Rene Cnet meee er VASILE PAVELCU eee OR Me Recta Ree tle: Meter Pete Meee Om enue casa ue RecC ewe te) si azi se mai considera a fi misterul misterelor lumii: spiritul uman, dar in mod cert pentru faptul c& orice om simte ca are De ea erin LEONARD GAVRILIU a Boer Cee 7 wt is EDITURA UNIVERS ENCICLOPEDIC | zeRedacior: MARIA STANCIU ee sama LAROUSSE DICTIONAR PSIHOLOGIE NORBERT SILLAMY Menbru al Societiiifranceze de psihologie ‘Traducere, avanprefatd si completii privind psihologia romaneasc de dr. LEONARD GAVRILIU ea UNIVERS ENCICLOPEDIC LS.BIN, 973.9243-25-8 Bucuresti, 2000Pe coperti sunt reproduse fotografie psihologilor JEAN PIAGET (coperta 1) si VASILE PAVELCU (coperta 4) DICTIONNAIRE DE LA PSYCHOLOGIE Norbert Sillamy © Larousse, 1995 entra traducerea in limba romani toate drepturile apartin Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC AVANPREFATA + Calitatea de psiholog devine ‘universal umand.* VASILE PAVELCU Orice carte de psihologie exercitt o atractie magic’, poate pentru cf il inviti pe cititor Ia meditatie pe tema a ceea ce inc si azi se mai considers a fi misterul misterelor lumii: spirital uman, dar in mod cert peatru faptul c& orice om simte ci are nevoie ca de ser de psihologie. A nu dispune de un minimum de informatie psihologickeste nu pur si simplu a fi deficitar pe planul culturi, cat a fi handicapet in relatile pe toate planurile, deoarece pe toate planurile suntem confruntati cu situati si probleme psihologice: in dragoste, in educarea copitlor, in raporturile cu amicii si inamicii, in afaceri sau in politica, in profesiune in general, la policlinicd sau la spital, in mijloacele de transport in comun sau [a volanul autoturismului propriu, in calitate de cumpérator sau de banal pieton etc. etc. Pretutindeni avem de-a face cu interventii sau cu reactii psihologice pe care trebuie si le percepem, sale discifrdim sisi le contracarim, uneori imediat, ca atunci, de exemplu, edind ne aflim in fata unor infractori periculosi care mizeaza pe naivitatea, emotivitatea sau lipsa noastra de prevedere. Desigur, a fi psiholog nu se rezuma la a avea cunostinte de psihologie. ‘Amendand insi opinia superficial c& ,tof oamenii sunt psihologi*, Vasile Pavelcu relevai o deosebire esentialX: ,,laformatia psihologica a profanului fi sserveste in primul rind Jui; informatia psihologului are o Gnalitate social si institutional. Tocmai in ideea de a stimula informarea psihologului, dar si 2 oricdrui cititor bine intentionat, am transpus in roméneste acest dictionar din colectia Références Larousse, unul dintre dictionarele (de acest format) cele ‘mai bune din lume, cu grij pus ,la zi de citre autorul sau, in 1991. Marea noastra dezamigire, mai mare decét in cazul Dictionanului de filosofie al lui Didier Julia®, a fost constatarea c& in paginile sale nu s-a facut locprezentirii nici unui psiholog roman. Ce-i drept, domnul Norbert Sillamy consemneaza{ patru mari psihologi ,d’origine roumaine", acestia numindu-se George Devereux, unul dintre creatorii etnopsihiatriei (ndscut la Lugoj, 1908), Georges Politzer (ndiscut Ia Oradea, 1903), protagonistul psihologiei .omului concret", Jacob L. Morero, fondatorul sociometrei si al psihodramei (niiscut Ja Bucuresti, 1889) si David Wechsler, autoral unor teste de inteligenta utilizate ‘cu succes pe toate meridianele (niscut si el tot la Bucuresti, 1896). Dar unde este Nicolae Vaschide, acest veritabil Panait Istrati al psihologiei rominesti, care a publicat aproape exclusiv in limba francez, in Franja, cele aproape 170 de lucriri ale sale, din care 12 sunt cirti? Unde sunt fie si numai acei neurologi, neuropsihiatri si psihologi romani care — ca Gheorghe Marinescu, Dimitrie Drighicescu, Constantin Georgiade sau Miai Ralea — s-au afirmat mai inti chiar in metropola francofoniei? Era firesc si reparim aceast dureroast nedreptate, consacrnd in dictionar articole unora dintre cele mai reprezentative personalititi ale neuropsihiatriei, psiologiei si pedagogiei romanesti, cu acordul Editurii Larousse, clreia fi aducem multumirile noastre $i pe aceasta cale. ‘Multumiri advcem si domnului Alexandra Darie, de la Institutul de Stiinte ale Educatiei, care ne-a precizat unele date biografice privindu-i pe uni pedagogi romini inclusi in dictionar. Dr. LEONARD GAVRILIU NOTE " Vasile Pavelcu, Metamorfozele lumii iaterioare, Editura Junimea, Iasi, 1976, p.211. ? A se vedea Didier Julia, Dictionar de filosofie, traducere, avanprefat completii privind filosofia roméneasca de dr. Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996. * A se vedea S. Freud, Interpretarea viselor, raducere, preambul la versiunea limba romana si note de dr. Leonard Gavriliu, Editura $tiinific8, Bucuresti, 1993, p.10. PREFATA Ca orice stint tantrd, psihologia este in permanent dezvoltare, cu atat mai mult cu cat se afl la confluenta antropologiei, pedagogiei si sociologiei, ale clitor progrese le urmfreste. An de an ea se imbogiteste cu noi concepte. De aceea ne-a aplirut necesar si punem la punct o now’ editie a Dictionarului de psibologie publicat in 1964 de Libratia Larousse. Am reficut total prece- denta lucrare, suprimand numercase parti Introduciive la articole, cat si uncle articole, adaugand altele, actualizand pe cele pistrate. Numarul de articole, care era la inceput de 700, a erescut a 1135. Azi s-au dezvoltat multe notiuni noi: bioenergie, centru de actiune medicosociala precoce, parafilie, analiz8 tranzactional\.. O sut& zece notife biografice sunt consacrate unor autori din Europa, America sau Asia, ale céror contributii in domeniul psihologiei sunt uunanim recunoscute. O parte important este consacrat educatiei si pedagogici, deoarece multi pirin{i, profesori gi educatori sunt confruntati cu termeni tehnici sau cu sigle ‘cdrora nu le cunose sensul exact: hiperkinezie, CD.ES., CoT.OReP., CAMPS. etc. Psihanaliza, biotipologia, caracterologia sunt si ele dezvoltate spre 2-1 permute cititorului o informare concis&, Insa exact, asupra acestor Aiscipline adesea pe nedrept ignorate sau def'timate In afar’ de aceasta, orice cititor va gisi in dictionar elemente de informatie privind neuropsihologia, etologia sau statistica. Elevii din ulimii ani de liceu, studeafii in psihologie, asistenti sociali vor putea recurge la acest dictionar spre asi completa. preciza sau actualiza cunostintele.ABANDON, actiune de parasire a unei flinte, lipsé de preocupare pentru soarta acesteia. rice situate care duce la slabirea sau ruperea legiturilor afective poate fi tri ca abandon, De exemplu, plasarea in pen- rune a unui geolar dificil suscit& ls acesta de obicei impresia c¥ este Lisat irl sprijin iran mediu ost, ba chiar periculos. La adult, de asemenea, dezaprobarea de cite © persoand iubiti, despirtirea sau retra- gerea sentimeatului de dragoste, absenta sau decesul unei rude apropiate pot fi tite ‘ca tot atétea abandomuii, Sublectul poate reactiona printr-o tristete coplesitoare sau agresivitate. Evenimentul prezent joack un rol de revelator;reactivéind experiente dureroase din copilirie, el face si apari structura psibicd latent gi poate genera ‘Conduite nevrotce (depresie”, de exemplu). ABANDONIC, subicct care, faré a fi realmente abandonat, traieste ‘teama permanenta de a fi paristt La originea scestei nevoze de abandon unit si ,abandonism',st% uneori un epi- sod traumatic in prima copilrie: abandon A real, decesul pirintilor, temporara absent de acasi, Esengiali pare a fi ins consti- ‘uyia"individului, Ing-adeva, abandonicul prezinti adesea o fragilitate neurovege- tativa care se manifest in special prin tulburari digestive. El este, de asemenea, hipersonsibil, emotiv gi anxios. Trisitura de fond a caracterulti siu este sentimental lipsei sale de valoare si aviditatea afec- livd, Pretentios, exclusivist el asteapts si te ocupi mereu de dansul gi si-1 iubesti cconditionat. Susceptbilitata sa il face sil reactioneze puternic la cea mai mici ‘rustrare*, fle prin opozitie, agresivitate, negativism, fle print-o supunere anxioasi Jaf de persoana iubit ABAZIE, incapacitate dea merge. ‘Aceasti inaptitudine de a merge nu se datoresz’ vreunei leziuni neurolog sau muscalare. Energia fizict si sensi- bilitatea sunt intacte. Nu este vorba de paralizia membrelor inferioare, deoarece sublectul Ip pastreaza posibiltutea de a le migca, Acest simptom, legat de un conflict intrapsihic, se intlneste in nevroze, indeo sebi in isterie".‘ABERATIE CROMOZOMICK ABERATIE CROMOZOMICA, ano- malie privind numarul de cromo- zomi sau structura unuia sau a mai multor cromozomi. Celulele noastie somatice contin 46 cromozomi, dint care 44 autozomi si doi gonozomi sau cromozomi sexuali. In 1959, R. Turpin a demonstat, imprewnd cu J. Lejeune si M. Gauthier, ch mongo- lismut” se datoreszi prezenyei unui ero- rmozom 21 supranumerar. Pe lang abe- rile cromozomice privind namdeul, exist aberati cromozomize de struc Fecieia din ele i corespund tulburtri deosebte. “Aberaile cromozomice sunt accidentale, Ele se produc pe parcursul unei diviziuni celular gi pot afecta att autozomnt ct i onozomi. Frecventa lor este de aprox ‘mativ 6s dinte nasteri (R. Turpin, 1965). Pot surteni in orice familie, dar s-a ob- servat ch poate avea aici un rol varsta print (mama foarte tana sau de peste 40 de ani, tat de peste 50 de ani fn mo- ‘mentul fecundari), Diagnosicul prenatal al aberailor cromozomice we efectucaz fntre a 12-a gia L4-a siptiman’ a gravie iti, prin amniocentez’ (peelevarea, pe cale tarsabdominal, de liehid amnictic, {in care se scald emibrionul) si prepararea ‘unei cuturi de celle fn laberator. ABRAHAM (Ksr!), medic ¢1 pei- hhanalist german (Bremen, 1877 ~ Berlin 1925). ‘sistent a lui B. Bleule, la Ztrich (1904-1907), il tntdlnege aici pe .G. Jung, caret initaz8 tn opera lui S. Free, fn 1907 devine discipotulaces- tui Insalata Blin ca apesant nto dd nervi,practies pshanalia sin 1910, fondeazi Societstea psihenaliticd. din Berlin, pe care o va previda pant la 10 mositea sa. Opera lui K. Abraham are © cuprinziitoare arie tematicd, de la stu- dierea csitorei intre rude la vise si mituri (1909), de la formarea caracterului si dez- voltarea libidoului (1916) pant la psihoze. Ideile sale referitoare Ia precocitatea relailor cu otiectul si stadiile pregenitale stav la originea conceptiilor Melanici Klein i ale altor psihanalist, intre care M. Bouvet. ABREACTIE, reactie afectivi ama- nati organismulul, prin care acesta se elibereaza brusc de o impresie neplacuta. Tr terminologia psihanalitic acest ter ‘men desemmnesza reapaita in constints si exteririzarea emotional, verbal sa {esticular, «enor sentimente pin atunei blocate sa reulate, Abreactia reprints 6 descreare de fete” acute fn incon- Stent ca urmare aun eveniment tau- Inatic survent la un moment dat in vata subiectului i la care el ma reactionat tunel nme sponta adeovat. Abaca este omologul expulziiide etre organism 4 uni comp stain nesimilabil, generator de tensiune si permanent indispozitie Se poate fntimpla ca un eveniment si m0 fie Ineles in momentol tri lu (obser- ‘area raportunilor sexual ale prinilor de cal e te aoteh ae nificatia sa apare mi trziu, pe mésuri ce copilul reste. Amintirea vita, care stiruie sub forma de .urme mnezice™, suferd atunct oremaniere si devine trau- mated post factum. Abreactia poste sur- ‘enim mod spontan si natural, in desene tn jocuri. Ease manifest de asemenea, carele de psihoterapic critate sau ea urmare a administra de azenti chimici barbiturice) Abreactia cconstituie un fenomen de lichidare a ten juni’, datorie&cSruia orgenismul ig poate pistra echilibral. ABSENTEISM, lipsa de la scoala ssau de la locul de munca. ‘Absentismul este una dn eavzeleeye- cului gcolae, Motivele invooate privess {ndeosebi sindtatea gcolarulu sau ceca a mamei, dar fa unele regiuni rurale se bse’ si faptul cd proportia absen- teismilui crest in perioada runcilor agricale. in psihologia industrial se calealeazi procentul de absenteism in inteprinderi, pe categorii de muncitri raportindu-se timpol de absenté pe o perioads deter- ‘minati (Fi ase Iva fn call zilele de Sirbitoare gi concede de lungi durati) Js mumirl de ie de lum. Se cons, in event proeentajul de sbsenteism este ‘mai pin idea la atbal deat la fre sic descrete de jos sus pe scaaierar- hick, Indicele este maximal pent Inritort (1,39) geen alee ee dicere (0,29) [LN.S.E.E., 1986]. Acest fenomen tine probabil de faptl cl perso- nal de condacere are constintapropriet sale responsabiltt si consider cape un Semn de putererezistents fat de Boal. Muncitori necalficati, dimpotiv find fotos la monet ingrat, Fick son pent dansi, mu se sim nici angajati niet cointeresati de fteprnderea crea daw, din neesitate,o parte din timpal ‘nergia lor. Reducerea absentelsmulul ar fi posits daca i s-arreéa muncitorult dermitatea sa, dack ar i asocit Ia intre- Prindore si ar ifeloge in felul acesta ‘aloarea social a muni sale ABSENTA ~ Stare DE ABSENTA. ‘ACCIDENT ABULIE, deficienta a vointel, ipsa devointa. Subiectlabulic ete incapabil sia 0 Aecice sa si realizeze un proiect. nef cacitate sa, de care ext constient, fi spo- ree starea de indisporte. In formele cele rai grave bolnavul poate rine total imei Abul taints deca sindroamele care afecea dispoziti, eum sunt strle depresive si melancolia, dar si ‘In nevroze (psihastenic*) $i toxicomanii’. Ise recunose dept eauzeo preisporitie consttutiv8, dar 5 eraile pedagogice din coplre(astortarism prinilor, solic tolina excrsivi a aestor). ACCIDENT, eveniment intampla- tor, de obicel vatamator pe plan corporal, mental sau material. Tn accidentele domestice se inregis- treazi anual 23 milioae de rit i apro- ximativ 5 0001 de mort [In Franfa, 1a © populatie de circa 59 milioane — nota trad]. Majoritatea eeloraccidentati sunt ‘copii gi pertoane in virsth Procentajl accidentelor de circulatie este att de ingrijoriter inca ia forma unui adeviratflagel social in toate tirilecivi- lizate, conta ciruia specialist, regropati fn echipe pluridisciglinare, doc o Iupti sustnutd, Riscul maxim pare ai privi pe subiceti in varsti de la 15 1a 25 de ani (dn Franya, in 1987, tineri tn varsti de 18-25 ani reprezentau ei singuri un sfert din numaeulvietimelor.) Femeile au mai pitine accidente deca babatit. Numai in nul 1990 s-au fnregistrat, pe drumurile Franfei, 162 573 de accidente de corpo- tale, 226 169 rn 10 289 mari. Cost social al aceidenteler rutiere este con- siderabil (ix 1987, pierderea financiari pentru economia Frante a fost evaluat "‘ACOMODARE 1.80 miliarde de franci), Circa 90% dintre accidentele rutiere sunt legate de factorul ‘uman (tulburiri vizuale, lips de atentie, ‘imprudent’, agresivitate, esocotirea regu: lilor de circulatic..). Investigarea psiho- logic a accidentatului rutier dezviluie desea o personalitate imanura si trisituri de caracter de tipal paranoicului sau maso- chistuui Accidentele de munca reprezints un ‘enomen la fel de nelinistitor. fn 1985 s-au fnregistrat 731 806 accidente cu oprirea lucrulu, dintre care 1067 accidente mor- tale. Namtirul de zile de muned pierdute din cauza incapacititii temporare a atins aproape 22 milioane (21 901 000). Vieti- ‘mele sunt, in 80% din cazuri, muncitori, ‘mai ales imigranji, de cele mai multe ori putin ealificat i prostintegragi din panct de vedere social. Cauzele accidentelor de ‘munca sunt multiple. Unele nu tin de individ (cilduri, uminat” deficitar, mono- tonia operatilor..),altele fi sunt specifice (deficiente de viz, de auz, griji familiale, insuficienta adaptare in cadrul grupului, teama dea fi dat afar). Prevenirea acciden telor de munc& preocupa pe sefii de intre- prinden, sindicatele si putesile publice. (O nasi disciplina stint, ,sindinica* sau stiinfa riscului, a apSrut in decem- brie1987. Obiectal ei este studiul tuturor riscurilor care decurg din tehnologia mo- deri. Inte adevis, este posibil ea, as ddu-i pe muncitor la cercetiri si luandu- se misurile adecvate, si se reduct fn mod considerabil nummirul accidentelor. ACOMODARE, proces de adaptare datorita cdruia un organ sau un ‘organiem poate suporta, far peri- col, modificarile mediului exterio Ne acomodim cu frigul, cu cildura cu orice situaie now’, spre a supraviefui 2 a fi mai putin nefericitl. Acomodarea are Joc sila nivel social. JK. Galbra artat ce dac’ populatia rural stract din lumea a treia pare si se acomodeze cu siricia este pentru ci resemnarea este de preferat sperantei dezamigite. Pentru J. Piaget, ‘acomodarea este, mpreunt cu asimilarea’, ‘unal dintre principalele mecanisine de adaptare’ ACTING OUT; propusi in 1951 de citre E. Kris gi folosita in mod curent de citre psihologii sl psiha- nalistii francezi, aceasta expresie englezeasca este utilizata spre a traduce ceea ce S. Freud numeste agieren (= a actiona, a produce un efect, a Juca un rol etc.). Ea desemneazé comportametul neag- teptat i neadaptat al unui pacient pe parcursul psihanalizarii sau al unui alt tratament psihotera- peutic. ‘Acting outtine simuikan de abreactie* de ,trecerea la act” despre care vorbesc psihiatri, cu caractenul impulsiv al acestea, Merge mai departe dect actul ratat, in sensul ci fn acting out revenirea cle ‘meatului refuiat are loc fri menajamente, pe cand in actul ratat dezvluirea dorin- {elor inconstiente nu este niciodatd total Acting outse declanseazi in cursul unei sedinte de psihanali atunci cénd paci ental nu reuseste si verbalizeze anus reprezentari impulsionale. Faptul de a- transpune in acte fantasmele si senti- ‘meatele in cursultratamentului, in loc de 4s leexprima verbal, acesta se produce in afara sedinjelor, consttuie una din manifestirile rezistenei" pacientului fark de curt ACTIVARE, crestere a excitabi- litati sistemului nervos central sub influenta unut stimul de origine periferica (senzatie vizuala, audi- Uva...) sau corticald. ‘Nojitunea de activare fi intereseaz8 pe psihologi din mai multe puncte de vedere: 1) in prim rnd ea do bazi fizioiogica stlrilor care se esalonesza de 1a comi 1a ermotile* puternice (Furie, anxietate); 2) poate explica anumite aspecte ale perso- nalitai (dupa H. J. Eysenck, persoanele introvertite se comporti ca si cum ar fin permanent activate ritmurile lor elctro- encefalografice sunt mai rapide, manifesth reactii mai vii la durere etc.); 3) permit si se fnteleaga preferinta unora pentru cum ar fi competitile sportive. Intr-adevir, dupi D. E. Berlyne, acesteactvititinclusivrecurgerea la dro- uri, due lao erestere a activa, enerand pliicere in misura tn care mu depigese u anumit prag. ACTIVITATE, ansamblu de acte ale unei fiinte vit. Aciivitatea reprezinta o tending innis- ‘cut. Ea sti Ia baza tuturor compor- tamentelor si a fost studiati Mdeosebi la copii, pornindu-se de la jocurile lor, precum si la animale. Dac plasim un sobolan, de exemplu, tntr-un mediu now, el incepe prin 2-1 explora, dincolo chiar de orice trebuint imediat’ (hrand etc, Distingem diferite categorii de activitate ‘Cea mai simplieste reflexul, care nu este decat o eliberare de energie ca reactie la un excitant. Califictim acest ,rispuns* rept activitate nervoasd inferioar’, spre deosebire de activitatea nervoasi supe~ ‘ioari, aceea a creierului,care pune in joc ‘mecanisme de actiune de o extrema com- ‘ACT RATAT plexitate, din care rezulti sentimentele gi fenomenele ganditi in caracteriologie’, termenul de acti- vitate desemneazt nu numai ansamblul actioneazit exclusiv sub presiunea eveni- rmentelor nu va fi caracterizat drept. activ. Tulburarile de activitate pot privi acti vitatea voluntard si acivitatea automatics, Abulia* corespunde unei diminutri a act vita voluntare. La cealalta extrema, agi tafia motor, prost ccordonati, dereglati, este 0 formé de hipersetivitate patologict ACTIVITATE LUDICA, conduita de joc. Activitatea copilului mic este esen- sialmente ludict; ea satisface tebuintele {mediate ale copilului sil ajutt si se adap- teze la realitatea pe care in scurt timp va trebui si 0 stipaneated. Unit autori fae distinetie mtre joc” siludism. Bi grupeaz’ sub acest termen actvitatile soitare, cum este dezlegarea de cuvinte incrucisate, rmenite si alunge pliciseala, ACT RATAT, fapt al vietii coti- diene, in general lipsit de impor- tant, care survine pe neasteptate, accidental, in comportamentul nor- ‘mal al unei persoane. 'S. Freud a demonstrat in 1901 cf actele ratate, cum sunt pierderile de obiecte, uitarea’ sau lapsusurile*, sunt incircate de sens. De exemplu, o tanara femee fs Scoate verigheta spre a se spiila pe maini Tarestaurant, 0 uiti pe chiuvets gio pierde. La scurt timp dup’ aceea se desparte de soful ei, Pierlerea verighetei poate fi inter pretati ca o actiune anticipati. Factori psihofiziologici, cum ar fi oboseala sau 13AGTIUNE PSIHOLOGICA starea de excitaiie, pot favoriza aparitia actelor ratate, dar far a le explica. Pe de alti parte, nu toate yrateurile* actiunii suntacteratate. Au dreptul la aceasti denu- ire numa ,aceidentele* cirora le pater ‘demonstra sensul ascuns sicare consituie formasiuni de compromis ttre o intentie cconstient, un proiect si o doringl incon- ‘tient refulata ACTIUNE PSIHOLOGICA, an- samblu de mijloace, altele decat armele, puse in practic pentru a influenta opinia publica gi compor- tamentul populatillor amice sau neutre a caror combativitate vrem ssi. o sporim, obtinand ajutor sau cel putin asigurandu-ne simpatia, Actiunea psitotogicd se exercity mn profunzime, mergind mai departe decit Propaganda’, cae de asemenea se are- seazi sensbilitti si ratuni. dar fa mod superficial grosolan. Ea se deosebese si de rizboiul psitologic, care il vizeuz Tndeosebi pe inamic, urmirind sti deza- rege tuple si spate fron. Aciunea psihologict are dept el educarea seed carea maselor. Pentru a ajnge aici, reg muriletotalitare au recurs la metode de dezinformare side indoctinare. Int-un sistem liberal, se prefers} se dea infor- afi exacte, i se deschid cols dispen- sare; se ationeazi pe bazi de exempl, de contact si prestigt personal ACULTURATIE, modificare a mo- delelor culturale a doud sau mai multor grupuri de indivizi, in urma contactului direct si continuy al culturilor lor diferite. Procesul de aculturatie icepe in geveral prin imprumutari materiale si tehnologice 4 (unelte, arme, vestimentatie), apoi prin schimburi sociale (yocabular, economie) si,in sfarsitspirituale, motivate de cutio- Zitate, de insatisfactie sau de dorinta de prestigiu, Aportul de elemente roi antre- nexzi o reorganizare a celor preexistente siaparitia unei structuri originale. Dar 0 asemenea remaniere cultural na se face ‘14 conflicte morale dureroase. Imitatia® ‘grupului social cel mai puternic coexist adzsea cu atasamentul fut de valorile grupului de apartenenta, iar doringa de schimbare merge in paralel cu aceea de ‘menginere a obiceiurilor i traditilor. La eeput termemul de aculturatie a fost folosit numai de etnologi, pe cfnd in pre- zeat este folosit pentri a desea orice aduptare* culturalii care rezulté dintr-o Schimbare de mediu, geogratici, profe- sionald sau social, cum este integrarea imigrantilor in tara lor adoptiva. ADAPTARE, ajustare a unui orga- nism Ia mediul séu, Flinga vie dispune de o anumit plas- Licitate, datoriti cdreia fi este cu puting si rimAni in acord cu mediul sti gi si ‘mengind echilibrul mediului su interior. Das, dle exerplu, se transport din Europa {in America un stup ale cirui albine au fost {in prealabil conditionate si-si cante nec- tar a 0 oF determinati, dupa 2-3 zile de foviliala® se observ’ cX ritmul lor s-a adeptat la ora locald (M. Renner, 1957). Albinele si-au modificat deci ritmul lor ‘endogen peniru al sineroniza cu factorit periodici ai noului lor mediu, Procesul vital necestio perpetu reajus- tare a organismului pentru restabilirea ‘unui echlibru mereu rupt. Aceastajustare se opereazi printr-o suit de schimburi nefncetate intre corp si mediul su, in ccadral dublei actiuni a subiectului asupra obiectulut (asimilare’) si a obiectului supra subiectalui (acomodare’). Aceste dou moduri de actiune, interdependente, se combint Piel incetare pentru a mentine starea de echilibru stabil care defineste adaptarea. Existi adaptare, spune J, Piaget, atunci end organismul se transforms in funciie de mediu, jar aceasti varie are ca efect un eckilibru al schimburilor intre medint $i el, favorabil conservarii sale. Pourvit conceptiei lui Piaget, via psihied asculti de aceleagi legi structurante ca viata organic’, Ineligenta se constuieste print-o permanenti ajustare intre sche- mele anterioare $i elementele unei expe- riente noi. + SELYE (HaNs),. ADLER (Allred), medic gi psiholog austriac (Viena, 1870 - Aberdeen, Scotia, 1937). Fle disident al lui 8. Freud, Adler ‘admite notiunea de inconstient dinamic, COMPLEXUL DE INFERIORITATE. ADOLESCENTA, perioadaa vietii care se situeazi intre copilarie, pe care o continua. si varsta adulti Este o perioadd ingrati", marcatl de transformiti corporae si psihologice care fncep pe la 12 sau 13 ani si se termin’ inte 18 51 20 de ani, Aceste limite sunt vagi, eoarece aparitia si durata adolescentei variazi dup sex, msi, conditile geo srafice si mediul socioeconomic. Pe plan psihologic, adolescenta este marcati de ‘ctivarea si fnflorirea instinctulut sexual, de conturarea intereselor" profesionale si sociale, a dorintet de libenate si de autonomic, de amplificarea vie afective Inteligenta se diversificd, puterea de ab- sractizare a gidirii ereste, aptitudinile particulare se precizeazit. Funciia adoles centei este de a recunoaste, in toatl palets ée virtualitit existent, posbilitiile fieci- tia, care le vor permite indivizilor si-si aleagi o cale si s¥ se angajeze in viays ‘alu. Dareste si aceea de a descoperi mai Tndeaproap: fiinjele umane, pe sine tasusi $i pe ceilalfi si de a stabili noi rporturi cu ‘anturajul: distanfarea Fat de paingi, apro- pierea (camaraderie, amicitie, dragoste) de cei de-o seam’. Adolescentii constituie ‘un ansamblu social deosebit de bogat in Virtualititi si de dinamic.