MEDIA - Studiu

Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
1
2000
fLuturismE
studiu
MEDIA
(JURNALismE -
idei și concepte proprii ,

citate , fragmente ,
publicitate prin
Lucrări de an și
articole diverse)
Materiale culese în vederea justificării implicite

că „lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociele”
este necesară și nelimitată.
volumul 1
2
2000
CUPRINS (volumul 1 și volumul 2):
A. Emanciparea ruralului sau satul planetar – pg.4

B. Conștiința : (sursă secțiunea B : neidentificată) – pg.8
C. 10 cuvinte-cheie ale profesiei de ziarist – pg.10
(sursă secțiunea C : Manualul de jurnalism / autor-coordonator Mihai COMAN)
D. Informația – zvon omologat sau bârfă autorizată ? Carența : subsidiarul – pg.13
(sursă secțiunea D : Manualul de jurnalism / autor-coordonator Mihai COMAN)
E. Colonia etică și culturală prin corespondență – pg.14
F. (extra)Ordinarul cotidian – pg.16
G. Descentralizarea… mitului „ziarist” – pg.17
H. Valurile schimbării – pg.17
(sursă secțiunea H : Dincolo de AlvinTOFFLER / Al Patrulea Val – Afacerile secolului
XXI // autori Herman BRYANT MAYNARD, Jr și Susan MEHRTENS)
I. Abordare a culturii politice – pg.22

(sursă secțiunile I, J : Cultura civică – atitudini politice și democrație în cinci națiuni /
Autori Gabriel A. ALMOND și Sidney VERBA)
J. Cultura civică – pg.24
K. Educația – simulare prin omisiune. În școli (rurale cel mai mult) – pg.25
L. Lipsa educației – o manipulare retorică. În mass-media (locală îndeobște) – pg.30
M. Notare an II – pg.43
N. Lucrare de an – tematica : - pg.44
O. Arhitectura americană – pg.45
(sursă secțiunea O : Istoria artei americane / autor Dan GRIGORESCU)
P. Teoria freatică și psihologia cognitivă – pg.46
R. Strategie media – în termeni și tematică – din perspectiva cititorului de ziare – pg.47
S. Exerciții (1) : – pg.53
Ș. Exerciții (2) : - volumul 2
T. Cel care are cuvântul este cuvântul însuși – pg.67
Ț. Principiul presei scrise – azi – pg.68
U. Câte ceva despre interviu, anchetă, reportaj – pg.69
V. Semiotica sugestiei – pg.70
X. Notare an III – pg.102
Y. Corespondențe – volumul 2
Z. JURNAL de pe mai multe a-fronturi din spațiul virtual… – volumul 2
3
2000
A. Emanciparea ruralului sau satul planetar
„Toate erau laolaltă ; după aceea a venit mintea și le-a pus în ordine.” (ANAXAGORAS)
Dar cine a segmentat ordinea ? Căci nu se poate discuta despre educație, cultură, civilizație
decât pe cont propriu.
„Diversitatea” umană este productivă în măsura in care ea nu anulează nici nu diminuează
comunicarea ci o stimulează.” – (Caius Traian DRAGOMIR) – acolo unde există factor
comun.
Omul este un proces determinat social. (auto)Educația este o matrice permanentă între
factorii conștiință și civilizație. Fiecare factor însă este o funcție a elementului social.
Stimularea socială sporește conștiința și civilizația : educația capătă valoare morală și
estetică.
Emanciparea ruralului ar începe cu

- zilnic bibliotecă
club
- săptămânal curs preșcolar
curs inițiere calculatoare
curs de civilizație „Educația noastră cea de toate zilele”
salon social „Societatea oamenilor cu păreri”
sporturi de întreținere
- bilunar telecinemateca
cenaclu literar al elevilor
cerc pictură – desen pentru elevi
- ocazional teatre
lansări de carte
invitați
spectacole
Ș c o a l a d e s â m b ă t ă – colonia etică : educație, cultură, civilizație
C o n s u l t a n ț ă j u r i d i c ă : reprezentare în instanță
: nu atât pentru promovarea culturii de masă cât pentru „că nu te poți înălța până la etic
decât trecând prin estetic” și, mai mult – „doar în esteticul profund se zămislește eticul pur.”
(Daniel ILEA)
Ruralul românesc a fost numit vecin cu expirațiile primitive ale pământului.
Mit sau tradiție ? – primul segment.
Libertatea – segmentul doi :

însușită în extensie este deformativă.
Sporește gradele de libertate : reduce / anulează
punctele de reazem, pârghiile.
însușită în intenție capătă valoare în / de ideal.
: libertatea de a gândi. Asumarea acestei libertăți
și conștientizarea acestei asumări
reprezintă modul libertății individuale.
4
2000
IL – ALG + CALG = LI
ALG CALG
+ = |LI|
X X
unde
IL = idealul de libertate
ALG = asumarea libertății de a gândi
CALG = conștientizarea asumării libertății de a gândi
|LI| = modulul libertății individuale
P = personalitatea
X = unitate reală
Ultimul segment – conștiința :

sumă / produs / șir / progresie / matrice / noduri – simultan
pentru factorii
CETATE
CIVILIZAȚIE
CĂMIN
CULTURĂ
|C| = valoare absolută

Ǝ ! = există și este unic ;
logica predicatelor
→ : = conector logic „implică”
↔ : = conector logic „echivalent”;
logică propozițională
Ǝ = există, cuantificator existențial
Geografia conștiinței :
Geometria conștiinței – tridimensională.
A patra dimensiune : transcedentalul sau spiritul.
Reflexia (imaginea în oglindă).
Geniul – înscrierea geografiei, geometriei și reflexiei în fascicul luminos ; „sclipirea” :
5
2000
Caracteristici d e f i n i t o r i i pentru
unde = libertatea în intenție (asociată postmodernismului)
și ↔ = libertatea în extensie (asociată avangardei).
6
2000
Apoi :
Libertatea în extensie asociată avangardei

- se manifestă sub forma negației
- exprimă o soluție existențială
- își găsește explicația în condiționările interne (epuizarea unor forme de expresie) și
externe (frământările sociale)
- își are originea în vitalismul lui BERGSON și filozofia lui NIETZSCHE
- există un motiv al „orașului” ce străbate avangarda
„Libertate : … urlet al durerilor crispate,

întrepătrundere a contrariilor și a tuturor contradicțiilor,
a grotescului, a inconsecvențelor” (Tristan TZARA)
„Postmodernismul este rezultanta unui cânp de forțe contrarii, născătoare de elanuri și de

ezitări, de euforii ca și de nostalgii…
… Ceea ce numim postmodernism derivă dintr-un mod aparte de a culege, a mânui, a stoca
și a procesa materiale cognitive…
In alte medii intelectuale decât cel literar, condiția postmodernă este o sintagmă sinonimă cu
spațiul cibernetic, epoca informațională, satul planetar sau era mass-media.
… Amploarea procesului e fără precedent.
In engleză se folosește uneori în legătură cu postmodernismul cuvântul messiness : vocația
dezordinii. Pentru restaurarea trecutului orice e bun, nu se respinge nimic din principiu, în
planul formelor ca și în acela al temelor.
Simptomatica pentru o epocă de prag adaugă înclinării utopice postmoderniste, o dimensiune
nouă : ucronia.” (Monica SPIRIDON. În engleză UC – prescurtarea pentru undercharge
înseamnă a plăti sub tarif, a socoti mai puțin ; plată, socoteală în minus, economicoasă.)
Libertatea în intenție, asociată postmodernismului este „libertatea pe care n-o domolesc nici
un fel de norme” (Valentin SIVESTRU). „Cum poți însă înfrânge limita terestrului pentru a a
ascende spre celest ?”
Ultimul segment – conștuiința, presupune gândirea de ordinul doi : gândesc că gândesc

(cogito) – conștientizarea gândirii primare.
„Stabilitatea pe care n-o putem găsi în lumea din jur trebuie s-o creăm în interiorul propriei
persoane…
Pentru fiecare organism ce o posedă, conștiința este un imperativ al adaptării eficiente…
7
2000
Cu cât nivelul de conștiință pe care cineva îl conferă acțiunilor sale este mai ridicat, cu atât
se simte mai eficient și mai stăpân pe sine…
O cultură care prețuiește mintea, intelectul, cunoașterea și înțelegerea, promovează respectul
de sine…” (Nathaniel BRANDEN – în Cei șase stâlpi ai respectului de sine)
Și
„Ideile contează cu adevărat și au întradevăr consecințe” : SATUL PLANETAR.
B. Conștiința :
(sursă secțiunea B : neidentificată)
- formă superioară de reflectare psihologică [a] a realității obiective

- parte a reflectării psihice realizată cu participarea a
gândirea limbajul
abstractă – logică verbal – noțional
două tipuri
individuală : de grup, socială [b] :

formă de reflectare psihică relații stabilite între indivizi ;
ansamblu de reprezentări, noțiuni,
judecăți politice, ideologice, juridice,
morale, științifice, artistice și religioase.
1.procesuală : 2.de conținut :

reflectă conștient tot ceea ce s-a însușit în mod conștient;
realitatea ; nu se conținutul se modifică prin îmbogățire,
modifică niciodată. prin creșterea gradului de complexitate
și abstractizare a cunoștințelor.
8
2000
[b]
Conștiința socială comună : reprezentări, Conștiința socială sistematică : noțiuni și
noțiuni și idei însușite empiric ( : cuprind concepții elaborate la nivel de precizie și
în conținutul lor însușiri nesemnificative, generalizare de către specialiști și
neesențiale sau chiar eronate) ; materializate în opere științifice sau
marginalizat – pe baza existenței lor artistice.
nemijlocite.
A reflecta conștient a-ți da seama a înțelege a realiza o conexiune

între imaginile sau situațiile prezente și situațiile sau imaginile anterioare.
Operații ale gândirii :
- analiză (a imaginii senzoriale),
- comparație (a diferitelor însușiri și a rolului jucat în întreg),
- abstractizare (a unei însușiri esențiale ce încadrează obiectul într-un sistem),
- generalizare
Evoluția conștiinței legată de dezvoltarea gândirii și limbajului în procesul de confecționare
intenționată a uneltelor :
Realizarea unei unelte ca instrument ce condiționează îndeplinirea scopurilor presupune un
proces de detașare a individului de imaginea concretă.
Trecerea de la reflectarea pasivă, inconștientă, la reflectarea activă, conștientă, poate fi
realizată (detașarea, dedublarea) dacă obiectul este analizat, dacă se stabilește valoarea și
rolul însușirilor sale, dacă se reține însușirea esențială.
Individul coștientizează mai clar și mai precis fenomenele și obiectele sau situațiile de care
are nevoie. Realizarea eficientă a conștiinței depinde de modul în care este orientată
activitatea psihică, de atitudinea afectivă a subiectului. Procesul conștientizării este
dependent de participarea motivației, atenției, afectivității și activității voluntare. Funcție de
calitatea și gradul de participare apar diferențe în claritateași nivelul conștientizării.
Funcțiile conștiinței :
 acumularea permanentă de experiență și aplicare socială
 cunoașterea însușirilor esențiale ale obiectelor
 sintetizarea
 reflectarea prin atitudini și concepții
[a]
Funcționarea psihicului (dar nu și a conștiinței) :
- nu este conștientizată desfășurarea unei verigi a gândirii, omiterea și funcționarea
limbajului, orientarea involuntară a atenției
- pe baza unor zone parțial inhibate, fără participarea conștiinței – acțiuni motrice sau
mintale care prin repetare devin automatizate – deci deprinderi.
Noțiunile de conștiință și psihic nu se identifică.
9
2000
C. 10 cuvinte-cheie ale profesiei de ziarist

(sursă secțiunea C : Manualul de jurnalism / autor-coordonator Mihai COMAN)
1. societatea – de facto
2. „pulsul” opiniei publice
3. Inscrierea în coordonate – juridice
4. – educaționale
5. – culturale
6. structura : informațională
7. coeficient subiectiv : minim
8. titlu (optim) : generic, specific, particular
9. asumarea și revendicarea proprietății articolului, reportajului.
Semnătura. Răspunderea personală
10.utilități de ordin material : gazeta și accesoriile
1. Societatea – de facto
„Adunând doi cu doi, punând un munte de întrebări pretutindeni, așteptând și, în fine, găsind
ceea ce trebuie, iată cum se prinde vulpea de coadă.” (Tom CLARKE)
Un bun reporter are o doză din ceea ce oamenii de presă numesc „fler” sau „instinct
gazetăresc”, care îi permite să „miroasă” un subiect atrăgător și să discearnă ce este relevant
și ce este amănunt nesemnificativ. Acest simț nu este înnăscut, ci se capătă cu timpul.
(pg.15)
Reporterul trebuie să își construiască o rețea de surse. De informatori… (pg.38). destinatarul
mesajului mediatic este definit ca public. Publicul este definit ca „un grup uman, format din
indivizi aflați la distanță unii de alții, caracterizați prin atitudini și opinii comune și prin
continuitatea ideilor și valorilor sociale. Structura publicului este derivată din structura
socială și se caracterizează printr-o accentuată mobilitate și printr-o durată în timp relativ
limitată.” (pg.52)
2. „Pulsul” opiniei publice

A fi reporter înseamnă a asculta ; a fi reporter nu înseamnă a vorbi. Dorința și abilitatea de a
scormoni realitatea – stările de fapt și evenimentele – calități esențiale. (pg.19)
Jurnaliștii știu să recunoască instinctiv ce este demn de a fi publicat și ce nu. Adesea se pun
în locul publicului, încercând sa-i ghicească gândurile. Cu ajutorul surselor, reporterii obțin
date și le verifică veridicitatea. (pg.27)
Oamenii obișnuiți pot furniza subiecte extrem de interesante. Una din practicile jurnalistice
curente este microtrotuarul, sau „vox-pop”-ul (de la latinescul vox populi). Aceste sondaje au
meritul de a oferi o notă mai umană, de a lua în cosiderare, fie și simbolic, reacțiile poulației
față de tema dată. (Nu pot însă generaliza, reprezenta întreaga societate nefiind profesional-
specializate sociologic.) (pg.32)
3. Inscrierea în coordonate juridice

O condiție esențială pentru un profesionist este legitimarea. Ori de câte ori este posibil,
reporterii trebuie să încerce să obțină documente care să ateste veridicitatea informațiilor iar
dacă există dubii asupra datelor oferite de o sursă, informațiile trebuie verificate prin surse
10
2000
adiționale. Când o anumită sursă formulează acuzații sau insulte la adresa unei persoane sau
instituții, reporterul are datoria de a obține racția părții acuzate în lipsă. Altfel, materialul este
incomplet și informația parțială sau chiar dezinformativă.
On the record Off the record

(oficial) (neoficial)
- pentru înregistrare (cu atribuire) : - în afara înregistrării (fără atribuire) :
coferințele de presă reporterul stabilește împreună cu sursa
modul în care va folosi respectivele
informații 1. sursa oferă informații de context
(backgroun) care trebuie verificate
și confirmate printr-o altă sursă
pentru a fi folosite
2. sursă neidentificată sau anonimă
– convenție în vederea publicării
informației – citată „sursă oficială”,
„înaltă sursă”, „sursă din interiorul
instituției”, etc. (pg.33 - 35)
4. Înscrierea în coordonate educaționale
Evenimentul ne ancorează puternic în cotidian : azi – acum – aici. (pg.49)
Orice jurnalist, va fi de acord că responsabilitatea sa fundamentală în fața publicului este
aceea de a spune adevărul. Principiul, implică și faptul că ziaristul va refuza să mintă sau va
recunoaște deschis că a dezinformat atunci când a dat publicității o informație eronată. (pg.
195)
Nu presa a inventat corupția, consumismul și indiscreția. Nu presa produce violența.
adâncește presa aceste maladii sau eliberează energiile care ara grava maladia ? (pg.196)
Sunt însă situații în care etica profesională se conjugă cu legea : minorul trebuie să se
îndrepte, că șansele lui de a fi educabil sunt mai mari decât ale adultului – principiu adesea
contrazis și contestat de însuși interesul public. (pg.202)
Apariția „Evenimentului zilei” a fost percepută ca un atentat la modelul elitist de presă
dominat de misiunea educativă. Succesul acesuia a marcat victoria celui de-al doilea spațiu
public : cel popular. Curiozitatea și interesul acestuia pentru lucruri ieșite din comun a născut
un nou tip de presă (tabloidă) și un nou jurnalist (boschetar), specializați în descoperirea sau
fabricarea scandalurilor. Prezintă doar o etapă, trăită și de presa americană la sfârșitul
secolului al XIX-lea. (pg.214 - 215)
5. Înscrierea în coordonate culturale

