a crescut, Tot 'in aceasta perioadal au crescut realizarile stiintifice aile Uniunii

• •

Scvietice, s~ America .a fast socats La auzul stlrii cal

III III ~

U HSS a lansat prirnul satelit artificiatBputnik" pe

orbi'L31 in 1957. Aceasta avea s,~ duc.a ta 0 ,,(UrSa i'n spatiu" pe lanlga (ursa inarrnarilcr ca re incepuse deja intre cele doua state.

~ nfluenta Uniunii Sovietice in [.u me a crescut

"

in ani! 195011 dar Hrusciov a. facut rnai multe glafe

di p lorn a tice. Cea rna ~ 9 rava d 'i, n t re a cestea a fest .. C riza rachetelo r c u baneze" d'~ n 196.2., H rusci 0'1 a

,

decis sal trirnita rachete cu incan:atur,a nucleara in Cu ba .. fa pt ce a fnta m pi nat reziste nta ten ace a p r-e~ed i ntelu i 5 UA.. John F~ Ke n nedy. Ac.e st co nflict .a a dI U 5, c,le le do ua state intr-o situ a'~'~e pate n = '~i a 1 ,e'x.ptnz:iiv,8 ~ I ntreaq a lu me se te mea d e posi Ib ilitataa izbucnirii unui nou razboi rncndial, insa~, 'in cele din 'U rma, Hn.J9c~ov a dat Inapcj, ~~ criza a Iost dezamorsata. Tn tara. insa; H rusciov .a tost consi-

r. - - 'r.

die rat sla b pentru "fa ptu t ca a ce d at in acest co n-

flict 5 i 'a uto rita tea lu i s-;a, na ru it Un i unea Sovi eUca

,

U d € r~ i con se rvatori a i p arti du flu i I co nti nuan d u-si ~ir11

,

acelasi tirnp €!,xpansiiu nea rnilitara.

Sfar§itul Uniunii Sovietice

Razboi u l race si cu rsa ina rrna r~ lo r li'n tre cete do u.s;

t ' l II •• !j. II- .....

supsrpu erl ae turnu au reprezanta t 0 povara eco-

norrrics teribils pentru llniunea Savieth:al~ care au ccntribult, alaturi de staqnarea ~I coruptia reqirnulu i 8 rej nev'~ La 0 in ceti n i lie a dszvolta rii econe mfce,. Uniunea Snvietica nu putea sal, ram,ana in acest stadiu lnapolat mutt timp si aparitia unui tanar

,~ - ~

reforrnator; avea sa, zquduie URSS din temelil.

MihaiL Gorbaciov a devenit secretarul qeneral al partidului comunist al Uniunii Sovietice in '1'9851,

T Parada la, M~sco,va in 1967 ~ Cl!J oc,azial s~rbat:tOrh"~'i a clncizecl de ani 0 e lEI rn iii rea revo l iJJ~:i e. U Ii1 i u nea S ®v ~efI fcal la a ce,a v Fe me'

re ra Co ndlu 5,ij de 9 MVe rn u l Iu ~ B re] III e'\f I II:,~ Ifl~ :P lfiet Ii n d e iBi cal i ilIcE!'a Fe a s a Iii d i ce n lvelul d e t ra i ~I[, 'rc~'ta'len ~ le r sovl et i cl.

~ 1 ra noi e'm b rle '1"989', g uvernu L

'~eH" mldlr.i eii de' E st HI ~tlein3, 9 ra nii ta d j ntra B,er~~niI!Jl de :lEst ~~ BerlinuL de Ve,s,t ~l

Z id lI! l B errU nu lu r $'=aJ P fj".a b u ~:i t" Aces t zl d :s,e P- ~ ra,~e' 1E;'stlit de Ve'st ~'i: Jus ese ~ n

:s,j m ~ (d IE! l ~,a:z bo flu ~I!iil '111 e ca .

Gorbaciov ii, idealiza pe l.enin si a incenut reforrnele in

~ ~' -

'URSS pentru a aduce tara rnai sprua pe de socl eta tea idea La co ncsputa de idolu l s,au. Planulsau de reform€! l .. perestrolka .. ] avea sa

"" t.... b . Il . SUA- . ....

J;!u~a punc" ral',~OI!tLUI rece cu ':" ",'. ~I sa promo-

ve.:z,e. .de,m,oc:ratjZi3I.rea societatii, G orba ('I:OV a "in cer-

•

cat sa prezinte perestroika lurnii Tntreg'~ ca pe 0

reeolutie si, la fel ca sl revotutia ~UJ Lenin, aceasta

~ )II - ~I •

aye-a, sa zouduie din ternelii tara sa. Urrnarile

::;i! ,

actiurrilor s,ale,~ 'ins.a; aveau ~S8! 'mearga mutt mai

d ana rte d ecat 5 i,~,~ d orit el in itia L

r .., "

.fir.

~ n a a,01W9 jumatate a anu lu ~ 19'89 i reg i mu r;i le

eornuniste d]n Europa de Est au inceput sa (ada LH1Ul cate unul 5i Zidul Berlinului. sirnbolul raz-

~ "

l:-.iI"'i.~IILII11' ri:'ili"'~ ~ fost ..4~r~m'"""i't I!5npi,'I'bL'c"le - - niona lo LJI'LU!Ii;lI . dcl . 'G'I!.".G: ~ V;;)lb U ~ . ,16 ':' _ C • Ii"'\ t:, LdJ:_ 1'_1. , ILJl I'I'· J 'II a, le;I

incluslv R.Usjd~, au inceput sa'-~~ proclarne indepen de nta In 1, 990 ~ rid ic,t3 n dI sti nd ardu ~ revo luti ei rm potrlva lie'gllmutu i Lu~ Go rbaclov, 8 ori s IEl},~ F1I a fost alas presedintele RI@'publi'c.ii R'lJse si a atins ~ cota de popularitate mlad mare' decat G,orbac'lov fn r~:ndu~ populatiei Ruse" Dintr-o d~ta G:orb.cH:.'rov

pisrduse totul. in august 1991, partidul cornunist Ed, 1JI1!l~'U n i i sovi et.~ce' 81 fast desfii 11 tat si in lu na

- - ~ J1

decembrie a 6 ce lu iasi ,(3 n 'UI nl u n ea Sovieti ca a fost

~

p·f~ cia l d izolvata.