‘ADOPTIUNE ADOPTIUNE, act deliberat al unei persoane care doregte sa ia in mod legal, in calitate de fiu sau de flica, ‘un copil pe care nu I-a procreat. ‘Adoptiunes se practied in majoritatea societiglor umane. Comportamentul adoptiv se regiseste chiar si Ia animale, la care vvedem ferele care se ingrijse de pu care nu sunt ai lor. La baza unui astel de comportament sti tn mod cert instinctul ‘mater, dar la om exist tn plus si alte considerente (sociale, ecovomice $i flo- sofice) in dorinta de asi asigura o poste- ritate, In Franta de la sfritul celui deal doilea rizboi mondial, cererile de adop- tiune sunt fn constant progresie: numrul lori intrece chiar pe al subiectilor care pot fi adopt. nte-adevr, din cei circa 40000 de copit ala sub eueta statutu (ora, abandonati) mul nu sunt adoptabili, din ‘multiple motive: varst, slnitate, exisenta unor bunici sau a unor frai si surori de care nse Vor separa atasementul fal de doici. Numai 5% dintre ei (abia 2000) sunt aadoptati anual 1a care trebue sf adiugim aproximativ 2 300 de straint furnizals pe fiiere private. Serviciile sociale esponsabile, dorind sk evite egecurile in aceste operaii, ni procedeaz4 la plasarea pupililor decat dupa ce au obfinut un maximum de garanfi privind pinile fa cauza. Se efectueaz’ anchetereferitoae la vitor print adop- tivi, spre a se vedea care sunt condi materiale si psihologice de care vor bene- ficia copii. Acoyti, la riadal lor, sunt supusi unor riguoase examene medicale si psihologice. In pofida acestor precau- tiuni, adopile nu sunt fntotteauna reusite. Vina revine atitcopiilor sdoptati cit si pirintlor adoptii. fn primul caz mu este Vorba att de tare ereditare reobservate cit 16 de tulburiri de comportament cauzate luneori de sederea indelungata in stabi- iment. Eyecul poate fi imputat paringilor adoptivi in cazul fh care acestia sunt lips de maleabilitatea necesari pentat intel ‘gerea si adaptarea la copiul primit. Uneori, ‘irk a fi intra totul constiengi de faptul ‘cesta, ei doresc ca acesta sii se confor- ‘meze unui anumit model ideal gi se aratt Ciack De ntEanane ScOLANA ALAIN (Emile Auguste Chattier, zis), filosof si pedagog francez (Montagne- au-Perche, Orne, 1868 -LeVésinet, ‘Yvelines, 1951). Profesor la Liceul Henri IV din Paris, a crcrcitat omare influcng asupra a nume” roase generat de student. Este cunoscut ‘ndeosebi pentru ale sale Propos (Propos sur le bonheur, Propos sur l'éducation, Propos sur Is philosophes, Propos sur les ‘pouvoirs etc.) Pedagog, el se vrea educator ‘gi caut im scolar omul pe care trebuie St-I formeze si si-1 disciplineze. Metoda Be care o predic este sever, bazandu-se pe dificultate i pe efort. Asemenea prin- Ccipii pot sf convini adolescentilor, dar nu copiilor mici guvernati de principiul pliceri’ ALAPTARE, actiume dea hrini cu lapte un bebelus. Aliptares de cftre mam, atunei end ‘exe posit este de preferat orci alte hnrane, laptele matern find perfect adaptat latrebuingele sugarului, Compozitia lap- telui mater variaz mu numai cu varsta copilulti ci si cusul zie ba chiar si ia urs singe de supt. fn plus, el engine “factr de imunitat cael protejeazi pe Sugar impotrva infectlor intestinal, Inte mama si copil exista'o adevarata relate psihofiziologics, relatie care con tioneazd secreiaIactati. Afluxul laptelut dlpinde de spell sugaruini: de obicet ol se opreste cind copilul s-a siturat. In sfirgit, alptarea de cltre mam constituie 6 situtie privilegiat, tn cursul cate se recat o relate psihologic de neinlouit Copilul care suge nu se alimenteazé pur si simplu: in acelasi timp cu laptele el -rimestecldura comput mater, mieasma $2, imaginea fee sale, pe care nu o pierde din ochi. El se confundi eu cea care Ml Ihrineste, fuzioneaz4 cu ea. Chiar si in cazulaliptirii aificiale, rebuie ss fact totul spre ase salva aceastilegiturdesen- {ald indulge eopil fn brat, suriin- du, Jeg, vorbinds-,accast find ambianta in care el giseste caldura gi securtatea necesare dezvoltirii sale. ‘Aliptarea este un act complex, care se acomodeazii greu cu regulile precise si imperative. Fiitatea rajilor gi orarele prestablite sci si perturbe aceast elatie specifica relaye care este tn esents ef 0 conunieare” ate mami si copil. Pstolog ‘modem in uima eeeetrir lui A. Gesell (1180~ 1961), recomand mamelor si imand receptive la apeurile coplului, ‘ri fi obsedae de ort sau de canitatea de lapte. Dupi 0 scurtt perioali de oscilatie (4 2ile), se observa cf rtmul sedinjelor de supt si rebuinelealimentare ale sugarului se normalizexz si corespund Cerinjelor reals ale acostuia, Prin acest sistem de ,autocomandi* este posibili climinarea cazurilor de subnutrtie si de supraalimentare gi deosebi eliminarea ALCOOLISM anxietiti care fi face s& sufere pe sugarii fometaticind acestia sunt lisa si plang pentru c¥ fhe nu a scsi ora suptului. ALGOOL ETILIC, produs de dist!- are a batuturilor fermentate. ‘Actiunea rapid 2 alcoolulai asupra centrilor nervosi superiori se traduce in ‘general printr-o suprimare a inhibitiilor,o senzatie de bunt-dispozitie si octestere a cerederii in. sine. Cu toate acestea, ingestia sa in canticiti exagerate este periculoasi, uneori chiar mortal. In doz moderati, alcoolul are efecte pe care ‘numai examenele de laborator Ie pot pune Inevident: atentia’ slibeste,reacfiile” sunt ‘mai lente si, in pofida unui sentiment ingelitor de fort si putere, randamentul ‘in munc&, performanyele sunt ciminuate Numeroase accidente' de munca (12-15% din cazuri) si de cinculatie (40%) sunt imputabile consumului de elcool. In Franta, in 1985, consumul de alcool a fost ‘de 7,7 milioane de hectolitri (19,6 liti de alcool pe cap de locuitor adult in varstt de peste 20 de ani), ceea ce, in pofida unei sclideri ‘cu 22% fati de anul 1970, situeazik pe francezi pe primul foe din lame cca bautori de alcool, fn 1989, consumul de alcool pur la copii In varstd de peste 15 ani a fos. de 16,8 ltri (Pr. H. Allemand, CN.AM.,1993) ALCOOLISM, ansamblu de tul- burdri fizice si mentale datorate consumului de bauturi alcpolice. In perioada 1964-1984, consumul mon- dial de vin a ereseut eu 20% si cel de sleool* cu 50% (B. Shahandeh, BLLT., 1985). fn Franta, se estimeaz la 2 mil coane numirul bolnavilor de aleoolism (Gin care 600 000 fem): 0 treime dintre a‘ALCOOLISM ppersoanele care mor inte 35 si 50 de ani sunt, mai mult sau mai putin direct, vie- time ale alcoolismului. De la sfarsitl celui de aldoilea rizboi mondial si pani in 1975 rnumirul de devese cauzate de aleootism si cirozi hepaticd nu a incetat si crease’, PSIMIATRIE; PSIHOZA. ALIMENTARE, actul de « hrani, dea se hrini. Problema alimentafii Ml intereseazi pe psiholog din mai multe motive, prneipalul flind influenta acesteia asupra persona- litgit gi dezvoltari intelectuale a indivi- zilor. A fost stabilit,intr-adevir, ci mal- nhutritia precoce si durabilii este respon- sabili de slaba dezvoltare’ intelectual’ si motorie a copiilor. Acest fenomen se ‘observi Ia plturile sirace ale populatiei si, Ja scar mondial, in tate teritorile unde ‘ned mai domneste foamea", Toate stuile Cconstatd o lntirziere semnificativa a dez~ voltirii mentale a subiectilor care au su- ferit de malnutrite in primul an de viaqs ‘Aceasti intirziete rimine definitivi, ori- care ar fi apoi regimul aplicat acestor copii. -> ANOREXIE MENTALA; BULIME, ALTRUISM, termen creat de ‘Auguste Comte spre a desemna agrija dezinteresata pentru binele semenultd. ‘Alteuisml fi are sursa. fn natrd, dar poate rezulta yi din reflect. Se observa, lafine din ceeai specie, comportamente aluuiste natural, spontane.J.H. Masserman, de exemplu, citeazi cazul unor maimute ‘care, puse intr-o situafie experimental tn ‘care Tsi pot Iesne procura hrana, apisind pe o pedal, renunt multd vreme la brand nd au ingles ck actul apis pe pedal provoscii un soc electric uneia din con- generele lor. Ratiunea ne prescrie si fim altruigi, deoarece fri solidaritate viata devine imposibili. Dup3 W. Hamilton (Londra) si R. Trivers (Harvard), alteu- ismul ar putea fidefinit ca o forma subtils de egcism ALZHEIMER -> Bow \ui ALZHEMER, AMBIANTA, mediu fizic si moral inconjurator. Corditille exterioare care actioneaz’ supra individului determing, tn parte, comportamentul su. Compdrtamental (©), spune K. Lewin, este tn functie de persouni (P) si de mediul siu (M); ‘C=£(P,M). Atmosfera fncordati dint-< familie dezbinat, climatul afectiv def ‘oral dint-omreprindere sunt suficiente spre a explica numeroase esecuri ycolare sau 0 seddere a productiviuiit muneti, aparita de sedimente de insatisfaciie chiar, la unele persoane, aparitia de tul- buriride caraeter’. Studindu-se ambianta difertelor grupuri, s-a putut demonstra experimental ed agresivitatea® este mai Puternici in medile sociale cu 0 struct ‘autora deca in grupurile democratice, S-a observa, de asemenea, cl ameliorarea ‘elailorinterumane in colectivititile de ™unel determin o veritatilieliberae de cergie rimasi pin atunctnefolosi gi, in consecingd,o eestere a randameniuli. Condit fice ale muncii,adic& venti- lati, temperatura, umiditatea, lumina gt AMBITIE ‘zgomotele” au Ficut obiectul unor studi aprofundate, deoarece au incidente reale supra productivitiii Pe cand zgomotele provoact o crestere a tensiunii, muzica, judicios folosits. destinde. Pentru a se ‘evita oboseala vizuali si deci o sctdere ‘a randamentului,iluminatultrebuie si fie suficient; la fl, ventilata trebuie adaptati Aifertelor tipuri de activitate AMBIDEXTRIE, aptitudinede ase servi cu acceasi dexteritateatat de mina dreapta cat si de cea stanga. Ambidextrile veritabile sunt rare. Majoritatea indivizilor care se bucurit de ‘sceasti aptitedine sunt stingaci contrariati, care au reusit $i-si educe in mod corect ‘mina lor nedominant’ AMBIEGAL, tip psthologicla care tendintele extratensive’ si intro- versive’ se echilibreazi. ‘Tipul ambiegal a fos: considerat de unii psihologi side citre insusi H. Rorschach" rept tipul cel mai echilibrat. Persoanclor lrora lise aplicd acest calificativ nu le repugni actiunea. dar. inainte dea trece la aceasta, simi nevoia de a reflecta la ceea ce au de ficut si de a se pregiti.Cu toate acestea, 0 astfl de attudine poate exprima si indoiala, indeciz AMBITIE, aspiratic 1a un statut superior. Dorinta de glorie sau de imbogitire te ‘permite indivizilor s3-si mobilizeze toate cenergile, si acceadi la un nivel mai ridicat sisi realizeze potengialitiile. Dar atunci ‘ind ambitia nu se bazeazii pe capacititi reale, cum este cazul la unii debili, ea este ‘cauza unor deceptii $i inadaptii’AMBIVALENTA AMBIVALENTA, stare a unui su- biect care, intr-o situatic data, traieste concomitent sentimente contradictorii. ‘Ambivalenta nu este 0 stare mental anormal’, Cu toate acestea, se fntémpla ca ‘aceasti dualitate de sentimente si se traduc in conduite patologice atunci cind ccontratictia este ireductibill. E Bleuler, de altfel, creat in 1910 termenul de smbi- vvalenti spre a descrie unul din principalele aspecte ale personalititii schizofreniculu” La acesti bolnavi observim modificiri bbruste de dispozitie fara ca motivele aces- {ora si ne fle comprehensible. AMBLIOPIE, slabire accentuata a ‘vazului (acuitatea vizuala se situ- eazi intre 1/20 si 4/10). In Franta se nase in fiecare an circa 15 000 de copii ambliopi, din care 5% cevolueaza spre cectate™. Adesea ambilopia copilului mic rimine necunoscutd antu rajului acestuis, Atitudinea familiei, in special a mamei, poate influenta earscteral ccopilului, dup’ cum ea Ml lasd sf trliasci normal sau izoleaza gi il ascunde. Unit ambliopi, purtiori de ockelari, pot urma cursurile scolare obisnuite, pe cand alfit trebuie integrasi Tntr-un tnvatimant speci AMFETAMINA, substanta chimica din grupa aminelor psihotonice, numite $1 .amine de trezire* sau »psihamine™. ‘Amafetaminele sunt stimulenti ai siste~ ‘mului nervos central. Ble suprima senti~ scul de oboseal si seuzatia de foame si fi dau subiectului o impresie de fort’. Folosirea repetati a acestui medicament conduce la epuizare fizicl. Toxicomaniit 28 ‘care Te consuma in doze mari prezint confuzie mental si un fel de stare psiho- ticl gen ,paranoia” (efect ,parano’),in care predomins angoasa si kleile de persecutie; cefectul ,parano™ regrescaza dupa eateva ‘ore de la intoxicare, Uneori apare un detir paranoid cu halucinati si cu elemente de ‘automatism mental AMINTIRE, fapt care revine in spirit. ‘Amintirea nu exist prin ea insdsl, cl fete o manifestare a spiritului care recon- struieste trecutul,retriindu-1 prin prisma prezentului. Aceasti reconstructie spon- tant este posibild datorta cadrelor sociale ale memoriei (M. Halbwachs). Cu toate acestea, in pofida reperelor de care dis- pine, amninsrea evocata nu este niciodaca field; ea este Tntotdeauna o interpretare, ‘oschematizare a realititii, Anumite amin- tir, aparentinsignifiante, pot masca expe- rienfe infantile imporante. S. Freud le-a dat numele de ,amintt-ecran*.-+ UITARE: AMNEZIE, slabire sau pierdere amemoriel. ‘A nu se confunda amnezia, fenomen patologic, cu uitarea’, care este un feno- ‘men normal. Schematic, distingem dou forme de alterare a capacititii mnezice: una, numiti ,amnezie de fixatie (sau amnecie anverogradati) priveste retinerea amintirilor,pe cfd cealalt, caracterizatt de imposibilitatea amintirii, este numit samezie de evocare™ (sau amnezie retro- ‘gradi). Ea se poate datora unor leziuni vvasculare ale encefalului, unor trauma- time cerebrale; se poate observa sith psi- hoze, ca yi fa stirle nevropatice. In aceste din rm’ cazuri, cand bolnavul poate uita totul, inclusiv identtatea sa, amnezia este de ofigine emotional (amnezie afectiva); cca functioneazt ca un mecanism de api rare impotriva angoasei, ca refuz al unet realititi apisitoare, Tratamentul indicat in acest caz este cel psinologic, vizind suprimarea inhibitiilor si readucerea fn cconstiing a amintirilorvitate, prin jocul AMORF, tip de personalitate care se defineste, in caracterologia lui G. Heymans si E. Wiersma, printr-o slabé emotivitate’ (nF), inactivitate (nA) si ccou imediat gi pasager al impresiilor ®). Lipsit de ambit si nepasttor, amorful, tries clipa prezenti sisi risipestetimpul in pliceri si distract multiple, realmente fivole. CAstigi simpatia anturajului dart find latura sa optimista si acomodantt ANALIZA, descompunere a unui intreg in elementete sale. Analiza este mecanismul gindiri care concentreazi atenjia asupra fiecdreia din pirtle unui ansamblu si cautd legiturile lor posibile, impreun cu sinteza formeazi © unitate, un ansamblu complementar al reflectiei. Procedand prin diferentieri ‘suecesive, de la global la elementele prime, analiza este tntimpinatd de sintez’ mult inainte de a-si fi terminat opera; regrupi- rile au loe rapid pi apare schema complet, Pe care o poate sesiza inteligenta, Acsastii metodii pare a fi cea mai cficace pentru fnvingerea dificultitilor inlnite de spirit pe calea cunoasteri, asa ‘neat este utilizats in majoritatea siste- melor pedagogice. invitarea cititului prin ‘metoda globald’, de exemplu, se bazeaz’t Pe acest principi Acelasi demers permite, in domeniul Psihologic, descoperitea motivatilor’ unor ‘ANALIZA FACTORIALA ‘comportamente; fn eazul viselor, uitiei", lapsusuriloe” si atitudinilor” adoptate de indivizi analiza face si apard semnificaiile ascunse. In sfera muncii, analiza sarcinilor si a relatiei ,om-masini ocupi un loc determinant, Ea permite calcularea valorii relative a sormelor si justa remunerare, stabilirea circuitelor celor mai simple gi climinarea gesturilor inutile, prevenirea accidentelor si asigurarea pentru ucenici a lunei pregitiri rationale. ANALIZA DIDACTICA,. Formarea psihanalistilor cere, pe langa cunostinte teoretice dobiidite la universitate si insti tutele de psihanalizi, o psihanalizs* perso- ral, de lung duratd (de la doi la patra ani), condusi de un psihanalist experi- rmentat, ablitat de autoritiile superioare ale profesiei. Este vorba de o curi psihana- acelasi timp, de un invayamant ual, la care trebuie si se su- pani acela care vrea si devin’ psihanalist. Dup& aceasti etapi, debutantul poate ntre- Painde cure, rimanand el fasusi un anumit timp sub controlul unui al doilea psiha- nalist,stipin pe meseric. ANALIZA FACTORIALA, ramura amatematicii aplicate, conceputd de C.E. Spearman pentru analiza rezultatelor obtinute prin adminis- trarea mai multor teste mentale. in general, aceasta metoda statis. tied incearca sa puna in evidenta factorii comuni unui ansamblu de variabile care au intre ele anumite propun unui individ sareini diferite, se constatd e¥ rezultatele nu se repartizeaz3 la IntGmplare, existnd fntre aANALIZA TRANZACTIONALA, ele relat determinate: mn cazul unui scolar care obtine note foarte bune Ia latin’ sila geometrie si note proaste ladesen, gindim ‘mod intuitiv ci primele se datoreazit ‘unei aptitudini pentru rafionamentul logic care nu intervine in probele grafice, Dar pentru a face aceastd afirmatie este nece- sari o confirmare obiectivS. Analiza fac- torial ne-o furnizeazi in mod oportun. Datorts acestei tehnici, Spearman a putut une in evidentt 0 aptitudine generals (pe care o mumeste factorul G), care ar cconstinui energia mentald i ar fi asimi- labil’ cu inteligenta*. Prine testele cele ‘mai saturate in factorul G-figureazi asa-numitele Progressive Matrices ale lui J.C. Raven, ANALIZA TRANZACTIONALA, psihoterapie de grup datorata psi- hiatrului american E, Berne (1962) si bazata pe analiza relatiilor inter- individuale. Tranzactia este unitatea de report social: fac ceve pentru sau fmpotriva ta (stimu, arta reactionezi in consecinga* (rispuns). In acest schimb sunt angajate ‘améndoui personalititile si ade unul edt si celia, ne putem comporta ca un copil, ‘ca un pirinte sau ca un adult obiectiv. Eul-,copil* (C) corespunde emotilor, spontaneitSi i creativititii;Eal-,pirinte™ (P)este ansamblul valorilor si preceprelor introiectate in timpul copiliriei (analog ‘Supraealui freudian); Bu-vadult"(A)este persoana logicl, obiectivi, care culege informata si o trateaza fr patimal irs 4 fe lisa influenjati de opiniile personae. Fiecare dintre aceste trei stiri ale Eului constituie un sistem complet de senti~ ‘mente, de aitudini, de dei, de limbaj,care 28 exe pus in migcare in mod spontan ta diversele situafii eu care suntem con- frumtai. Dare inimpli cao persoand 5 nu utilizeze decdt un singur registru de rispunsuri sau ca una dintre aceste tri stiri ale Eului si o ineace pe ceaalt. In acest eaz, tranzacia nu poate reusi, cain azul, de exemplscnd lao stimulare de tip A interlocutorul reactionexzi cu modul P sau C, Analiza unorastfel de compor- tamente fi permite pacientului si constien- tizeze mecanismele psihologice care le ‘guvemeazi si accead la autonomie. In acest proces, psihoterapeutul are un rol imarcat direciy, dar gl celal membrl ai ‘gmpului au rolul lor ajatindul pe subiect ‘ise perceapli mai bine, relevand i subli- rind atitudinle neadecvate pe care el le adopt de rel ANALIZOR, sistem neurofiziologic care permite sa fle perceputa 1 analizata lumea. Acest termen, folosit de I. P. Pavlov, desemnea7i receptor" senzoriali. file lor nervoase gi teritorile din scoarta cerebral ‘eare le corespund. Analizorul vizual, de ‘exemplu, cuprinde retina, eile optice si zona Vizualiicorespunzitoare din cortexul ‘oczipital. Leziunea uneia sau alteia din patile acestui aparat nervos duce la cecitate™. Dar pe efnd bolnavul are sti ‘mentul de a fi orb (pentru ci triieste in bern) cdnd ochiul sau pretungirile sale nervoase sunt atinse, el mu are accasti consti atunci cand distrugerea afec- teazk creierul. Existi si analizon: intern, care trateazi mesajele care provin direct de la corp. ANAMNEZA, ansamblu de infor- matii culese de la bolnav gi de la onturajul acestula, referitoare Ia istoria sa personal gi a maladiei de care suferi. ‘Anamneza orienteazi diagnosticul” si ‘desea §i atitudinea terapeuticd a medi- ccului sau a psihologului. Intr-adevir, orga- nizarea cronologic a elementelor furni- zate de aceastl anchets permite uncori invesiigatorului perspicace si descopere relatii cauzale Intre anumite fapte, De exemplu, 0 bruscd dizonografie” la un scolar, care pant atunci seria satiscdtor, poate fi raportat Ia o ruptur de echlibru familial gi se explic prin aceasta (nasterea unui nou copil, Idepartarea unul pvinte iubit ete), ANGOASA, neliniste dusi la extrem, fricd irationala. ‘Angoasa este 0 senzatie apasitoare de indispozitie profunds, determinata de impresia difuzi a unui pericol vag, imi- nent, in fafa clruia nimi dezarmat si neputinios. Decele mai multe ori aceasti Stare se asociarA en modificiri neuro ‘vegetative comparabile cu acelea pe care le observim in. socurile” emotionale palpitai,tanspiratie, tremuratur, vedere Inceosata ete. ‘Angoasa, care are efecte dezorganiza- ‘oare esupra consis, genereazi orgre- siune* conjunctl a gdndirit gi a afe Vititi, Cauzele sale pot fi un conflict” imterior cand, de exempla, ne reprimim agresivtatea),o activitatesexal® nesatis- ficStoare sau o pierdere fnsfera dragostei (oti, dezaprobarea uneipersoane itt.) care reactiveazi un vechi sentiment de shandon, datorat precedenelor expelente dturercas. fn unele cazuri nu stuatia real ‘ste aceea care penereazH angoasa,c fan- tusmele,reprezeatirile imsginare ale unei ‘ANIMISM situaii conflietuale inconstiente. La unit copii inclinai si se masturbeze, de exemplu, ameningirile grosolane ale patil, ame- nintiri care se grefeazii pe un fond de culpabilitate, pot provoca puternice reactii ‘emotive si conduite inadaptate, legate de teama de castrate’, de teama de afi mutilat pierde membrul viril. Angoasa {n sine nu este un feromen patologic, ea fiind legati de condita umand. Dupa observatiile lui R. Spitz", prima ‘manifestare a angoasei veritabile se pro- duce, la sugar, spre luna a opta, in absent ‘mamei, 1a apropierea unui stelin bruse recunoscut ca flind diferit de aceasta. Departe de a fi o manifestare anormali, acest compertament este semnul unui pro- gres, dovada cl sugar a atins capacitatea de-a distinge familierul de stin si dezvoltarea sa afectivi se desfisoar’ in ‘mod normal. Cu timpul, in momentele cruciale ale existentei, cand o noui adap- tare se dovedeste necesari, individul igi regiseste, in mod temporar, angcasa. Dac celeste incapabil si-gi ereeze conditii de adaptare, insecuritatea persist si poate conduce ta nevroz’’ sau la psihozi ‘Angoasa petologics — descrisi in noua ‘nomenclaturi psihiatricd american (DSM IL, 1988) sub termenii ,culburare panic (Panie disorder) i ,ansietate generalizati este simptomul psihiatrie tualnit cet ‘mai frecvent fn practica medical, ANIMISM, credinta cd orice Iucru este animat gi purtitor de intentie. ‘Aceastl atitudine se intlneste la copiti ici sila populatiile primitive care sunt incapabile si-si explicealtfet fenomenele al ciror mecanism nu-l inteleg. Copilul care, in plimbarea sa noctum, se vede Insotit de Luni, este convins ef aceasta‘ANOREXIE MENTALA ‘il urmireste. La fel, elementele naturii dezlinquite sunt, mai mult sau mai pugin cconstient, asimilate de spiritele simple cu mania divin’, pe care ele incearc3 si 0 ccalmeze prin Sscrificii menite sa cistige bundvointa Demiurgului. Acest sistem de iindire, care igi are obaryia in preistoria Lumanitifit, se perpetueari la copii si se