Reportajul este singurul gen publicistic care permite exploatarea mijloacelor stilistice
specifice prozei. Faptul că redactarea lui presupune și utilizarea unor procedee specifice
prozatorului ține doar de modalitățile de expresie nu de statutul social și de funcțiile de
comunicare majore.
Funcțiile definitorii pentru reportaj
– referențială (informativă) ; ține de esența textului
– fatică : grafica ziarului, construcția textului, selectarea limbajului ; ține de retorica textului
(pg.55)
11
2000
6. Structura : informațională
Maximum de informație în minimum de cuvinte – regula de bază. (pg.17)
Ce merită a fi publicat și ce nu ?
baza procesului cotidian de producție jurnalistică.
Ce este știre și ce nu ?
Estimarea valorii de informație – newswerthiness news value :

știrile nu sunt sinonime cu evenimentele, ci relatarea acestora, scrisă pentru cei ce nu au fost
de față.
Cea mai mică valoare o au știrile despre ce se spune.
Urmează știrile despre ceea ce se spune că se va întâmpla.
Apoi știrile despre ceea ce se spune că se întâmplă sau că s-a întâmplat.
Valoarea cea mai mare o au știrile despre ceea ce s-a întâmplat : fapte și evenimente reale,
care pot fi dovedite. (pg.23)
Proximitatea temporală - informație valoroasă cu cât este mai recentă.
Proximitatea spațială – publicul țintă căruia mesajele transmise îi sunt destinate.
Paritatea și unicitatea explică interesul mare acordat faptului divers.
Presa este datoare să atragă atenția asupra abaterilor de la normal.
Principiul personalității – dă informației o valoare mai mare.
Un fapt sau un eveniment are valoare de informație când afectează sau interesează, tradus în
impact și consecințe.
Conflictul și competiția au deasemenea valoare de informație.
Interesul uman : oamenii tind să se identifice cu semenii lor și arată interes față de
evenimentele deosebite ale acestora. (pg.24 - 26)
7. Coeficient subiectiv : minim

Paginile trebuie umplute. (pg.13)
In ierarhia redacțională, reporterii formează baza piramidei. Munca reporterului este cea mai
importantă în economia unei redacții, pentru că de informațiile colectate de el depind
conținutul și calitatea fiecărei publicații.
Reporterul este însărcinat să ia contact cu realitățile vieții cotidiene, să le înregistreze cu
acuratețe și să le redea cu obiectivitate. (pg.13)
Un bun reporter are nevoie de o serie de însușiri și competențe care să-i permită să
înregistreze ceea ce este mai important, mai relevant și mai interesant, fără să facă rabat la
obiectivitate. Relatarea trebuie să fie completă, nepărtinitoare și onestă.
Insușirile de care trebuie să dea dovadă un ziarist sunt mai degrabă calități care se câștigă
prin educație și autoeducare decât aptitudini înnăscute. (pg.15)
Presupunerile – tentație căreia îi cad pradă uneori jurnaliștii. (pg.20)
„Singura întrebare stupidă este aceea pe care nu o puneți.” (37)
8. Titlul (optim) : generic, specific, particular

„… am gândit că cea mai celebră și mai potrivită referință livrescă este titlul nuvelei lui
Thomas MANN – Moarte la Veneția. Am observat imediat că în cuvântul moarte este
cuprins cuvântul arte, ceea ce făcea verosimilă trimiterea. Apoi trebuia să implic și faptul că
12
2000
era vorba despre sărbătorirea a 100 de ani de la prima ediție de Un veac de singurătate al lui
MARQUEZ. Așa că am făcut un altoi din cele două titluri : Un veac de (mo)arte la Veneția
urmat de subtitlul informativ… ” (pg.92)
In presa românească a ultimilor ani, practica titlurilor bombă acoperind relatări ambigue sau
de-a dreptul distorsionate asupra vieții personale și afacerilor unor oameni a fost uluitor de
frecventă. (pg.206)
9. Asumarea și revendicarea proprietății articolului, reportajului.

Semnătura. Răspunderea personală
Mulți jurnaliști au fost hărțuiți de justiție ori chiar pedpsiți pe nedrept în procese. Conjugarea
unei legislații șchioape cu un mediu politic și civic confuz și un comportament jurnalistic
încă școlăresc au produs o relativă slăbire a încrederii cetățeanului în cuvântul celei de-a
patra puteri. (pg.206)
10. Utilități de ordin material : gazeta și accesoriile

Redacțiile îi apreciază nu pe reporterii care aduc nisip în Maghreb, ci pe cei care descoperă
apă în Sahara. (pg.14)
Reporterii sunt în primul rând oameni de teren. Un jurnalist poate să se găsească în situația
de a realiza materiale din toate domeniile. Impărțirea în reporteri generaliști și reporteri
specializați se face în funcție de mărimea și modul de organizare al fiecărei redacții în parte.
(pg.14)
Se recomandă folosirea a două caiete : unul de buzunar pentru notarea datelor obținute prin
intervievare și observare ; altul pentru a fi folosit la birou și în interviurile pregătite din timp.
Toate datele privind persoanele cu care reporterii vin în contact trebuie trecute într-o agendă.
Apelează la reportofon doar când este necesară verificarea acurateței unui citat sau a unor
date. Computerul simplifică și eficientizează procesul redacțional. Redacțiile moderne
folosesc rețele de ordinatoare, ceea ce mărește viteza de redactare, editare, și punere în
pagină. Din ce în ce mai mult, reporterii folosesc, pentru documentare și comunicare,
Internetul, rețea mondială care se accesează prin computer. Un aparat foto îi poate fi de mare
ajutor reporterului. (pg.20 -22)
D. Informația – zvon omologat sau bârfă autorizată ?

Carența : subsidiarul
(sursă secțiunea D : Manualul de jurnalism / autor-coordonator Mihai COMAN)
Încorporată în
1. știri, note, relatări
2. reportaj : - exploatarea resorturilor afective
- acționează direct asupra sensibilității cititorilor
Jurnalistul poate fi (ori) - martor

- participant la eveniment
Unghiul de abordare :
 perspectiva realității obiectuale
13
2000
 perspectiva modului în care acționează autoritățile

 perspectiva rudelor, prietenilor
Și reprezintă r ă s p u n s u l pentru
 Ce voi spune ?
 Din perspectiva cui ?
Elementele generatoare de informație „totală” răspund la :

i. Ce ?
ii. Cine ?
iii. Când ?
iv. Unde ?
v. Cum ?
vi. De ce ?
3. interviu :
- conversație cu demers investicativ
- nu este un capriciu redacțional
- nu mediatizează importanța socială a intervievatului
Motivația : cine e cel mai indicat interlocutor și de ce ?

Răspunde la
i. Ce ?
ii. Cine ?
iii. Când ?
iv. Unde ?
v. Cum ?
vi. De ce ?
Scopul – unul din – aduni fapte
– caracterizezi situații
– confirmi ce știi
– demonstrezi
Presupune documentare anticipată, reflectată în
- șapou : între titlu și articol. Nu este rezumat.
Este primul paragraf, autonom și specific.
- Intrebarea în doi timpi : a doua întrebare să fie particularizarea primeia.
In lipsa documentării – tip consemn de plecare : afirmații cu întrebări în
suspensie…
E. Colonia etică și culturală prin corespondență

Avantaje :
- economice
- eliminarea trac-ului „face to face”
14
2000
- reducerea considerabilă a subiectivismului

- eliminarea formalismului
- provocarea subtilităților
- sinceritate de tip „nud” sau „fără cravată”
- scrisoare-răspuns – dovada mărturiei
- în subsidiar – dovada :
- bunului simț (însuși răspunsul)
- locului comun, a particularităților, a Caz-ului particular
- eticii, culturii, educației personalității sau Personalității
Dezavantaje :
– lipsa răspunsului – lipsa asumării responsabilității
– terfelirea, înjuriile – răspunderea cui și le asumă
Organizarea
- expedierea de scrisoare-reportaj (cu antet) unei sau unor persoane din medii diferite,
cu tematica specifică ;
- solicitarea unor opinii cu privire la o „temă” dată, simultan, mai multor „verigi” din
aceeași sferă de activitate ;
- o pagină săptămânal alocată corespondenței, cu antetul-siglă ;
- publicarea scrisorii-reportaj urmată de scrisoarea (scrisorile) răspuns
în pagina : COLONIA ETICĂ ȘI CULTURALĂ prin corespondență
My friend hi-fi
|C| E!
 scrisoarea-reportaj
 scrisoarea (-rile) răspuns
 cu / fără comentarii.
Periodic, publicate scrisorile „neonorate”.
Efect anticipat :
- asigură diversitatea, uneori contradicția de opinii
- antrenează, incită, provoacă la reflecție publicul
- consacră sau demitizează vedete, personalități
15
2000
- provoacă educația, cultura la nivel de individ, producându-se fiecare sau erijându-se în

părere personală și acțiune concretă
- în subsidiar, educă. Activează subconștientul : fiecare cititor este un potențial
preopinent. Până atunci se activează pe sine. Va fi sau nu va fi… ?!
Scrisoarea-reportaj + scrisoarea(-rile)-răspuns inedite în mass-media ; poate revoluționa.

Sigur revoluționează în geometria conștiinței. Nepracticată încă, deci neomologată, operarea
acesteia o revendic exclusiv.
Posibile subiecte :
 Căminul meu, căminul tău – cetatea noastră etică și culturală
 In slujba cui au fost puse căminele culturale și în sfera căror servicii ?
 MISA (Mișcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut) – via Baia Mare
 Piramida răsturnată sau Fundația – etaj superior : temelie a ce ?
 Șaua turcului
 Cetățean moral și cetățean imoral
 Libertăți însușite și libertăți asumate
 Trebuie conservată sau demitizată elita culturală ?
 Consumatorii de cultură
 Clasa confortabilă
F. (extra)Ordinarul cotidian
Presa este a patra putere în Stat. In STATUL – cum ?
Dintr-o serie de posibilități (: statul în picioare, statul în mâini, statul pe capul cui ?, etc.) cea
mai logică (simplă) și cea mai sugestivă este statul-stat. Altfel, repaus. Pasiv – de vreme ce
este confirmat… în oglindă : statul-stat.
Celelalte trei puteri nu intră acum în discuție. Aceasta, a patra, este sinonimă – în alt registru
– cu… mențiunea !
Și-acum, mențiune – pentru ce ? sigur pentru mica publicitate și reclamă. Altfel, poate fi
corigentă. Sau doar amenințată. Cu alte cuvinte, poate fi (și este uneori) proastă.
Pe de altă parte, presa și-a însușit pe deplin libertățile Revoluției. Aici nu are nici un (alt)
merit. Nu și-a însușit însă (r)evoluția. Acesta sigur este un „merit” deplin !
Ce – Cine –Când – Unde – Cum – De ce ?: imperative, necesare, dar nu suficiente
generatoare de informație. Până aici – tradiție.
Manipulatoare subversivă, de obicei pe criterii pre- și post-electorale ; moralizatoare –
subiectiv. Educativă – cât ?
Culturalizatoare – deloc. Te aduce până „la zi” ; te introduce – unde ? dar mai ales, te induce
– cum ?
Concluzie : puterea presei este inductivă.
Se spune că satisface nevoia cetățeanului. Atât de puțin vă doriți ?
16
2000
G. Descentralizarea… mitului „ziarist”

Ziaristul nu este un om special. Este un om oarecare : fără „loc rezervat” în lojă ; nu apare în
balcon și nu deține fotoliu nominal. Are un scaun. Sau poate două – cu cel de la cap ! Uneori,
același. ca toți ceilalți, nu are scrupule : mănâncă semințe în stație, scuipă pe stradă, înjură
autobuzele. Când vin, spre deosebire de unii, își cumpără bilet. Spre deosebire de ceilalți – i
se decontează.
Nu este un privilegiat. Dacă surprinde un fapt cotidian, reprobabil, de la doi cetațeni în plus –
se va referi la grup. Subsidiarul : grupul și potențialii „suporteri” defalcă per capita culpa.
Alții, ceilalți, se sesizează de atâtea ori mai mult. (aproape) Toți rămân anonimi. Ziaristul nu
poate fi doar Cetățean CETĂȚEAN. Unii se consideră Cineva. Alții chiar sunt. Cum și Dvs.
(re)Considerați-ne și pe noi Oameni. Normali. Ajuteți-ne să vă putem ajuta ! Opinia – Dvs. o
aveți. nu v-o îngăduiți superficială. De vreme ce tot nu costă ! altfel, în folosul Dvs. se
întoarce.
Să ne iubim unii pe alții ! Nu doar fiindcă stă scris.
H. Valurile schimbării
(sursă secțiunea H : Dincolo de AlvinTOFFLER / Al Patrulea Val – Afacerile secolului
XXI // autori Herman BRYANT MAYNARD, Jr și Susan MEHRTENS)
„Fie-ți dat să trăiești în vremuri interesante” (blestem chinez)
Euristic – generalizare sau regulă de bază pentru a învăța sau descoperi ;

contrastează cu
algoritm – lege fundamentală sau formulă rigidă pentru a face ceva.
E. - implică fiorul și energia momentului de creație ;
- fixează în realitățile curente ;
- indică procesul care va deplasa munca, afacerile și viețile personale în/spre secolul XXI.
Astfel vestitul blestem chinez poate deveni o binecuvântare. (după Michael RAY)
Valurile schimbării (concept propus de Alvin TOFFLER) :

1. Revoluția agricolă
2. Industrializarea
3. Postindustrialul : acumulează forță în sânul națiunilor industriale moderne
4. Integrarea tuturor dimensiunilor vieții și a responsabilității pentru întreg. (pg.8)
TOFFLER a identificat două valuri care au măturat civilizația :
- răspândirea agriculturii
- și industrializarea (pg.44)
Viziunea specifică fiecărui val :

 suntem separați și trebuie să concurăm – Al Doilea Val
 suntem conectați și trebuie să cooperăm – Al Treilea Val
 suntem unul și alegem să cocreem – Al Patrulea Val (pg.8)
17
2000
Se vorbește despre evoluția unei formule economice de tip „a treia cale” diferită atât de
capitalism cât și de socialism, o evoluție a democrației care ar unifica spiritul întreprinzător
al capitalismului cu o preocupare iluminată pentru responsabilitatea socială. (pg.61)
capitalismul, așa cum îl cunoaștem azi, va fi dispărut și înlocuit cu imagini pozitive ale
omenirii și o formă de proprietate mai comunitară. (pg.67)
Mințim pasiv, prin omisiune. Trăim în mijlocul unei conspirații a neadevărului și, într-un
asemenea mediu, trebuie să ne întrebăm ce posibilități avem pentru a trece dincolo de cinstea
pasivă, la sinceritatea activă.
Primul pas al acestui proces la nivel personal, este acela de a recunoaște că în unele sensuri
profunde propria viață nu merge bine, că există părți ale sinelui care sunt disfuncționale.
Al doilea pas decurge din decizia de a acționa asupra noastră înșine, asumându-ne
responsabilitatea propriei vieți și însănătoșiri. (pg.147)
Repere ale unei lumi în schimbare (7 tendințe) :