""

In eiutarea nnw non mod,el

Era re [,9 p uterH ~ u 'f'as.t pre luate de La Go rba (io'V f3'e ;c~rtre 'I~resedint,ele rus Boris Eltrin. Acesttal ~

~ .1 •

lnllerc'at tal randuL sau s,a d~strug,~ ,mll'tuL perfec~~=

un 1 i .lu i len~ n ~,I sa te,ml pen~z.e C lJ l't ul sa u., T nsa n u

:y le f,] i n ~~' au.:H ~OlrillU l. SallJ I d I!J pti R~eljjo h..il!ual d~'n adorn blr'Ule,. A Ifd,oa r\4fi!'i~1 W'eYOllUti,c.1nara a:VEiil sa :se' mali domole'asca C!Jj tlliE'CE'rea tilmllPlUlufll1 dar sem t:llifi Lat:ra i sttor'Hca a r,elVlOilt] ~!'e'i ra man e i men:z:a.

_. - - - - - - - -~ - - - - - - - - - -!!I - - _. - - • --

a mers palnal la QI desfiinta mausoleul lui Lenin. Conducatorul revclutiei este Inca respectat dre,

U 1,..... E! .

man mase pOpUtare 'rn r\.U:S,la,.

1M LJ lte schlrnbari irnportants din istoris R,usher sl a fntregli:i lurni nu ar f ,(3VLJ[ ~O( doca Lenin nu ar f sxistat. Revoilutia din octombria, tratatu l de la

,

fast pcsibile faral el. Ar f ~nsa 0 gre,~eala ca Intr-o anaUza critica a persorralltatii istorice a lui Lenin 1 5,~-1 consldersrn un om infailibil. a caruii rnoste-

"

n ire ,(3 'fast pervertits de Stalin. Trebuie de aserne-

nea .sa tinern cant de taptul ca Revo[,utia RUs,a a

• •

00 nd u s la a pa ri] ia un u i stat 10 ~ ctato ri a [ peri C u tos

M,unca lui Lenin si anaritia Uniiunii Sovietice au dat

• I"" ,

ihilit t it to L" ........ · .....

P051":IILIIL8,ea capi .a .rsrnu UI sa I~I recuncasca pro-

priile gre~l,eU ~~ sa se reformeze. Acesta este un fapt care, nu trebuie uitat,

A •••• •

) n ,0' p ~ re le i0"~ II e'i. IL ri":i; [FH n .e ~ =::'!II .0. v 'Pl rim" "'5 t II ~ Z" I U IFiJ ~ ~

I .'. c; 'C;: .-c: ,~GIIl,c;:~ r;:= IIII ~I c' rc:...... 'a', v II, - II G'CC

. ~ ~ .I

utopica in afirmetia: ,.Ati3t.a timp cat exista stat nu

exista libertste. Cstf1d va exista libertate, nu va mai exists stat." Uniunea Sovi,et'i'ca nu a devenit 0 astIel de societate ideal:L iar odata' cu disparltia sal '0 contribuit la distruqerea srructurii Intreqll tari. R usia post-sovi eti ca, a fast s u pra n u m r ta a ",50('i~' etate a n is lp u ri Lor rnl scatoa re", p rl n asta '1nte le'= ga nd u -se e,a ta ra putea a ri e§ n d sa se dezi nte _"

gr@:ze daca structure care o tinea unita era corn-

. .

p rorni ~,a. ELti n TIlL] a fost ca p·al bit ,sa ed ifice a ceasts

noua structura si a renuntat la putere, in rnartie

~ ~

200011 Vladimir Putin era ales presedinte. In peri-

oada rnandatului sau [200'O=2008L a reusit p ~istra=

~

rea ec hi lib rLJI lu i st rateg ~c: m ond~ a L co nco m it~:nt C LJ @proph:~[le'a progresiva a Igra.r~ite.lor statelo,r meim,= bre NATO, in prima j'ulm~Hate a anului 2008,1' P'utin va pr,eda mandatul die pre~~edinte favoriitului sau d ej,a co nfi rmat, 0 m ~tri 1M e,dvedev.,

R.usji3J inca mai su'rera d~ pe ulima sch'i'lmbariLor pr~n care treoui,e sa treac:a arlee soe~etate tanara.

' ..... G,orbaci,ov :!?l ilEl~lli1o Ce~ dol tilU' ajil.gns !La 0 inllelLeglere a m ~abii li lin i,pri [i e' 1'991

• ...1' '" "" ... b.l" ...

~~ au ule(:~.s S-Sl cr-ee',e' @ !rWlJa ~e.pUI,iI',!i(al

n~ sa, f,ede rat ~va. AceBstal i'nt,e L,e.g enE!' iavea s,i du c';§ 'La p IlJ c:i u ~ '1m P,ot r:-ivitl l,1Jj i G,(j,f bale ~OiV

.... L' •

I In ~a ra a(e. LI ~'a,~~ ,;3j 111.

_.. .. -_.- .-

'31 .

,----- - _. .