regiiseste in prezent nu numai la cei 150 de milioane de animist (in special locui- tori ai Aftici, Asici si Oceaniei), i sila aproape tof indiviaii prea putin cultivat ANOREXIE MENTALA, refuzul alimentarii. ‘Anorexia mentalii se observ indeosebi a adolescenti si la fete si femeile tinere (15-25 de ani), in general virgine, dar ‘uncori i la copiii mici gi chiar la sugar, Dupa W. H. Kaye (1982), anorexicul nu mindncd din cauzi c& senzatia de foame igpare sub influent unor morfine endo- _gene (endorfine'), a cliror prezenti in tala- ‘mus, in cantitate sporti, a fost obiectivati, Motival postiii, sii, nu este cunoscut. Cu toate acestea, analiza psihologicd face si -apar,in aproape toate cazurile, un conflict ‘actual cu anturajul, in special cu mama. ‘Teama de abandon, culpabilitatea legata de trezirea sexualititii provosci uneori acest ‘comportament, care semnifici nostalgia trecutului, dorinta de a reveni la sitatia infantila, Tratamentul cel mai eficace este ‘© Separare temporaria (rareori mai mare de ous luni) de mediul familial si o actiune psihoterapeutici aplicati bolnavului. gi piiringlor si. ANORMAL, ceca ce este in afara normelor, care nu este frecvent. ‘Anormalitatea implied referinga la un ‘grup determinat sila 0 medie stablits 30 prealabil. Este o notinne extrem de rela tiv, care gar putea gisiilustraea in c3l- toriile lui Gulliver care, in mod succesiv, este ,anormal" in mijlocul Tiliputanilor, pol in mijlocul uriasilor din Brobdingnag, Conceptul de anormalitate este cu ata rai greu de infeles cu c&t existh tendinga dde a identifica norma cu cea ce este freevent gi de a-i socoti suspecti pe toti sdeviangii*, Indeosebi pe cei care profe- seazi opinit contrare ideilor mostenite (Goerate, Saljenfin...). Anormalul nu este intotdeauna totuna cv patologicul. Omul considerat ,anormal" poate fi tocmai acela care va face si progreseze umanitatea, ANOXIE, rarefiere sau suprimare a oxigenului distribuit de singe fesuturilor. ‘Anoxia determing alteriri celulare, in special la aivelul formatiilor nervoase superioare care sunt extrem de vulnerabile. (Cid anoxia survine la nastere a urmare ‘unui act obstetric dificil, copilul este wNindt*; trebuie sil bati delicat pe fese Sipe spinare pentru co els scout primul lipat (care corespunde intriii brutale a ‘erului fn plimmni), sau sl reanimezi prin ‘mstoda respiratiei .2urt la suri In aceste situatii timpul preseazJ, Mntrucat dupt S10. minute se pot instal leziuni cerebrale ireversibile, generatoare de wlburiri ncurologiee side arieratic" mental ANTICIPARE, actiune dea devansa. Printr-un demers al gandirii,o actiune ‘determinati poate fi executatd mainte de aparitia sermnalului asteptat. Experienta cetidiand arate gincirea organizeari eu requlartate scheme articipatoare, pornind dela anumite elemente. Lucrul acesta este deosebit de clar in actul cititului sau in escifearea unel partituri muzicale, cand cel eae citeste,ghiceste" ovea ce va urma, Cerceutrile de psihologie animal au sta- bilit cf anticiparea exist si la dobitoace, ba chiar gi la nevertebrateleinferioare ANTIPSIHIATRIE, miscare filo- soficd gf medicalé care eupune ori- ticii conceptia occidentala despre nebunie gi rolul medicilor psibiatri in societatea noastra. Antipsihiatria a apirut la inceputul anilor 1960, 0 dat8 cu difuzarea ideilor Jui G. Bateson asupra originit psiho- familisle a sehizofveniei, a ideilor tui M. Foucault asupra nebuniei sia acelora ale lui H. Marcuse cu privire la societatea abundentei ‘Tera esentiali'a antipsihiatrlor este cX boala mintala (in special schizofrenia), neavind decdt cauze psihosociale, nu este cu adevarat 0 boald,.Nebunit” sunt tn realitate ,nonconformisti*, .devianti* in raport cu o norm stabiliti, iar internarea Jor nuare alt scop deca sii constant accepte 0 anumiti ordine socialé. fn lumina acestui postulat, ar trebui si fie suprimatespitaleepsibiatrce sau cel putin si fe transformate in eine de unde 88 fie izgonit orice violent inclusiv con- stringerea la simpla disciplini, Prima tentative acest fel a fost pust in prac tic, 1962, de mediculenglez D. Cooper, dar, in fata ostilitii infieveritor,a rebut 84 inceteze in 1966. Alte comunititi terapeatice — in care bolnavii si perso- alu de ingrijre se confund,reunindh-se, diseutind liber, analizdnd evenimentele Cotidiene ale comunitiii — au fost create in Anglia de D. Cooper, R.D. Laing, A. Eserson si L. Redler fn Italia de F, Basaglia; in Franta de M. Mannoni ‘ANULARE Antipsibiatria angrozeste opinia publick si multi psihiatri 0 considera irealist’ utopia. ANTROPOLOGIE, stints omulut 2 operelor sale. Conform traditiei, se distinge antro- pologia fied, dsciplint care suudiaz caracerstcle morfologice ae difertelor ‘oase umane, servindu-se mai ales. de isuritor, i antropologia cultural care {si apc cercetarea lafaptele de eultu Reprezentanti acestei a doua gcoli pomese dela principiul ci, pentru a fntelege omul, este necesar si-1 situezi in mediul sau social. Interpreting faptele de cultur’, este posibil si fntelegi structurile sociale si, prin prisma or. ina mani. Dar antropo> Jogia s-a dervoltatconsiderabil si actual- mente in Franta antropologii consider sub acest tecmen generic patru domen 1) antropologia social i cultural (sau cetiologia); 2) antropologia lingvisticd (sau cetnolingvistica); 3) anropologia biologicd san fizieS, avind drept abiect de studi ‘aratile carcterelorbiologice ale omului {spain si in timp: 4) preistria, ANULARE. Mecanism prin care 0 per- sound se stiiduieste 5 suprime in mod ‘magic o idee sau un act, imaginand sau cefectusnd © activne inversi celei pre- ccodente: de exemplu, executind eu mana stingd ceea ce tocmai a executat eu mana dreapti. Acest comportament corespunde ‘uni mecanism de apirare* al Eului, des- tinat si indeparteze angoasa datorati apari- fie’ de sentimente sau de idei inacceptabile entra individul constent. Amularea retro- activa, descrisi de Freud, se incadreazi {in gandirea magic’; o gisim indeosebi ritalurile obsesionale. atANXIETATE ANXIETATE, stare afectiva carac- terizata printr-un sentiment de insecuritate, de tulburare, difuz. ‘Adesea folosit ca sinonim al angoasei, termenul anxietate se deosebeste de cel inti prin absenta modificisilor fizio- logice (senzatie de sufocare, transpiratie, ‘secelerarea pulsului..), care nu lipsese niciodatd in cazul angossei. Numeroase ‘coli incearci si explice geneza amaietitii prin prisma positiilor lor doctrine. Pentru teoreticienii invitirii aceastt stare ar fi 0 reactie de team condiionatd, 0 tending doblndit. Pentru psihanaliti, dimpotriva, aanxietatea sar explica prin frustrile lib doului” si interdictile diciate de Supracu”; anxictatea ar fi semnalul de pericol adresat Eului — adiciipersonalititiiconstiente — care, astfel prevenit, poate reactiona prin riisuri adeevate sau mobilizandu-si mec nismele de apiare* APARAT PSIHIC, model teoretic imaginat de 8. Freud pentru reprezenta gi a face inteligibil functionarea vietii mentale. Freud a elaborat doud teorit ale apa- ratului psihic. Prima, formulatd tn 1900, ‘concepe aparatul psihic dup modelul arcului reflex, cu o extremitate senzorial si 0 extremitate motoric. Perceptille(polul senzerial) Iasi in psibismal nostra improsit dintre care multe nu devin aproape nici- ‘dati constiente, (Acest sistem incoastient nu este numai sediul amintirilor uitate, ci giacela al impulsiilor’ innscute si al anumitor dorinje*) La exiremitatea moto- rie se situeazi sistemul preconstient’. Inconstientul yi precongtientul sunt sepa rate de cenzurd, care regleazi pasajul dintre aceste dout sisteme, A doua teorie a aparatului psihic, expusi in 1923, rectficd lunele puncte slabe ale primei teorii. Ba istinge in personalitate trei yinstante™ 1) Eu", care este in raport cu percepiiile, regleazi desfiigurarea procesclor psihice in timp i le supune probei realititi 2) Sinele*, in care se agit impulsiile noastre primitive, pe care Eul ar vrea ‘i le supunit puterii sale: 3) Supracul care se exorima prin morali. Sinele se ‘supune prineipiuluiplicer, Bul se supune principiului reali. APATIC, in caracterologia lui G. Heymans ¢1 E. Wiersma, tip de personalitate care sc defineste printr-o slaba emotivitate’ (nE), inactivitate (nA) si lentoarea reac: {ei 1a impresii (8) Apaticuleste opus colercului" (EAP). Om al principilor sirob al obisnuintelor, | cl se caracterizeazi prin placiditate, calm ‘conformism. Introvert, seereis, mu este Tesne de descifrat. Este un spirit rational, rece, opac la consideratile sentimentale APATIE, indolent, lipsa de ener- gle, aparenta insesibilitate la sti- mularile afective. ‘Aceasti stare poate fi legati de con- a fizicd, de o disfunctie endocrin’ Gosuficient tiroidian’ sau suprarenal’), de o tulburure nervoasi (depresie, confuzie ‘mentali, dement’..) sau de anumite con- de visti de lung’ durati (detentie, soma). APRAXIE, pierdere a capacitatii de a executa gesturi sau acte elemen- tare, firdca aceasta si se datoreze ‘unel paralizi sau deficiente motori Se disting mai multe varietiti de apraxie: 1) apraxia buco-facialé (impesibilitatea de a executa la comanda misclri ale gurit si fete); 2) apraxia imbriciiis 3) apraxia ideomotoare (imposibilitatea de a face un gest simbolic, de felul salutului militar); 4) apraxia ideatoare (imponibilitatea de a utiliza corect un obiect, de exemplu de a aprinde o lumnare). Subiectul iyi ima- sgineazi, descrie gestul care i se cere a fi ‘executa (i pe care el ar vreasi- execute), dar fir} a ibuti Sil fact: a,uitat* schema dinamicd gestuald, Apraxia nu este 0 fagnozie", ci msi degrabi o amnezie* rmotorie datorati unor leziuni ale scoartei cerebral | hae Apraxia constructva este 0 tulburare pivind ‘executarea desenslr sa sacinlor construc: tive (puzzle, cubur.) Bolnavul(desene'e din reapta) este incapabl 24 repoducd desenele ‘dn stanga APTITUDINE, dispozitfe natural si dobandita de a efectua anumite sarcini, Dupt E. Claparéde, aptitudinea este ceca ce permit diferenierea indiviilor stunei cand, la © educate egal’, fi privim in unghiul andamentuli,Potivit dome- >iulu in care se manifest, apttudinile se lasitict mn intelectuale,senzoriale, motor cte. Funct generale ca atenta si judecata ‘or fi considerate aptitudin, la fel ca gi Gispoasil panicle, cum a abiitea ARIERATIE Timp fndelungat aptitudinile rman nediferentiate si, in general, numai cu {ncepere de a virsta de aproximativ 10, ele prind a se preciza. Pe cand apitudinea pentru muzicd yi desen se manifest destal de precoce, cele pentru matematic’ si ccercetare stintifici mu apar inainte de 14 sau 16 ani, Diagnosicarea aptitudinilor este o sarcind important a consilierilor” de orientare scolari si profesional’, care au misiunea de a-i ciliuzi pe tineri fn alegerea unci profesi ARHETIP, model primitiv etern. Acest termen, lust de la Sfintul Augustin, a fost introdus in psihologia abisal de C.G. Jung (1919) pentru a desemna imaginile sthaice ( ACOMOOAFE, ASOCIATIE, actiune dea apropia, dea reuni. Fenomencle psihice au proprietatea de 4 se lega in constin(, independent de voingi, in yirutea anumitor legi,emungate de Aristotel. Acesta a remarcat ci evor «area amintirilor este inlesniti de referirea In alte impresi care au cu acestea porta de contigutate, de similitudine sau de opozitie. Studierea acestor legi primare de asociatie (contiguitate, asemtnare §1 contrast) a stat pe primul-pian_ pentru psihologia din secolele al XVI a1 XIX-lee, La sfarsitl secolului trecut, F. Galton, care a inercat pe el insusi expe sienta asociatiilor liber, a tas concluzia cvvintele $i ideile asociate pun in Tuming cu o ciudatS precizie bazele gin- iri omului gif dezvdluie anatomia men- {all cu mai mul lipsé de menajament tect dor-o*, Aceastconstatare -inc- tat pe psihiatri GL. Kent § A.J. Rosenov) si pe psihanalis (C.G. Jung) si pund la pune iste de euvintesuseeptibile si son- deze problemele psihotogice ale pacien- tilor lr si s8 le reveleze complexele” Aceasth probll «fost utiliza si pentru identficareaeriminalului dint-un grup de suspeqi. In acest caz se aleg douiizesi de cuvinte susceptible s-i aminteasd vino- ‘atu’ scena pi circumstanele delicul, ‘uvinte care suntamestecae cu alte optzeci de cuvinte neutre, Se noteazi timpal de react, semnele emotionale si, ednd se Aispure de aparatajul necesar, reacile electrodermale* gi presiunea sanguind ‘Compiratea protocoalelor suspectilor permite adesea obginerea_mirturisirit ctimei din partea delineveatu Cura psihanalitcd este si ea bazati pe ssociata Tiber fn lo si se cear pacien- {ului si vorbeased despre un subiect deter- ininat, este incurajat 8 se exprime liber, ‘iri constringere, si comunice tot eeea ce 4 trece prin mint, fn fel acesta psikana- listul nu introduce fn eur nimic personal, Pacientul find aela care determin’ mes Psihanalii ASPIRATIE, ansamblu de tendinte care il propulseaza pe om eatre un ‘eal, Se Yorbeste de aspirate int-osctune ‘tunel cin efeciurea acesteia inseamni Denirs individ realizar eapaitilr sal Suecesele si esecurile noastre sunt in functie 4enivelul de reusiti pe cae sperim si ingen, acela pe eare nil fix tat-0 ASTENE fnteprindere dati. Acest nivel deaspiratie c'se de important primordial in compor- tamentulfinjelor umare deoarece influe! {e2zi, mai mult sau mai putin clar, atin- ‘gerea scopurilor. Depinzfind atit de factori individuali cit si de factori social, nivelul deaspiratie necesita o anumiti cunoastere LerTosoM. ASTENIE, lip: fortelor. Astenia ese o stare de oboseali perma- nent pe care simpla odihn nu o poate face si dispar. Se caracterizesz’ prin lehamite gi fatigabilitae fizict si intelec- tuald. Poate fi consecinta unei infectii sau slibire @ 35ATASAMENT. hepatiti viral..), a unei disfunctii endo- cine (hipotioidie, insuficienta supra- renal), a surmenajului sau se poate ddatora unor cauze pur psihologice (refu- le’ sau frustciri* repetatc). ATASAMENT, ansamblu de legi- turi care sau stabilit nou-nascut si mama sa, incepand cu senzatiile si perceptiile suga- rului vizavide aceasta gi, reciproc, ale mamet fata de copilul ei. Din ziua a treia dupi nastere sugarul este capabil sirecunoascd mirosul sinului si gitului mamei gi sil diferentieze de acela al unei alte femei care are un nou niscut de aceeasi vars. La fel,el este ‘capabil si disting’ vocea sa, gustul pielii sale, calitatea palpailor ei Notiunea de atasament a fost inirodusi {n psihologie in 1959 de care J, Bowlby (1907-1990), ca urmare a investigatiilor ctologistilor. H.F. Harlow prezenta puilor de maimuta douk mame de substitute: una confectionata din sarma si prevlzuti cu un biberon cu lapte, alta fark biberon, insi acoperiti de bland. Maimaticile se aruncau spreaceasta din urma, preferind contactul i animale. Aceastl obser teza psihologic& potrivit crea Iegitura cu mama deriva din satis- facerea trebuintei de hran’. Pentru Bowlby nu fneape Indoial ci atagementul este un proces tnniiscut ale cArui mecanisme — strigitele, agiarea, strangerea la ppt, suptul — sunt comune copilului si puiului de maim’. Surisul, specific omului, este unul dintre meca- nismele atasamentului care apare foarte de timpariu ta noii-ndscuti. Teoria atasa- ‘mentului s-a imbogitit an de an; actual- montnsanclentaeye, die ema vieanash opr *ycadeinbresir psnerpeanin ware {ingloband relajiile cu ceilalti membri a anturajului, ATELIER PROTEYAT, loc in care lucreazi muncitori handicapayt care nu se pot adapta mari colee- tivitati sau care sunt incapabili si satisfac exigentele obisnuite ale patronilo: Cel mai adesea este vorba de bolnavi ‘mintali seu cu betesuguri fizice, a ciror cficienfa este Limitaté si din cauza unor sechele ale afectiunii de care suferd si care dorese si se readapteze progres la 0 via social ncemald. In Franfa, fn aceste ate- liere se luereazi 30-39 ore pe siptimani, ‘muncitori primind o remuneratie propot- tional’ cu randamentul lor, care nu poate £itnsd inferioarsalariuluifixat prin decret ministerial. Munca protejati, previzut de Codul familiei si de ajutorul social (art. 167 si 168), fost definiti de legos din 23 juni 1975 cu privire la handicapali si de decretul din 31 decembrie 197. Admiteree fntr-un atelier protejat este subordonati autorizatiei comisiet tehnice de orientare si de reclasare profesional (CoTOReP,y. ATENTIE, concentrare a spiritulul trun fel, a te ‘nchide fati de lumea exterioari spre a te focaliza asupra a ceea ce te intereseaz. Experimentindu-se cu pisici,s-a putut arata ceea ce se Intampla la nivel neuro» fiziologic. Mai intai animalul este Ficut si audi sunete scurte (,pocnete") si se inre= sistreaz influxurile nervoase ale urechi AApoi se lass apari in raza privirii ani- malului un soarece: perceptia ,pocnetelor” sisi concentreze atenfia asupra micului ‘ozitor,limitnds-i cimpul constiintsi. De {dati ce soarecele este retras, potenfialele registrate redevin egale inte ele. Exist deci o inhibare relativa si temporara a cexcitajiei nervosse, structurile superioare (cortexul cerebral) actionsnd direct asupra celorinferioare. Cand atentiapisiel este concentratd asuora ‘Sarecelul, potenialul ei autv este lita, ‘Acest potential redevine normal de Indalico ‘etragem soarecele Schematic, varietitile atentiei se cla- Seazi tn dou mari categorii: atentia Voluntari, care depinde de individ si de otivatile sale, i atentia iavoluntar, care este atrasi de mediul exterior, ea urmare # organizSrii particulare a cdmoului ner- ATITUDINE, din ansamblu, Toate eforturile publicitiii* tind s atragi atenfia publicului asupra ‘unui produs, amenajéndu-i cdmpul per- ceptiv, pentru ca apoi si-1 mengind treaz, inieresindu-1 in modul cel mai profund. Date fiind aceste consecinte practice, pro- ii a PScut cbiectul unor impor- aboratoarele de psihologie experimental din armati si din industri. In-cazul unor operatii monotone, atentia scade rapid. Dincolo ée 0 durati de dou zeci de minute, apare oboseala, se produc erori si omul de serviciu trebuie tnlocuit. ‘Cepacitatea de atentiea unui subiect poate fi apreciati cu ajutorul testelor. Cel mai simplu dintre ee cere s fie barate anumite litere dintr-n text (loate literele a, de ‘exemplu); se noteaz epoi erorile si viteza deexecutie. ATITUDINE, maniera de afi intr-o situatie. Conceptul de atitudine acoperi diverse semnificagii. El desemneazi orientarea ile profunde ale fiintei noastre, starea de spirit proprie nous in faja anumitor valori (efortul creator, ‘bani..) etc. Exist attudini personale, care ‘mu pun in cauz decét individul (prefe- rinele estetice, de exemplu), $i atitudini sociale (opiiunile politice), care au 0 incideng asupra grupurilor. Dar ceea ce le caracterizeazi si pe unele si pe altele este faptul cl intotdeauns este vorba de un ansamblu de reactii personale fat de un object determinat: animal, persoani, idee sau lucru. Subiectul insusi le percepe ca flicdnd parte imtegranti din personalitatea sa, ceca ce face ea atitudinile si fie foarte ‘nrudite cu wisiturile de caracter. Cu cat Fai" asto enaé utesnic.on.or8t. witedinile, "spuy mn care apare iti obiect, detasat sunt mai independente, mai deschise si 7ATLETIC ‘mai suple; cu cat Eul este mai slab,cu atat atitudinile sunt mai rigide. Avitudinile sunt marcat bipolare (nega- tive sau pozitive, favorsbile sau defavo- ‘bile si au fmtotdeauna o anumits inten tate, care poate merge de Ia uri la dra- ‘goste, de Ia indiferent’ la pasiune; pot fi deci ordonate pe scale, ba chiar gi misu- rate (L. L. Thurstone", 1928). -> SONDAJ. ATLETIC, se spune despre un subject care are caracteristicile fizice ale atletului. Dupi E. Kretschmer’,indivizii de acest tip posed’ un temperament deosebit, in ‘care predomini interiorizarea emotilor, timiditatea si idealismul, ATOM SOCIAL, expresic datorata lui J.L. Moreno gi care desemneazi reteaua de relatii ale unu/ individ ‘cu anturajul séu, schematizate sub forma de atractii gi de repulsii reciproce. Reprezentarea grafic a ansamblului atomilor sociall al unui grupuscul se ‘numeste ,sociograms" AUTISM, excesiva inchidere in sine, ducdnd la o desprindere de realitate giao intensificare a vietii imaginative. L. Kanner a descris, in 1943, sub ‘numele de autism infantil procace, o form de psinoz’ a copiului. Aces sindrom, care s¢ observ mai adesea la biieti decit la fete (de dou’ pint la patra ori mai mult), poate si apard extrem de timpuriu (nainte de varsta de 2 1/2 ani) Se disting dou’ tristturi esentiale: {nchiderea in sine si nevoia imperioesa ‘anu schimba nimic. 1) Inchiderea in sine se traduce indeosebi printr-o total indi- ferentA ati de lumea exterioard, Copilul se comport ca si cum ar fi in permanent singur, se leagiing, se balanseavii de pe un picior pe all, se joaca cu mainile, sare pe varfurile picioarelor, se invarteste de Jurimprejur etc. 2) Rezistenra la orice schimbare se manifest! mai ales prin sctivitati rimalizate (de exempla, agezares ‘epmintelor fn aceeasi ordine) sau repe- trea perseverenti a acelorasi jocuri, Copilul autist, pierdut tn activitigile sale sereotipe, evolueazi inr-un univers privat, cu repere stricte. Aceasti indepirtare de lumea noasrl, care interzice orice freeven: tare a medillor scolare normale, ba chiar si orice achizite intelectual’, conduce le situate deficitaré grav’ si ireversibil. AUTOEROTISM, juisare sexuala in absenta partencrului, ‘Awtoorotsml poate surven spontan, timpul sormnului, dar el mai adesea este utat de subiect, cu itor onenismul La copii, ale aetvi, cu un ceracter mai palin evident sexual, cum ar fi sugerea policelui sam balansirea corpulu, sunt comportamenteautoerotice care determina ‘odestindere io stare de bunt-dispocitie. In practed, acesteactivitii dispar deta sine atunc cand subiecté av tins o anu nit matuateafectivl. Dac le repisim le adult ele sunt semaul uneiregresiuni AUTOMATISM, activitate care Scapa controlului voluntar $1 se realizeaza independent deacesta. Reflexele, activitatea inimi, accea a ccntrilor respiratiei sia aparatului digestiv sunt principalele automatisme biologice ale organismului. In mod normal, 0 acti- Vitate invatat si frecvent repetati devine Chiar si vista psihict are smele sale (asociatii de idei, In anumite stati patologice (isterie, epilepsie, traumatism, cranian) se pot observa activititi automatice, ea ‘mersul Say prinderea trenalui, care scapt constingei bolnavilor. Adesea, in stirle de delir, cestia manifesta feromene de auto- ‘matism mental ite de ei ca o manipulare 1 propriei persoane: ,cineva" fi face si vorbeascii sau si actioneze; ,cineva* le comand gandurile. Aceasti form’ spe cial de delir de influent, simptomatic& pentru disocierea’ personalititi, 2 fost studiatt de psihiatrul rus V. Kandinski si de francezul GG. de Cléambault. automat AUTOPUNITIUNE, pedeapsi pe care ne-o aplicam not ingine. Ta baa mui astfel de comportament se afli tnfotdeauna sentimentul de a fi coms o greseal eare poate varia de a culpabilitatea_aormala panda auto- aecuzaea deli In acest caz, n general, este vorba de melancolisi eare drama- tizea7s greyeilcele mai benign. se simt responsabili de nenorociile celorlali si nedernn de a ti, Pentru ase peeps, e ny daw indiat nei de a automitiare Galiferent de ongan: och man, organe genital snc de la sinucidere AUTORITATE, influent impusi altora spre a se face ascultat intr-un anumit domeniu. Autoritatea este la fel de necesari copiilor ca gi afeetiunea. La adolescent ea AVIDITATE devine chiar mai importanti. Studii si anchete efectuate de psihologi si psihiatti (LM. Sutter, H. Luccioni) demonstreaz’ ¥ absenta disciplinei determing perturba ‘grave Ia unii tines. Fara aurortale educayia se face prost, personalitatea imine slaba, inconsistent; subiectul trieste in inse- ccuritate 51 anxietate, Cu toate acestea, ‘autoritatea riu fnfeleast, tranicd, este la fel de nefasti ca gi carenta’ de autoritate (FW. Adomo). In familie in care, in ‘mod normal, tail este acela care exercitit autoritatea, anumite atitudini paierne prea rigide sunt responsabile de esecuri si de tulburarea vie{ii sociale ulterioare a copiilor. Tatil care fs.exercit autoritatea trebuie sto facd pentra a- prote pe copil de pericolele pe care el este inc’ incapabil siile domine si nu spre a-si afirma pro- pria-i personalitate. AVIDITATE, dorinta arzitoare, excesivi, privind un anumit lucru. {In caracterologie™ scesttermen desem- neazi unl din factor tedingelor, intro- dus de Gaston Berger’ fn tipalogia lui G, Heymans si E. D. Wiersma. Avidul (Av)esteinsetat de evceriri si ahiziti, El Lunmiireste si impun’ proeminenta Eului lu, Contrriul avidititii este detasarea (®Av), care se observ in stare pur la uni Ingeleptis soot. fn toria Melanie! Klein, aviditatea ar fi un factor