1. Mutația de conștiință : există niveluri ale realității aflate dincolo de ceea ce se poate
vedea, atinge, gusta, mirosi. Oamenii încep să se considere în tot mai mare proporție
creatori ai propriilor lor realități. această mutație globală la nivelul conștiinței nu se
limitează doar la extazul de tip New Age ( : modurile auto-concepute de exploateare
personală ; meditație – de exemplu)
2. Nemulțumirea față de scientism. Inteligența rațională și gândirea logică sunt cele
mai valoroase facultăți pe care le avem. Sunt puse acum la îndoială. Se acceptă tot mai
mult ideea că fenomene ca sentimentele și intuiția extind gama potențialului omenesc
de a afla răspunsuri.
3. Noi surse (interioare) de autoritate și putere. „Cunoașterea inconștientă” ni se
dezvăluie experiențe familiare ca inspirația, creativitatea, revelația și intuiția.
4. Respiritualizarea societății. Oamenii sunt tot mai angajați în căutarea unor elemente
ca sensul, scopul, liniștea și autoritatea lăuntrică ; adevărul, iubirea, compasiunea,
prestigiul personal, demnitatea, înțelepciunea.
5. Declinul materialismului : trecerea de la concurență la cooperare. Se consemnează o
îndepărtare de la materialism, spre valori intangibile ca cinstea, adevărul, curajul,
convingerea, auto-respectul, calitatea relațiilor și împlinirea personală. Oamenii
declară că nu vor să muncească numai pentru a câștiga bani ; vor să ceeze valori.
6. Răspândirea democratizării economice și politice. NIEO (Noua Ordine Economică
Internațională) – impuls mondial spre democratizare economică. Este alcătuită în
special din personalități ale Lumii a Treia și teoreticieni economici alternativi
occidentali (țări cu bogate resurse umane și sărace în putere monetară de cumpărare)
consideră informația o formă de putere.
7. Mișcarea dincolo de naționalitate. Pământul se divide în zone unificate din punct de
vedere ecologic, împărțind aceleași habitaturi, soluri, climate și similitudini ale faunei.
Globalizarea, interdependența este inevitabilă. (cap.1)
Viziuni mondiale în tranziție

Fabrica tradițională cu accent pus pe mecanizare, înregimentare, ierarhie și volum al
vânzărilor reprezintă o expresie a atitudinii de autoritate caracteristică celui de-Al Doilea
Val, înrădăcinat în materialism și supremația omului. Valorile morale și etice, inclusiv
18
2000
cinstea și integritatea, se subordonează succesului concurențial. Formele de cercetare pun

accentul pe gândirea liniară, logică ; pe progresul pas cu pas.
Valorile din Al Treilea Val manifestă o preocupare crescândă spre echilibru. Oamenii devin
mai sensibili față de sanctitatea vieții, față de propriile lor necesități spirituale nesatisfăcute.
Bogăția materială scade ca importanță. Valorile intangibile ca demnitatea, integritatea și
pacea interioară joacă un rol important în câștigarea unui sentiment de validare personală.
Acordă valabilitate proceselor intuitive și non-raționale. Subconștientul, asemeni
conștientului este văzut tot mai mult ca o sursă de intenționalitate. TOFFLER consideră că
firma se „de-masifică” ajungând să prețuiască diversitatea și diferențierea. Afacerile ajung să
fie socotite producătoare de efecte morale ; corporațiile gândesc în termeni internaționali iar
globalizarea se redefinește pentru a include.
In Al Patrulea Val oamenii se vor concentra asupra integrării tuturor dimensiunilor vieții și
asumării responsabilității pentru întreg. Câștigul material nu va fi un scop suficient în sine.
Adevărata bogăție se va centraliza în jurul fiecărui individ. Oamenii vor capta toată gama
facultăților cognitive și perceptuale omenești. Centralizarea intenției va fi recunoscută ca
mijloc prin care creem un viitor. Trebuie activat principiul „gândind la nivel global în timp
ce acționează pe plan local”. (cap.2, 3)
Corporația ca o comunitate
O pleiadă de probleme – ecologice, urbane, atice și feministe – forțează cultura
contemporană să desconsidere tradiționalul individualism apusean, în favoarea unei mai mari
aprecieri a oamenilor. Geist-ul contemporan recunoaște imensele beneficii ale unui simț
comunitar puternic susținând fortificarea comunității din sate, orașe, firme, școli și viața
civică.
Comunitatea se manifestă în două moduri :
1. ca un grup de oameni (adună oamenii laolaltă, într-un loc și la un moment dat)
2. ca un „mod de a fi” – când barierele cad, coboară dintre oameni
Corporațiile trebuie să pună capăt violenței structurale
- lingvistice (metafore violente) :
- „m-a făcut praf”
- „trebuie să declarăm război sărăciei”
- definiția păcii sub forma negativă : „absența războiului”
- sociale :
- toxicomanie
- brutalizare
- criminalitate
- recidivism
- relații vicioase
- economice :
- discrepanțe între standardele de viață și cele ale națiunilor din Lumea a Treia
- procese de fabricație care provoacă boli și dăunează ecosistemelor
„Valoarea” a fost pe rând :
- perspectiva masculină albă tradițională
- sprijinirea violenței structurale pentru Al Doilea Val
19
2000
- încorporarea perspectivei feminine și a minorităților

- descurajarea violenței structurale pentru Al
- adevăr, comunicare, colaborare, învățătură, echilibru, moderație Treilea Val
„Valoarea” în perspectiva celui de-Al Patrulea Val :
- îmbrățișarea tuturor formelor de diversitate
- eliminarea tuturor formelor de violență structurală
- deschidere și acceptare ; egalitate
- învățătura de-o viață (cap. 6)
Atmosfera specifică valului

 Al Doilea : frica, neîncrederea, moralul scăzut, rezistența față de învățătură și
schimbare
 Al Treilea : adevăr, deschidere și comunicare, colaborare, prioritate învățăturii
 Al Patrulea : libertate de auto-expresie, deschidere și acceptare, egalitate, felxibilitate,
învățătură permanentă (cap.5)
și perspectiva ambientală :
II - CONSUM III – ÎNTREȚINERE IV - CONSERVARE
Proasta adiminstrare s-a datorat ignorării legilor fizicii și principiilor de operare ale
sistemelor naturale.
- Conservaționiștii
(ecologiștii superficiali) – folosirea prudentă a resurselor
naturale – proprii Valului Al Treilea
Ambientalismul :
- Prezervaționiștii
(ecologiștii de profunzime),
ecologiștii de fond – natura e cel mai bine să fie păstrată
imaculată, liberă de orice fel de
intervenție omenească ;
anticipează viitoarea mutație de conștiință
– Al Patrulea Val
Pământul va fi considerat o entitate în sine, GAIA ; o ființă vie și conștientă.
Cei 4R ai înțelepciunii ecologice :

- Reparațiile
- Recondiționarea
- Refolosirea
- Reciclarea
20
2000
Reciclarea
și
substituirea
resurselor Serviciile
ambiental
e
Eficiența
energetică SUNRISE
SEVEN
Aprovizio-
narea cu
energie
calculată
Tehnologia ecologic
informațiilor
Biotehnologia
Ecologismul furnizează ocazii de investiții mai ales în industriile Sunrise Seven și pentru
companiile care practică „Cei 4R”. Sunrise Seven – industriile care investesc în controlul
poluării, reciclarea și substituirea resurselor, eficiență energetică, etc. (cap.7)
Intuiția
se va dovedi de o inestimabilă utilitate. Combinația între intuiție și rațiune – mariaj
imbatabil.
Numai imaginația și devotamentul etic vor limita posibilitățile a ceea ce se poate crea.
Suntem provocați acum să atingem maturitatea etică. (cap.8)
Profilul liderului biopolitic din Al Patrulea Val :

- moral : evită dominarea și pasivitatea ; stare de spirit pozitivă
- își controlează pofta de putere ; trăiește intențional și intuitiv ; capabil să abordeze
problemele morale, culturale și economice
- lider global în „lumea fără frontiere” ; influențează dialogul public (pg.142)
Provocări :
21
2000
- Cum putem depăși cinstea pasivă ?

- Hotărârea de a elimina din noi programările nedorite și inconștiente.
- Recunoașterea investiției noastre personale într-o viziune particulară asupra lumii.
- Favorizarea sincerității.
- Infruntarea disfuncționalităților.
- Asumarea responsabilităților. (pg.149)
„Aproape toate ideile întradevăr noi au un oarecare aspect de prostie când apar prima dată.”
(A.N. WITEHEAD)
„Imaginația se simte liberă numai atunci când lasă pe moment la o parte teama de a greși.”
(A. TOFFLER)
„Imaginația este mai importantă decât cunoașterea.” (A. EINSTEIN)
I. Abordare a culturii politice

(sursă secțiunile I, J : Cultura civică – atitudini politice și democrație în cinci națiuni
/ Autori Gabriel A. ALMOND și Sidney VERBA)
„Succesul depinde de modul în care este educat tineretul.” (ARISTOTEL)
Credința Iluminismului în triumful inevitabil al rațiunii umane și libertății a fost zguduită în

ultimele decenii. Evenimentele care au urmat celui de-Al Doilea Război Mondial au ridicat
întrebări cu privire la viitorul democrației la scară mondială. Principala problemă a politicii
publice în următoarele decenii se referă la conținutul pe care îl va avea această cultură
mondială care se naște. Ideea unei birocrații eficiente are multe în comun cu ideea unei
tehnologii raționale. Ceea ce este problematic în legătură cu conținutul culturii mondiale,
este caracterul ei politic : direcția schimbării politice este mai puțin clară. Insă este
perceptibil un aspect – va fi o cultură politică a participării. In toate noile națiuni ale lumii
este răspândită credința că omul obișnuit este relevant din punc de vedere politic (el trebuie
să fie un participant implicat în sistemul politic).
Noile națiuni sunt prezentate în lumina a două modele diferite :

- statul participativ modern democratic (1)
- statul totalitar (2)
(1 :) presupune - sufraj universal
- partid politic (model de participare totalitar – în sens formal)
- legislativ ales
- cultură politică. Dificultăți - natura culturii democratice însăși :

- modurile în care elitele iau decizii
- normele și atitudinile lor
- normele și atitudinile cetățeanului
obișnuit
22
2000
- relația sa cu forma de guvernământ

- doctrina și practica birocratică –
raționale
+ problemele cu care se confruntă
națiunile :
Ceea ce trebuie - intră în istorie cu tehnologii și sisteme
învățat despre arhaice
democrație este - sunt atrase de o imagine tehnologică a
o chestiune de formei de guvernare
atitudine și - distorsiuni și riscuri implicate
sensibilitate.
Când vorbim de cultura politică a unei societăți ne referim la sistemul plitic așa cum a fost
internaționalizat în cunoștințe, sentimente și evaluări ale populației.
Conceptul de cultură politică cuprinde – modurile de orientare politice (a)

– clasele de obiecte politice (b)
(a :) include
- orientarea cognitivă (input / output)
- orientarea afectivă sau sentimentele
- orientarea evaluativă (judecățile și opiniile)
(b :) include
- patiotismul sau alienarea
- cunoștințe și evaluări
- conținutul și calitatea normelor obligației politice personale
- conținutul și calitatea simțului copetenței peronale
Tipuri de cultură politică :

- parohială (frecvența orientărilor față de obiectele politice specializate se apropie de
zero. Parohialul nu așteaptă nimic de la sistemul politic ; specializarea politică este
minimă)
- dependentă / dominată (subiectul este conștient de activitatea și autoritatea
guvernamentală specializată ; este o relație esențialmente pasivă)
- participativă (membri individuali pot fi orientați favorabil sau nefavorabil către
diferite clase de obiecte politice. Poate fi adăugată și combinată cu trăsăturile
culturilor anterioare)
Cetățeanul este un amestec particular de orientări participative, dominate, parohiale iar
„cultura civică” este un amestec particular de cetățeni dominați și parohiali.
Majoritatea culturilor politice sunt eterogene. Și cele mai dezvoltate culturi participative vor
conține straturi de dependenți și parohiali.
23
2000
O trecere reușită de la o cultură dependentă la una participativă implică difuzarea orientărilor

pozitive către infrastructura democratică și dezvoltarea unui sentiment al competenței civice
în rândurile unei substanțiale părți a populației.
Se așteaptă din partea cetățeanului democratic să fie
- activ în politică
- să se implice
- să fie ghidat de rațiune
- să fie bine informat
- să fie loial
Indivizii devin participanți însă ei nu renunță la „orientările” lor dependente sau parohiale.
Menținerea acestor atitudini tradiționale și fuziunea lor cu cea participativă conduc spre o
cultură civică echilibrată.
J. Cultura civică
combină modernitatea și tradiția. Ceea ce a rezultat a fost o a treia cultură, pluralistă, bazată
pe comunicare și persuasiune ; o cultură a consensului și diversității, o cultură care a permis
schimbarea, moderând-o.
Intreaga poveste a apariției culturii civice s-a scris în istoria britanică, în cursul secolului al
XIX-lea. Dezvoltarea culturii democratice și a infrastructurii a fost însă mai rapidă și mai
lipsită de echivoc în SUA.
(totuși) Cultura civică este prezentă în forma aspirației, iar infrastructura democratică este
încă departe de a fi realizată.
Democrațiile tind să aibă oameni mai școliți și mai educați, veniturile și bogăția pe cap de
locuitor sunt mai înalte, se bucură într-o mai mare măsură de conforturile civilizației
moderne.
Calitățile caracterului democratic:

- „ego deschis”
- capacitate de a împărți valori cu alții
- orientare spre valori multiple
- încredere și credință
- eliberare de anxietate;
acest corp teoretic stabilește precondițiile necesare culturii democrației.
Dacă o democrație ce funcționează eficient presupune o înaltă incidență a competenței civice
atunci ne-am aștepta să vedem că se acordă o valoare înaltă calităților de caracter aflate ăn
relație cu activități precum a coopera și a muncii împreună cu alții. Generozitatea și
amabilitatea sunt virtuți sociale și cresc odată cu statutul educațional și ocupațional. Aceste
calități protocivice sau procivice (ce conferă valoare socialității) se întâlnesc cel mai frecvent
la cei ale căror avantaje educaționale și ocupaționale sunt mai mari.
Manifestările individului mai educat:

- este cel mai conștient de impactul guvernământului
- este mai înclinat să raporteze că urmărește politica și acordă atenție campaniilor
24
2000
- are mai multă informație politicăare opinii asupra unei sfere mai largi de subiecte
politice
- este înclinat să se considere capabil de a influența guvernământul
- este mai înclinat spre a fi membru (activ)
- este mai înclinat în a-și exprima încrederea în mediul social
Diferențele între cei „educați” și cei „needucați” sunt substanțiale.
Există o prăpastie între comportamentul politic real și percepțiile cu privire la capacitățile și
obligațiile de a acționa. Aceste două falii semnificative ne ajută să explicăm cum poate să
acționeze o cultură politică democratică pentru a menține balanța între puterea și răspunderea
elitei guvernamentale. Politica este de obicei investită cu relativ puțin afect sau implicare.
Dacă nu ar fi clivaje, dacă oamenii nu s-ar combina în grupuri politice semnificativ opuse,
alternarea elitelor politice ar fi nesemnificativă. Prea mult acord ar diminua șansele
impunerii unei responsabilități a elitelor. Totuși, dacă clivajul ar merge prea departe,
controversele politice ar fi atât de profund și intens resimțite încât ar amenința democrația.
Echilibrul dintre consens și clivaj exprimă o polarizare limitată. Acest echilibru trebuie
menținut în egală măsură la nivelul elitei și la cel al cetățeanului. Cea mai profundă
caracteristică a culturii civice este calitatea ei mixtă (este o mixtură de orientări parohiale,
subiective, cetățenești).
Impactul deviațiilor de la acest nivel: cele mai semnificative devieri de la cultura civică apar
în participarea și angajamentul politic. O cultură civică nu se transmite doar prin
îndoctrinarea explicită. O componentă importantă este setul de atitudini privind încrederea în
alți oameni. O dezvoltare politică lentă poate sprijini o cultură civică însă multora le lipsește
tocmai timpul necesar unei dezvoltări graduale.
Cel mai evident substitut al timpului este educația. El este și cel mai manipulabil.
Educația poate să dezvolte un număr de componente majore ale ulturii civice. Ea îi poate
forma pe indivizi pentru învățarea deprinderilor participării politice. Ei nu pot fi învățați cum
să strângă informație însă pot fi aduși în contact cu mass-media. Pot învăța structurile
formale ale politicii și importanța instituțiilor guvernamentale și politice.
Școlile pot să predea deprinderile cognitive legate de participare, și atitudinile sociale
fundamentale? Poate educația să predea încrederea socială și cea individuală?
Poate fi comunicată matricea activitate – pasivitate – implicare – indiferență cu valori în
„parohial”, „dependent” și „participativ”?
Trebuie să existe un eveniment simbolic sau un lider charismatic. Importante sunt
oportunitățile educaționale în expansiune. Ceea ce ar trebui pus în aplicare este dezvoltarea
simultană al unui sentiment al identității naționale, a competenței dependente și participative,
a încrederii sociale și a cooperării civice.
K. Educația – simulare prin omisiune. În școli (rurale cel mai mult)

Eliberarea și descătușarea absolută au creat premisele unei libertăți necondiționate nici de
rațiune nici de bunul-simț. Educația – ca și concept – în limitele acestor coordonate repugnă.
Viața și libertatea sunt garantate. Alte nevoi, dacă ele există, sunt auxiliare. Dobândite
sporadic și eventual. Profesorii își fac datoria dar nu conștientizează. „Modul de producție”
nu mai este redus la termenii muncă și obiectul muncii. Deci produsul acestor termeni nu
25
2000
mai este operant. Dezvoltat – cu atât mai puțin. Nici principiul economiei de piață în
învățământ nu funcționează. Se distinge tot mai mult invers proporțional echivalentul
simbolic. Sigur, educația nu poate fi indusă dar poate fi dedusă lipsa acesteia.
Paradox: toate actele de manipulare au originea în malign. Și corespund unei strategii.
Retorica manipulării: simularea conștiinței primare prin evocare. Simularea cetățeanului
îndeobște numit român simplu.
„Spre deosebire de politicieni, românii simplii, cei care n-au fost pervertiți în intrigile
meschine ale politicianismului, simt acest lucru (acțiunea militară a NATO) instinctiv. Și de
aceea, era de așteptat ca marea majoritate a românilor, așa cum o arată sondajele de opinie,
să fie solidară cu poporul sârb. E solidaritatea unui popor mic, supus și el, de-a lungul istoriei
poftelor nesăbuite ale celor puternici și aroganți...” (Ion CRISTOIU – Cotidianul –
04.05.1998)
Exemplificare - din lucrări de control ale unei clase a 8-a

Definiți noțiunile:
STRATEGIE - este o noțiune pe termen lung – plan care a fost făcut de cel mai mare dintre
oameni – plan de atac de lungă durată – plan făcut de conducători pentru a a câștiga – plan
de acțiune, de conducere a unui stat.
PARTID – conducători cu putere nelimitată – de guvernământ: care este baza țării – este un
capital format din oameni care au un fel de oameni în parlament – un grup de oameni la un
loc care se luptă cu un alt partid – este totalitatea oamneilor puși la alegere pentru a câștiga –
este o formațiune care are un conducător. Poate fi de stânga sau de dreapta – este un comitet
format din oameni politici care țin cu un anumit fel de oameni.
MASS-MEDIA – reprezintă totalitatea puterilor, pieselor de la Tv. – reprezintă totalitatea
preselor de la radio, Tv. – este făcut de un grup care dă informații poporului – este presa care
transmite informațiile și este a patra putere în stat – este media ziariștilor radio, televizor –
este o noțiune mijlocie de a anunța diferite știri – totalitatea știrilor.
SINDICAT – o grupare de oameni care luptă pentru drepturile lor economice – o
colectivitate politică, condusă de un șef cu experiență (om de știință) – o grupare de oameni
care când nu au bani se luptă pentru drepturile economice – lupta împotriva stăpânirii – vrea
să câștige să se lupte unul pentru altul – este un grup de oameni - șeful unei intreprinderi de
stat care le sponsorizează – este dreptul oamenilor într-o întreprindere – un grup de oameni
conduși de un om mai de știință – este un grup de oameni.
DICTATOR – care dictează la cineva - șef cu puteri nelimitate – este monarh care conduce
singur țara, nu ascultă de nimeni – scrie ce s-a întâmplat unul cu altul – un om care scrie și
altul îi dictează se numește dictator – este care comunică cu mai mulți oameni care e un fel
de șef – este un conducător cu termen nelimitat – un om care a fost ales de mai multe ori
președinte - șef de stat care conduce singur după regulile lui.
26
2000
27
2000
28
2000
29
2000
L. Lipsa educației – o manipulare retorică.

În mass-media (locală îndeobște)
Scop sau mijloc
- informația expirată
- statisticile „compromise” de realitate
- neutralitatea – mască
- „imparțialul” operează până la depersonalizare
- cultivă „senzaâionalul” negativ
- cenzura (parțială)
- aleatorie și derutantă; vulgară
- dezinformează prin inducere în eroare sau omisiune
- sugestie personală și publicitate echivocă; „reglări de conturi”
- doar Nume și Titluri – „rupte” de realitate
- operează concepte: de la absolut la absurd si ridicol
Presa nu revendică registrul educativ însă urmărește și contează pe grupul „arondat”. După
cum îl și (con)duce. Cu alte cuvinte, și-l formează (educă subversiv). Adică îl manipulează.
„Spălarea creierului – amplă acțiune care are ca scop anularea individualității personalității
în vederea manipulării celor „spălați”. Una din modalități – nesatisfacerea trebuințelor III și
IV: stima de sine și recunoașterea meritelor, acestea dând măsura echilibrului psihologic al
omului.” (psiholog Ioan ȘERBAN)
„Elementele definitorii ale peronalității mele de jurnalist român: trăitor într-o țară a
lipsurilor cotidiene, supus bunului simț, credincios numai și numai adevărului, convins că
realitatea trebuie văzută cu ochi de bărbat, și nu cu ochii unei domnișoare din lumea înaltă…
Voi încerca să scriu bărbătește despre ceea ce am văzut și simțit. Există, cred, câteva niveluri
ale realității pe care ți-o oferă cunoașterea la fața locului: nivelul de suprafață, etc.
Am impresia că premisa de la care s-a plecat nu-i una pragmatică, realistă, ci una ieftin
sentimentală, ieftin politicianistă.” (Ion CRISTOIU)
- spectacolul sutelor de corturi

- refugiaților li se întreține sentimentul de oameni bociți zilnic de întreaga planetă
- se pregătește un vast program de acces al refugiaților la internet
- se simulează ura etnică a refugiaților față de sârbi
- lagărul de la Stankovicil – spațiu pentru show-ul politic
- instrument menit a câștiga capital politic sau electoral
- copiii fac semnul victoriei și strigă „hello, NATO”
- organizațiile umanitare împânzesc lagărul cu steaguri – dovedirea prezenței
- „Cadou din partea SUA”
- riscul: situația să devină plăcere!
- crearea de satisfacții infantile: publicitatea și exagerată și deformată
: explicitări pentru fondul problemei
30
2000
și motivația:
„Beneficiari încă din copilărie ai tuturor facilităților vieții civilizate, mulți jurnaliști
occidentali sun șocați de condițiile în care trăiesc refugiații. Ca om care a cunoscut din plin
mizeria realității românești în ipostaza de fiu de țăran sărac, n-am fost deloc impresionat de
faptul că femeile își spală rufele la cișmea. Dimpotrivă, mi s-a părut normal…” (I.C.)
Rezultă: modulul civilizației (americane) ≡ modulul mizeriei (românești).
Supralicitarea, „suprasolicitarea reacțiilor primare prin autoritarismul politic și ideologic,

prin educație primară, sumară sau calculat fragmentară, drumul barbariei contemporane a
fost facilitate, chiar provocat. Atât cultura cât și educația sunt de mult vinovate în acest sens.
În ființa umană se operează rupturi în direcția transformării sale într-un robot. Limitat
inteligent și iresponsabil.” (Ileana IOANID)
Despărțirea de mască:
- introducerea speranței și a bucuriei
- moralizarea vieții publice
- moralizarea vieții umane
- capacitatea de a exprima adevărul
- sinceritatea. Sinceritatea – virtute tutelară a moralei. (I.I.)
***
Concluzii:
 „Operează” în general la persoana a 3-a,
creând cititorului falsa impresie a participării reale.
 Promovează măști, trădează orgoliu (boala incurabila dupa MONTESQUIEU).
 Uniformizează instantaneu știrea și gândirea.
 Induce frica prin permanenta sugestie a (juris)prudenței.
 Se consideră „avocat din oficiu” (Octavian PALER).
 Libertatea presei este îngrădită chiar de ziariști,

pentru că unii aspiră politic (Dorin TUDORAN).
31
2000
Exemplificări :
Statisticile „compromise” de realitate dezinformează
prin inducere în eroare sau omisiune:
- maramureșenii nu preferă excursiile în Ungaria:
- 11 /2 zile peste graniță nu se numește turism;
- micul trafic și afacerile mărunte – substitut
Comparați cu originalul prezentat spre publiocare (: vezi pg. următoare)
același articol – cu alt autor, a mai fost publicat ulterior (in 2 august).
– conținutul restrâns și neconcludent
- conotațiile intenționate
Și lăsați-vă surprinși că
– cenzura parțială
– omisiunile
32
2000
Tăuții-Măgherăuș
Istoric alții, intervine vărsta înaintată, pensiile

Comună limitrofă Băii Mari, Tăuții- mici, sănătatea șubredă.
Măgherăuș cuprinde șase sate : Băița,
Nistru, Bozânta Mare, Merișor și Ulmoasa.
Are o populație de 7000 locuitori din care Tranziția – la zi
18% maghiari și 2% alete etnii. Pe raza Primarul Aurel SINDREȘTEAN a obținut
comunei există 2976 gospodării. alocarea a 50 mii dolari de către Banca
Localitatea este atestată documentar din Mondială pentru programul avansat
timpuri străvechi iar preocupările de bază privind reconversia profesională a celor
ale băștinașilor erau mineritul, agricultura, disponibilizați în baza Ordonanțelor de
prelucrarea lemnului și olăritul. Dintre Guvern 9 și 22.
acestea, unele au căpătat chiar caracter de Obiectivul practic propus, constă în
tradiție. Potențialul resurselor materiale și reparări de drumuri, poduri, podețe, apărări
umane a fost valorificat decenii la rând de de maluri. Suma menționată reprezintă
diverse intreprinderi și asociații : EM manopera lucrărilor respective.
Nistru, Ocolul silvic, IFET, CAP, ferme de Cei 23 de angajați pe o perioadă de șase
stat, etc. Roata olarului se mai învârte și luni, beneficiază de salar mediu pe
azi dar este impropriu a o aprecia economie iar la expirarea acestui temen,
tradițională pentru localnici cu excepția vor primi indemnizație de șomaj. Echipa
bătrânului SĂSĂRAN Gheorghe. este condusă de ing. Sorin BĂILĂ –
Curtea bunului gospodar găzduiește specialist în drumuri și poduri.
animale și păsări. Ancestralul reînvie. Contribuția Consiliului local constă în
Revendicarea din mioritic are valoare alocarea din bugetul propriu a banilor
sentimentală dar mai ales practică : necesari procurării și asigurării
bătătura care nu încape-o vacă – are poate- materialelor folosite.
o capră, două. Viceprimarul Octavian SĂSĂRAN
consideră de mare amploare, necasare și
Trecutul apropiat extrem de urgente – lucrările. Se poate
A fost modern să ai servici la stat, în oraș exemplifica prin porțiunea de drum numită
sau chiar în comună. Disponibilizările de către localnicii din satul Băița – „Dura
succesive au condamnat pe cei mai mulți la mică” pe care, datorită frecventelor
vatra satului iar pe unii la mai mult decât alunecări de teren, circulația oricărui tip de
atât : și la lăsatu' secului. Mulți sunt (auto)vehicul a devenit dificilă. Aceasta
condamnați la sărăcie fie pentru că nu au este dealtfel, și prima lucrare pentru nou-
avut ce pământ revendica, fie pentru că – constituita echipă.
obținând diverse parcele în baza legii 18,
nu au posibilități sa și-l lucreze. Pentru 04.05.1999
33
2000
În ce cheie citesc editorialele următoare:
– vulgare – Nume și Titluri

– sugestie personală și publicitate echivocă – absurde și ridicole
(indirecte; intenție de manipulare) – sentimental… prefăcut
– „reglări de conturi”
34
2000
Băița
Doar evreii care nu au luat drumul României sau a Holocaustului
au rămas aici. In cimitirul evreiesc
Până în 1942, evreii din satul Băița își Din amintiri

îngropau morții conform cultului mozaic. Herman, Gabor, Leizer și alții. Cei mai
Astăzi cimitirul evreiesc mai prezintă doar mulți erau comercianți ; una era moașa.
câteva movile de pământ, în liziera pădurii Avertisment „jizesc” : „nu râdeți de noi că
Țigher. Și doar soclurile pitrelor funerare purtăm steaua în piept căci voi veți purta
(care erau din andezit și marmură) mai crucea-n frunte și din capetele voastre va fi
amintesc bătrânilor localnici despre cei 40 făcut drumul până în Palestina”.
sau poate mai mulți jizi care și-au găsit aici Și în loc de rămas-bun : „dacă a înviat
obștescul sfârșit. Ceilalți au fost deportați. Christos este vai de noi (evreii – n.r.). Dacă
nu a înviat – va fi vai de voi”.
Steaua lui David
mai întâi simbol, apoi stigmat și consemn. In numele păcii
Localnicii spun că au venit „jăndarii cei Doar bătrânii mai știu că aici a existat un
ungurești”, au scos evreii din casele lor și cimitir. Aceștia chiar mai speră să sosească
„primul lagăr pentru aceștia a fost la cineva din speța evreiască sau chiar chiar
Berărie, în mărginimea Băii Mari, într-un oficialități de rit mozaic care să recupereze
aroc mare săpat, și înconjurat cu sârmă amintirea și să re-considere statutul celor
ghimpată. Aici au fost separați : bărbații – martirizați.
carne de tun ; femeile și copiii - săpun”.
Adevărata lor destinație nu a stiut-o nimeni Informațiile le-am obținut de la cea mai în
niciodată decât că au fost îmbarcați în vârstă femeie din sat – Magdalena
trenuri. MUREȘAN (91 de ani) și de la Gheorghe
SELEVESCHI (85 de ani).
mai 1999
35
2000
Distins domn, redactor - șef