constitutional, {ns intiriti de teama de a nu fi suficient de jbun" spre af iubitB BABINSKI (Joseph), neurolog fran- cez (Paris, 1857 -id., 1932). sie cunoseut indeosebi pentru lucririle sale referitoare la sistemul nervos. A Tale HOTLOMANIE, BALBISM ~ BALBAIALA BALINT (Michaé!), psthanalist brita- nic de origine maghiara (Budapesta, 1896 Londra, 1970). Est celebru indeosebi pentru ci a orga hhizat seminar de formare a asistengllor social sia medicilor practicieni. ,Grupurile Balint nu reunese decat un mic numir de participant gi functioneazi fark teme prestabilite, ficare putind evoca un ,caz* care il preocupi. Rolul animatorului este de avi determina pe membrii grupulti si constientizeze proprile atitudini, senti- ‘mente gi procese psihice care intervin in relagile lor cu pacienti. Lucriileteoretice fle Tui Balint se axeaza pe problemele regresiuni’ si pe ceea ce el a numit ,dra- ostea primar’, faz foarte precoce in rocesul elagilor interumane, defect fundamental", element cauzal al tulbu- ®itilorpsihologice. Dintrelucririle taduse in limba francee’, citim: Le médicin, son BANDA mmalade et la maladie (1960); Le défaut fondamental (1971); Amour primaire et technique psychanalytique (1972), Les oles de la eégression (1972). BANALITATE, caracter « ceca ce este comun. ‘Numlirl de slepunsuri banale relovate fn anumite teste (de asociatii de cuvinte, teste Rorschach’, teste Rosenzweig") per- nite si se misoare gradul de conformitate social si si se deduct unele ipoteze privind adaptarea, ancietatea sau calitates intligentei unei persoane. BANDA, grup de indivizi De oan vest copie epace WRHREgire ae sae Seer eee ed bandele de ,marginali*, a ror agresi sitate este, pe de o parte, semnul unui siolent priest fmpotiva societiti at pe te altd pane, o aftmare inadapiatd a personalitti virile Adolescent care free- ‘enteai asemenea bande se recruteaz de thee ain eailila ehayeateat ee tele urbare, din famille disociate de unde lipsese autoriatea si afectiunea Intrand int-o banda, e ii satisfac tre- buinga de securitate i de clu afectivls gisese aici, de asemenea,puteea care le permite si infrunte societatea si sunt ‘scircat de orice setiment de vinovi, ‘eoarece clectivtaea din cae fac part, banda lor fi proba. Nu este imposibil se modifcescopurile handelor de adoles- cent. In aceast dire lucteazieducetri specializati psiholog si sistent social “> DELINCVENTA; DR9G; TOXICOMANE aBARA BARAJ. Pentru « misura capa- citatea de atentie" a subiectilor umani, B, Bourdon (1895) a ima- ginat o proba simpla constand din bararea anumitor Iitere dintr-un text imprimat (toateliterele a, de exemplu). Acest test a fost reluat mai tarziu de odtre E. Toulouse gi H. Piéron (1904), apoi de R. Zazz0 (1941), care eu inlocuitliterele prin figuri geometrice. Tn psihiatrie se vorbege de bara" In ceazul in care un bolnav, atins de sehi frenie,imtrerupe ruse, penta scurt timp, un act inceput BARBITURIC, medicament cutoxi- citate redusi folosit in mod curent in medicina pentru proprictatile sale calmante gi hipnotice. ‘Consumul de barbiturice (gardenal, veronal, imenoctal..) a erescut conside rabil fn ultimii ani. Folosirea abuaivi a acestor produse este periculoasl. Adesea drogati le asociazi cu alcoolul, triind 0 anumiti stare de betie, dispozitia lor modi ficdndu-se (iritabilitate, agresivitate), Unit intr tn com& si mor. Dezintoxicarea fn ‘cazul acestei toxicomanii’ este extrem de dificil. BATERIE DE TESTE, ansamblu de probe psihometrice. Paihologul nu utilizeszi tn practicd niciodati un singur test, Pentru a asigura tun diagnostic edt mai exset, el foloseste ‘mai multe probe diferite. De exemplu, pentru a se aprecia inteligenta unui copil se poate servi de scara lui Wechsler’, de psihodiagnosticul lui Rorschach", Picéndu-l si execute gi citeva desene. Datele astfel cobjinute sunt complementare; ele nu indicd a2 doar nivelul intelectual al subiectului, si forma si calitatea gindivii sale. Exist baterii de teste de aptitudini si de per- sonalitate, BATESON (Gregory), antropolog american de origine englezi (Grant- chester, Marea Britante, 1904 — San Francisco, 1980). CContribusiesentiale la stintele sociale prin cercetiri antropologice efectuate pe teren, indeosebi in Noua Guinee si Bali, a si aplicarea in psibiatre a conceptelor ciberneticti si a conceptelor extrase din teoria tipurilor logice a lui B, Russell SiA.N. Whitehead, A elaborat,impreund cu J. Weakland, teoria duble legitur™ in schizofrenie. Bateson a fost teoreti- AUTISM. BOALA LUI ALZHEIMER, forma de dementi presenila descris& de A. Alzheimer (1864-1917). ‘Aceastiafectiune, care atinge mai ales femelle (84% dintre bolnavi, se caracte- rizeazi prin aparitia sa precoce (citre vista de 50 de ani), deteioraremental, © dezorientare* in timp si spoiu; este Inside tulburiti de limbaj (afezie), de difcultiti in executarea migciilor coor- dlonate (apraxic) si fn recunoasterea per- ceptiva (agnoze). La examenul anatomic, se observ o atrofie cerebral difuzi,o dilatare a ven- trcullor si pci senile pe cortex. Clinic, boala se manifestd mai ales prin ulburiri de orientare si printr-o pierdere a me- moriei; dispozitia este in general eufo- rici, dar uneori este depresivé. Boala lui Alzheimer evolueazi, Int-o perioadX de patru pani la zece ani, pre 0 cagexie dlementald erminald. Studi epidemio- logice efectuate in Stale Unite aati ci aceasti boall atinge 2-5% dintre per- soanele de peste 65 de ani si 10-20% dintre persoanele de peste 80 de ani. Povrvit datelor difwzate de LN SE.R.M. (987), ar exista In Franta apreximativ 300 000 de persoane in varstl de peste 60 de ani suferinde de aceasti afectiune, a civei origine geneticS, legath de una, ba chiar de mai multe gene situate pe cromozomul 21, gare bine stabiliti Science", 1987). 49BOALA LUI PARKINSON BOALA LUI PARKINSON, afec- tiune nervoasa descrisa de medicul englez J. Parkinson (1817), carac- terizaté prin tremuraturi gene- ralizate, hipertonie musculara i aspectul impletrit al fetel. ‘In pofida aparenfelor, bolnavul isi pis- treazi intacte toate facultitile mentale Boale se datoceaz4 leziunilor micros- copice de la baza creierului (locus niger sau ,substanta neagra"), responsabile de tun deficit de depamind, mediator chimic™ care asigurl buna functionare a circuitului nervos dnt locus niger si mucleul caudat al puwamenului. Tn mai multe fri s-au realizat grefe cerebrale de celule capabile si sintetizeze pe cale natural dopamina, BORDERLINE ~ Caz Lr. BOREL-MAISONNY (Suzanne), pedagog ol ortofonist francez (Paris, 1900). Este initiatoarea ortofoniei tn Franta Originalitatea sa consti in aceea c¥, tn paralel cu cereetirile in fonetica experi- ‘mental, practicl reeducarea. fi datordim teste de limbaj so serie de inovatii peda- gogice in domeniul Invi ctitulu, scri- sului si calculului. A scrs, intre altele Limba) oral si limbaj scris(1960); Grama- tica in imagini,de a ortografie Ia gindire (1973); Absenia de expresie verball la copil (1979). BOSUMFLARE, stare a unei per- soane suparate. Aceastliatitudine, freeventi 1a copii i adolescenti, se intdlneste gi ta varsta adulti, indeosebi [a femei. Bosumflarea, expresie minori a agresivititi, este arma celorslabi si fn acelasi timp mirtursirea neputintei lor. La adult corespande unei aiitudini de fixatie sau de regresie la un stadiu infantil. imbufnatul reactioneaza ca si cum inci ar fi copil in fata paringilor sil. Barbatul bosumfla tn faa sogiet care asteaptd si nascd se comport ca un copi gelos care fi intoarce spatele mamei pentru ci ea i-a dat un fritior. Aceste mirunte tulburiri caracteriale mu au nici o gravitate, ins dacii se prelungesc in mod anormal pot si constituie un simptom al unei grave ‘maladil pe cale de @ se instala: schi- zofrenia, BOVARYSM, stare de insatisfactic datorata decalajulul existent intre aspiratiile unei persoane —care se iluzioneaza cu privire la ea insai care se inchipute diferits, supe- rioara celei care este in realitate— si conditille sale de viata. ‘Aceasti atitudine conduce in mod frec- vent la acte romanesti si sentimentale, care se termini cu esecul. BRADIPSIHIE, incctinirc a cursulul gindiri, Amintrile sunt evocate cu dificultate, jar rispunsurile apar cu intirziere. Bradi- psihia se intdlneste in diferite afectiuni, ‘cum sunt depresia, epilepsia, boala lui Parkinson sau intoxicaja cu oxid de carbon, BRAINSTORMING, tehnica de grup bazati pe metoda asociatiflor libere, vizand descoperirea de idei noi ¢i originale in legitura cu 0 problema determinata. Propoviiduit de americanul A.F. Osbom (2939), brainstorming-ul are ex obicetiv {nliturarea tuturor obstacolelor din calea ‘reativititi’ persoanelor avute in vedere: a frinelor sociale, cum ar fi respectul {cearhiei sau al conveniertelor, a deprin- erilor gndirii,care limiteaz’ imaginatia. Brainstorming-wl formuleaz’ ca pe 0 dogmi faptul ch orice idee trebuie primi si examinatd cu atentie. Membrii grupulut sunt provocafi si Incurajati si enunte toate jdeile lor, orie&t de bizare ar fi cle, fra teama de @ fi erticate ga Iwate tn 188 BUHLER (Charlotte), psiholog ame- rican de origine germana (Berlin, 1893 -Los Angeles, 1974). A condus Institutul de psihologie din Miinchen (1929-1938), apo, fn fata ascen- smului, a emigrat in Statele Unite, unde a ccupat postul de profesor adjunct de clinick psibiatric Ia univers: tatea Catiforniei de Sud. Raliati la mig- ccarea moderna a psihologiei umaniste, Charlotte Buller a sustinut fntotdeauna, ‘impotriva doctrine’ freudiene, ci Eul este purtitorul unei dorinte proprii si originale de reilizare de sine. Dintre lucririe ei, citim: Psihologia in viata epocii noastre ag97, BOHLER (Karl), psibolog german (Meckesheim, Bade, 1879 - Pasa- dena, California, 1963). ‘Dupi ce a predat psihologia Ia Miinchen, la Dresda si apoi la Viena, a emigrat in Stitele Unite, din cavza nazismului. Intuenat de cereetarile Seo din Wartburg, Se orienteaz mai inti spre studiul expe ‘imental al gindici care, sustne el, fg apare sisi irk intermediar. Mai tirziu adopt conceptile cunoscutei Gestalipsychologie. Este autorul a numeroase lueriri, dintre care citim: Die Gestalewahrnehmungen (1913); Die Krise der Psychologie (1927) si Sprichtheorie (1934), Se num’ prince Personalititile fondatoare ale psiholo modeme, BULIME BULIMIE, apetit excesiv care il face pe sublect #4 minance in mod exagerat. Cazuti de foame morbid consecutive ‘unor leziuni accidentale ale creicrului av fost descrise si discutate la tnce~ putul secolului XX, indeosebi de citre YV. M. Behterey~ (1911). Unul din eazurt ‘era acela al unui biietel care avea cutia cranian’ deformati de lovitura de copiti a ‘unui cal. De indati ce si-a eetpitat cunos- fa, copilul a cerut s4 mance, Era insa- siabil. I s-av indepsirat chirurgical oasele cere comprimau lobul frontal si dup patra zile bulimia a dispirut Foamea" este 0 senzatie care rezults dintr-un ansamblu complex de factori psihologici, endocriai, neurologici. Ea depinde de doi centri regulator’ antagonici un centru al alimentaiei” (feeding center), compus din nuclei laterali ai hipotala- ‘musului, siun centru median, al saietitii (satiety center), care actioneaz3 sinergic. Cand un element patologic afecteazi creieru, cain boala lui Pick (dementa pre- senila) sau ca in paralizia general (cau- zatl de treponema pallidum, a sifilisului), accident vascular cerebral, nu rareori se vede apiirand o bulimic. fn afardide aceste camuri de foame morbid pur organice, exist o hiperfagie de origine nevrotic’. ‘Studiile modeme, bazate pe invitare si pe reflexele conditionate sau pe psihana- lid, au demonstrat ci hrinirii (mai ales CeNTAY DE ACTIUNE MeDICO-SOCIALA PRECOCE. CAMUFLAY, arti dea disimula. Camufiajul tinde s& modifice organi- zarea cimpului perceptiv in asa fel incat ‘un obiect determinat si treacd neobservat. ‘Astfel, este greusi se recunoascl forma A, {n ansamblul B, ori cifra 4 in desenul C (ase vedea figurile de mai mai jos). Dowd exemple de camuta Armatele moderne, care posed un com special de camufla ilizeaz datcle furni- zate de cercetirile psihologice cele mai recente privind perceptia". > PREGNANTA, CANNABIS, pudra obtinuta din florile femele, din frunzele ¢i tul- pinile uscate de cénepi indiana. Cannabis poate fi fumata, mes- tecata in gur sau amestecata in produsele de patiserie, in bauturi sau in alte alimente. Efectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbitl si de consumator, Dozele mici produc euforie $i un fel de stare de exaltare agreabild care se termini cu somn. Probabil eX accasti beatitudine se datorea fapeutui ef prin PLASAMENT FAMILIAL SPECIALIZAT. CASTRARE, ablatte sau distrugere chirurgicala, accidentala sau crimi- nala, a organelor de reproducere. Castrarea poate determina modificiri cde comportament specifice. Lucrul acesta este manifest la animal (cocogul castrat 1si pierce orice agresivitae si tendinta de 58 dominatic), pe cand la om alteririle de ersonalitate sunt mai putin evidente, ‘Acestea depind mai ales de circumstanfele {n care survine castrarea. Aga se explicit apeul cd la soldatlt castral prin elie pe ‘cimpul de lupti nu regisim personalitatea proprie eunucilor din vechile haremui (Castrarea chirurgical (ablatia tesiculilor) 2 fost practicati In mai multe Giri in spe cial in Germania gi Danemarca,in cazul criminalilor sexuali find inlocuit, la ince pputil anilor 1970, de castrarea chimic’ CATALEPSIE, stare patologica ce se caracterizeaza prin plerderea momentani a sensibilitatii si con- tractilitatii voluntare a mugehilor. Corpul bolnavului devine tot att de plastic ca ceara moale (flexibilitate de ‘ceatd) si pistreazi, fri vreo oboseald parent, postura care i se imprims, Unele ‘rize de somn cataleptic, in cursul clirora PPacientul poate lisa impresia c& este mort (aceste crize pot dura ore, dar si luni Intregi), se produc Tn urma unor violente socuri emotionale, a unor intoxicatii sau cca urmare a unor afectiuni ale sistemului nervos central. Catalepsia se fntdlneste tn ister, hipnoz’ yi indeosebi in dementa precoce de formi catatonic’ CATATONIE, sindrom complex care cuprinde tulburari psihomo- toare si perturbiri neurovegetative: se intalnesc in special in schizo- frente $i uneori in anumite boli infectioase, cum sunt encefalita psihozica azotemica acuta. Catatonia se caracterizeazS, in esen’, printr-o stare de pasivitate stuporoas’, ‘conservarea posturilorimpuse (catalepsic) ‘i negativism (refuzul de a vorbi, de a ménea etc.) Impulsuri subite pun capait ‘uneori acestuitablou:strigite, acte de vio- lent, furie, eae l fac pe bolnay periculos pentru anturajul Siu. Aceasti stare poate fi trecitoare, periodica sau cronica. Unele ccazusi de catatonie acutt evolueazi rapid spre moarte. Terapeuticile propuse variaza dela un autor Iaaleul: elecrosocur neuto- leptice, hibernare artificial’. Cat despre ccauzele acestei maladii, ele rman ipo- tetice, Pentru uni catatonia ar fide origine psihologied (ar fi vorba de un fel de retra- sgere din realitat, analoagi cu autismul), pe cind pentru alfii ar avea o cauzi organi’ CATHARSIS, cuvant grecesc care inseamna ,purificare", ,purgatic™. La Aristotel, defineste efectul benefic al reprerentatiei dramatice asupra specta- torilor. La S. Freud gi J. Breuer, desem- neaz’ efectul salutar provocat de reche> ‘marea in constiingi a unei amintii cu uternici inctircituri emotional’, pank atunci partial san total refulat Metoda cathartici este utilizat in psihologie pentru valoarea sa terapeutic’. ‘Tehnicle foloste variaz dela psihanaliza clasict la strigitul primal, trecand prin narcoanaliza $i psihodram’. La copii se foloseste mai ales jocul liber, datoritt ccirua tendingele profunde se pot exorima ‘in mod spontan. Figurine de plasilind, Pipusi sau marionete care simbolizeazi Persoane din anturajul copiilor (pirini, ‘rat, surofi.) pot fi maltratate sau dstruse fir teama de represali,ceea ce le permite ™icilor pacient si se putifice de agresi- Vitatea $i de angoasa lor. CAZ LIMITA, subiect care sesitu- az intr-o zona de frontiera, 1a CAMIN DE PROTECTIE granita a doud clase sau a doud stiri psihologice. De exemplu, despre un copil al cui coeficient intelectual se situeaziiintre 71 si ‘84 se va spune c& este un yewz limits (se spune gi borderline). fn patologia mental, se vorbeste de , stare limits atunci cand mptomele observate sunt intermediare re nevrozi si psihor4. Cu toate acestea, nu avem de-a face cu stare prepsihotici, deoarece numai rareori se ajunge la psi- hoz. ,Perscoalitatea limit (borderline), asa cum 0 defineste clasificarea american’ din 1989 (DS.M. II-R) se poate manifesta prin acte impulsive, cum sunt cheltuielile nesibuite sau furtul din vitrine. instabi tatea si excesul in rela social, instabi Titatea afectivi, un slab control emotional, ‘un permanent sentiment de vacuitate yi de plitiseald, 0 mare dificultate a a suporta singuritatea, Personaliitile limits fiind extrem de fragile, tratumentul psihanalitic rn este indicat pentru ele. CAMIN DE PROTECTIE, centru de gizduire destinat persoanclor handicapate. Pentru multi bolnvi mintali, aproape vvindecati sau foarte ameliorati,iesirea spital constituie un examen redutabil. Spre 1 ajuta si se readapteze in mod progresiv 1a viata social, s-au creat cdimine de pro- teotie, adie$ medi de viat amonajate fn functie de trebuingele si carenjele bene- ficiarilor acestora. Unele dintre aceste ‘imine, anexate spitalelor, liniilor psihi- rice sau centrelor de ajutor prin munci, ‘erupeazii 12-15 bolnav care, din punct de vedere legal, nu sunt spitalizaji, ci sunt ri legati prin contract Exist si imine de protectc individuale (plasamente familiale, supravegheate de 59CAMP PSIHOLOGIC serviciile medico-sociale specializate), {n care bolnavii pisesc incadrarea social de care au nevoie. > ATELIER PROTEJAT; CASA DE AJUTORARE SPECIALIZAT READAPTARE, CAMP PSIHOLOGIC, expresie datorata Inf K. Lewin, care desem- neazi toate faptele fizice, biolo- gice, sociale, psihologice (cong- tiente si inconstiente) care exist Ja un moment dat pentru un individ sau un grup, cirora aceste fapte le determina comportamentul. Perceptiile, motivatile,idealurile, eon duitele unei persoane sau ale unei colec- tivititidepind de conditie socioculturale, ‘economice etc.,pe care ele le influenteazt simultan. De exemplu, un scolar tentat si ‘meargi la joaci in loc si-si faci lectile ‘enunflatentafie. Comportamentul si se ‘explie dact lutim in considerare toxali- tatea situatici: nu numai tebuinta de a se juca a copilului, ci si recomanditile mamei sale, teama de profesor, vointa sa de a reusi etc. Teoria cimpului eviti explicatile,fixise", bazate pe atribuirea unui caracter determinat. Principiile sale ermic i se ineleag’ mai bine unele fapte sociale, cum este violenja exeritat contra ‘nei minoritiirasiale CEAI, arbust cu frunze persistente, originar din Extremul Orient. Frunza de ceai confine un alealoid, teina, care produce aceleasi efecte ca si cafeina, Frunzele sunt puse la uscat si la fermentat. Dupi gradul de fermentatie, se bine ceai verde ($M teint) sau coal negra (2% tein). Consumul de ceai este mare fn China, in trile anglofone (ceai negrv) si ‘in Africa de Nord (ceai verde). Consumul Cutoate acestea, intoxicatii, cere duc la epuizare gi stiri de stupoare, la unele perscane care fl beau in cantitati exagerate, sub forma de decoct risfier. CEUSU (Valeri), pstholog roman (Cemnavoda, 1924 - Bucuresti, 1991). A absolvit Facultatea de Litere si Filosofie, specialitatea psihologie (1947), Inte anit 1948-1960 a lucrat ca psiholog in cadrul Ministerului Transporturilor gi ‘Telecomunicatilor, iar din 1960 la labo- ratorul de psihofiziologie al Centeului de ‘medicin serenauticd, Fundamenteazi teo- retic metodele psihodiagnostice utilizate Ja personalul aeronavigant, fiind i autorul ‘unor metode si aparate originale (7 invengi). Dintre lucririle sale, citim: Psihologia organizitii relatitlor dintre seft si subor- donati (1970); De la incertcudine la decizie. Notiuni de psihologie a deciziei (1972); Psinologia zborului (1976); Cunoasterea psihologica si condita incerttudini (1978), Informatie si actiune (1989), CECITATE, stare a unci persoane private de viz. Cecitatea poate fi congenital (in relate cu o tulburare genetici sau cu o afectiune viral, cum este rubeola congenital) sau dotiinditi. Se evalueazi la 30 sau 40 de milioane numirul cazurilor de cecitate tot! pe plan mondial. Din punet de vedere pedagogic, se consideri ci 0 per- sound este atinsl de cecitate din momentul in care are nevoie de fnvipimantul special ‘pentru orb, ficdnd ape la tohnici cum este scris-cititul ia alfabetul Braille. Diag- nosticul de cecitate nu este intordeauna simplu, deoarece exist subiecti care, cu CENTRU DE AJUTORARE PRIN MUNCA toate i posed’ un sistem vizual inact, se ‘comporti ca si cum ar fi orbi (.cevitate jstric") si aliicare, desi realmente orbi, jgnori si isi neagd cecitatea (,agnozie™ vizual"). {In general, cecitatea nu determin intr- zierea inteligentei, dar oxbii congenital dovedesc diferite dificultiti de invitare, mai mari decit le orbi tari lor lindute mult mai greu si-si organizeze spatial. fn ceca ce priveste personalitatea,orbiitar- divi se adapteazi mai putin bine la infir- mitatea lor decat orb din nastere. Proble- rele pe care le pun orbii(I%e in Franta) sunt de onlin pitologc, petagopic si social. Copilul orb, de varsti pregcolari are in general o dezveltare psihomotorie putin Aiferitl de a celui care vede, cu exceptia coordonirii motori sia mersulu, care este tardiv Gotre 18 luni si3-4ani); gngurital Tuewanc AppencePnoN Tesr. CHIMIOTAXIE, reactic deatractic sau de respingere a unui animal provocata de un agent chimic. Viermele de mitase, alertat de mirosul femelei sale, se indreapti spre accasta (chimiotaxie pozitivs), chiar daci ea se giseste la o distant de kilometii. Un pu de boistean, atacat de un adult din aceeasi specie, emite o substan de tspii- rmantare care fl pune pe fui pe agresor (chimiotaxie negativa) si impiedic’ astfel listrugerea congenerilor sii.CHIROLOGIE CHIROLOGIE, stiinta a mainii, ‘Studiilsingtic al mdinise deosebeste lar de chiromania ghicitorilor. Cerce- titori ea C. Wolff (1943) si D.W. Smith ((1970),examindnd mil de amprente pal- mare, av observatcorelai intr caracter i si 0 evalueze. Ei dispun in aceasté privints de ches- tionae pe care tebuies8 le completeze, fn ‘mod anonim, inivizi gin esantioane de popalatie. fn uncle diatre aceste ches tionare li se cere persounelor chestionate si mentioneze delicsle pe care le-au comis Firkstirea politi, iar fn altele x indice delictle sau erimele cirorale-au fost vetime, dar pe care nu le-au adus la ‘cunostnta autoritilo. CINEMA, tehnic& audiovizuala care prezinté mari calitati din punet de vedere pedagogic. ‘Numeroase anchete dovedese ci se acheivioneaza mai multe cunostine prin cinema deedt prin metodele traditional. Faptul se datoreazi, pe de o parte, fasci- nfl exercitate de imaginea in miscare si posbiltiilor aceste tehnici: planuri am- piificat inoetiniea misetior,aocelerarea Jor, scheme, desen animat, culoare etc. In ceca ce priveste tcleviziunea, ea tl {aval pe copil si-si modleleze attudinile $i condutele dup modelele propuse, dar acestes nu sunt fntotdeauna poritive. CINEZA sau KINEZA. Reactie motoare nedirijata a unor fiinte vil, provocata de o variatie dura- bila a intensitatii unui agent fizic (lumina, ealdura ete.) sau chimic extern. CIRCUMCIZIE, interventie chirur- gicalé benigni constand din exci- zarea preputulul. Este practicatiin Africa,in America de Sud, in Oceania. Unii o considera ca pe semnul apartenentei la grup si ea pe sem- nul aliantei divine cu Abraham, alti ea pe © misurd igienicd, dar este posibil ji ca aceasti operate si simbolizeze renunrarea |a plcale earale (Filon) si castrares*. fn Une siucturi sociale are o valoare ritual, de intrare in lumea virilé adulta. Buti, Pregitii de multi vreme, o asteapti cu bucurie, ca pe un semn al independentel CLAPAREDE (Edouard), psiholog si Pedagog elvetlan (Geneva, 1873 — €., 1940), A fost profesor Ia Universitatea din Geneva si a concus laboraiorul de psiho- CLASA DE ADAPTARE logic din cedrul acesteia. Radiatia sa intelectual ¢influenta gandirii sale con- tino si se exercite asupra generatillor de pedagogi, prin cnile publicae, dintre care citim: Scoala pe masura (1920), Cum st diagnosticdm aptitudiilescolarilor (1924), Edacatia functionala (1930). Teorillor statice din epoca sa, care flceau din psihologie o sting’ analitics ‘mecanicisti,el le opune 0 conceptie dina- ‘mic si functionali a acestei discipline. Psihologia tebuie si sudieze fenomenele psihice in raport