(scrisoare neexpediată)
textele anexate (și datate cu 16.01 respectiv 19.01.1998) nu puteau face subiectul unui
cotidian, fie el și local, fie el și Opinia – sau mai ales Opinia, deoarece reprezintă un modul
probat. Cam tot de atunci sunt legitimată reporter. Sigur, trebuie să fiu recunoscătoare că,
neintrând în coordonatele impuse (Opinia angaja reporteri în limitele vârstei de 18 – 28
ani), în ciuda prezentării care mi-am făcut-o – „sunt nonconformistă” – simțeam născând
ziaristul după 15 ani de sarcina in vitro. Că acest nou-născut a fost obligat la handicap
(cenzurat) și apoi operat estetic (ziarisc) sub nume propriu – ce mai contează, când acest
tratament mi l-a acordat un „corespondent la presa centrală” și o identic(ă) stabiliți la Baia
Mare cu subredacția Evenimentului zilei ? Ce „personalitate” tot evocam eu, când Cineva
sau cineva și-au propus să ne uniformizeze, să ne reducă sau, mai mult, să ne
depersonalizeze ?
Au trecut trei săptămâni, ziarul nostru merge tot mai prost iar secretarul(-rii) de redacție
semnează cu pseudonim și trăiesc corespunzător.
Cine au fost în viața anterioară Nataly și Teo ADALBERT – am aflat de la un copil : mama
și un nene.
***
Florin S., 28 ani, aterizează în Gara Băii Mari cu trenul cam cum ar fi tras un avion pe
calea ferată sau, cum se proiectează imaginea pe retină : invers. Pentru el, lumea aceasta,
normală, calmă, uneori entuziastă, nu are nici o motivație. După manifestările lui haotice și
ochii ce împroșcau venin, după gura încleștată când și-a regăsit soția după 6 + 6 luni
( : „păi bine măi Elviro, tocmai aici ai ajuns ?”) – ea a socotit că hărții lui sinoptice
(descrisă), îi corespunde atributul „criminaaal !” – și a strigat ! A fost evacuat. Iarăși. Și
încă o dată. Apoi l-a ridicat Poliția… Și cum el tot o ținea cu „copilul, copilul”, i s-a
propus : „adu-l să-l vedem”! Cale-ntoarsă spre Pitești, apoi iar la Baia Mare.
Intr-o redacție a unui cotidian local, fața în față, mamă – fiu – soț. Insă nu s-au regăsit :
copilul tot nemîngâiat rămâne, neîmbrățișat și „nerecunoscut”. Nu contează intervenția
celor care i-au asigurat „protecție” față de… soț – cu trei zile în urmă, nici a Poliției,
Procuraturii și cine-or (mai) fi fost…
Sigur, nu pot spune cum s-au despărțit sau
dacă au făcut-o (de vreme ce n-au fost
împreună) căci ea a „întins-o” după
interogatoriu. Copilul a rămas plângând. Și
un polițist a plâns…
Această scrisoare aș dori să facă obiectul „cercetării” Dvs. și apoi a eventualelor
comentarii. Eu nu-mi pot depăși „atribuțiile” ! Pentru Dvs. nu doar informația este un act
de presă ; pentru mine însă – este un act de (re)presiune…
Ce este sigur : copilul există și este abandonat. Se numește George S., are 7-8 ani și
răspunde la telefon … în familia bunicilor ( dinspre mamă, unde au locuit toți, și unde
acesta a rămas cu tatăl).
36
2000
Oare revendică Evenimentul zilei un astfel de corespondent ? Și celălalt trebuie că o fi

având ceva… (zvon) – pe lângă statutul de corespondent al Jurnalului național.
Dacă gândesc bine, poate mi-au refuzat articolul pentru că „mănâncă semințe în stație,
scuipă pe stradă, înjură autobuzele” – și este prea puțin spus ! Legea presei ?! Dar școala
de presă ? Doamne, toți acced spre puterea a 4-a ! Eu aș dori-o exponențială nu ordinară,
la nivel de caracter. „Altfel, poate fi și corigentă.” Cum și este.
Scrisă în virtutea dreptului privat (libertatea expresiei), comportând și un oarecare
coeficient de subiectivitate, această scrisoare nu antrenează redacția cotidianului Opinia și
nici reporterul în exercițiu. Are doar caracter particular și răspunde doar unei astfel de
provocări. De ce ? – nu pot evoca…
PS. : Elvira S. a intentat acțiune de divorț. La al doilea termen stabilit nu s-a prezentat
(07.10.1997). Din septembrie a dispărut definitiv. Altfel, în intervalul lunilor 03 – 09 a dat
pe acasă doar de două-trei ori.
Predați și pledați cauza acestui copil disperat.
Cum vedeți starea de fapt a presei românești ? Dar starea de spirit a celor care o fac ?
Întrebări pentru un cotidian de informații și analiză.
In ceea ce mă privește, nu valorificați nici o apreciere care-mi aparține vis-a-vis de Opinia

deși nu mai sunt reporter acolo. Ințelegeți că am dimisionat. Însă nu veți înțelege și de ce…
Ce să vă mai spun ?! Acei ziariști (corespondenții) – supraviețuiesc în continuare în Baia

Mare și doar semnează cu alte… măști : ea – Ioana TUDOR, el – Radu HOREA.
Și nu mai sunt secretari de redacție ci corespondenți. Dar fac în continuare „legea presei”
lor și intră în culisele (tocmai) Poliției județene. Asta însă Dvs. ați putea afla ; și de ce. ..
37
2000
Fără comentarii!
Și fără reproducere:
Această falsă amabilitate –
încurajează.
Ce?
Eu aș fi dat-o-n lucru
Consiliului de
Omologare Culturală
(pagina următoare).
Mass-media –i trimite
pe cei de mai sus –
direct la edituri căci
„ne bucură faptul că
scrieți romane”…
38
2000
39
2000
40
2000
: articol propus spre publicare.
Vezi și găsește similitudini între varianta propusă

și
varianta secretarului de redacție, Teo ADALBERT – după …„rafinare” –
variantă respinsă de semnatar (pagina următoare).
Orice este posibil :
41
2000
42
2000
*********************************************************************
M. Notare an II
43
2000
N. Lucrare de an – tematica :
44
2000
O. Arhitectura americană
(sursă secțiunea O : Istoria artei americane / autor Dan GRIGORESCU)
Construcția georgiană (caracterizată printr-un echilibru al propoțiilor corpului central și al

celor două aripi ; acoperiș cu pante abruptă dominat de un horn înalt – specific arhitecturii
coloniale și altele două sau patru dispuse simetric) nu răspundea aspirațiilor celor care după
1776 voiau să clădească „orașe și monumente pe potriva falei acestei țări”. (Benjamin
FRANKLIN)
Unul dintre cei dintâi arhitecți ai edificiilor americane va fi însuși Thomas JEFFERSON. El
adaugă elemente de imaginație respectând prea puțin canoanele clasice. Când s-a organizat
un concurs pentru construirea Capitoliului din Washington – proiectele „georgiene” au fost
respinse din principiu. Azi, Capitoliul păstrează prea puțin din elementele proiectului inițial :
aerul „neoclasic”. Către 1860 au fost adăugate cupola și aripile laterale.
In aceste împrejurări se produce un fenomen relevant : arhitectura devine o profesie,
simultan cu afirmarea lui BULFINCH.
Neoclasicul s-a impus odată cu James HOBAN, după 1792, anul în care a primit comanda
pentru construcția Casei Albe. Estetica acestui acestui curent nu a fost acceptată fără rezerve.
Cele câteva decenii care au urmat Războiului de Independență nu au dus la o limpezire a
curentelor artistice americane. Se poate recepta părerea că au pătruns ideile romantismului
european dar acest proces nu a fost însoțit de construirea vreunei mișcări unitare.
De altfel, nici literatura primei jumătăți a veacului al XIX-lea nu dobândise conștiință
romantică în măsură să determine vreo transformare profundă a artelor plastice.
7
Charles BULFINCH – Capitoliu de la Boston, 1797
45
2000
P. Teoria freatică și psihologia cognitivă
Meditație : în ce limbă gândesc poligloții ?
46
2000
R. Strategie media – în termeni și tematică –

din perspectiva cititorului de ziare
Trecutul a expirat. Viitorul începe azi.

Acum, aici, nu este suficient să „îi anunțăm pe toți cititorii noștri…” :
- Ce fel de presă scrisă ar putea surclasa PC-urile

9
până când acestea ar deveni cu adevărat computere personale info-net.
- De ce citesc „masele” mica și marea publicitate, decesele.
- Reclamele sunt mai devorate decât produsele care le-au generat.
Introducere
Au apărut diverse tehnici de construcție, concepție, creație, tehnici de (tehno)redactare.
Știrea, reductibilă la informație, a fost recunoscută drept mobilul cotidienelor.
Conservatorismul în formă, mărime, titlu, caracter, număr de pagini și specificul arondat
fiecăruia – conferă ziarului certitudine, seriozitate și eventual individualitate, funcție de
ingeniozitatea primară.
Culoarea alb-negru îi rezervă, pe lângă sobrietate, și o tendință gravă, pesimistă. Intervenția
moderată a altor culori (eventual în linii : chenar, contur, etc.) sugerează o (pre)selecție
subiectivă dar de bon ton ; coloratura artistică introdusă de obicei prin foto / desen și
evidențieri diverse – induce, în caz fericit, o sugestie plastică dacă nu una vulgară.
Nu s-a elaborat încă o strategie în tematică – cu excepția tezei că informația conținută în știre
este generatoare de presă. Datorită lipsei acestei strategii, exersând „nativ” și în puseuri,
eventual testând gustul public, redactorii-șefi asigură sau nu succesul publicației.
Măsurile coercitive de obicei duc la inhibare, și la o inspirație… în contratimp :
contraproductivă. Aș putea aprecia primul exercițiu „nativ” drept cel mai subiectiv, al doilea
și al treilea eventual cele mai optime ; următoarele tot mai prost inspirate datorită, pe de o
parte raportului cheltuieli / venituri – invers proporțional, iar pe de altă parte, restrângerii
(comprimării) informației / mesajului sau a „dirijării” acesteia. Aici (în dirijare) se practică
opțiunea selectivă a subiectelor.
Pentru o certitudine intrinsecă, se pedalează și pe foileton. Selecția subiectelor, funcție de
gustul privat(izat !) elimină alte categorii de gusturi, de păreri, de opinii.
Din punct de vedere economic ar fi mai avantajoasă „abordarea dintr-o altă perspectivă” a
subiectelor decât lipsa desăvârșită a celor mai multe.
Chiar tratarea „violentă” (violența este preferată lipsei oricărei alte acțiuni ; cu alte cuvinte,
este preferată nu nonviolenței dar sigur – monotoniei curente) a unui caz,
respectiv iritarea cititorului prin „atac la slăbiciune” este mai potrivită decât
lipsa subiectului respectiv. O slăbiciune este ea însăși subiectivă ; lasă loc,
natural, unei eventuale contradicții. Cititorul se consideră marginalizat când
2
nu se regăsește nici măcar în termenii unei negații ; ceea ce este important pentru el nu are
valoare pentru nimeni. Spun „nimeni” pentru că cititorul nu este în relație cu emițătorul ci cu
reacția potențialilor cititori.
47
2000
Optimizarea dialogului
Imparțialitatea, echidistanța au expirat ! Dealtfel, fiind noțiuni abstracte, au fost și improprii
naturii umane : au lăsat loc îndoielii.
Relația de corespondență a fost deficitară tocmai în forma de adresabilitate. Nu se va putea
optimiza niciodată între persoana 1 și a 3-a.
Responsabilitatea publicației nu se regăsește la nivelul celei de-a 3-a persoane, cu tot
sloganul asumat – „cititorul nostru, stăpânul nostru !”. Raportul direct se crează între
persoana 1 și cea de-a 2-a. Detașarea persoanei 1de a 3-a nu aduce distincție decât la nivel
clasă și certifică un raport (pre)stabilit : accesul inegal la adevăr.
Persoanei a 2-a, comunicându-i acceași știre, va aprecia informația furnizată – strict
personal(ă) și chiar dacă o va contesta, nu o va respinge ca „adevărată”. Să nu vorbesc de
majoritatea presei, care adresându-se tuturor, nu se adresează nimănui : atât de impersonală
încât rar numește segmentul căruia îi comunică, și aproape niciodată la persoana a 2-a.
Extrema cealaltă : acolo unde (in)conștient se valorifică mesajul la nivel de dialog,
expolatând caracteristica corespondenței private – autorul dorind și anticipând efectul la
sugestie : emoție, nostalgie, romantism – uneori, ca răspuns la provocare.
Strategia în tematică
Tematica mass-media este purtătoare de educație. Creează societatea pe care ulterior „autorii
morali”, departe de a o revendica, o contestă. Ceea ce îndeobște este numit societate este
proiectat în afara celui care face referire la ea.
Tipul de ziar conceput, îl recomand tocmai societăților, comunităților închistate, inhibate,
amorțite, încastrate în spiritul vremii apuse : evul mediu – târziu, întârziat încă în zilele
noastre. Și îndărătnice în a explora civilizația.
Lumea a treia are și ea subclasa ei de lume-a-treia ; pentru unii alienată pentru alții
(con)damnată – pentru toți inexplicabil de vulnerabilă. Această subclasă este intens
mediatizată în obținerea diverselor facilități – alt fel de educație. După mai multe „exersări”
creează dependență. Solicită, chiar obligă, la indulgență și toleranță.
Tolerat ≡ Vinovat
Tolerant ≡ Complice
Recuperarea „omului aproximativ” (TristanTZARA) – imperativ.

Deci, ce fel de educație ?
In termeni și tematică. 5
48
2000
49
2000
50
2000
Editorialul
Știrea este un zvon omologat : percepție șubconștientă.
Relația editor(ialist) – cititor se va consolida doar dacă cel puțin una din valențele subiectului
tratat se va fi verificat în toate cazurile. Pespectiva, cu cât este mai îndepărtată cu atât devine
mai (re)probabilă. Succesul îl asigură trecutul apropiat – ieri, prezentul – azi, viitorul imediat
– mâine.
Editorialul poate optimiza curent relația naturală de corespondență, într-un singur sens de
obicei, între persoana 1 și persoana a 2-a – un segment cât mai larg. Practica obișnuită este,
și încă va fi, următoarea : autorul evocă sau bârfește, pe seama cuiva, la persoana a 3-a. dacă
cititorul rămâne inactivat, se poate mult mai des (re)găsi foarte aproape de persoana în cauză,
pentru că este lăsat pradă aceleiași categorii (3). Că de cele mai multe ori se salvează în
termenii unei contradicții este un adevăr însă, între autor și persoana evocată – pe de o parte,
și autor și persoana căreia îi comunică – pe de altă parte, este aceeași distanță.
Persoana 1 Autor
4
Persoana a 2-a in for-

ma ția
Persoana a 3-a
Evocat Receptor
complice
dimensiunea contradicției
excl us
maximă
51
2000
Cititorul reacționează mental, dar nu are satisfacția unei complicități decât, eventual cu
evocatul, și asta în cazul în care conspiră cu acesta.
Satisfacția nu este similară în cazul unei subscrieri la autor – deoarece nu intervine
complicitatea subînțeleasă. De cele mai multe ori, receptorul nu este apelat.
Secțiunea sfera informațională

Detașare față de subiect – cota (+) ;
Detașare față de receptor ≡ Detașare față de evocat – cota (–) ;
Impact – imediat ;
Effect – NUL.
Adresabilitatea la persoana a 2-a proiectează cititorul direct în știre. Subscrie sau contest, dar
se recunoaște provocat.
Cultura, Educația, Instruirea – ar putea deveni afaceri. Pe față !
Căci, ce este gratuit, nu are valoare – percepția maselor.

In ciuda registrului social și a dependenței inoculate,
„Jocul schimbului” (Fernand BRAUDEL) – sugerează echilibru condiționat.
***
Prin urmare,
„veniți după mine și vă voi face pescari de oameni” (Iisus)
Religiile (cultele) cel mai bine „slujite” și reprezentate sunt cele ale enoriașilor cotizanți.
52
2000
S. Exerciții (1) :
53
2000
54
2000
Toți vin, văd și pleacă !
Viorel – casnic.
Rodica – casnică.
Copiii : Flaviu – 8 ani,
Anca – 6 ani
și Maria – sub un an.
Domiciliu : Băița – 535.
Confort – nul.
Cine și cum asigură întreținerea acestei familii – aflăm de la mamă :

- Așteptăm alocația copiilor și uneori lucrăm pe nopsam. De Maria are grijă Anca. De
Anca are grijă Flaviu. Ajutor am primit de la biserică (haine) și de la două fundații
umanitare – Kelsen și Waldburg. Unii ne-au fotografiat și au promis să revină. Am
cerut chiar o trăsurică și o mașină de spălat. Televizorul este stricat dar am rămas și
fără curent electric pentru neplata la termen.
Care este alimentul de bază al familiei - întreb
- Verdețurile, acum că este vară : cartofii, fasolea ; laptele pe cont. Pâine neagra. Dar
mai trebe și unsă cu ceva…
și câte ceva despre soț :
- Este tractorist – când a fost ! Acum nu mai lucrează. A încercat în mai multe locuri.
Cândva am avut bani de dat împrumut.
Orgoliul este poate singurul lucru pe care nu l-au pierdut cei din marginea societății. Cu alte
cuvinte, sunt mai „cineva” decât ei înșiși. orgoliul și nostalgia : „cine am fost eu ?!”
Recunosc Revoluția ca punct de reper. Apoi a urmat regresul care nu li se datorează. Și
motivația : „eu nu sunt patron”.
- Câte locuri de muncă ai avut, Viorel ?
- 10 !
- Nici unul nu a coprespuns ?
- Am fost prost.
- Anul trecut considerai că un salar de 500 mii lei este un venit prea slab. Azi ?
- Acum ar fi… Cantina socială care a funcționat la Băița a servit mulți pensionari cu
pensii bune pentru câte o persoană. Ce să mai zic ?
- Azi am 30 mii lei și trei copii. Până când… ?
Dispensarul din sat a propus internarea Mariei în spital, pe durată nedeterminată, din
considerente distrofice, dar mama mai spune
- Iubesc fetița și nu o dau de lângă mine !
55
2000
Bucureștiul văzut de un provincial
animă puțin imaginea orașului. Mondenii

erau cam toți la Târgul internațional de
carte. Doar Dem RĂDULESCU trecea
îngrijorat, mult prea îngrijorat pentru a-l
putea consola cu un salut… ardelenesc ! la
alt colț, Mihai GODOROJA pășea cum pe-
o partitură…
Am uitat să vă spun ce se poartă :
pantalonul scurt și ieftin + tricou. Și încă
ceva : nu doar că ne-au asimilat, ne și
Descinzând în București, ca orice revendică. Provincia nu mai este ceva atât
provincial înarmat cu toate rezervele, de îndepărtat - și asta pentru că avem
deopotrivă precaut și pregătit să-i facă față, realizări identice : cerșetori, gunoaie și
îl găsesc – surprinzător ! – obosit și neutru. gropi. Că am văzut mai multe cărți decât
Capitala și capitaliștii, destul de pestriți și pâine - și asta-i adevărat !
fuduli altădată, i-au schimbat obiceiul și
prioritățile. Lumea bună, probabil, seara
56
2000
Ce au comun țăranii și țărăniștii : țarina

Punerea în posesie – pentru unii scop pentru alții politică
Ieri, 27.06.1999, Căminul cultural a In ceea ce privesc alegerile, în această

găzduit ședința zonală a organizației PNȚ- organizație, biroul a suferit ceva modificări
CD Baia Mare -Vest. Participarea la însă președinte a fost propus – în
lucrările acesteia a deputatului Vasile continuare – inginerul SĂSĂRAN Ioan și
BERCI și a prefectului Gheorghe-Mihai agreeat de toți cei de față.
BÂRLEA a sporit și interesul și nădejdea
cetățenilor prezenți. Deși formula
Civilizația ochiului la răscruce…

cosacrată, folosită periodic în organizarea
partidelor, „ședințele de dare de seamă și
alegeri” punctează principiile statuate. Cel
mai bine reprezentată a fost proprietatea.
Țăranii, țărăniști sau nu, au profitat de
acest cadru, propunând spre soluționare
probleme personale (eventual comune sau
identice cu ale altora) prezentând acte
doveditoare sau contestând sentințe
judecătorești. Ca probleme comunitare au
fost frecvent evocate izlazurile comunale.
Probleme ale cetățenilor. Altele decât
Puțin gazul, puțin apa, puțin salubrizarea
cea maghiară !
localităților.
Rapsodului Nicolae SABĂU i-au fost
Numiți talibani la centru, țărăniștii
expropriate sânzienele
conservatori au o rată suficient de mare în
PLOP Mircea : „Noul cod rutier nu permite
țăranii propriu-zis. Deputatul BERCI
înmatricularea tractoarelor aduse cu acte în
recunoaște că „ne vedem destul de rar”
regulă din Germania și avem vreo 35 în
însă uzând în mai multe rânduri de „toată
comuna Recea.”
sinceritatea”, prefectul BÂRLEA își pro-
COTUȚ Vasile : „Dați-mi azil politic !
pune problema : „pe grădina mea stau
Toată lumea are dreptul și doar al meu este
peste 200 de apartamente. Și eu stau la
la Cel-de-Sus.”
rând.” Dar se consolează prin „autocitat :
SABĂU Nicolae : „În comuna Cicârlău
corupția este direct proporțională cu
există mafie. S-au produs falsuri
proprietatea de stat”.
intelectuale, falsuri în acte. Comisia
Teza deputatului cum că „rațiunea unui
județeană a fost indusă în eroare. Am spus
partid de a exista este de a ajunge la
adevăruri pe bază de documente.”
putere” se probează în cazul PNȚ-CD.
„Acum nu vorbim de conștiință ci de lege”
Dacă însă vor și obține proprietățile
– consideră prefectul BÂRLEA. Și
revendicate (sau retrocedarea acestora
apreciază că „am făcut toate diligențele
către proprietari) ce rațiune le mai rămâne
posibile, însă nu mă pot substitui
de a fi… partid, căci în virtutea acestei
instanțelor judecătorești. Cei care au
ipoteze, talibanii vor obține ce doresc iar
vocație, să deschidă proces ! Au fost
moderații-reformatori, socotiți rebeli,
oameni care au murit cu dreptatea în
rămân cu votul dat și alte cauze – pierdute.
mână.”
Diagnoza PNȚ-CD, azi :
57
2000
1. „Prospături n-au apărut !” (V. BERCI)

(POLP M.)
2. „Avem și noi pârliții noștri !”
(Gh.-M. BÂRLEA) … adică oameni românești !
3. „Partidul nu-i altceva decât un Și românească limba lor de pământ –
eșantion din societatea românească.” să moară limba de lemn dacă nu !
Băița – grădinița din josul satului
Se poate spune și așa ! Anul acesta,

suma alocată a fost de câteva ori mai
mare. Adevăratul tren a sosit însă din
Austria și Germania. Prin două fundații
– Waldburg și Kelsen – care ne-au donat
jucării. Fondurile destinate dotării sunt
foarte mici iar baza materială este foarte
învechită pentru a face față noii legi a
învățământului.
Nădăjduiți că sub oblăduirea Consiliului
local, în sarcina căruia vă regăsiți –
elementele de „modern” și „civilizație” vor
depăși nivelul căii ferate ?
Sigur, sper în ajutorul administrației
locale. și contribuția părinților ar conta
– aceasta neputând însă fi decât
D-na educatoare Mariana RAȚIU, simbolică : mulți copii au părinți șomeri
profesați în satul natal de 10 ani. Expresia sau mai mult – fără nici un venit.
„sat natal” o considerați arhaică,, expirată ? Concret : în mileniul trei vom ajunge –
Face față mileniului trei ? Dar locul sigur, nu în zbor !
dumneavoastră de muncă ?
Expresia „sat natal” nu mi se pare deloc
arhaică și nici depășită. Dacă face față
mileniului trei ?! Discutabil. Locul meu
de muncă este undeva la mijloc între
Maramureșul istoric și oraș, între
tradiție și emancipare, între
conservatorism și modernitate.
In anul școlar 1997-98 vi s-au alocat, în
suma de 24 mii lei – cinci baloane, o
minge și o locomotivă. Vagoanele v-au
sosit anul acesta școlar (încheiat deja) ?
58
2000
59
2000
60
2000
61
2000
62
2000
11
Ultima modă – un produs la îndemâna tuturor cu excepția… ramei !

Se poartă austeritatea… „maxi” !
63
2000
Artă & Business
„Infanteria ușoară” pe timp de pace; sport pasiv
64
12
2000
O tradiție disponibilă
La sfârșitul sec. XVIII și începutul sec. intensiv cu mijloace primitive munții

XIX în Băița și Nistru, existau instalații de bogați în aur. (KRIZSAN P. Pal)
prelucrare a minereului, topitorii și In epoca migrațiunii popoarelor (sec. IV -
șteampuri. După 1918 acestea au fost VII) Transilvania a devenit „drumul
administrate de Ministerul Industriei și popoarelor”. Maghiarii sosiți în
Comerțului. Minele erau particulare. In sec Transilvania după 896, au introdus și în
XX se formează societăți miniere cu o aceste teritorii sistemul de organizare
putere economică mai mare ; multe cu statală în sec. XI și XII. Prima diplomă
capital străin. care amintește de Baia Mare datează din
Inființate în perioada 1939 – 1940, cele 1327, din timpul domniei lui Carol Robert.
mai puternice erau : Societatea franceză de (OSZOCZKI Kalman)
mine de aur din Transilvania – Băița, In urma cuceririi Daciei de către Imperiul
Societatea minieră „Coroana de aur” din roman, teritoriile din zona Baia Mare, ca și
Nistru, Societatea minieră „Doamne-ajută” întregul Maramureș, au rămas în afara
din Băița, Societatea minieră „Zglama” din provinciei romane, dar populația băștinașă
Nistru, Societatea minieră „Concordia” din de aici – dacii liberi – au menținut
Băița. permanente contacte economice și
spirituale cu populația din imperiu. (Aurel
S. FEȘTILĂ)
In sec. XI – XIII minele aparțineau regilor
maghiari care au adus aici meseriași
germani.
In anul 1344 regele Ludovic I acordă în
continuare nobililor feudali drepturi
oriunde s-ar fi găsit băi de aur sau de
argint.
In anul 1445 minele intră în posesia lui
s-au găsit dovezi că acest teritoriu a fost Iancu de Hunedoara apoi a fiului acestuia,
locuit de oameni primitivi, încă din Matei CORVIN – devenit rege al Ungariei.
paleoliticul superior. In epoca bronzului In 1508 minele au fost donate
este semnalată perzența tracilor din care s- Inspectoratului superior. Urmează
au desprins mai târziu geto-dacii. alternanțe între unguri și austrieci.
Munții Oaș - Gutâi - Țibleș fac parte din Pătruderea capitalului străin în mineritul
cel mai important lanț vulcanic din Europa. maramureșean, la sfârșitul sec. XIX –
Orașele miniere s-au născut în două preponderent austriac, după 1882 un rol tot
moduri : ori prin colonizare masivă ori prin mai important îl vor juca firmele franceze,
unificarea micilor grupuri de mineri. engleze și germane.
(SCHONHERR Gyula) Capital austriac : 1790. In 1852 –
Baia Mare fiind importantă colonie proprietar cavalerul Vicențiu MANZ-
minieră, a fost cunoscută încă în anul 450 RITTER, Viena.
î.H. ca un centru comercial și industrial. 1880 – Huber-Petru FASBENDER apoi
Sclavii romani au exploatat în mod societatea „Clotild” – Budapesta.
65
2000
In minele Borșa se exploatau sulf, cupru și In anul 1888, Paul MENTHES din Paris
concentrate de plumb cu un conținut de cumpără acțiunile Asociației miniere din
0,2% argint. Tot în Baia Borșa, Alfred perimetrul Băiței apoi acaparează alte trei
COHN din Hamburg a deschis două mine guri, și în 1906 cele patru mine intră în
în 1888. Capitalul german a fost proprietatea unui consorțiu francez și
reprezentat de Adolf KAIZER din Silenzia, englez.
care în 1898 exploatează zinc, plumb, Londonezul Iacob CREEWEL preia trei
argint și aur din împrejurimile Nistrului. mine în Cavnic în 1899 și înființează o
Antimoniul și plumbul au făcut obiectul nouă societate. Capacitatea optimă de
minelor din jurul Herjei, acaparate de o prelucrare – 400 tone / zi, obținând 80 kg.
grupare de acționari din Dusseldorf. aur / lună, cu 848 de muncitori.
66
2000
T. Cel care are cuvântul este cuvântul însuși

Depinde de ziarist câți vor citi știrea – în afara celor evocați.
Evenimentele au loc – independent de presă. și: evenimentele generează știrea, nu invers.
Premisa: acțiunea evocată ar fi avut, oricum, loc.
Logic, furnizorii de informații nu sunt motivați să ducă știrea înapoi la sursă.
Deci, intreprinderile ulterioare acțiunii, sunt făcute cu scopul de a comunica – dincolo de
informația propriu-zisă – cu potențialul exterlocutor = cititorul activ(at).
(Numesc cititor pasiv – și poate ocazionat – persoana evocată.)
Regula este următoarea:
Din numărul potențial de clienți (cititori) scazi peroana evocată.
Diferența este o funcție de ziarist.
Altfel, voi spune că este egală cu ziaristul tocmai pentru că reiese astfel:
este echivalentul mărimii lui valorice.
(Regula: SCĂZĂTOR - DESCĂZUT = DIFERENȚA) (EXERCIȚIU RECOMANDAT)

(client) (evocat) (jurnalist)
RECEPTOR - RECEPTAT = FURNIZOR Reportaj – anchetă: „Iată că…”
pers.a (2)-a (3) (1)
Caz particular: RECEPTOR = FURNIZOR „Nu știm cum să votăm…”

(1) (1)
și RECEPTAT = FURNIZOR „Cine ești tu ca investitor?”