cu ansamblul reactiilor ‘organismului,reintegrdndu-te fa totalitatea conduitei; orice fapt mental este oconduit siorice conduit este alaptativi. Metodele sale sunt observatia si experimental Descoperind si enuntind unele lezi psiho- Togice, Claparéde le-aaplicat la pedagogic (Psihologia copilului si pedagogia experi- ‘mentate, 1905). Principle sale se regisesc in miycarea pedagogic’ numitS ,coala activa CLASA DE ADAPTARE, clasi care intra temporar elevi aflati dificultate gl in care se face totul spre a le permite si se reintegreze in cel mai scurt timp in invaya- mintul normal. In griiniza de copi se pot observa la unit prescoiri seme de inadaptre” care prefigureazi esecu lo 1a nivelul inva mintului clementar. Este vorba de usoare inner fn ur, de tulbure si deficente de ordin senzoril, motor, intelectual, afeetiv sau socal, fn aparentilipsite de _grovitate, dara cliror tatare precoce poate fi salutad, fn consecings tm Panga a fost create, in cadrul fnvitimantului obigout (Giculra ministerial din 9 februari 1970), sceti de adaptare™CLASA DE INTEGRARE SCOLARK si yclase de adapiare in scoala elementari sila nivel gimnazial. Acestesecti i clase au efective mici (8 in cazul deficientilor auditivi, 12 fn ezzul deficientilor vial, 15 in cazul copiifor care au dificult reta- tionale). Ble sunt ineredintate unor cadre \idactice ttulare care detin C.A.P.S.A.S. (ertifieat de aptitudine pentru acjiuni pedagogice specializate de adaptare si de integrate scolari) sau, in invagimintul secundar, unor profesori cu stag fhur-un centru national de pedagogie specials,care ccolaboreazi cu alti specialist: psihologi, cortoforisti, medici, reeducatori care depind fie de RAS. (retea de ajutorari specializate’, fe de un C.M.P.P. (centri ‘medico-psihopedagogic") sau de o alti institute din afara geolii. In gcolile sesun- dare, clasele de adaptare functionea7i de Ja clase a Vea la casa aIll-a [fn Franta ‘numerotarea claselor se face descrescitor, Incepand cu clasaa XIl-a, care corespunde clasei I primare de la noi — nota trad.J,in aceleasi localuri ale colegiului de inv’, maint secundar (C.E.S.) normal, Progra- ‘mele de invitimdnt si orarcle sunt acelea ale celorlalte clase ale colegiului, dar se pune un accent aparte pe disciplinele de bazat (matematica si limba francez’), pe activitaile fizice si pe actvitatea creatcate. {In 1984, potrivit unei note informative a Ministerului Educatiei Nationale, existau in Franja 18 243 de elevi in clasele de adaptare, ‘Admiterea in elascle de adaptare este propusi de o comisie medicopedagogic’, Durata nu trebuie sii depiseasci un an, progresele fiecirui elev find. supuse cevalutit la finele anului scolar. fn urma bilangului, comisia poate stabili necesi- tatea, de la elev la elev, a unui now an in clasa de adeptare. Din 1981, clasele de adaptare nu mai sunt considerate ca tin de invipimintul special". -> CLASA DE: INTEGRARE SCOLARA CLASA DE INTEGRARE SCO. LARA, clasi special, care in mod diferentiat, dinite de copii, copii care sufera un handicap motor, senzorial sau mental, capabili insi de a profita, in ‘mediul scolar obisnuit, de un invi-_ tdmant adecvat si adaptat posibi- Htatilor lor. {n Franta, legea de orientare fn favoarea persoanelor handicapat, din 30 iunie 1975, fn gi aceea referitoare la educitie, din 10iulie 1989, au fixat ca obicctiv prioritar integrarea copiilor handicapati ix mediul scolar obismit. Dar o asemenea actiune necesit un ajutor” adaptat elevului si un sprijin dat cadrului didactic. Circularele nr. 91-302 sinr. 91-304, din 18 noiembie 1991 (B.0. nr. 3 din 16/1/1992), ale Ministerului Educatiei Nationale, preci ‘zeazi formele si modalititile acestei inte ‘grb care, fie ea individual sau colectivi, pe timp limitat sau permanent, aplicatl into clasd obignuitt sau specializatl, beneficiind sau nu de sprijin din afar, va trebui si evite intotdeauna reconstituirea de structuri segregative. Clasele de inte ‘grare scolari (Cl. I. $), definite in ci Culara nr. 91-304, inlocuiese clasele de perfectionare" i clasele pentru handicapati ‘cu deficienfe motorii sau senzoriale, Efec= tival lor este limitat la 12 elevi, Exist clase de integrare pentru copii atinsi de un hhandicap mental, ineredinfati unor inv {tori titular ai certficatului de aptitudine: estes actiuni pedagogice specializate (CAPS.ALS,,optiune E sau D; ciase de integrare pentru copii cu un handicap fuditiv, Iuati fn sarcind de tnvitatori posesoti de CAPS.A.LS., optiune A; clase de integrare pentru deficient vizuali sau ombi, fneredintati unor invitieori titular ai C-APS.ALS., optiune B; ia sfargit, exist clase de imegrare peatra copii care prezinta un handicap motor, care ean sarcina unorinviitori posesori de C.APS.AIS, optiuneC. Admiterea clevilorinclasee de integrare este subor- donati deciziet unei comisi de educate special" (C.D.ES.), in general @ unei comisii a circumscriptiei de Mvagimnt preelenentar si elementer (C.CPE). Situatis elevilor est reviesith fn ficoare an. fn fiecare elas de integrare, nvati- ‘orl elaboreazi un proiect pedagosic pentru grup si. un proiect pedagogic pentru figcare elev in parte, fixind obiective, in cooperare cu fanilia, si specificand aju- toatele si echipamentele de care are nevoie (orainatoare, masini de seis, minitle- foane, magnetoscoape, calculatoare..). Daca este necesarl recurgerea la inter- ‘eniony specialingi tot el este aeela care stabilege legiturile de trebaint. CLASA DE PERFECTIONARE, clas speciala care primeste gcolari atingi de o deficienta intelectuala Ugoara sau medic gi care nu pre- zinta tulburari de comportament. Clasele de perfectionare sunt anexate scolilor elementare, dar ele pot fi de semenea grupate fn ,geoli nationale de Perfectionare* sau fn ,scoli autonome de Perfectionare". Ia Franta, organizarea gi functionarea claselor si scolilor de perfec- CLASIFICARE tionare dateazi de la legea din 13 aprile 1909. Acest scoli, dupli deeretul din 30 august 1985, poartd numele de ,sabili- mente regionale de faviimant public adaptat’ (ERE.A). In 1987, existau in Fraata 81 de stabilimente de flul acesta, ‘eu un mums de 11 808 solar, 27 de coli autonome de perfectionare cu 1 511 elevi, 4726 clase speciale (In majoritatea lor elase de perferionare) pentru 63 535 coil. acl se ia in considerace faptol otra subicetior seolarizai se ridic la aproape 12 milioane si cH ar vebui cite 0 clas de deficient intelectuali pentru fiecare 250-300 de elev, se poate spune cX este lun mare efort de fdcut pentru a rispunde nevoilor. Clasele de perfectionare sunt in general ‘ncredintate unor institutor cu o formatie psihopedagogic’ adecvata (cei mai multi Find posesori de C.A.E.L). favitimantal special organizat in aceste clase este fndeosebi concret si practic. La implinirea rst de 12 ani, scolar fi pot continua studiile fie intr-o sectie de educatie specalizati"($.E..) a colegilor, fe mtr scoali de perfectionae, Prin circulara Ministerului Educatiei Nationale nr. 91-304, din 18 noiembrie 1991 ,ciasele de perfectionare au fost inlocuite prin clasele de integrare scolaa*. CLASIFICARE, operatie care const in regruparca intr-un anumit numir de clase“ a elementelor care pre- zinta unul sau mai multe caractere Clasificarea are drept scop regisirea rapid a unui obiect prin locul pe care fl ‘ocupt ori pregitirea pentru descoperirea orCLASTOMANIE, Iegilor, prin asocierea obiectelor care ait ‘cele mai multe similartifi naturale, Dupi J. Piaget, gindirea copilului tece prin fazele sensorimotoare, preoperatoare ‘$i intuitiva, Inaine de a ajunge, intre 7 $i 12 ani, la stadiul operatilor concrete’, care implic& stipanirea clasirii (serierii") de ‘obiccte materiale. Le nivelul preoperator si intuiiv, copiii, rebuind si pun’ la un loc ceea ce poate fi pus la un loc", ineep prin a subili ,colecti figural", adici efec- tueazi un clasament empiric, aranjand in aceeasi clasi, de exemplu, un arbore si o ‘casi, ori un triunghi si un pitrat, deoarece ‘acestea evocii 0 casi. -> TEORIA OPERA TORE. CLASTOMANIE, impulsic morbidi dea distruge. ‘Aceastitendinti patologicl se tndlneste 1a unit indivizi cv deficiente intelectuale sau la alienati. Cel mai adesea este vorba de un comportament rluticios, distrugerea neatingind deca obiecte de valoare, “+ Furie; MALITIOZITATE. CLAUSTROFOBIE, teama morbid de spatii inchice. In aceasti nevrozi fobicd angoasa pare de fiecare dat cand pacientul se afl Intr-un spatiu tnchis (automobi cabinet, sali de spectacole et.). El taeste ‘in acest caz o impresie de sufocare, care poate avea o mare intensitate. La originea acestel nevroze putem gsi, dincolo de amintirea unei puternice emotii incercate ‘demult, un sentiment inconsiient de culpa- bilitate legat de impulsii sexuale si de izolarea pe care o impune autoerotismul. ‘Tratamentul psihanalitic permite vinde- ccarea acestor tulburii CLEPTOMANIE, impulsieirezis. tibilé de a fura fara necesitate. Aceasti afectiune, destul de rari, se {ntdlneste mai ales ta femei, la fetisisti i la indivizit cu deficiente imtelectuale, Cleptomanul regret imediat actul stu, ‘clci moralitatea sa este intact, > FURT, CLIMAT, ambianti intelectuala gt moralii care domneste intr-un grup, Sccurtatea afectv3 banele rela umane fac si crease eficienta, pe cand sent rmentele de frustrare side insecurtate o diminueaz. Numerosi copii cu wezultate slabe la invltturdtriese fte-un elimat psihologic deteriorat (neingelegeriintre pring, osiitatea Tnvatitorulu, batjocura din partea colegio) fn uzine, ea urmare a studierii muncitoruui, independent de orice context, se acordi un tot mai mare interes vie sale psiholosice, grilor sale, sentimentelor sale de om fn relat semenii, ceca ce are dreptefecteresterea productivitii CLIVAS ~ KLEIN (MeLanie) CLONIE cau CLONUS. Repetarca ‘spasmodic’, tn balbdiala, a uneisilabe sau 2 unui cuvant. fn neurologie, termenul ‘clonus desemneazi contractile repetate $i involuntare sle unui muschi sau grup ‘muscular. > EPLEPSIE. COARCTAT, retractat. ‘Acest termen, introdus de H. Rorschach’, ‘caracterizeazi un tip de individ care nu ‘manifest, la testarea sa, nici un caractor cextratensiv’ sau introversiv*. Este vorba fn ‘acest caz, adesea, de persoane seci,,s8race cu cubul" sau inhibate, deprimate COCAINA, substantia toxic ex- trasi din frunzele arbustului coca (Erytroxylon Coca). Perwvienii mestec frunzele de coca pentru a-si amigi foamea i a-si spori rezistenfafizic8, Cocaina, pudra de culoare abi, cre se prizeazi sau care se dilueazit tn apd inainte de a i injectatl, ereeszi 0 cexcitatieintelectralt agreabil. fn Franja, in pofida prefului ridicat (1000 de franci gramul, in 1988), acest ddrog” redevine Ia modi: 36 de persoane interpelate in 1975, 505 in 1987. Con- ymul regulat de cocaind determin talbu- halucinatori (viziuni animate) i sen- dea fi devorat de parazii incvibatt ‘in piele. Cocaina genereazi o putemnici ‘depenidont’ psibict, Tratamentul acestei redutabile toxicomanii nu se poate face CARACTEROLOGIE. COMANDA, mod dea conduce. Nu exist o form’ unic& de comand, ct ‘© multitudine de tipuri,fceare tip vaiind potrivit caractersticilor proprii grupului. © bund comands asigurd o performants colectivi superioar i face 8% progreseze ‘grupul in directia scopalui fixat; ea este sursi de satisfactie pentru membrii gru- pului gi le intizeste coeziunea. Comanda auioritard permite si se ating o mare cficacitate, dar produce insatisfacii care ‘Yatimii moral grupului. Comands demo- cratic’ ereear un climat mai bun si le permite minorititilor si adue3 0 contri« buie care ar risa si fie pierdutfnr-o alt amibiangi. -» AUTORITATE; LIDER. COMISIE DEPARTAMENTALA DE EDUCATIE SPECIALA (C.D.E.S.), instant ereata in flecare depar- tament francez, ca urmare a legii din 30 junie 1975, in favoarea per- soanelor handicapate, aplicabila le copii gi adolescent. C.D.ES. se poste pronunta in ceea ce priveste orientarea’ tururor copiilor $i adoiescentilor handicapati, de la naytere yi pnd Ia intrarea lor in viggaactiva, cel mult pin la varstade 20 de ani Rolul su este de & promova diversele actiuni necesare Peniru ale dahandicapajlor cea mai bun ‘educatie posibild. Ea este chemati si se ronunfe, in caz de necesitate, asupra orientSsii lor spre structuri adecvate,cit Si asupra atribuirii pentru familia unui Sjutor financiar. Nu fi dau avizul in privinta plas fn stabilimente de primi 1 adulfilor, cum sunt centrele de ajuto- fare prin mune&" sau atelierele protejate" ‘Sarcina care revine acestei comisii find Foarte vastl, i-a fost dati posibilitatea de a-sidelega anumite competente citre ‘comisille de circumscriptie de dovi cate grit: acelea care au competente in pri ‘inta copiilor din invayimintal preycolar sielementar (C.CP-E.) si aodlea care cunose Cazurileelevilor in invaimdntul secundar (CCSD), In aceste dou comisit se izisesc cadre didactice, psihologi, medici, educator, reprezentant ai asociatilor de paring COMISIE TEHNICA DE ORIEN- ‘TARE SI DE RECLASARE PROFE- SIONALA (Co.T.O.Re.P,), instanta creat in flecere departament fran- cez, ca urmare a legii din 30 iunte 1975, in favoarea persoanclor han- dicapate, aplicabila la adulfi. CoT.OREP. se pronunti indeosebi supra orient subiectului handicapat fe spre oprofesiecompatibil cu aptitulinile sale, fie spre un stagiu de readapiare, fle spre un atelier protejat" sau tn cenint de jute prin manct (C.A). fi revine de ssemenea sarcina de a aprecia dacf starea persoanei respective jusificd atribuirea slocaiei pentru adult handicapat COMITIALITATE. Sinonimul epi- lepsiei. COMPENSARE, actiune de contra- balansare a unei deficiente. ‘Acest proces psihologic, adesea incon- Stient, consti in a compensa un deficit ‘COMPETITIE ‘sau © infirmizate, reale sau presupuse, printr-un comportament secundar, uncort ‘ine adaptat I realitate. Potrivitteoriei lui ‘A. Adler, Napoleon Bonaparte ar fi etutat igloria spre a face uitatd statura su mict. Mai aproape de zilele noastre, Wilma Rudolph, supranumiti ,Gazela neagra,a ‘devenit campioan’ olimpick (1960), la probele de alergare pe 100 m si 200 m, ‘dupa ce gi-a invins o poliomieliti care 0 doborise. Dar compensarea se poste exer~ cite gi pe plan imaginar, cum fac nevroticit sav deliranii, care tiesc tn gid ispravi {abuloase sau se Inchipuie personaje extra ordinare, spre a-s1 masca eyecul in viata social. -* VOINTA. COMPETITIE, aspiratic simultand ‘a mai multor indivizi la acelasi statut, la acelagi titly. Competita fi stimuleazi pe cei mai buni, dar fi inhib& pe unii indivizi care, decat si se expuni riscului de » pierde, preferi stimu participe si se interiorizeaz Dupii R. May, competitia ar fi una din cauzele majore ale unei nevroze culturale care face din fiinfele umane fie persoane supuse si conformiste, fie niste revoltai Pe de alti parte, M. Sherif, experimenting ‘pe doutt grupuri de scolari angajai timp de ‘mai multe zile in jocuri competitive, @ observat aparitia rapid a unor conduite ostile si agresive, pe care nu le-au putut potoli nici mesele luate impreund, nici participares la programe de divertismen. ‘Competitiaeste un fapt cultural care nu se siseste in toate societitile; ea ar fi inexis- {ent la triburile Hopi, la tiburile Arapesh sin Nova Guinee, la indienii Zati din New Mexico, nCOMPLEX COMPLEX, ansamblu de tendinte inconstiente care determina ati- tudinile unui individ, comporta- mentul sau, visele sale etc. Pentru multe persoane confinutul acestui ‘concept rimane destul de vag. Unii cred ‘ch este vorba de un conflict” interior care ‘opune constinja moral impulsilor sexuale si agresive, ali cred ci ewe cauzat de un ‘oc puternic, de naturi sexual’. Aproape toatl Jumea crede ci este un fenomen ‘morbitl. Nici vorba de asa ceva. In termi- nologia psihanalitici este vorba de o com- binatie de trisimuri personale, de dorinte, cemofi, sentimente, de atiudini afective contradictori, practic fntetdeauna incon- stiente, totul organizat fnir-un ansamblu indisolubil, ficind parte integranti din personalitate, ‘Complexele se formeazi in primi ani de via. La baza lor se gisestefntotdeauna ‘cuplul dragoste-uei. Ele nu sunt pato- logice, dar pot si devina patologice ca ‘urmare a modificdrilor pe care le suferd sau a hipertroflor secundare. Cand ele mu se rezolva fn mod normal, antreneazi tul- ‘buriricaracteriale la copil si se prelungese prin dezordini nervoase la adult. Fiecare ‘eveniment important din viaga uni copil este susceptibil de declansarea formfrii ‘unui complex. Nasterea unui mezin intr-0 familie, de exemiplu, determini o serie de ‘modificiri in atitudinilefiecruia din mem- brii acesteia, Prin forta lucrurilor, mama, acaparati de Ingrijrile pe care trebuie si Te dea noului-niscut, nu se mai poate con- ‘cra inIntregime primului-niscut. Acesta, simfindu-se frustat, devine gelos si agre- siv laadresa mezinului si wea ca si mama ste Lase in pire. Animat de sentimente contradictorii, de dragoste gi de uri, de dorinta de reconciliere si de agresiune, el nm ‘ese angoasat. Uneori regreseazd, mu mai rea si meargi la gridinit, isi procun sasfactii autoerotice, retncepe si. se cexprime ca un bebelus sisi fac pipi pe el Este pentna dansul oexperientidureroasd, traumatizant, cae fi determina condita siformarea unui ,complex de inruziune’* G. Lacan). continuare, tol poate rina fn normal, dar in psiismul siu rimdne @ umn susceptibll de afi reactivate noi cexperiente ct de eat similare. El devine sensibil la redreptate,revolat,autortar sax docl, eoist sau altruist, dup& tem= Perament si educafie. Caracteral siu se formeazi fn functe de stwaya fustranth, ersonaltatea se organizeaci i integreal ‘motivatiile si conduitele complexvale. Protestul inconstient impotriva prezentei atrusulu se poate tanspune, ulterior fn omeniul socal, manifestind-e, de exem= pla, prin incompatbiltatea de ispozitie u atumite persoane sesimyite ca tivale, = Casrmare; COMPLEXUL LUI OEDIP; Inrerionrrare; INTARCARE COMPLEX DE INFERIORITATE, sentiment de insuficienta. ‘Complex de inferortate a fost studiat weosebi de etre A. Adler, care a pus la baza teoriel sale psihologice. Acest complex apare in copilitie, atunci ctnd subiectl ia cunostinti de slabiciunea sa Inet din primi shi ani de viatl CoMPENSARE. COMPLEXUL CASTRARI, teama nemotivata de a-gi pierde integri- tatea corporala. In realitate este vorba mai putin de nente referitoare Ia corpul omenese ‘a atare ct de mn sistem de emoti in raport Comiste TEHNICA DE ORIENTARE 51 DE RECLASANE PHOFE~ SSIONALA, CREATIVITATE, dispozitic de a crea care existi in stare potentiala la orice individ gi Ia toate varstele. Strict dependents de mediul socio- ‘cultural seast tending natural necesiea conditi favorable pentru a se exprima. ‘Teama de deviere si conformismul sunt calea creatvititi, Pentru 2 beraimaginaia de lestuile sale, psihologit au pusla punct tehnci de dseutie tn grup Ineare consemnul este exprimarea tuturor idellor, chiar sia celor mai bizare. Fiecare Participant rivalizand in planul ingenio- itt, rd teama de afi eitcat, preble- mele cele mai difcile fi eisete pe neay- teptate solute. Aga se face e fizcienit de la National Accelerator Laboratory din Batavia nos, Statele Unite) au ajurs st foloseasci un dihoralb,echipat cu un ham si cu un pamatuf,pentr a cari interirul acceleratorului de particule (un tub de 500 m si cu diametrl de 15 em). CREDINTA, atitudine a unei per- soane fata de 0 idee sau fata de un ot fapt pe care le consideri inte. meiate. P. Janet fice distintie ite cedingele rajionale si experimental, pe de 0 partey 5i stedinfle personale si sentimentale, pe de alté parte, n cele din urmi elemental rafional intervenind prea putin sau delog. Cred et Dumnezeu exist are 0 cu total alts esenti decit-propozitia .Cred ef mine si in zlele urmitoare soarele va ricci. In primul eaz credinga mea are un fond religios, pe cand in cel de al doilea sma bazez pe observatia cotidiont i pe informatiastintfcd Puerea unei crediate variard de ta individ Ia individ, iar la aceeasi persoani vvaiazi de Io un moment Ia altu al exis tentei sale. Nu ratioamentul este acela care predominii in credinti, 51 tocmal faptul c& ea asculti de alte condi iraionale si afective,o face si reziste-eu fermltave reallui. Credinya Mdeplineye 6 functe ull. ,Omul — spun D. Krech si S. Crutchfield (1952) — apeleaza ls credinte pentru a face Fat unor situati problematice” CREIER, formatic nervoasi consti- tuita din emisterelecerebrale gi dint structurilecare le unesc. La om leziunile cerebrale sunt tntote ACTIVARE; LOCA LUZARI CEREBRALE; MEDIATOR; NEURON; SINAPSA. CRESTERE, proces dinamic de dezvoltare. Cresterea, care incepe o dati cu fecun- area, este 0 impulsie care caracterizeaz’ organismul viu. Organizare progresivi 4 fesuturilor, a organelor si a compor- tamentului, ea se bazeazi in esenti pe ‘maturizare, dar depinde gi de influentele mediului (care favorizeazi sau intdrzie - cirile si de suferintele lor. fn ochii I crima este un act justiir, A doua eategorie de crime sunt fapte lunor indivizi care nu sunt nici nevrotict, nici nebuni, dar care prin actiunea lor ‘au optat pentru izolarea de societate. Sea Cconstituit © now stiingl, criminologia’ care grupeazi specialist din diverse disci pline (biologi, sociologi,medici, psihologi, jurist), care cauei si stadieze criminalul sist inteleaga. CRIMINOLOGIE, gtiinta care stu- diaré cauzele comportamentului antleocial al fiintel umane ¢icauti si-lremedieze. ‘Aptiruti in secolul al XVIII-lea, dato- ‘iti lucrrilor lui J.C. Lavater si F.J, Gall, ctiminologia s-a dezvoliat mai ales ince= ppand din secolul al XIX-lea. Conform coli respective, accentul este pus end pe nomalile fizice gi mentale lez ilustrat DEVIATIE STANDARD. ‘Curbs tu Gauss: reprezentare normal a efectivear In funcie de note CVARTILARE, ctalonare care divi. zeaza o distributie in patru parti cal. Prima evant este valoarea variable care face ca 25 6 din observa sii fe inferioare. A doua eval este mediana, Distanga dinte prima sia tea cvaril se numeste cca intrevatilar®, > OCIVA Lui GALTON. CVERULENTA, reactie revendi- ccativa 1 agresiva a persoanclor ‘care se cred frustrate. : e obicei acestia sunt paranoic, veri i-perscetori®, care $e ruincazd in procese $i uneori merg pan la pentru a rizbuns o pretins injus- tte. Se spune despre un everulent eX este spiocesoman”evacandi-se ase propen- Siunea sa pentu intentarea de procese. D DEBILITATE MINTALA ~ Deri- CIENTA INTELECTUALA, DECILAS, aivizarea unut ansamblu statistic, reprezentetiv pentru 0 populatic determinaté, in zece clase cu efectiv egal. ‘Aceastl etalonare’, care se bazeszi pe principiulogivei lui Galt’, permite situ- area unui individ fn raport eu populatia caweia fl apartine. Decilgul nu este 0 misuri ci un elsament, acd, de exerpl, aministrim un test psihomettc la suth de seolari de aceeasi vsti, pe care fi clasim tn ordinea crescindi a. notelor Primite, se obtine o curb care are apro- imatv aparenfa unui S culat saa une semilogive, cu un palier care reprezintt sua cea mai feevent ints. Disizarea cfectivulut in zece parti egale furmizeaz’ clasele (interdecilele")clrora le putem stabil vaorle limit corespuncztoae, ind Suficient se itm pe ordonat. A cincea deci corespunce median. La extremitii sc siteaza elev cei mal sabi gi ext mai bine dott. In temninologia france, prima decid este ee superioar: in terminologia anglo-saxoni inves. DECIZIE, alegeredintre mai multe posibilitati. Decizia succede, in general, unei deli- beri. Copilul, cate trieste mai ales in prezent, este incapabil si delibereze multi ‘reme, si-si imagineze clar viitorul; el se decide prin impulsie. Uni adult lipsiti de ‘uaturitate, se comport in aces fel. Alii, ‘dimpotrivd, se aratl incapabili de a alege Decizile luate in grup sunt, in general, mai fudezneye decat acelesluate lnk vidusl DECROLY (Ovide), medic si psiho- Jog belgian (Renaix, Belgia, 1871 ~ Ucele, 1982). Decroly ar vrea si fact din scoali prelungirea mediului natural al copilului, tun loe In care se studiaz concret reali tatea, in care pedagogia se organizeazi in jurul trebuinjelor esentiale 5 interesclor Fiecdruia: hrinirea, protectia impotriva intemperiilor, apSrarea impotriva perico- Ielor extericare, activitate utili si recreere. Baza tuturor acestor exercti find obser- vatia, Invagatorul trebuie s-1 punt pe scolar In contact direct cu lumea fiintelor silucrurilor care fl inconjoard. Copilul tupbuie si lucreze folosind documentele 1DEDIFERENTIERE adunate de el insusi. Vocabularul nu este format din cuvinte goale, ci din termeni plini de experienfele trite. Citiul, scrisul, ccalculul care se reporteazi la acest voca- bular nu mai sunt exerciii fastidioase, ci lucriti vi, legate de viata copilului. Petru 4 se exprima, el nu dispune mumai de limbajul seris au vorbit, ci gi de desen, de modelaj, de dans, de cdntec si de jocul dramatic. Metodele pedagogice ale lui Decroly (jocuri educative, metoda global, centrele de interes} s-au bucurat de o mare atentie din partea educatorilor occidental, DEDIFERENTIERE, evolutie a unul proces care merge de la complexla ‘mai simplu. {in domeniul psihologiculi acest moca- nism este legat de regresiume, manifes- tandu-se printr-o diminuare a bogitiei activititilor unui individ, care devin mai putin specifice. In patologia nervoasi, ca lurmare a cercetirilor lui .H. Jackson, prin acest termen se desemneazi procestl de dezintegrare a funetilor superioare obser- vate in exzl leziunilorcerebrale. Jackson concepe sistemul nervos central ca pe 0 structur’ ierathizati care cuprinde mai multe grade, fiecare controlind nivelul care fi este inferior. Dezintegrarea unci functii superioare are deci ca efect desci- tusareafinctieiimediat subiscente.fne-o perspectivi apropiatl, H. Ey (1900-1977) a dezvolat oteorie organodiamicta psi- hate, In care boala mintala este cossi- derati .o forma de regresiune sau de o- pare a vietii psihice, determinatd de 0 tulburarea substrata sia organic" (1951, ‘Aceastl leziune nervoasi are ca efect descatusarea ,confictelor si pulsiunilor ariaice sau incongtiente* 92 DEFICIENT, subiect care prezint& oinsuficienté mental, motrice sau senzoriala. ‘Educatia copiilor deficienti intelectual sau orbi, surdomuti,infirmi moter, inca pabili si urmeze clasele normale, se face in institu sp re, care dispun de tehrnici si de material pedagogic adaptat acestor cazuri. fn majoritatea orayelor franceze existi clase de integrare scolar (CLLS), incluse in scolile primare si tn instiutele medico-pedagogice’, dar mumsrul lor este insuficient. -> HANDICAPAT; INVA TAMANT SPECINL. DEFICIENTA INTELECTUALA, insuficienta sau intirziere in dex. pollecenisligentats Deficien{a intelectuslt. determin 0 incapacitate social care, in cazurle cele mai grave, poste justfica insiurea une tutele. Ca urmate a defctului de intel gen intreiseul intl este inadapat Ia socitate, Lipst de discemimnt, nav gi Infuenfabil, else dovedesteuneor inca abil de asi stisface tebuinfle side a aves grijf de dinsul. in acest cxz este teeter fie placa Tea tabi potrivit stiri se. Depistaea deicientilor pe plan inte= lectal nu este chiar att de usoar’ pe cit sarputea cred, Unit indivizi doc, bine eduati, care posed o excelent: memorie sto mare fuenté verbal, au cunostinte fenerale Intinse care pot st indi in eroare. La cealaltt extrema, persoane teme, sete, imide, au un bun nivel inte lectual, deg ear putea erede contrat Psihologitutlizeszt metoda testelor pentri& aprecianivelul de intligeng at persoanelorexaminate Pentru specialist doficienta intelectual se poate defini statistic, prin referire la media popalatiei generale: un intrziat mintal se situeazit fn acea arie a curbei care cuprinde 2.2% indivizi inferiori din populatia totals, coetficientul de inteligent’ al dficientulut intelectual este egal sau inferior lui 68 pe scaralul Wechsler. fnretacul mintal nu suferd de nici o boal deosebiti: este pur si simplu um individ care nu reugeste si se ipteze in mod armonios grupulai sia social din cauza insuficienfei sale inte- lecudle.—+ ARIEATIE; DEVIATIE STANDARD. DEFULARE, actiunede aducere in constiinta a ideilor si tendintelor refulate Exteriorizarea conflictelor interioare poate surveni accidental (cu ocazia liba- {illoralcoolice, de exempli), dar ea este ‘general provocatl prin tehnici psihotera- peutice, cum sunt narcoanaliza, psihana- liza sau psihodrama. Datoriti acestor ‘metode, subiectul este determinat si vad lar cauzele tulburisilor sale gi st le critice. Drept urmare, el fi poate rezolva tensiunile reprimand in mod voluntar tendingele pe care le socoate inacceptabile (epresiune") saa, dimpotrv, accep:andu- le $i integrdndu-le in viaja sa congtient3. > ABREACT. DEGENERESCENTA, degradare progresiva a personalitatii, care se accentueaza din generatie in generatie. Introdus fn literatura psihiatrick de tre A. Morel (1857) si popularizat de V. Magnan (1890), acest concept pun accentul pe predispozitia ereditard la boli mintale. Dupi 0 vogi abuzivi — se vorbea de degenerescenti cind fata nu DELINCVENTA, avea teisituri regulate, dingii nu erau bine plantati, urechile diforme etc. —, acest termen a cizut in desuetudine. Cu toate avestea, ideea unei constitutii morbide persist si di loc la cercetri supra ere~ titi psihezelor, nevrozelor siarieratii, DELAY (Joan), medic ¢1 psihofizio- Jog francez (Bayonne, 1907 ~ Paris, 1987). ‘Agregat de medicind la 31 de ani, doctor fn litere la 35 de ani, devine ta 39 de ani profesor titular la catedra de boli ‘intale si ale encefalalui la Universitatea din Paris, cated pe care © ocup& pnd fn 1970. A fost si director al Institutului de psihologie de la Sorbona (1951-1970). ‘Aeexercitato mare influent asupra psiho- lgii si psihiatriei contemporane datorit lucririlor sale asuprasimfului tactil (Astereognozile si seasibiicifile cerebrale, 1934), memoriet (Disolutiile memorici, 1942; Maladiile memoriei, 1943), emo- fillor, mecanismelor fiziologice si biolo- ice ale electragacului, psihofirmacologie’ (@eoguri halucinogene tranchilizante etc), dereglirilor de dispozitie (Les déregle- ‘ments de Thumeur, 1947). Opera sa lite- rank este siea important: tei culegeri de ruvele gi mai ales scudiul Tirerefea lui ‘André Gide (1957). A fost ales membru fl Academici de Medicin’ (1955), apoi embru al Academiei Franceze (1959). DELINGVENTA, totalitatea infrac- tiunilor in raport cu legile socie- tani. Fiecare societate are criminali si al ‘ciror numa este sensibil stabil de aun an Ja altul (in Franta procentajul mediv se situeazi in jur de 6%e). Dar pe fondul nor bruste misciri sociale (exod rural,DEUIR dezvoltarea rapid a industrie) si mai sles ‘in perioadele tulburi (recesiune econo- mica, revolutie, rizbot si perioade post- belice) criminalittea creste considersbil (ain 1968 1m 1981 criminalitatea global fn Frante s-a evadrupat. Delineventii se recruteaz’ indeosebi dintre biebati (85%), dintre cei lipsiti de calificare profesional’, crescuti fn familii disociate (75% dintre ucigasi si 85% dintre hoti). In ceea ce priveste cauzele deline- ‘ventei juvenile (31 000 de delineventi in ‘Franga in 1988), sunt de mentionat factorii psihosociali(alcoolismul pirintilor, dis- cordii conjugale, somaj, siricie, caren de autoritate educativ’, mizeria afectivis a copiilor), la care se adaugh deficienta intelectual i eulburirile de earacter (80% inte delineveniijavenili sunt arierati sau acuzi tulburdri de caracter). -> CriNA; PERVERSIUNE. DELIR, dezordine a gandirii care face ca fapte imaginare si fie luate drept fapte reale, ‘Aceasti stare psihicl, mai mult sau mai putin durabil’, se intilneste in maladiile mintale, dar gi intoxicatii(alcoolism, toxicomanie...) i chiar in cazul febrei ridicate, Uneori delirul devine cronic. Instalarea sa perma- enti denotd o tulburare grav’ a perso- halititi si modifici profund raporturile bolnavului cu anturajul siv. Delirurile cronice (deliruri paranoice, psluoze halucl- natorii cronice, deliruri fantastice) ocup’ ‘un Joc important fa patologia mentald a adultului, din cauza varietiit si impor- tantei lor. Manifestirile, mecanismele constitutive si evoluta lor sunt extrem de variable. In secolul al XIX-ea, V. Magnan propus 0 descriere evolutva a delrrilon, isting pat faze succesive: nelnistea, ideile de persecute, ideile de grandoare si ddementa’, dar ulterior s-a observat ci aceasti chemi mu se poate aplica a toate canwile, Actuaimente interes se ndeapt supra studvivt fundamental al perso- nati. Int-adevir, este imposibil de Aliscit delinu de biografiabotnavalu, de afectvitatea Iu i de experientele tii Potivt concept’ psihanaisilor delimit arfiexpresia unor sentient refulte, pe care personalittea consent bolnavulu nu le poate accepts, Acesia rede iv din exterior ceca ce de fapt fi apatine (sunt pus s8 zie Iueruri obscene, vor si ‘mi fmpingds8 comit ace imorale” ete). Deli paranoic ar aveaaceeas cin ees urs devine el mi ure". Din aves! moment, deseca! de orice eulpa- biltte, bolnavul ii exprima tn mod liber agresivitatea spate merge pint ls omor. Starea delrie ma implic existent ‘nei deficienge intelectual. Uniitotnavi av ointeligenttremareabilt. Ei pot con- ‘inva aetvitate normal, atta timp cat nu se abordeazi capitol special al deli- ruluilor, muse deosebese de persoancle normale, Temele delrane sunt nenumd- rate; prsecuti, frustrare, culpabiitate, agrandoare, posesiune ete, Unele s aso: ciazd cu imagini att de vii incat devin detrei halinstori Ein dliur impli Lasite de una sau mai multe persoane, Famili fntegi pot fi prinse tn refele delice, fiecareadhicnd un now argiment suplimentar care intieste convingerea rmembrilor gropului. > HaLuciNaTi PARANOIA; SOHZOFRENE. DELIRIUM TREMENS, delir al- colic acut sau delir tremuritor. Este vorba de un episod acut al aleoolis- rmului eronie, care poate 8X apart in mod exceptional, in urma cresterii dozelor de alcool, dar care survine in mod regulat ‘dup o ,nfircare brutal a alcoolicului (lasficarea american’ a tulburrilormin- tale identified delirium tremens cu ,sindro- ‘mul de infireare alcoolic’* [D.S.M.TILR, 1989), Bolnavul, scildat in sudori rei rind din tot compul, se vede Mconjurat de animale scrbosse (broaste-rlioase, sobo- Lani, serpi, plianjeni..), in fata cirora se zbate si incearvd si fugi. Daci mu este tratatde urgent, poate mari fntr-un acces convulsiv. In general, datoritd psihotro- pelor, in 2-3 zile se revine la calm, DEMENTA, istovire psihics, glo- bald si progresiva, datorata unei afectiuni organice a creierulus. Dementa se caracterizeaz in esent, print deterirare mental. Toate fun sunt atinse. CAmpul eonstinfei se mgus- teazi atentia devine deficitar, memoria este alterat, judecata este perturbatl (un subiec fur ua fn ariaza mare ‘un butol de vin, i rostogoleste pnt acasi, ba inc se i fceajuat de doi agen de polife) ete. Dementa nu este tousi asimilabilt aieratiei mentale". Aceasta este 0 sto- pare a dezvoltiriiintelectusle, pe cind demenja este o degrada a viii mentale Dementul — spunea J. E. Esquiol — este in bogat Sfricit, pe cfd idiot a fost otdeauna sire Simulten cu intligena, afectivitatea, dispozitia este atin simul Valorilor morale, ceea ce explict arumite elite (cum este furtl din galantare sau tenatle Ta pudoare) si comportamentele DEPENDENTA, puerile: colectionism, fabulatie, labilitate afectivi, impulsivitate etc. Sindromul ‘demential este 0 manifestae a leziunilor cerebrale, Unele leziuni sunt vizibile cu ochiul liber la autopse si au o localizare relativ ca sceea a tumorilor;altele sunt fuze, ean anerioselerort Unele forme de dements sure curable fntr-adevir, se poate objine o regresiune ‘important’ a tulburitilor prin suprimarea cauzei lor (umoare,hidrocefalie,infeotie siflitic8), Dar dementele degenerative (cone si presenile), dementa aneriopaicd sialte demente eu o etiologie divers sunt incurable. In Frantain 1986, se estima la 300 000 numirul persoanelor atinse de ddementi sever. fn Statele Unite, dupa AS. Schneck (1987), numarul acestora ssarridica a 2,5 milicane. Majoritateabol- navilor sunt th varstt de peste 60 de ani = BORLA Wi ALZHEMER. DEPENDENTA, stare a unei per- soane care este sapusi unei inte sau unui lucru, Poate exista dependent fet de un produs toxic, de care se face uz pentru procurarea placerii sau pentru disiparea tunel indispoz Se disting dous feluri de dependent’: 1) dependenta fizied, care esie 0 stare ‘alaptativa ce are drept consecing apatitia de tulburiti fiziotogice si. psihotogice intense atunel cand luarea drogulul este suspendati (,starea de lips"); 2) depen- denta psihicd, a c&rei caracteristic8 este dorinta imperioas de repetare a con- sumului pradusului toxic. fn lips acestuia, subiectul prezinti 0 stare depresiva anxious.DEPLASARE DEPLASARE, mecaniam patho- logic prin care o garja afectiva {emotie, pulsiune) este transferata dela obiectul siu veritabil catreun clement de substitutie. Etologii au descrs pe larg activititile de substitute Ia animale. © pisiruict, de exemplu, micus troglodit, pus fn fata tne oplinzi, exasperaté cd nu-si poate infrange tival, se apucd si ciocneasc® cu pli ul ramurd de copac. $i la om deplaserea este un fapt de observatie curent: un att de familie, mustrulit de seful su, la intoar- cerca acasii se va lua de sotia sa sau de copil. In toate eazurile, deplasaren (4a activitatea substitutiva) permite reducerea tensiunii. S. Freud a aritat cum este pust Ja Iucru deplasarea in elaborara viselor, spre a face $i esueze cenzura. Acest meca- nism, unl dintre procesele fundamentale ale function aparatulu psi seste in simptomele nevrotice si {n toate formatiunile inconstentului DEPRESIE, stare morbida, mai ‘mult sau mal putin durebita, carac- terizata indeosebi de tristete side © scidere a tonusului si energie!. ‘Anxios. dezgusat,descusjat subiectl deprimat este incapabil si inrunte cea mai mick dfcultace, find de asemenea lipsit de orice iniiativi. Bl suferé din easza neputingl sate i are impresia ef Facul- tile sl intclectiale mai aes tena st ‘memoria, sunt degradate, Sentiment! de inferioreate care elt desc i sporeste simai mult melancota In afari de depresiie constitjionse, relat pin numeroase se disting depres reactionafe in Tae dificutior. viet (conflict! eu un superior ierarhic, cu soul/soata,cu copii; pierdewea une inte dragi, unui lo de munct; exil singuri- tatecte.). Surmenajul, un regim alimentae prea sever, micsorarea zilei (Rosenthal, 1985) pot determina de asemeneao depre= supe nervous, Pouivit datelor Organizaieh Motiale a Sanit (O.M..), 3-10% ain populatia mondialé a prezentatalburi depresive. In Fran, potrivit unui sondal fa Tastitutlui francer. de opinie public | (LF.O.P.), realizat in 1987, ar exista 6-7 nilioane de persoane afectate de acest sindrom, Cele mai afectate sunt femelle riitate din clasa muncitoare (60%) $1 periounele care au un nivel de instruire superior (cadre didactic, personal adi nistrati, sefi de tntreprindere), de vlesta maturd (Intre 45 si 54 de ani). Depresia exist sila copil. Ea se mani- fest, m general, print-o dereglare de cispozite (plictiseala, dezinteres, indi= ferent) si tlburiri de comportament Ginsabilitate, agresivitate, oporitie, se dere a randamentului scolar, bulimic sa ‘anorexie, uncer enureze) Una dineauzele Acestortulburiri este necazul sufert de rin (dare afar din sevciu, bos ete) Se umeye depresiune’ nace (R Spitz) ansamblul de dezondini frie si psitice care se instaleazi progresiv Ia copilul mie separat de mama sa dup ce 4 atut cu ea orelatie sasfcdtoare de cel putin sase luni dup nastere, La inceput Iofturos si plangicios, copitul sfageste pi arefuza orice contact ua, Doartne prost, nu mai progreseaz3 in dezvoltarea psilomotorc si pierde din greutte; dupa {rei lun fata copitulutimpieteste mtr-o expresie de tse, privrea fi este goal, ‘nu mai pling: si cade intr-o stare lear gic. Dack separaia aectivi nu wece de 5-4 lund, ecese eulburdt pot 58 dapar Dincolo de acest termen, pronosticul rinine sumbru, > CARENTX AFECTIVA; Hoserrauis, DEPRINDERE, dispozitie relativ stabil generata de un exercitiu prelungit. Exist deprinderi motorii, cognitive, sociale etc. formate prin repetarea regulatit 1 unui eveniment. Repetarea nu este ins singura condiie a deprinderii. Pentru ca aceasta &X se formeze este necesir ca organismul si fie preg’tt, s8 fie matur spre 2 0 recepts: un copil nu poate invlta si meargd sau s& serie dacti nu a atins nivel de maturizare’. Functia deprinderii este economicd: ea libereazi spiritul de actele care pot fi automatizate (mersul, conducerea unui Deprinderea prezint’ totusi per rll fiinfa umani, de a o fixa in reteaua automatismelor, de a-i sleroza spiitul afectivitatea, DESEN, ansamblu de linii gicon- ‘tururi ale unei figuri. in psihologe, ermenuldesen depiseste simpla imagine in creion sav in penis, Tnsemndnd gi desen scuarla, Pihologi tilizeaz desenal mai ales i studierea copitor,folosindu-l ca test de dezvoltere mental. a mijloc de descifrare a caracterului si afectiviati. Desenulevolueazi o dati cu dezvaltares psihologie8. La2-3 ani copitul nu poate det mizgilis mai trziv el inceae si respecte un mode, iar la 5-6 ani tie si sdeseneze™. Pan la vrta de 6 ati, tot ‘opi orcare af origina for etnicl sau socioculturald, deseneazi in acelayi fel. CCerindu-te si deseneze in ,om,psiho Joaga american F.Goodenough’ a sabi ‘un bun test de inteligent, simply nen ‘itor, care permite si se controleze et suring nivelul intelectal al copilo. in culori, inclusiv DETERIORARE MENTALA Exist gi alte desene-test, destinate acelo- nisi scopuri, constand in reproducerea de sforme geometrice Rey, Benton. Pentru studierea caracterului copiilor se ulilizeaz’ desewul liber sau cu tema. In ‘acest caz se tine seama atat de aspectul formal al desenelor (amplasarea pe supra~ fata hartiei, grosimea liniilor. alegerea culorilor), cat si de continutul acestora, care dezvaluie universul copilulsi, tririle sale, fie direct, fie intr-o forma simbolicd. Pedopsihanalistii se servesc de desene pentru a fnfelege dramele infantile gi pentru a-Si ajuta tinerii pacienti si le epigeasc’ DETECTOR DE MINCIUNI, apa- rataj complex bazat pe asocierea de cavinte gi pe efectele fiziologice ale emotiilor. {n mod obisnuit, rispunsul emotional la ‘osituatie datl se inscreste de modificarea ritmului cardiac si respirator, de dimi nuarea rezistentei electrice a pielii si de ‘variaii determinate sle undelor electrice ale creierului. Utilizindu-se simultan un Psihogalvanometru pentru rispunsurile electrodermale’, un pneumograf pentru ‘misurarea ritmului respirator si un sfig ‘mograf pentru misurerea pulsulai gia pre- siuni arteriale, se obtin diferte inegistriri _grafice dupi care este posibil si se stabi leased dact subiectul examinat prezint reactii emogionale cand rspunde la anu- ‘mite intrebiri sau pronungi anumite cavinte. In pofida calititilor sale, detec torul de minciuni rimane un instrument foarte imperfect. DETERIORARE MENTALA, via- guire intelectual, care se poate 7DEVEREUX. datora fie procesului normal de imbatranire, fie unei boli mintale. La majoritatea fiinfelor umane curba ‘dezvoltiri inteligentei incepe si scad pe nesimgiic intre 25 si 30 de ani, pentru ca aceastl scidere si devinl tot mai percep- tibil o dati cu insintarea fn varsti, Lucrul cesta nu are nimic uimitor daci ne ‘indim ci dupa varsta de 30 de ani capa- noastre fizice (putere, rezistent) si senzoriale (viz, auz) scad gi ele rapid Deteriorarea mental nu este patologica ect din momentul fn care pierderea ficient intelectuale devine exageratd. Ea implict a mod obligatoriu un proces organic: randamentul unui individ poate fi ddiminuat Piri ca potengialul si intelecwual sii fie ans (lucrul acesta este deosebit de clar in in cazul depresiilor). Misurarea deterioririi mentale se bazeazii pe compararea rezultatelor obji- nnute la anumite teste. Unele, cum sunt probele de memorie sau de calcul mental, Indic’ nivelul actual al subjectului, iar altele (vocabular, cunostinte generale...) dovedese capacititile sale anterioare. Aceasti metod, niscutl dintr-o idee a lui H. Babcock, se bazeaz pe numeroase ‘constatiri experimentale. DEVEREUX (George), etnopsiholog american, originar din Romania (Lugoj, 1908 - Paris, 1985). Posesor al unei diplome din partea Institut de etnologie din Paris, va stoia ‘pe teren* populatile Hopis si Mohaves ‘America de Nori), Roros (Melanezia), pigmeii Karuamas’ (Noua Guinee) Mois Sedang (din sudul_Vietnamului) Intorcindu-se in Statele Unite, obfine doctoral nfiloscfie (1935), apoi diplcme {in psihanaliz8 (1952) si psihologie (1939) {n 1963 se stabileste in Franta, unde devi director de sudii asociat 1a Scoala stiine sociale, Devereux est, impreund H., Ellenberger, unul dintre fondato ‘eunepsihiatriel, Dine lucisile sale, cit Eseuri de etnopsihiatrie generali (197 Etnopsihiatrie complementarista (197; Psikoterapia unui indian din Plaine (1982); Istore si psthanaliza (1985), DEVIATIE STANDARD, i: ‘statistic referitor la dispersia: tatelor in jurul valorii centrale. Deviatia standard, numitd gi abatere abatere etalon sau abatere cvadrati ‘edie, se defineste ca ridiicing pitratt a varianfei (adici a medici aritmetice @ piltratelor abaterilor individuale in ra ‘cu media): Deviatia standard este reprezentata pe gard prin dstanta cave separd punctul de irflexiune alcurbel in copot de axa sa de sinettia Intro distributie normald, notele se repartizeazi simetric in jurul mediei, in aga fel incit cura obtinuts are infigarea unui clopot (clopotl iui Gauss). Din punet de ‘edere grafic, deviatia standard este dis- tana care separ punctul de inflexiune al curbei sub form de clopot de axa sa de simetre. Intre ~1 i+ deviatie standard, saul sigma (6), se cuprinde 68,2% din populaje; intr ~2 si +2 sigma se cuprinde 95.4% din populatie. Se poate co ci inte ~3 si +3 sigma este cuprisi ‘ntreaga populate. Majoritatea testelor moderne (scl Ini Wechsler de exempu) sunt etalonate pornindu-se de la aceastt valoare fundamental. Deficientaintelec- tual numitd ,debititate mintalt poate fi definitt cao deviatie negativl de cel putin 2 sigma Ma raport cu media, DEWEY (John), pstholog gi pedagog american (Burlington, Vermont, 1859 -New York, 1952). Profesor de filosoie si de psihologie la Universitatea din Chicago (1894), a creat © ,#coal-laboratoe, anexatl catedre sale, {in-carea experimentat tehnici educationale originale, In oc de climatul autoritartradi- tional, introdus aici angajamentul liber si democratia, Dascilul este un ghid, care PSIHOPATIE. DEZORIENTARE, riticice, per- plexitate. Fiinga umand se situeaz’ fnte-un mod implicit in timp sin spaiu. fn anumite afectiun confuzie mental, dement sin dom lui Korsakov), pierderea acest simg de erientare se dovedeste durabil Bolnavalneapabi i diferenieze pire spaiului su vital gis le restructureze inte-un ansamblu coerent, se ritceste fn locuri cunoseute, confunda trecutul cu prezentul, se crede acas la el pe cid exe Ja spital si chiar au izbuteste si pun ondine in propria sa schem corporal. DEZVOLTARE, serie de etape prin care trece flinta vie spre a-si atinge deplina realizare de sine. La om dezvoltarea nu se reduce la simpla crestere. Sub influenta conditiilor Fiziologice si socioafective, apar noi forme de functionare eare fl conduc pe sugarul supus prin:ipiului plicerit (imitat la simpla clutare a satisfaceritrebuingelor) la starea de adult conexat priscipiului realititi, Pro- agresiv, comportamentul se diferentiaz si Fiinta umand devine tot mai independent de contingentele exterioare. Sagarul 100 de exemplu, reactioneaza la durere prin agitetia intregului su corp, pe end ccopilul mai fn varsti se mulfumeste sii sustragl segmentul corpului afectat de excitafia neplicutt. Fiecare fling umani are un rtm de ‘restere care fi este propriy; remarcim aici ‘pusee rapide, stagntri,reculur, dar in mod practic niciodasi o dezvoltare lineard. Cy toate acestea, exist un anumit num de legi valabile pentru tof. S-a stabilit, de exemplu, ci dezvoltarea psihomotorie urmeaz’ 0 axi.,cap-picioare™ (numitl gi axa cefalo-cavdali), adic’ matutizarea sistemuluinervos se realizea7i in asa fel ‘neat copilul dobandeste mai int trolul capului, apoi al membrelor supe- rioare gi, la sfirpit, al cclor inferioare. Utilizarea baby-tests permite psihologilor sii slic dac dezvoltarea copiilor mici se face in mod normal. Conditiile eptime pentru ca aceasta si se deruleze in mod ‘armonios sunt: 0 bund igien’, 0 ambiant stabil gi plini de e8ldurd,ingrijsi marcate de afectiune. DIAGNOSTIC, conciuzic logici a0 serie de investigatii destinateinte- egerii comportamentulu unel per- soane, a functionaril unui grup sau asituatiei unel intreprinderi. Orice diagnostic se bazeazi pe tei mae principi: informatia trebuie 8X fie abun dent si varat ea trebuie sie raportatt la subiect, si fe privia In istoriciatea sa si in relatie cu mediul acestuia; interpre- tarea’ cea mai probabild va fi aceea care va explica maximum de fete grtie unit ‘minimum de ipoteze Diagnosticul psihologic este un act de primi importan, ntredtelconditioneaz tratamentul si evolutia ulterioard a subie tului. Bl cere din partea psihologului stipinirea perfect a tehnicilor, o mare cexperienti,o vasti culour si mult intuit. Munca de echipi inlocuieye din ce in ce ‘mai molt actu individual, Datoriti coope- rir, erorile de diagnostic sunt eliminate si nu mai vedem, de