(2) (1)
(PROBA 1: DIFERENȚA + DESCĂZUTUL = SCĂZĂTORUL)
FURNIZOR + RECEPTAT = RECEPTOR „Cei care ți-au înșelat așteptările, cei

(1) (3) (2) care te-au trădat…”
(PROBA 2: SCĂZĂTOR - DIFERENȚA = DESCĂZUT)
reportaj – interviu;
RECEPTOR - FURNIZOR = RECEPTAT
comunicatele de presă;
(2) (1) (3)
paginile cu destinație;
mica / marea publicitate
Caz particular: RECEPTOR = RECEPTAT „Din cele 76 de unutăți BRD care fac
(2) (3) plăți pentru deponenții BIR… Dacă vă
regăsiți… informați-vă”
și: FURNIZOR = RECEPTAT „Craca unui copac a omorât un om…

(1) (3) Lovitura a fost atât de puternică încât
Rusnac…
67
2000
Jurnalismul scris este neajutorat: îi lipsesc coeficienții de sunet și imagine – care datorită
timbrului și intonației pe de o parte, și a montajului de imagine pe de alta – trebuie să se
impună nu doar prin subiect (fie el și senzațional).
Recomand reporteri specializați pentru obținerea, prin exercițiu, a performanțelor. Toată
presa (scrisă) amorsează bomba în știre sau… divertisment! Ambele brute: prima –
senzațională eventual, al doilea – primitiv. Bomba se va dovedi cel mult artizanală dacă nu
falsă.
Epilogul subiectului:
în ciuda intenției de manipulare de către presă a electoratului (mai) către dreapta, acesta
rămâne impasibil.acest tip de manipulare nu este constructiv! Mult evocata societate civilă
este ordonatoare – ca și clasa (clasele) politică – de interese meschine, arbitare.
Într-o societate echilibrată democratic, exercițiul presei românești ar trebui sancționat dar
societatea civilă este și ea primitivă.
În virtutea progresului, a mai rămas loc doar pentru EDUCAȚIE.
De toate părțile…
Ț. Principiul presei scrise – azi

(1) Eu / Mie – îmi – mi (2)
cauză cu efect minim: Noi / Nouă – ne – ni principiul corespondenței
mica publicitate (jurnalist) private: dialog
(6) (3)
practic (pentru) Tu / Ție – îți - ți efect de „mesagerie” – vezi
corespondența privată Voi / Vouă – vă – vi marea publicitate
(nu este cazul) (client)
El, Ea / Lui, Ei – ii – i (evocator) la persoana a 3-a –

Ei, Ele / Lor – le – li cea mai neutră ofertă și cea
(5) (evocat) mai obișnuită
(4)
68
2000
Unde
(1) – „execut cărți de vizită…”
(2) – „Te sperie necunoscutul care va urma? Eu sunt aici doar pentru tine. Nu ezita!”
(3) – „Vrei să muncești în străinătate? Citește cu atenție…”
„La 89.89.___ este șansa ta!”
(4) – „Cotidianul Opinia angajează…”
(5) – „Spăl covoare la domiciliul clientului...”
(6) – efectiv corespondența privată.
Am folosit exemplificări din mica / marea publicitate deoarece, toată presa azi și-a făcut un
scop general din acest principiu expeditiv. Și-l numesc informație brută. Însă caracterul de
prezent continuu – altă calitate necesară – nu i-a inspirat pe mulți. Și, cel mai important, tot
mai puțini numesc eșantionul apelat – la persoana a 2-a.
Informarea nu este identic egală cu Comunicarea.
Deocamdată, tot mai multe sunt materialele de presă care „apeleză” două persoane a 3-a:
evocatul și cititorii noștri.
Iată paradoxul: persoana a 3-a nu poate fi apelată; deci nu se realizează comunicarea ci doar
informarea.
Teză : un articol rotund conține trei persoane.
Nu recomand politica curentă: jurnalistul nostru, purtător de cuvânt între (un) „El” și (alt)
„El”, adică totul în afara tuturor. Aici funcționează, și încă bine, manipularea opiniei publice
– vezi „De la Vadim citire: …” (pg.78)
Ziaristul prin neutralitate, se depersonalizează – cu extensie în iresponsabil.
Senzaționalul unui ziar nu stă în subiect cât în apelativ.
Sigur, ziaristul nu are dreptul să creeze alte sugestii dar are dreptul să le „cerceteze” pe cele
mijlocite…
U. Câte ceva despre interviu, anchetă, reportaj

Interviul
Sugerez și interviul „civil”. Profunde – ambele.

Laudative sau circumstanțiale, abundă. Sunt chiar exclusive.
Cei mai mulți intervievați se reprezintă pe sine, valorificând pârghia media care, dacă
rămâne doar suport, o exploatează ca și pe un bun privat, sugerând o facilitate – nu ca și un
abuz.
Mijlocul media este un vehicul valorificat tot mai mult pe un singur sens: întors. Sensul dus
este parțial, spontan și haotic (când se mediază de obicei un conflict. Cauzele sunt deja
expirate.)
Altminteri, în condiții de pace, cauzele sunt fie artificiale fie presupuse și sigur – anticipate,
astfel ca efectele întoarse, sintetice, să fie cele mai bune. Rămâne ca presupunerile să fie
69
2000
validate. Și practice, doar pe un eșantion subiectiv: cei care le emit. Astfel că, se (re)găsesc
nu doar reprezentați cât, mai ales, ocrotiți.
Deci media mijlocește emitentul și concluzia sa. Punct.
Ancheta
Interviurile civile ar putea fi, foarte bine, furnizoare de subiecți și subiecte (predicați și
predicate). și premergătoare multor veto-uri pe varianta întors.
Cele mai multe cauze, soldează efecte secundare; efectul ideal, de obicei se obține indirect și
este atribuit doar celor „rebeli”. Adică acelora care îl obțin pas-cu-pas – și se numește „caz
particular”.
Reportajul
- să comporte coeficient literar; metaforic

- să uzeze de coparații plastice
- posibil inductor de educație: nu poate ignora derivatele „confortului” III
civilizație : să nu fie reductibil la „post factum”
Notă: apreciez considerentele înseilate, salvatoare

pentru presa locală scrisă (fără pretenția că le-am epuizat),
care s-a pierdut în sinergia cotidienelor centrale – informare (de sus în jos)
fără comunicare (de jos în sus).
Cât despre dialog – doar la colț de stradă!
Când va deveni bârfa un zvon „omologat”? Știrea – este!
V. Semiotica sugestiei
70
2000
71
2000
„Nu știm cum să votăm ….…… ne-a bulversat. Mulți dintre noi nu pricepem ……… și nici
măcar nu știm …..…. Unii chiar cred că ……… și alte asemenea…….. Alții, mai șugubeți,
nu înțeleg ………. și susțin că oricum nouă nu ne va veni mintea la cap……….”
Tine de morala cui o are: „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face” (subliminal)
Că și la pers. a 3-a, și la pers. a 2-a ziaristul era absolvit. De ce nu a riscat?
Și absurd – în aceeași zi: carțile de alegător datează din prima parte a lunii.
72
2000
Asemenea „caz” merită articulat

(și în nume propriu).
Doar „un agricultor…”

dintre mulți alții?
Are termen de comparație?
„Agricultorul MĂTIEȘU –
stăpânul de sclavi” – iată o
informație.
Ziaristul putea realiza

și o comunicare:
dacă tot „ne-a mărturisit”
(agricultorul) –
să-i mărturisim și noi…
o părere de sclav,
de psiholog,
de ziarist.
Oricum, un material bun

din multe puncte de vedere,
probat cu „ceva nou,
ceva emoționant și detalii…”
(după Leon DAUDET)
Generator de concluzii… multiple

dacă nu are epilog.
73
2000
„Interesul pentru boschetari

este nul
atât din partea oficialităților
cât și a opiniei publice” –
opinie publică
minus ziarist;
opinie publică
minus cine citește.
Cine este ea, opinia publică?
(1): „Interesul pentru

boschetari este nul
din partea oficialităților
cât și a dumneavoastră”
sau
(2): „Interesul pentru
boschetari este nul
atât din partea oficialităților
cât și din partea altora.”
În concluzia pragmatică
a variantei originale –
opinia publică…
nu suntem noi!
Totuși, „să-i judecăm dar nu ne

convine să-i înțelegem”.
Îi tolerăm pentru ce „ne arată”,
și chiar „ne simțim vinovați”.
Doar atât: boschetarii expiră.

Ca orice produs perisabil.
Sau… ca orice informație.
Putea fi o știre (mai) bună.
74
2000
………….…... demarează …………..……
„Aproximativ 61000 de persoane din 58 de

sate harghitene veți beneficia în următorii doi
ani de apă potabilă curentă, declară ...
(Și) ……….. afirmă că …………. după
realizarea rețelei de apă potabilă, fiecare dintre
dumneavoastră va decide dacă se va racorda
sau nu, funcție de posibilități.
Suma totală alocată ……….. este ……… ceea
ce înseamnă bugetul județului nostru pe trei
ani de zile, precizează…”
Pentru că vizează o investiție în perspectivă,

știrea este umbrită de declarația, afirmația și
precizarea – la timpul trecut.
(cele mai) Multe știri conținute în cotidiene

sunt de ordinul trecut. În (con)textul de față,
era posibilă valorificarea prezentului în raport
cu perspectiva mobilului evocat.
: informație dirijată;
pentru neavizați – benevolă.
75
2000
Bun neutralizant: sec, brut și la pers. a 3-a, adus până la zi –

„……………….. a pacienților noștri,
declară doctor Luisa SPIRU …………….
(și) subliniază ……… ……. (că) ………..
……. vor putea fi tratați și în țatra noastră.”
– cu sugestie pozitivă și perspectivă.
Subiect mort; știre „moartă”.
: perfect doar asta –

nu putea fi decât timpul trecut și pers. a 3-a.
76
2000
Cu excepția „trebuie înțelese” (de către cine?) – aproximativ responsabil,

mai ales datorită caracterului declarațiilor citate:
„privind o serie de deficiențe ale țării noastre” (PR)
„Trebuie să fim dispușisă ne evaluăm corect succesele și deficiențele
și să adoptăm soluțiile lucide care se impun.” (AC-D)
valorifică foarte bine pers. 1;

foarte bun timpul prezent.
Altfel, suntem obișnuiți cu acest tip de declarație: (poporul român) „trebuie să fie dispus
să își evalueze corect succesele și deficiențele și să adopte soluții lucide care se impun” :
declaratorul se autoexclude; iresponsabil.
77
2000
(dez)Informație prea importantă ca să fie valorificată la timpul trecut.

Ziaristul „epuizează” știrea odată cu această caracteristică.
„……….. declara CVT pentru Jurnalul nostru.
………… precizează ………………………….
………… completează ………………………..
Președintele PRM mai declară că …………….
…………. (și) precizează …………………….
Totodată VS sau FB urmează să dețină portofoliul de la Justiție.”
În momentul apariției, această știre pare din ziarul precedent.

În varianta propusă (la timpul prezent) ar fi acuală și mâine.
Din punct de vedere al subiectului… - alt registru semiotic!
78
2000
Intervievat responsabil.
Discurs în nume propriu

(sau reprezentativ), ancorat
în prezentul continuu;
principial.
Neutralitatea ziaristului – oportună:

informație preluată din alt cotidian,
dar nici chiar așa – fără semnătură!
79
2000
„Dacă vă regăsiți în această categorie,

programul unităților emitente este între
orele 8 și 16.
Dacă aveți dreptul la compensații,

informați-vă asupra propriei
programări…
Dacă nu sunteți client titular al

depozitului, veți prezenta…
Vă puteți deci adresa unităților… la

termenul stabilit, conform programării
afișate.”
Aceste știri, cu destinatar, trebuie valorificate ca atare: la pers. a 2-a.

Publicul-țintă este limitat (fără aceștia, știrea nu ar fi existat) și informația – exclusivă.
Amatorii (alți cititori potențiali) pot prelua relatarea. și, eventual, aprecia „facilitatea”
de care se bucură ceilalți.
Deci – categoriile sunt bine delimitate.
„Producătorii și importatorii de alcool și băuturi

alcoolice care ați plătit până la 31 octombrie 35%
din datoriile bugetare restante, … beneficiați de
reducere cu 50% a accizelor.
.
.
.
Pentru a obține reducerea de 50 % a accizelor,

veți depune o cerere scrisă…”
80
2000
Procesatori de produse petroliere, reprezentați – începînd cu 1 nov. – noua categorie de agenți

economici plătitoare de accize….
Veți solicita MF și MI încadrearea în sfera respectivă pentru a vi se putea stabili valoarea
accizei datorate. În cazul în care nu solicitați încadrearea, vi se va aplica acciza maximă…
.
.
.
Ordonanța elimină posibilitatea producătorilor care folosiți cafea import de a deduce accizele
datorate bugetului de stat, pentru cafeaua obținută prin prăjirea cafelei verzi…”
„JR apreciază că trebuie

să acordăm atenție sporită
problemelor de mediu.”
81
2000
„Avem de rezolvat, în relație cu FMI, anumite probleme cheie pentru a primi din partea Fondului ,
următoarea tranșă… a apreciat marți TD… citat de Reuters.
Consiliul director al FMI va discuta situația economică a țării noastre la jumătatea lunii nov. …
Până acum, am primit…
Economia noastră se confruntă cu probleme structurale…”
„…
băimăreni – Dumneavoastră,
vom călători doar cu troleibuzele
transportul nostru…
Deocamdată nu punem problema să

suspendăm cursele… Dacă… atunci
transportul local îl vom asigura
doar cu troleibuzele.”
82
2000
Vezi pagina
următoare:
„… am avut surpriza
neplăcută … dacă
ținem cont de faptul
că … am contatat cu
supoare … greșelile
fatale pe care le-am
observant. Am mai
afirmat faptul că
… mă îndoiesc
serios …”
„ … Toate lucrările
vă sunt prezentate
în primă audiție.”
„ … îmi vine în minte

vechea dilemă … ni
se dezvăluie … însă
nu văd … sunt
înclinat
să cred …”
– din păcate, păreri

exclusive…
„… spre viitorul tău … stabilește-ți profilul. Vezi pagina următoare:

Cine ești tu… ? la fel de bună; deși expirată – primim mai
/ de exemplu … / mult decât o informație.
… citind … aflăm… Subiectul nu este epuizat (cazul
Agentul tău de bursă te poate asista… Artificiile…)
Trei legi pe care trebuie să le înveți … și să le sau mai poate avea loc (Caragiale…)
aplici …: păstrează … (și) mărește … căci nu „l-au maltratat pe Caragiale” încă…
îți vei atinge, în mare parte, scopul!” la timpul trecut! Dar, totuși…
Excelent! Persoana a 2-a, timpul prezent.
Deschide perspectivă.
83
2000
84
2000
: variantă optimă.
„… ne-a invadat …
vom prospera …
auzim … vedem …
ne mai rămâne să
așteptăm … vom
continua … să le
propunem … să ne
aducem aminte …”
Putea fi și așa:
„ … v- a invadat …
veți prospera …
auziți … vedeți …
vă mai rămâne să
așteptați … veți
continua … să le
propuneți … să vă
aduceți aminte …”
Sau:
„ … i-a invadat …
vor prospera … să
vă aduceți aminte ,
măcar de titlul
imnului național …”
– iată gândirea care

condamnă persoana
a 3-a fără însă a se
absolvi.
85
2000
„ … să ne scape … am
avut încercări … avem
o lege … ne aflăm în
plină campanie …”
– cântecul lebedei
la pers. 1 plural – și
totuși, lasă loc unei
speranțe…
Material excelent.
86
2000
„Român cumsecade, năucit de o campanie

electorală din care nu mai pricep nimic, par să
fi uitat că nu am epuizat toate alternativele. (și
tu la fel!)
… să ne amintim …am cam uitat … și am

uitat că … avem tolba bugetară destul de
strâmtă … nu mi se pare un impediment …
nu văd cu ce ne-ar scădea demnitatea …
Revin … (cu) un minim de decență … ”
La persoana a 2-a – vezi reproșul…

La persoana a 3-a – vezi insulta…
87
2000
Din cotidianul „Graiul Maramureșului”
Dacă acest „stil”, altminteri la persoana a 2-a (numai bun de asimilat

cu reproșul), se dovedește a fi obicei iar nu imprudență, publicația va
pierde 22% din cititorii potențiali – unguri, cam tot atât cât reprezintă
etnia respectivă în Maramureș. Sporadic, îl vor „cerceta”.
Iată umor dur și ironie brută. Naționalism exacerbat.

Plus vulgaritate ieftină, ironia…
88
2000
- induce o sugestie de vulg

- „stoc”: o abundență de produse (greu vandabile, după dimensiunea dispunerii pe verticală)
- trădează o grabă suspectă, datorită ofertei multiple – premergătoare cererii:
-
„AVEȚI…? – AVEM!” ține de profesionalism, restul de ispită și inducerea în eroare (cu zâmbetul).
Textul – bun, moderat; contorsionat artistic – „orice îți trebuie… îți spunem!”
89
2000
„Originală până la ultimul accesoriu!”:

- personalitate conturată prin trăsături
- siguranță trădată de râsul neformalizat
- calitate morală – după surprinderea foto, din plan înclinat
- puțină (doar cât este necesar) aroganță… feminină: după privirea de sus
- modernă, după ochelari și purtarea gecii
- sportivă, surprinsă nu la pas – după unghiul realizat (ușor înclinat înainte )
- seducătoare, pentru toate cele… și mai ales că nu stă-n loc!
Femeia – pește, femeia – sirenă!