exemplu, copii care sufert de carenti afectiva considerat a fi arierati si niei tumori cerebrale rimase nedingnosticate Grupul de diagnostic este 0 echipi de persoane cu orizonturi diferite, care accept si triascl, timp de mai multe zle, experienfe comune, cu scopal de a inelege fenomenele care se produc in multimi restranse, DIDACTOGENIE, ansamblu de tulburiri psthologice sau pstho- somatice provocate la elevi de unele cadre didactice. ‘Nu rareori fnvititori se ara cel putin neindemfnatic cu elevi lor. Uni, deosebit de exigenti, maltiplick temele pentru casi, alti, surmenati sau excedaji de sarcing lor, e infurie, isi amening sau isi tumilese scolarii Procedand astfel, ei isi descarci tensiunea nervoasi, dar fi zdro- bese pe copii, care pot dezvolta o aver siune fat de socal’ si chiar fat de studit fn general, inchizdndu-se fn mutism sau ‘cufundindu-se in depresie DIFERENTIERE, trecerea de Ia general la particular, de la o con- ditie globalé sl omogend la altamai speciald i eterogena. Diferensierea caracterizear3 dezvoltarea ‘unui individ. O observ in toate dome~ nile. Acest proces este pus la lucru inci de la fecundare. La inceput toate celulele DIPSOMANIE reziltate din segmentarea oului_ sunt identice, Progresiv, ins ele capiti forme, structuri si functii noi (unele devin neu- tori, altele eelule senzoriale etc) La fel, ‘comportamentul copilului mic, Is inceput nediferentiat, se imbogiteste progresiv, ramificindu-se fn varietii distincte. Expre- siile sale emefionale, le inceputlimitate ta plicere si durere, devin mai precise, iar cconduita sa social devine mai selectiva, Cunoasterea procedeazi dupi acelagi principiu: Ia start posediim cateva idei generale asupra unei chestiuni, dar, pe misuri ce reflectim si achizitionaim ‘cunostinfe, acestea se lversificl tn nou specifice, DIGESTIV, in clasificarea tui €. Sigaud (1908), unul dintre cele patru tipurl morfologice esentiale, care se caracterizeazd printr-un abdomen voluminos si importante trebuine vegetative. Acest tip corespunde endomorfului* lui W. H. Sheldon si picnicului* 1ui E.Kretschmer. DIPSOMANIE, tendinta excesiva dea consuma biuturi alcoolizate, tendinté care se manifesta inter- mitent, uneori periodic. ‘Aceasti trebuinfi de nestipanit poate SETE. 101DISARNONIE, DISARMONIE, discordanta in dez- voltarea anumitor functii, dezvol- tare care nu serealizeazi in modul asteptat, sincron si armonios. (Crestrea fizid, intelectual i afectiva unui copil curoaste progrese, opti (Gixatie?) $i chiar reculuri (regresi"). In ddezvoliare intervin cel puta te factor: maturizarea, invitarea si motivatia. De ‘exemplu, un copilas normal, in varsti de 15 luni,al cru echipamentnervos. os0s si muscolareste sficient penta a merge, ru 0 va face dack nu doreste, daci mu a fost suficient de simulat in acest sens sau ‘daca faptul dea merge i se pre pericuos Exist In acelay fel, disarmoni privind Distaue, DISCALCULIE, perturbare in invi- tarea calcululuila copii care posed totugi o inteligenta normala. Aceasti tulburare insoteste destul de adesea dislexia’ si, ca gi aceasta, are la 102 bard dificultile de organizare spa (scolarul, de exemplu, na sie preabi unde si fnceapl si fact TIncurcdtura este ins trecdtoare, ea di rind in urma unei reeducfiri adee asociati. uneori cuun sprijin psihotes rapeutic, Discalculiile sunt numero Dupa J. Vogler (1988), la iesirea d scoal 25% dintre copii mu stip ‘impinirea (55% in cazal in care operat ‘cuprinde numere zecimale). Pe de alt parte, uni scolar esueazi in calcul pentn ‘cA nu fnfeleg enunturile proble vocabularul lor fiind insuficient, Ve ‘deci cn numai elevul este in cauzl ceazal discalculei cis eoala, La aul {ntdinesc tulburiri de calcul in stirile d degradare intelectual (asemenea tulbu pot fi unul din primele simptome dementei) sau ca urmare a unei leziuni a ccortexului cerebral, can afazie. Te OPERATORIE. DISFORIE, tulburare de dispozit ment general de insatisfactie. Subiectul pare dezamigit, dezabuzat ‘cutand uneori 0 excitatie artificial tn alcool sau drog si putind sfiryi_ prin sinucidere, Dificuleiile grafice care apar la copi ‘1 o inteligenti normal sunt adesea dato- rate unei contractii mulsculare exageratey legati de perturbiri de origine emovional. Scrisul se libicteaz in toate sensurile, mi) se amelioreazi si chiar dispare complet prin reeducare psihomotorie $i sgrafoterapie*, DISLALIE, tulburare de articulare verbal datorat malformatiilor sau {nor leziuni ale organelor peri- ferice ale fonatiel (limba, dinti, buze, valul palatin.. ‘Subiectul este in imposibilitatea de a pronunfa corect un cuvant sau un sunct Ucicrminat (elva spune fein Toe de .ce", ‘sort" in Toe de ,gorf“etc.). Corectarea ‘acestortulburri este positild prin reedu- ‘care condus’ de un specialist (ortofonist). > DISARTRE. DISLEXIE, tulburare privind inva- tare cititulal. ‘In mod obignuit, un copil de gase ani ‘invafi s& citeascl fil’ dificultate. Dar multi scolari, inteligenti (10%, dupa B. Hallgren) nu reugesc si o faca, Sanitogt a mince, neprezentand nici 0 deficient’ senzorial (miopie, surditate...) sau mo~ torie, io freevents regulat la clase nu reuese, in pofida eforturlor lor si ale Invatkorilor, sf citeasca firs potieneli: inverseaza silabele (caramad in loc de imarad, a corobt in loc de # cobor et.) si mutileaz& cuvintele gi frazele pnd la a le face de nerecunoscut. Deficient Iactit, deficienti la ortografie, ei se descurajeaz’, neglijeaza celelalte materii, devin elevi dezabuzati, dezgustati de eyecurile lor. Unii se revolt alti se depeim sau adopts © atinudine de nepisare. Prin consecinjele sale sociale gi psiho- logice, dislexia constituie © important problemi pedagogic’, pe care este necesar 8 o aprofundim. Cauzele acestei ,infir- mititi sociale" (J. Boutonier) sunt riu cunoscute. Dificultitile lateralizari, ale orientirit in spaiu (a sti unde este dreapta si unde este stinga, deasupra gi dedesubt etc.) sunt fapte frecvente, la fel ca stin= ‘ica’ contrariat, ceca ce ia ftcut pe uni DISLEXIE tori si spuni ef aceastl tulburare este legatl de organizarea cerebrali, de 0 pre- dominangi a emisferei drepte. Alii cerce- ‘tori fnsii J, de Ajuriaguerra) cred ci ar ‘imal degrabi vorba de lipsa motivatei de a invita, de o absent a curiozititii inte- lectuale. in realitate, dact in dislexie gisim desea factori afectivi asociati cu difi- ‘cutiti de organizare spatio-temporal nici ‘nal dintre acest factori musi sunt propri ‘Avem de-a face cu un fenomen ale ctirui® ‘cauze sunt complexe, tn parte ereditare, parte afective si, intr-o cantitate deloc nnepljabl, pedagogice; s-a putut constat intr-ndevr, ecu eft invatitorul este mai experimental, cu atit mai putini dislexi ‘etsim fn clasa sa (E. Malmauist). Unele cazuri de dislexie se amelioreazit spontan, spie opt sav nou ani; altele, dimpotriv, si serioase sechele. La reedu- care se poate recurge indiferent de varsti. ‘Scopul nu este o nous invaare acititului, ci modificarea sistemalui de gindire al scolarului, El trebuie in primul rand ‘nvitat si-si organizeze spatiul si timpul prin exerciti adeevate. Dar nici un fel de reeducare nu reuseste firs participarea activi a piringilor si tnviitorilor, care au a-si modifica indeosebi atitudinea. In loc de a-| hirqui si de al oclirt pe scolar, important este $i fie redusi anxietatea, $i fie reabilitat, Incurajat. De preferat este, Ins, si ge evite de Ia bun inceput aceast tulburare, Lucrul acesta este posibil in misura fn care copilul este pus tn mod prematur si invete si citeasci (Inainte de s08e ani) si dack nu se asteaptd agravarea tulburlrilor observate, ci se intervine reeducativ din primul moment. Dac’, dupa primele dout luni de exerciti,seolaral mu inbutestesi-gi depigeasc dificuliile, este util ca el si fie prezentat la 0 consultatie specializati.DISOCIERE DISOCIERE, ruptura de armonie. dislocare a personalitatil. La schizofrenic, de exemplu, notim bizareriin comportament: sursusi fn timp ce fyi exprima durerea, zigzaguri brusale ale curstlui gandini care sare dela seipca la iepure, discurs incoerent etc. Aceste simptome exprimi perturbarea psihicului, dislocarea Eului bolnavului, Pentru a des- crie asemenea simptome, P.Chaslin uili- * zeazi termenul discordant, iar E. Bleuler, ‘germang, pe acela de Spalwung (= des- picare, clivare). DISONANTA COGNITIVA, concept Propus de L. Festinger pentru a desemna indispozitia psihicd dato- rata faptului partajarii intre doud ‘sau mal multe idel contradictoris, Omul are nevoie de coerenti logic’ gi de armonie afectivi. Se intimpl, aceast ammonite si fie perturtati de even ‘mente neasteptate, Unul dintre prietenit mei, de exemplu, mirturiseste deodatd in public opinii politice contrare acelora pe care le profesez cu. Peniru a reduce aceasti ,disonanti", va trebui si recurgla tun alt element care m& va ajuta si depd- ese contradictia si si-mi regisese echili- brul interior. As putea, de pild, si resping informatia primiti (,nu cred cl si-ar putea satt sii minimalizez impor- tanfa (vig va da ropede scams de greyeala flicuti). Ag putea, de asemenea, $8.0 rup ‘cu prictenul meu, ceea ce tnseamnit 0 transfornare in anturajul mes, sau s8-mi ‘modific eu Insumi pozifia, adoptind o alti opinie. DISORTOGRAFIE, tulburare pri- vind invatarea ortografiel. Uneori o Mntélnim izolat, dar cel mai adesea ese asociati cu dislexia’, Literele 104 prea putin diferentiate, fie prin grafismal lor (m sin, p si q), fie prin pronung (v8 D, sunt confundate, iar locul Lor in ‘cuvinte nu este respecta. Disortografia ddatoreaza unei proaste organizari spatiale (Confuzie inte dreapta si sting, sus gi Jos), dar si — in unele cazuri — dificul= tailor afective ale copilalu, Numirul scolarilor care au 0 roast ontografie, firi a fi insi disortografici {n sensul arta, este foarte ridicat, Potrivit lune; anchete efecwate de Ministerul Educatiei Nationale (1987), pe un esantion reprezentativ de peste 2 000 de clevi din cursol mediu, anul 11, mai mult de ‘50% dintre scolar ignori acordurile parti- cipiului trecut, iar 70% fac cel putin sase areseli la o dictare, DISPLASTIC, in clasificarea lui E. Kretschmer, tip fizic care reu- neste caracteristicile ce apartin celorlalte trei tipuri: picnic, lep- tosom si atletic, ceea ce ii dé un aspect lipsit de armonie, De exemplu, un subiect poate 68 aiba picioatele scurte si groase, umeri ingusti si brate firave. DISPLAZIE, tulburare a dezvoltaril corporale ceracterizata de dizar- monie gi diformitati. {in sistemul biotpologic aul E, Kretschmer, displazia este un tip morfo- logic care prezin devieri in raport eu cele trei tipuriprinicipale: astenic* (sau lep tosom),atltic si pienic’ fn sistem Iui W. H. Sheldon, displazia este o variabil care e adaugi celorlate tei componente fundamentale: endomortism’, ectomor- fism’, mezomorfism’. Persoancle la care predomin’ aceastivariabill apartin pola dizamonic. DISPOZITIE, stare afectiva funda- mentala care poate si oscileze intre polit extrem{ ai mabniril st bucuriel. Dispozitia led emofilorcoloratira or afectivi. Ea pate legati de constiitie si depiade de un mecanism neurofiziologic contrat de dencefat (baza ereierti Lezioni localiza in aceasté zon’ deter rinétulburiri de dispezitc, In general, toate lezinile cerebral, ele do origin traumatied (nite), infeetioass, tumo- reli cte, pot si duet ls modificir ale dispozitici. DISTRACTIE, deplasare aatentie! unui subiect asupra unui obiect diterit de acela care ii ocupa initial campul constiintei. Distractia corespunde um de lets tas aietielita aunt fata une situati neplicute. fn industri se fac eforturi dea se diminva flucwatile atone, uctati ale eer consecinge sunt uneor dramatice in acest scop se introduc pavze in perioada de munca yi se reduc 2gomotele nocive. Distractia se poate lator confit dos modvas, una congtent, alta inconstent: de exemplu, dlupi ce am seis 0 serisoare care mi contrria,owitn burma. Exit fs alt varette de distract, aceea a savan- ‘uluiizolat (dstrs) de lume din cauz cf tlieste consacratcercetirit see, In acest caz nt mai este vorba de un cusur al atentii, ci de restrangerea cimpului congtingi Dferite experimente permits se premipund ciexit un para de controt cate filteazi mesajele senzorale si nu las sh ajunga la cortex decdt pe cele ma semnficatve. DOCMOLOGIE DIVORT, rupere legal cisatorici Tn Fanta fn 1900, se numa un divort In douizeci de esitori, pe end in 1988 aceastiproporie se spropia de unv la tre Parisul a atins nivelul Statelor Unite, unde o edsitore din douse termini eu divort. Aceasti erestre are cel putin tre cauze: ponerea su semnul intra & familie in forma ei traditional; emanci- area femal flexibiltata legislate. ‘Aproupe: ntotdesuna divert ste punetol final al uneinefntelegeri conju fale, gravi si durabild, a clei origine oate fi senval, caractrialt sau cultural. ‘Arareor sti se despart Fr us si arta Copii sunt isa cei care sufert cel mal mult de pe urma acest situa. Pentru bieti im varsta de 6 pana Ia 8 ani pier dere tat echiveleazl cw un dol. Le trebuie in medie 10 ani cas ccepte situ afi, Dupi J. Wallerstein (1986), aproape 40% inte copii ai ciror print av ENOORFINA. DURKHEIM (Emile), sociolog fran- ccez (Epinal, 1858 -Paris, 1917). ‘Agregat de filosofie, doctor in litre (1893), fst profesor la Sorbona si un dintre promotor scoli sociologice fran- cere. Idle sale majore au fost exprimate fn prineipala sa tez8, Despre diviziunea ‘muncié sociale (1893), El demonsteazi aici ch orice congtiint individual este supusi constineicolective cit si decd mi ccumva mai mult, influenjelor corporate Lucrarea sa Sinuciderea (1897) se bazeazit pe ideea ci autodistrugerea este legatl de conditile sociale, de o imposibilitate 2 integrdrit subiectului in comunitatea ‘umand. A formulat, de asemenea, Regulile DURKHEIM ‘metodei sociologice (1895) si a studiat Formele elementare ale vietii religioase: sistemul totemic On Australia (1912). fi datorim si alte Iucriri importante, intre care: Educatie i sociologie (1922) si Educatia morali (1925). 109E EBBINGHAUS (Hermann), psiholog german (Barmen, azi in Wuppertal, 1850 —Halle, 1909). Este cunoscut indeosebl pentru cerce rile sale de psihclogie experimental privind conditile tnvairii gi ale memo- Firii, Utilizand liste de silabe lipsite de semnificatie, pe care le didea de invita studentilor, a stabilit o serie de legi, devenite mai apoi clasice (referitoare la rumirul de reper, pozitiaelementelor in serie etc.), pe care se bazeaza teoriile moderne ale invite ECHIPA, grup de persoane care indeplinese o sarcing comund. Pedagosia modem ineursiea for area de echipe compuse din cjva cop, in vedere alain pret iber ales de ein Fanta, R, Cousinet a pict ip de 20 dean aceasd metoda nun media scolar, Spirtulclaslor est fell acest transformat,eleviiluereaz4 cu ardoare, thal dacd poreonalifile lor se dezvolt cantitatea de cunoginfe dabindite pria acest mijioe rimine inferioard actela transmis prin Invltimdntul tadional 110 {in domeniul sindtatii mentale, munca in ‘echipi necesiti reuniuni frecvente, nu ‘numai pentru discutarea cazurilor pacien- ilor, ¢ sl pentru examinarea sentimeatelor pe care acestia le insprd terapeutitor(con- tratransfer). > SCOALA ACTIVA; TRANSFER. ECOFRAZIE ~> EcouAe. ECOLALIE sau ECOFRAZIE, repe- tare ca un ecou, de catre un su- biect, a cuvintelor gi frazelor pro- nuntate in fata sa. ‘Aceasti tulburare de limbaj apare Ia deficientii mintali*, influentabli, precum ‘i fn anumite stiri dementiale. ECOLOCATIE sau ECOLOCALL. ZARE, mod de reperare a unui obstacol sau a unui corp in spatit, prin utilizarea fenomenului ecoulul. Ecolocatia se bazeazt pe reflectarea undelor sonore sau ultrasonice. Undele ‘emise de animal, reflectate de un obstacol, sunt eaptate de un orgen receptor" fl transmise creicmli. Diferenta de timp care exist inte emisivnea sermnalulu receptarea ecoului siu fi permite ani malului 58 evalueze distanta. pink la cobstacol. Lilieci, unele pis, delfinii $i focile utilizeaz’ acest fel de sonar spre a se orienta gi aryirepera prada, ECOLOGIE, stiinta araporturilor care exist intre fiintele vi si medlul lor. Psitologia ecologied (Lewin’ staiaz ‘compertamentil persoanelor fn relate cu mediul or fie $1 social, Ea cautd mai ‘les si pun in evident’ inftuenja mediului supra varabileler psihologice, adic asupra iealurlor, trebuintelor, motivator, so- purilor,perceptr etc. Stdile eologice au demonstrat, de exemp ci inadaptarea socialévariazi proportional cu mobiltatea sociogeografici: delineverga este decsebit 4e ridicatd in populate de imigrani, iar proponia tulburicilor meatale este mai tmare fi metropal gi fa eartierele ,.ames tecate* (in preajma girilor, de exemplu) decdt inate loca ECTOMORF. [ntipologia i WH. Sheldon, subiect zvelt, deicat si frogil, cu muschi subtiri si membre relativ lungi, la care, proportional cu masa corporali total, creierul si sistemul nervos central sunt ‘importante si tind, fntr-un anumit sens, ‘mpreuni cu pielea, si domine economia corpului. Termenul ectomorf a fost ales cu referie la foita exterioari a embrionului (ectoderm), din care deriva aceste fesuturi. Acestul tlp morfologic il corespunde de obicei un temperament ,cerebrotonic'. ECTOMORFIE sau ECTOMOR- FISM, in tipologia lui W.H. Sheldon, ansamblu de caracteristici ale ecto- morfului. EFORT EDUCATIE, arta de a dezvolta cali- titile morale, intelectuale, artistice sifizice pe care copilul le poseda in stare potentiala. Educajia mu vizeaz’ modificarea naturii celui de care se ocupt, ci sil ajute si se ddezyolte armonios in mediul lui, Ba nece- siti cunoagtereatrebuintelor sale, legilor cresteri sale fizice si mentale, depinz’ind de ideea pe care si-o face despre om: in Sparta, oras militar al Greciei antice, copii rau supusi unei discipline de fier. {In pofida recomanditilor marilor peda- ‘gogi (Montsigne, Komensky"), educatia ‘woritard a persistat pan la cept seco- lului XX si numai ca urmare a influentel Iueratilor unor psihologi contemporani Binet”, Claparéde", Dewey", Wallon’) s-a ‘spindit o forma de educatie mai adaptats la tealitate. Aceasta incepe de la nasterea copilului, ba chiar inainte, prin educarea plrintlor. Acestei sarcini necesare i se con- sacri ,;colile parintior", fondate (1928) si animate de umanisti si psihopedagogi (A sambert, A. Berge.) le ciror cercurt de studi si conferinje sunt frecventate cu asiduitate, EFORT, mobilizare a fortelor indi- viduale pentru a invinge o difi- cultate. ‘Bfortul depus rezults att din cerinfele situatiei, din resurse (forta musculara si ‘marala, c&t si din motivatia (competi, pasiune etc.) persoanei. El se poate exer- cit pe plan motor, atunci cdnd este vorba de surmontat rezistenta fizick, pe plan intelectual, i cazul concentrirt atentiel sav pe plan moral, dackeste vorba de lupta ‘mpotriva unei tendinte nefaste (alcoolism, de exemplu), mEGO ‘Sentimentul efortulut precedi oboseala’ si nu are loc decdt dact solicitarea ener: sgeticd depageste un anumit prag, acela care corespunde punerii fn actiune arezervelor crganismului, EGO, cuvant latin care inseamni nea7& fractiunea de personalitate care cchilibreazi fortele clrora le este supus individul, adick propriile sale impulsit (ending abisale), morala sa (Sau, mai exact, Supracul’) si, fn sférit, realitatea lumi ‘exterioare. Psihologia Eului (In limba ‘englezi Ego psychology) fost dezvoltatt fndeosebi de citre Anna Freud, cireia fi atorim luerarea Eul si mecanismele de «plirare (1936), iar in Statele Unite de etre E. Kris, R. Loewenstein si H. Hartmann, care a scris Psihologia Eului si problema sdaptiit (1930) EGOCENTRISM, tendinta de a face din sine centrul universulut. Egocentismul este normal la copil pnt pe la 6-7 ani. In aceasti perioadi, dife- renierea dintre Eu gi umes exterioart se cfectueazi progres, dar gindirea eimane sentialmente subiectivac copilul nu pri reste fenomenele observate sau proble- mele care i se pun deeat din propriul siu punet de vedere. El va spune, de exemplu: {Uite, tat, luna merge dupa reine! Sau, and este intrebat daca are un frate gi el slspunde afirmativ, ir dup accea ise pune ‘intrebarea: ,darfratele thu are un frate?*, ‘J va Fispinde nut, Aceasté atrudine poate persist la uni subiecti cu deficient intelectuate, arirati pe plan efectiv sau incapabili de .decentrare (de 112 se pune in locul sltuia). Bgocentrismal nu trebuie confundat cu egoismul", care este iubirea de sine excesiva. EGOISM, iubire de sine excesiva, ba chiar exclusiva. Atasamentul de sine al egoistului tl face ‘88 subordoneze interesul semenului pro- priului siu interes. Un anumit grad de cegoism este necesar, dar egoismul absolut, ‘care nu este compensat de altruism’, este nestbuit si duce in mod ineluctabil Ia area individului in sfnul grupului sity si chiar la sinucidere’ (E. Durkheim). Egoistul raporteazd totul la sine, pe cand. rnonegoistul ascuits de un sistem de valori care depiseste propria-i individualitate, Col dintdi fntdrmpind din ce in ce mal ‘multe diffcultiti faa gsi un sens existentet sale, deoarece este prea putin stimulat de colectivitate. Asa se explici, probabil, faptul cl procentul de fri laceli- batar este mai ridicat decét la persoanele clsitorte ELABORARE, ansamblu de ope- ratii intelectuale prin care ele- mente simple (senzstii, dorinte etc.) sunt transformate in per- ceptii, imagini, amintiri sau idel. Freud numeste elaborare procesul psihic inconsient pornind de la cae ideile lente ale unei persoane se manifest fn vise, sub 6 formi condensati si coneret, in imagini vlzuale: astel, deexemplu,o cate de vizitt fncadratd fn negra reprezint moartea ELECTROSOC sau SISMOTE- RAPIE, terapcutica din psihiatrie, care consta in provocarea unei crize epileptice artificiale, facandu-se treack 0 descareare electric’ prin creer. ‘Acesttratament, datorat Ini U. Cerletti si L. Bini (Milano, 1938), ate o influent reali asupra multor melancalici si uneori asupra tinerilor schizofrenici. Dar mogul stu de agtiune rimfine un mister. Au fost formulate mai multe ipoteze, mai mult sau ‘mai putin satisRicitoare: stimularea clec- tried libereaz homoni si substante pind acum necunoscute; yocul mobilizeaz meca- nismele de apirare ale organismului; psi- hismul se reconstruieste dup o ordine nowt; eurentul electric activew un centr: de reglare a dispociiei aflat la baza cre~ ieruli. fn pofida avantajelor sale practice, aceastltehnicd le repugnii maltor psihiatr, care suspecteazi Itura ei ,magici (2p’- sindu-se pe un buton, este insinatosit bolnavul) siti preferd psihorropee. EMOTIVITATE, aptitudine de a reactiona la evenimente, chiar la cele anodine, triiind emotii. Individul emotiv este impresionabil, vibreazi la te miri ce, pare susceptibil si vulnerahil, dar nu este cu toate acestea un inadaptat, Cand nu este exagerati, emoti- vitatea este normal gi utils, doarece sus- iti un comportament adapiat la situate. Emotivitatea poate fi constitujionali sau dobiindits. H. S. Liddell, plasind of ini-o Tnctipere intunecoasd si aplicandu-le mict Jovitur la picioare, cdrora ele nu se puteau sustrage, le-a cut hiperemotive: pe cind anterior ele erau calme, dup’ experienti troslieas la cel mai mic zgomot fn timpul opti. Caracterologii considera emoti- vitatea drept una dintre cele tei propriett fundamentale ale caracterului, celelalte EMOTIE dont find activitatea si isunetul”eveni- ‘menselor asupea psihismului individul EMOTIE, reactie globala, intensi ide scurta durata « organismului Ia osituatie neagteptata, insotita de 0 stare afectiva de tonalitate placuté sau neplicuta. Emotiile ocupa un loc fundamental in psihologie, deoarece ele sunt str legate de trebuinge, de motivati si pot sta la originea tulburirilor mentale sau psiho- somatice. In pofida numeroaselor lucrari efectuate, natura, modul de acfiune si Funetia emotieirlimén ipotetice. Sa st iat indeosebi manifestirile sale fizio- logice (modificarea ritmurilor cardiac si respirator, relaxarea sfincterelor, uscarea gurii, transpiratia etc), repercusiunile supra functillor mentale (cresterea suges> tibia, diminuarea controlului voluntar) sia condulteler pe care Ie provoac’ (plans, fugi...); sa pus fn evident, in expresia cematilor, partea datoraticultarii (in China, furin determin’ holbarea ochilor). Dar coniitile emotiei gi bazele sale psiho- fiziologice sunt tne slab cunoscute. Emotia depinde nu numai de natura fagentului emotional, cat mai ales de individ, de starea sa actual fizic8 gi ‘mentali, de personalitatea sa, de istoria sa personali, de experientele anteriomre, Dac ‘exist emoti colective datorate anumitor ‘conditii exceptionale care, pentru majo- ritatea persoanelor, au aeceasi semnificatie (panica provocati de