Ocupată și sociabilă – după ultimul accesoriu!
Altfel - și tu ai o ofertă. La Dialog…
90
2000
Alte câteva concluzii… și mai mult decât atât
Din perspectiva consolidării democrației, presa ar trebui să îndeplinească cel puțin trei
funcții majore:
 să acționeze ca un fel de lichidator al rațiunii de stat
 a doua funcție – societatea să devină vizibilă în ochi puterii
 a treia, oarecum pedagogică – presa este chemată să difuzeze, să explice și să
interogheze critic valorile, practicile și procedurile comune ale democrației
(după Daniel BARBU)
„Monodia oral și presa liberă sunt, conceptual vorbind, incompatibile… Fiindcă, cel puțin la
nivelul instituțiilor de presă, manageriatul… punând mereu pe locul trei, sau patru, sau
răspoimâine chestiunea relației formativ / informativ, care e de fapt temelia presei, ca și a
unei societăți civile sănătoase. Să privim în adâncime enormul teren pe care îl capătă…
divertismentul în raport cu informația; și să măsurăm atent bombardamentul interactivității
de loterie, de către orice canal de televiziune…, publicurile potențiale ale produsului te
prostești și câștigi…
Funcția informativă însăși,
e afectată treptat de un soi de
fragmentarism agresiv, bazat pe
neînțelegere și creator de neînțelesuri,
care a atins deja cote alarmante.
… Tot ceea ce ți se propune
ca informare, nu e…
Nu-i nimic mai ușor de obținut azi
decât, pe cele mai democratice căi,
o dictatură.”
(Miruna RUNCAN)
91
2000
92
2000
„Nu este nevoie de o putere de observație ieșită din comun pentru a pricepe că atunci, în
1990, cei care au avut cele mai corecte intuiții ori au fost cel mai bine consiliați, au fost
tocmai acei condeieri – aflați la jumătatea drumului dintre gazetărie și literatură…
Cele câteva gazete de atitudine teoretică rămase de pripas, încercând să mai orânduiască ce
mai rămâne de pe urma măcelului moral, își cultivă un cerc mult mai restrâns de semnatari…
Se lucrează acolo după canoane stimabile, amestecate cu exclusivism și capricii, prejudecăți
și presupuneri…
În provincie situație este și mai gravă: înmulțirea prin sciziparitate a publicațiilor diriguite de
foștii șefi ori cenzori acoperiți ai ziarelor partidului unic… se află acum într-o concurență
acerbă…
(vezi pagina precedentă)
… se vând ori ba, zilnic, vrafuri de gazete din ce în ce mai scumpe, potolind setea noastră de
trăncăneală…
93
2000
94
2000
Gratuit sau pe banii Dvs.?
Și totuși,
„Curierul Primăriei”…
nu „Agenda
Cetățeanului”?!
95
2000
ONG-urile sunt de două feluri: fondate sau patronate

Săptămâna trecută, cu ocazia constituirii Centrului de relații al Consiliului local Baia Mare cu organizațiile
nonguvernamentale și a numirii Colegiului director al acestui organism, am aflat o serie de noutăți cu
privire la ceea ce cotidian numim și generic – fundații.
În deschidere, Ciprian CĂPÂLNEAN – directorul Centrului de relații cu ONG a marcat funcționalitatea
comisiilor consultative cetățenești operante din SUA până în China. „Noi avem programul american cu
ușoare adaptări.” „Adaptabilitatea” ar consta la prima îndemână, mai ales în reglarea scopului nobil celor
mai multe fundații, la economia de piață. Concret: mobilul – automobilul!
Primarul ANGHEL a motivat lipsa celor peste 450 din 500 invitați la aceste lucrări, astfel:„cei care se
ocupă cu mașini nu sunt printre noi!” Dumnezeu să-i ierte – când vor trece vămile… Judecății de Apoi.
Cum trec însă judecățile parțiale? Există obiective comune. Așa se explică și faptul că în Parlament, legea
propusă a modifica statutul ONg nu a fost votată de majoritatee.
Revenind la cei chemați (și prezenți – doar 42), cei mai mulți sunt fie nou constituiți fie fără programe
coerente bine definite. Și mai puțini rămân deci cei probați în ale întrajutorării.
Societatea civilă, constituită în diverse organizații neguvernamentale, deservindu-se pe sine prin
reciprocitate și parteneriat cu Primăria, accede și participă astfel la administrație.
Interesantă remarca de a fi primul centru instituționalizat de genul acesta din țară.
Interesantă și provocatoare opinia domnului Nicolae VANȚA cum că „presa este o nonfavoare ONG-
urilor.”
Am înțeles: facem puțin dacă doar relatăm. Despre imagine proastă doar circulă vorba căci încă nu am
văzut scris „fundația X – mașini înmatriculate n…”
„În acest an Fundația Waldburg și-a

propus realizarea de noi obictive,
precum renovarea Căminului cultural
din Băița, pentru care a și fost
cumpărată vesela: farfurii, platouri,
pahare, tacâmuri… Această veselă a
costat 30.00.000 lei. Scopul acestei
realizări este închirierea
căminului…”
(Viorel VASCUL – președinte;

material publicat în periodicul
fundației)
96
2000
Indicii necesare, registre noi – pozitivate pentru o alt fel de campanie electorală:
La ceasul rânduit nu „strigați Baraba”…
Înainte de a veni pe pământ, numele lui Iisus era Cuvântul. După 2000 de ani, Dumnezeu îl
ridică la ceruri. Și nu putem spune că nu a ales drept: aceasta era jertfa plăcută lui. Trebuie să
știm în virtutea cărei cauze.
Au rămas discipolii asemeni apostolilor lui Iisus, cu învățătura „mergeți în lume și spuneți
tuturor…” că învățătorul Laurențiu – socotit drept și printre farisei – deschide săptămâna
patimilor.
Oare nu sunt eu liber?
Nu sunt eu apostol?
Nu sunteți voi oare înfăptuirea mea?
„Dacă altora nu le sunt apostol, vă sunt desigur vouă, căci voi sunteți pecetea.”
(Noul Testament – Corinteni)
In memoriam – LaurențiuULICI, înainte mergătorul întru întâmpinrea luminii
„Societatea antică s-a constituit pe baza familiei, cu legile ei de succesiune, proprietate,

autoritate și căsătorie.” (RADCLIFFE - BROWN)
„Riturile de sacrificiu sunt expresia năzuințelor afectuoase ale omului. Ele reprezintă culmea
altruismului, credinței, dragostei, și venerației. Reprezintă desăvârșirea bunei-cuviințe și a
purificării.” (Hsun TZE)
„Obiceiul nostru modern este să privim religia mai mult din partea credinței decât a
practicii.” (Robertson SMITH)
„În ritual și în mit stă mentalitatea primitivă.” (R. – B.)
„Cel mai important grup orientat spre scopuri sociale este hoarda. (R. – B.)
Acest tip de societate – nu se poate nici să nu-l recunoști nici să-l ignori.
Trebuie cercetat, și adus la zi: de ce a rămas hoarda – hoardă???
„Orice religie este o parte importantă a mecanismului social, cum sunt moralitatea și legea.”
(R. – B.)
„Religiile antice au constat în întregime din instituții și practici.” (R. S.)
„Iar după ce a dispărut – credința – societatea și-a schimbat caracterul”

(Fustel de COULANGES)
… și „politicienii cultivă sărăcia oamenilor ca pe o virtute.” (E. MOLDOVAN)
97
2000
Drept:
liberalul modern valorifică socialul prin generozitate, deschidere, ofertă, șansă,
disponibilitate.
Difernța între stânga și dreapta: dreapta nu recunoaște obligația de a fi egal ci numai dreptul
și posibilitatea.
Vă este frică de capitalism? De ce? Ca să nu faceți averi? Cei care le au, sunt deja capitaliști.
Din punctul lor de vedere, doar sărăcia poate fi un bun comun(ist) și social(ist): al tău.
Egalitatea stă în șansă nu în sărăcie!
Sicoalismul și-a însușiit și valorificat averile tuturor. A valorificat apoi capitalul uman,
depersonașizându-l. renunțând la proprietate – ai capitulat. Tabăra ta a fost săracă; poporul
tău a fost sărac.
Azi, dacă ți-ai recuperat averea confiscată, personalitatea ți-ai (re)dobândit-o?
Ai revendicat-o? Altfel – rămâi un bun comun și social.
Asumă-ți Cuvântul și Libertatea!

Curând va fi ora exactă!
Cei care ți-au înșelat așteptările, cei care te-au trădat, au contat pe timpul tău probabil:
sfertul academic a durat 10 ani. Mai aștepți? Mai speri să sosească?
Cei care au promis că se vor întâli cu interesele tale, bat câmpii.

Doar cu noi te poți prezenta în fața viitorului tău – la ora exactă!
Oferta noastră coincide cu interesele tale.
Votați să nu vorbiți singuri ci cu cei care capitalizează investiția Dvs. cetățenească.
Dacă Administrația prosperă – aveți dreptul să știți de ce nu prosperă Cetatea
căci investiția este colectivă și impozitul Dvs. capitalizat.
Schimabți (dez)ordinea socială existentă!

Decât să ne asumăm o vină, mai bine să ne asumăm o responsabilitate.
Noi nu distingem naționalități, minorități, etnii; noi distingem Poporul ROMÂN.
Mereu te caut – patrie!
Azi te-am văzut doar într-o curte
- pe un steag. Ce sentiment
discret: fiecare cu sine și în casa lui…
Să ne mai unim cu țara: prezentul continuu!
Simpatizant sau apolitic convins,

sunteți atât de important încât organizarea Cetății depinde și de Dvs.
Puterea stă în unirea forțelor tuturor celor drepți!
Politica este o prejudecată pe care azi trebuie să ți-o asumi pentru a o putea stârpi.
Foarte important: obligatoriu – fără promisiuni… deșarte.
logica primară – indispensabilă
………………......................................................
Distribuit - și ca supliment gratuit (mai explicit + foto.) – prin magazinele cu pâine.
Electoratul trebuie convins nu cucerit.
98
2000
Dosar 51
Dosarele „personale” celor care au făcut (sau mai fac?) obiectul funcțiilor publice sau nu (dar
au fost „clasificați” suspecți), înmatriculați și arhivați – evocate de unii, invocate de alții,
monopolizează tot mai mult urechile telespectatorilor și ochii cititorilor de presă.
Subiectul „atacat” acum – pentru unii mai cald decât Reforma sau Bugetul (cum altădată
Ardealul), oferă mai multe variante de punere în posesie „la purtător” decât oportunități în
relansarea economiei și agriculturii.
Dacă și când, cum și care se vor adopta – greu de știut. Sigur nu va fi cea optima: accesul la
dosarul personal – necondiționat.
Apoi – unii vor fi mai primii decât alții și tot ei s-ar putea să aibă acces distributiv. Așa că,
de ce nu, în cele din urmă să apelăm vecinul sau prietenul care are drum pe-acolo…, să vadă
ce am făcut, ce am zis în 01.05, 23.08, etc. Poate chiar știe! Și ar fi chiar sursa primară.
Într-o emisiune televizată am aflat că ar fi posibilă chiar „contrafacerea” (G. FRUNDA)
acestor dosare. Atunci să vezi… economie de piață! Și „Corul vânătorilor”! Hăitașii – clasa
de mijloc.
Că ziariștii pot fi privilegiați – a se înțelege în categoria „vânatului”: adică au șanse să li se
închidă gura – doar unora – în felul acesta.
Și remarcăm respectarea tendinței „de jos în sus”. Democratic – nu?!
Pe de altă parte, decât să vă regăsiți „deformați” în oglindă, mai bine acceptați ficțiunea lui
Gilles PERRAULT – „Dosarul 51” – care chiar poate fi verosimilă.
Până când „strigăm Baraba”?
99
2000
„Bijuterii amanetate…
POPORUL Român – purtarea a 2-a
100
2000
În loc de… tot:
Și iată cum stă în clipa de față societatea românească „defavorizată” –

pe gânduri…
Pe gândurile altora!
Pe gândurile mele… :
Mai întâi am fost miner, apoi – dac liber;

deci, sunt capitalist: am două meserii.
Norocul (bun!) este al meu,

„fluturașii” – ai voștri –
concluzie de la orizontul 9 subteran.
Reflecția subterană ar recomanda-o Vadim.

Cea superioară – FRUNDA.
***
Nimeni nu are încă o reflecție terestră asupra mea:

poate pentru că, la urma urmei, fluturele este o omidă care,
pe lângă că se hrănește zburând din cap în cap,
trândăvește gândind… în timpul siestei!
STOP: polenizarea – interzisă!
((Oare „mierla din câmpie” a luat drumul popoarelor?))
Eu mă întorc în larva: EXILUL ÎN CUVÂNT.
101
2000
X. Notare an III
102
2000
103

MEDIA - Studiu

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

MEDIA - Studiu

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997

idei și concepte proprii ,

Materiale culese în vederea justificării implicite

CUPRINS (volumul 1 și volumul 2):

A. Emanciparea ruralului sau satul planetar – pg.4

I. Abordare a culturii politice – pg.22

A. Emanciparea ruralului sau satul planetar

Emanciparea ruralului ar începe cu

Libertatea – segmentul doi :

Ultimul segment – conștiința :

|C| = valoare absolută

unde = libertatea în intenție (asociată postmodernismului)

și ↔ = libertatea în extensie (asociată avangardei).

Libertatea în extensie asociată avangardei

„Libertate : … urlet al durerilor crispate,

„Postmodernismul este rezultanta unui cânp de forțe contrarii, născătoare de elanuri și de

Ultimul segment – conștuiința, presupune gândirea de ordinul doi : gândesc că gândesc

- formă superioară de reflectare psihologică [a] a realității obiective

individuală : de grup, socială [b] :

1.procesuală : 2.de conținut :

A reflecta conștient a-ți da seama a înțelege a realiza o conexiune

Noțiunile de conștiință și psihic nu se identifică.

C. 10 cuvinte-cheie ale profesiei de ziarist

2. „Pulsul” opiniei publice

3. Inscrierea în coordonate juridice

On the record Off the record

5. Înscrierea în coordonate culturale

Estimarea valorii de informație – newswerthiness news value :

7. Coeficient subiectiv : minim

8. Titlul (optim) : generic, specific, particular

9. Asumarea și revendicarea proprietății articolului, reportajului.

10. Utilități de ordin material : gazeta și accesoriile

D. Informația – zvon omologat sau bârfă autorizată ?

Jurnalistul poate fi (ori) - martor

 perspectiva modului în care acționează autoritățile

Elementele generatoare de informație „totală” răspund la :

Motivația : cine e cel mai indicat interlocutor și de ce ?

E. Colonia etică și culturală prin corespondență

- reducerea considerabilă a subiectivismului

- provoacă educația, cultura la nivel de individ, producându-se fiecare sau erijându-se în

Scrisoarea-reportaj + scrisoarea(-rile)-răspuns inedite în mass-media ; poate revoluționa.

G. Descentralizarea… mitului „ziarist”

„Fie-ți dat să trăiești în vremuri interesante” (blestem chinez)

Euristic – generalizare sau regulă de bază pentru a învăța sau descoperi ;

Valurile schimbării (concept propus de Alvin TOFFLER) :

Viziunea specifică fiecărui val :

Repere ale unei lumi în schimbare (7 tendințe) :

Viziuni mondiale în tranziție

cinstea și integritatea, se subordonează succesului concurențial. Formele de cercetare pun

- încorporarea perspectivei feminine și a minorităților

Atmosfera specifică valului

II - CONSUM III – ÎNTREȚINERE IV - CONSERVARE

Pământul va fi considerat o entitate în sine, GAIA ; o ființă vie și conștientă.

Cei 4R ai înțelepciunii ecologice :

Profilul liderului biopolitic din Al Patrulea Val :

- Cum putem depăși cinstea pasivă ?

„Imaginația este mai importantă decât cunoașterea.” (A. EINSTEIN)

I. Abordare a culturii politice

„Succesul depinde de modul în care este educat tineretul.” (ARISTOTEL)

Credința Iluminismului în triumful inevitabil al rațiunii umane și libertății a fost zguduită în

Noile națiuni sunt prezentate în lumina a două modele diferite :

- cultură politică. Dificultăți - natura culturii democratice însăși :

- relația sa cu forma de guvernământ