un cutremur de plimnt), emotia rmdne esengialmente individual’. In general, ea se manifest atunei end subiectul éste surprins sau ind situatia depaigeste posibilititle sale. Ea traduce dezadaptarea si efortul organis- smului de a restabili ecilibrul momentan 113EMPATIE rupt. Emotia nu ese constientizarea reac- tillor fiziologice datorate acestei dera- daptir, ga cum socotea W. Fames (mi-e fried pentru ed tremur*), ci cunoasterea semnificatit situatiet (,ursal este peri- culos") si demobilizarea mecanismelor de apirare personale (mi las invadat de emotie). Ceea ce explicit modul de a se ‘comport al unor supravietuitor din cata trofe (ciditi m fundul unei mine care sa pribusit, de exemplu), care leind sau sunt cupringi de un tremur nervos de indati ce au fost salvati In general, dezordinilefiziologice dato- rate emotillor suat temporare, Dar se ‘ntampl ca gocul emotional si fie atat de violent sau atat de persistent incat orga- ismul si se epuizeze in restabilirea echi si apari leiuni cum sunt ulcerul gastric (Selye"). Medicina psihomatici” a pus in evident rolul important al factorlor ‘emotionsli fn numeroase afectiuni, din ‘cole mai diverse, cum sunt astmul, eczema, ‘obezitatea sau tuberculoza pulmonar’, EMPATIE, rezonanté, comunicare sentimentele sugarului ei, cu care ea este ‘in comunicare. Aceasti misterioasi capa- ciate este legati, dupa toate aparentele, de faptul cX initial copilul era una cu mama sa, Ea explici de asemenea de ce copiii, orieat de mici, sunt a curent cu necazurile, cu nelinistile si bucuriile piintilor ler, ‘Empatia st la baza identifica” si a inje- legerii psihologice a celorlalti. ENCOPRESIE, incontinent invo- Juntard a materiilor fecale, cel mai adesea diurna, independent de orice leziune organica, care survine 114 Ja un copil ce a depasit varsta nor mala de dobandire a controlului supra sfincterelor (2-3 ani). ‘Se manifest de cele mai multe oti la baiewei (75-90% din cazurl, dupt unit autor’) perturbati afectiv si care in felul ‘acesia i exprimd inconstient agresivitatew fat de anturajl Lor frustrant si doringa ea Dilrinti s& se ocupe de ei. De reguli scopull lor este atins, deoarece parintit si edus ccatori reactioneazi aproape intotdeauna prin pedepsirea celul care Ist murdareste patul sau pantalonasil Pentru copil enco- presiv lucrul acesta este o mici satisfactie, ‘ntrucdt a reusit sf atragd atentia asupra sa, Un astfel de comportament cedeazi, fn general, la psitoterapic. ENDOMORF. Teren propus de W. H. Sheldon pentru a desemina subieetul al ciui corp este gras, moale, rotund, Pid relie? muscular si 1a care viscerele $i aparatul digestiv ocupa un loc important, Acest termen a fost ales cu referire la foita intern’ a embrionvlui (endoderm), din care deriva aproape tm intregime celementele functionale ale sistemului igesiv. Acestui tip morfologic fi cores nde de obicei temperamentul ,visce- rotonic™, caracterizat prin sociabilitate gi dragoste de maacare ENDOMORFIE sau ENDOMOR- FISM, in tipologia lui W. H. Sheldon, ansamblul caracteristicilor endo- morfului’, ENDORFINA, substanta peptidica provenita chiar din organism, avand proprictitile farmacologice ale morfinel. Ideea care a dus la descoperirea en- dorfinei se rezami la dows propozii 1) existi fn mod necesar in creier receptori specifici ai morfinei; 2) organismul pro- duce substanfe care au 0 acjune morfinicd nhibarea dureri). In 1975, . Hughes st H. W. Kosterlitz izoleaai in ereieral de pore primele endor- fine, pe care ei le numese ,enkefaline™. ‘Citeva luni mai tirziu, pornindu-se de la ipoteza lui R. Gaillemin gia altor cerce- titori, sunt izolate alte endorfine. Endor- finele joac’ rol de hormoni atunci cand sunt produse de glandele endocrine (hipo- fiz, suprarenal®), dar actioneazi ca medi atori chimici*, cu 0 actiune inhibitoare, atunci cfind sunt seeretate de neuroni sistemului nervos central (creier, miduva spiniri). Ele modereazi sau impiedic& liberarea de ,substanti P* (neurotransmi- {itor al mesajului dureros), sunt implicate in senzatiile de foame si sete gi au o contributie important3 in controlul viet ‘motionale, fn special in reglarea pllceri ENUREZIE, emisiune involuntara sf inconstienta de urina. Copilul mic, care fg. udi patul pind ta varsta de 15 sau 18 luni din cauz cf ined ru a dobiindit controlul sfincterelor sale nu este enuretic, Se vorbeyte de regu de cenurezie atunei cand emisiunea invo- Tuntari si repetati de urin’ (uneori dium, de cele mai multe ori nocturn’) are foe 1a ‘un subiect in virsti de peste 4 ani, emi- siune care nu poate fi atribuité nici unei leziuni organice. ‘Enurezia este relativ frecvents, Potrivit estimiilor statistice, ar exista 10-15% enuretici in rindul copiilor si 05% (C. Vidailhet, 1984) pant la 3% (F.C. Cushing, 1975) in randul adultilor. Nu existi o explicatie unic& a acestei afectiuni, dar avtorii sunt din ce in ce mai EPILEPSIE {nelinati si creada c& un rol capital joac’ aici factorul psihic. Int-adevar,s-a con statat ¢& enurezia apare la copili ai clror plrngi sunt pe cale dea divorta sau ci ea coincide cu nasterea nui fratior sau a nei surioare, cu ducerea copiluli la gri- diniga etc. fn unele cazuri este vorba de fo regeesiune la starea de bebelus. Este barbara si zadarnicd fncercarea de a vin- deca aceasti afectiune prin socurelectrice Galtele speciale care fi trimit desedrcdri electrice copilului care doarme, de indat ce el urincazi), Este de preferat calmarea si deculpabilizarea copilului si obyinerea prticipiri sale Ia propriul tratament, EONISM, pervesiune sexusli, dife- itd de homosexualitate, caz in care birbatul se travesteste in femeie pentru propria-i plicere. ‘A fost probabil cazulcavalerulsi Charles Gon (1728-1810), care a dat numele acestei perversiuni. Dup Havelock Ellis, ar fi vorba de o inversiune sexual expri- ‘mati simbolic pe plan vestimentar. Pentru A. Hesnard, dimpotrivi, impulsia eroticd ‘este initial crientatt spre femeia dori, dar care rlimfne distant. Neputiind-o poseda, Dirbatul si-o apropriaz’ Identificdndu-se cv dinsa prin ce are ea mai reprezentativ: vestimentatia. ILEPSIE, boala nervoasi, carac- terizatd in general prin convulsii si pierderea cunostintei. CCriza epileptica este provocatt de des- circarea intempestivi a celulelor cerebrale. Ea poate fi spectacular (crizl major), cu cldere, contractii spasmodice ale corpulu, ‘muscarea limbii, pierderea de arin, an- ‘goasanti pentru cei care asisti, in aga rillsurd incat in Roma anticd ea apairea 18EPILEPSIE MUZICOGENICA rept sem ru prevestitor, suficent ca si LORENZ. EU, persoand constient’ 41 afr. mata, Constinga nit personale se ediicd 0 datt cu cresterea, La sfaesitul primului trimests de vail, noul-niset ii foloseste miinile pentru a explora lumea exterior’ propriul corp, pe care incepe si-l des- copere. In felul acesta se stabilegte © primi distineye fntre Eu si non-Eu, dstinetie pe care tnircarea ova face gi mai evident. Spre vista de dei ani. dack este asezat in faa une og lege ef este vorba de el insusi. Numai peste un an el fncepe a se servi de pronu- mele eu sa mine i se opund semenulu din simpla plicere de a-siairma perso nalitatea, Mai trziu, Eul continua si se flaboreze sub dubla influent a matu- riziri gi a eondtilor socioculturae si active. {In terminologia psihanalitied, Bul" (traducerea lui das Ich din german’) desemneazi sediul i ansamblul moti vatilor si actelor unui individ eare cond tioncazd adapta sala eat, satisfac tuebuinfele sirezolv8 confictele datorate ‘nor dorine incompatible. In actele viet curente, aceasth functie se exercith pe planusileconstient (procese intelectual) $iinconstient (pundnd in joc mecanismele de apirare). Eu nevrotc este slab; e este incapabil si rezolve conflictele interioare ale per- soanei (cerinte impulsionale opuse con- stinge! morale sat reality), ceea ce fl angoaseaz gil face sf adopte tot fell de ‘comportamente paradoxale (rituri cbse sionale,sinueidre etc). EUGENIE sau EUGENISM, metodi derivata din studiul ereditatii, care EU IDEAL are drept scop ameliorarea speciei umane. B. Russell (1929) distinge dou forme de eugenie: una pozitivd, care consti fn a favoriza dezvoltarea ,vifelor bune™, alta negativa, care vizeaz’ descurajarea prol feririi,vitelor rele". La tnceputul 1980, fn Statele Unite, din inigiativa lui MA. Graham, a fost creat o banc’ de sperma laureatilor cu Premiul Nobel, iar femei ,supradotate™ au fost inseminate cu spermatozoizi proveniti de la savanti ceminenti (A. Coriat, 1987). Ca si impic- dice reproducerea unor subiecti cu tare ‘ereditare, unele fri preconizeaza ru numai ccontraceptia §i avortul terapeutic, ci si sterilizarea, In China, de exemplu, care in 1987 numira 44 milioane de handicapati din nastere, s-a elaborat o lege asupra ‘eugenismului, fn intentia de a reduce ‘numfrul acestor infirmi si a se ,ridica nivelul calitaiv al naiunii chineze", Dac sfaturile eugenice sunt utile, sterilizarea este discutabili, Intrucdt comport peri ccolul de a fi impusi ta mod autoritar gi extinsy la grupuri tntregi de indivizi socotti deviant". EU IDEAL, perfectiune a Eului, Freud atribuie psihanalizei un plan bine definit: ,s& faciliteze Eului cucerirea pro- ‘eresiva a Sinelui”. Trecerea de la Sine" la Euse face pe douti ci diferite. Prima este direct, pe cind cea de a doua treee prin Eul ideal care, m parte, consttuie 0 ,.for- ‘matiune reacjionali impotriva proceselor instructive ale Sinelui, Dupa D. Lagache, Eul ideal se poate defini ca un ideal de atctputernicie personal de invulnerabi- litate, rezultat din narcisismul primar al ccopilului. 121EUNUCOIDISM EUNUCOIDISM, stare morfopsi- hologicé observabila la barbat in anumite cazuri de insuflclenta ge- nitala. ‘Semnul cel mai clar, pe plan fizio, este absenta caracterelor sexuale secundare (arbi, pilozitate). Din punet de vedere psihologic, se observi fn permanent’ o mare blandete si 0 anumiti timiditate, probabil legate de un sentiment de infe- rioritate’ EXCITATIE, stimulare a unul receptor senzorial. ‘Apsratl nervos trnsmite mesajul con- finut in excitant si mobilizeazi energia organismolui pregitt pentru rispuns. El poate exprima reactia corpulu la stimul” (KMB. Bridges numeste excitaie is punsul emotional unc al noulu-ndseut Ia sie excitant) si, peun plan mai general, stare tranztorie de exaltare mental i de agitatie motorie in care se poate gsi un subiect supus unor emogi puternice sau ca urmare a unei intoxiati (alevolism, de exemplu). Excitatiaintensf, durabilt, se intlneste 1a maniac, care este vese!, ‘ural, Pid astimpic 5 infatigabil. Cand agitaia ese excesiva sau violent, este recesar 8 se recurgi la neuroeptice” sau 1a lita $i 8 se izoleze bolnevul fnte-o camer moderat iluminatl. + MANE EXHIBITIONISM, impulsie mor. bidd de a-gi ardta organele genitale in locuri publice. Ii gisim 1a unit debili mintali sau Acninare EXPERIMENT CRONIC, actiune experimentalé de dure In pihologia small se prepitesc uele animale ise ,cranice in seopul reali de experimente frecvent repetate. Din 1930, dupa exemplul lui RG, Heath, se utilizes microlectozi implant abil {in creerul mai multor animale, spre a se stadia functionarea acest ong. Pinto it bres pracicats in cutia cranand, se introdue in masa cerebrala electrozi minusculi eu virf bont. Microelectozit sunt eonectat a aparatele de stimula gi de iregistrare, ie prin luni fire subir de extrem fine, fie prin transmisie radigeletid, Telerana la implantn este excelent; unele animale fe psteaztimp de 4-5 ani EXPERTIZA MENTALA, examen al personalititii efectuat de un medic psihiatru ori de un psiholog clinician, 1a ccrerea nel autorititi judiciare sau administrative. Expertizele psihiatrice si psihologice sunt freevente mai ales tn procesele criminale, cénd tribunalul are nevoie si stie dac, in momentul crimei, acuzatul 1-0 stare de ,dementi; daci este permanent periculos; dact exist Ia cl anomalii mentale; dacd este susceptibil de vindecare si de reinserie in socictate; daca este pasibil de sanctiune penal. in general, judecitoral de insructie apeleaz’ Ja doi expert (psihiatr si psiholog), care pot sinainteze doull rapourte separate sau ‘un singur text, dupa ce gi-au confruntat punctele de vedere. EXPRESIE, manifestare exterioard a gindiril saua starilor psihice. -Expresia este o conduit! de comunicare generat de vats social si care contlbuie Is mentinerea coczivnii sile. Atitudnile, rmimica, vorbire, scrsul, desenul au drept ratiune de a fi transmiterea de informatie catre semeni. Copilul mic care ii face a ‘znd nu plngs decit daca prin preajma se afli mama sa sau alteineva din ancuaj: lacrimile sale sunt o cerere de consolare. Forma de expresie variazi de lao cul- tur I alta, fn Japonia se sure pentru a se exprima furia sau fn eaz de mustrare. Expresia afectviiti este un limba) care se invat ea functioneazi ca un mijloe de ccomunicare. Schizofrenicul se fnstrineaz de grup pentru cia pierdut wzanta normal ‘acest limba}: mimiica x3 ni mai cones unde sentimentelor exprimate (el ride in fata unor evenimente triste), jar vocabu- larul pe care fl oloseste, prea tncireat de neologisme, devine de neinteles ‘Tetnicile expresive suntpe larg flosite 1n psihologia clinic si in psihopatologie, fie ca mijloc de ennoasterea persoanei fie EXTRATENSIV = terapoutist. In Aftica noagel, bolnavi se exprimi mai ales prin dans, ritm, baterea tobelor si .discursuri nebune* (covinte aruncatealandala, strigate, urlate sau psalmodiate) EXTAZ, stare inefabila in care subicctul pare cufundat in incantare, In acest caz functile vegetative ale subiectului (respirate, circulate) sunt foarte ieetnite, el nemaipercepénd mesa jele lumii exteroare. Extazul mistic veri {abil se poste asocia cu un nivel moral extrem de ridicat si poate antrena reali zea de fapre mareje.In psihopalogie se observ uneori stiri extatice care inter- fereazi cu preocupit erotice si ligioase, dar care nui due nities EXTEROCEPTOR, receptor sen- zitiv localizat pe suprafata cor- palui. Exteroceptori primesc si transmit mesa- jele lumii exterioare: vizuale, auditive, ceutanate gi chimice (miros gi gust) EXTRATENSIV, in clasificare lui H, Rorschach, tip de ,.rezonanta intima“ stabilit prin psihodiag- nostic’, in care formula principala K/C face si apara o predominanta ‘a réspunsurilor culoare (C), legate de starea emotionali a subiectului, fata de raspunsurile migcare (K), care par si traducd posibilitatile sale de identificare, Sublectul extra- tensiv este orientat spre actiune si spre lumea exterioara, avand con- tacte sociale lesnicioase. ‘Conéeptul de extratensiune (de unde deriv termenul ,extratensiv") este legat de acela de extraversiune falosit de 123EXTRAVERSIUNE C. G. Jung. Dar pe cand Jung considers ‘cA nu poli fi decat extravertit sau intro- vertit, Rarschach consider’ ci acelasi individ cunoaste ,.momente introversive": si smomente extratensive™. Tocmal pentu @ sublinie aceasta divergenti adopt el o terminologie diferit EXTRAVERSIUNE, in tipologia lui C.G, Jung, trasdtura de persona- litate caracterizata de 0 tendinta de exteriorizarea sentimentelor. Extravertitul este orientat citre lumea exterioari. El este sociabil, are muli amici, fi place si ridi gi s2 se arauze, sentimentele si caracterul fi sunt trans” 124 parente,eavtk schimburiafective s inte: Tectue eu ceilali gi pare a iflor a con- tactul cu ei. Pentru H. J. Eysenck extra. versiunea este unul din poli une dimen siuni bipolare, celalalt po find introver- EXTRAVERTIT, tip psihologic definit de C.G. Jung, tip a cérui trasitura esentiald const in des- chiderea fata de lumea exterioaré, In tipologia sa Jung distinge patra ‘categorii de persoane printre extravertt 1) dominate de gandire; 2) orientate de sentiment; 3 la care predomin’ senza 4) care ascultd de intuite. F FABULATIE, relatare imaginara prezentata ca reala. Se disting dou feluri de fabulatie: una pe care am putea-o califica drept normal, deoarece ea este frecvent la copil, influ: cengati de lecturile sau filmele eare i-au frapat imaginatia’, gi alta care este clar patologic’, In primul caz subiectal nu ignord faptul ci fabuleaz3, pe cand in cel de al doilea caz fabuleaz’ inconstient. J. Delay’ rezervi termenul de fabulator bolnavului care iia produtileimaginare Arept amimtiri amtentice. Fabulatia este 0 tulburare de memorie pe care o intimin tunele afectiuni mentale, cam este mul Ini Korsakoy. -> MINCIUNA: MiTO= FALUS, in Antichitate, repre- zentare figurata a membrului viril in stare de erectie, ca imagine religioasa, ‘Acest termen, luat adesea ca sinonimn al penisulu difera toms to mod fundamentat de acesta. Termenul penis desemneazi un obiect ral, pe cand falusul este un obiect imaginar, simbolic. reprezentind fort2, puterea virld, fecunditatea si uncori pe zeal insusi,ca in cultu lui Dionysos, unde falusul era purtat solemn in cadrul unor sebitori FFalusul, ca simbol al virilieai, joacd un sol important anumite conduite umane, legate de acceptarea sau de refucul sit. ‘Subiecti masculini se pot dovedi incapabili sisi asume deplina lui posesie, pe cnd ‘multe femei accept cu greu, daci mu ‘cumva nu accept deloc, eX mu fl au: sunt femeile care, in viata cotidiani, au chef si rivalizeze cu barbati FAMILIE, institutic sociala bazata pe sexualitate si pe tendintele materne gi paterne, a cérei forma variaza dela o cultura la alta (mono- gami, poligamé, poliandra etc.) {In societatea occidental familia are rept functie esentials asigurarea secu- ritigii membrilor sii si educarea copiilor. Acestia dobindesc aici limbajul, obice- {ure si traditille grupului lor. Frin jocul imitSrii si identificdrii eu p&ringii, ei tsi elaboreazt personalitatea, isi formeazi ccaracterul gitrec de Ia egoism la altruism. 125FANTASM Familia este necesarit dezvoltisti copi- Tului, dar calitatea sa depinde de valoarea acesteia, Autoritatea este tot att de nefast cca si neinterventia: intr-un cz se creeaz situaiifrastrante, de unde decurg agresi- Vitatea refulatd si anxietatea, in celilalt ‘caz se ajunge 1a mofturi, la insecuritate 1 la lene, Cocziunea familiei ete un factor important in evolutia ultericard a mem- brilor sii. S-a demonstrat relatia pori- ti05 care existh ine alcoolism, maladia ‘mentalé, delincvent gi disocierea familii » CaReNTA; DEZACORD CONJUGAL. FANTASM, fantazare stabila si atasanti. Unii subiecti, post adaptati la lameatn care triese, dezvolté producti imaginare care se inrudese cu visul sau cu reveria: ci se vid bogati, puternici, iubiti de o per- soand prestigioas!. irk afi totus cu tomul {ngelagi de himerele lor. Fantssmul este o amiigeald care Intefine nevroza’. FANTEZIE, imaginatie creatoare. Fiinga umand este supusi in permanent frustrarilor. Trebuingele sale profunde sunt rarcori satisficute direct si imodiat, Pentra a face si dispar tensiunile care rezultl din situafiiconflictuale, individul dispune de rnumeroase mecanisme de apirare’. Unul GESTALT- PEYCHOLOGE. FIXATIE, atasament excesiv fata de 0 persoana, un object sau 0 reprezentare inconstienta iimago). S. Freud numeste fixatia unei ten- line faptul 8 aceasta intrzie tt faz 17FIZIOGNOMONIE determinats a dezvoliei psthosexuale, De exemplu, copilul ciruia i s-a dat sf sugi Aincolo de limitele normale va avea difi- cult in depairea stadiului orl th care el ‘a complicut. Ell abandoneazi cu regret si tinde tn mod inconstient ori de cate ort suferd un esec, si-sirecreeze pe plan ima- ile wecutului careti provoaci nostalgii, FIZIOGNOMONIE, arta de a cu- noagte caracterul dupa aspectul fizic gi indeosebi dupa fizionomie. ‘Studiile destinate 85 stabileasc’ anumite concordanfe tntre fizionomie $1 aptitudinile sau trisiturile permanente ale personalitigii au dus mereu la rezultate Aleceptionante. Este practic imposibil si diferentieze un subiect pervers de un individ normal pornind de ta examinarca fotografiilor lor. Diagnosticarea nivelului mental prin acelasi mijloc este la fel de iluzorie: na exist decit o foarte slabi corelatie (¢ = 4.10) intre evaluares inteligengei pe baz de Fotograle si acees obtinut prin metod testelor. Toti clinicienii stiu ci o fati luminoasi, un surds malitios s niste ocki vii mu constituie uneori decit @ masci agreabili a unui subiect lipsit de inteli- zenfi ca urmare a unei encefalopatii sur- venite in prima copilirie. Este totusi posibil ca expresia facial, modelat de reactile afective obisnuite, si poati reflecta personalitata, dar este Indoielnic ‘a interpretarea dinamicli expresionale si epigeascl intr-o zi stadiul artei rezervate cftorva persoane special dotate si intuitive. FLEGMATIG, tip caracterologic ale carui trisituri principale sunt mefienta fata de emotivitate, sta- 128 Panirea de cine, respectul fat de In caracterologia’ soli fanco-olandeze, flegmaticul se defineste prin-0 sabi emotivitate (nE), 0 activitate lent inst 7 constant (A), intirzierea reac ‘secundaritate" (S). FOAME, senzatic care insoteste ‘Ca urmare a lueririlor Ii W.B. Cannon, s-a considerat cf senzatia de foame este ulterior s-a observat ci ablatia acestui organ nu modified cu nimic senzatia res- pectivi. La fel, diminuarea procentului de ahi in singe (J. Mayer, 1955) nu mai e suficienta ca sa explice aceast senzatie, Foamea fine de un mecanism psiho- fiziologic complex in care intervin inde- oeebi aparatul digestiv, sstemul nervos central, sistemul neuroendocrin, aminele biologic (in special dopamina i sroto- nina care interacjoneaz) si endorfiele” Tatregul organism este inplicat in acest proces, ceea oe |-a flcut pe biologul spa niol R. Turro (1914) s& spun, printr-0 Inwuive genial, e& foames este senzatia provocati de siuatia nurtivi eriicd a tururo: celuletorcorpului. in prezent inte ‘veders mod Tn care se efectieazi regla- rea aptiului, Anumite fopte (tansfuzia de singe de la un animal fnfometat la unul situl provoacd contractii stomacale) ne fac sf eredem fn existenta unui hormon specific care ar actions asuprahipatala- ‘musuli (baza crierului) unde se situeazi centri facilitates inhibitor! ai foamet Stimulareaacestor centr, prin influxuri de ‘origine senzorali(mirostr, senza gusta- tive.) au chiar prin emo este scents ca 8 provoace foamen sau satietatea » AUMENTARE; ANOREXE; BULIME. FOBIE, teama irationala si obse- danti referitoare la anumite obiecte sau la anumite situatii. Dintre temele fobice cel mai freevent {ntalnite le notin pe acelea care se rapor- teazii la spatile libere (egorafobie") sau {nchise (claustrofobie*) sila animale (zoo- fobie’). Intregul comportament al bolna- ‘vului consti in indepirtarea angoasei prin cvitarea obiectului fobic sau prin rimane- rea in preajma unui obiect linistitor. Pentru ,comportamemtist fobille ar conduite dobdndite ca urmare a unor cexpetiente nefericite, conduite amplificate de reactile excesive ale anturajnli sau de insecutitatea datoratl absengei mami. Ele s-ar remedia printr-o terapie compor- tamentala", Pentru psihanalisti, meca- nismul cauzal al nevrozei fobice este un conflict intrapsiic inconstient. Subiectul fi este team de impulsile sale, ctrora le substituie un object, Tocmai pentra ok nu le poate asuma si pentru a le nega realitatea el isi deplaseaz3 angoasa asupra, unui obiect simbolic. FORCLUZIE, termen propus de J. Lacan pentru a desemna un mecaniem de apirare specific psthozel, constand in respingerea in afara universului simbolic al subiectului a unei reprezentari insuportabile gi a afectului care ise atageaza. Eul se comport de parca reprezeatarea ‘ny arfl existat niciodata, Cu toa acestea, desi respinsi si abolit fn interior, repre- zentarea tinde sa revini din afart, special sub forma de halcinatie, Forchizia FORMA se nrudeste cu negerea realititii* si cu refularea nevrotic’, dar este mai radical, deoarece ,semnificanti* forclusi (nesim- bolizati) nu ar fi integrati mn inconstientul subiectului. Acest termen face parte din vocabularul lacanian, fn traducerea fran- ez a Operelor complete ale lui Freud (1988) se preferd termenul rejer (= res- pingere). FORMATIE REACTIONALA, con- duit generata de un conflict intre simtul moral gi o tendinta inaccep- tabila. Se intampla ca o mama s8-sirespinga in ‘mod incongtient copilul, dar rareori ca cexprim fas ostilitatea impotriva lui. Cel mai adeseaanxietates generati de aceast Situafie se transforma intr-o teamii nemo- tivati de a-si pierde copilul, fat-o soli- citare excesiva, intro atitudine captativ. Pentru a lupta contra agresivitiii sale, mama reactioneaza etaland o dragoste titanic, Formatiunile reactionale sunt ccomportamente inverse fai de impulsiile latente: igiena excesivi exprim’ tupta copilului contra fnctinaiel sale de ase juca cu murdisia, iar mila ia nestere din tendinge sadice. Mule trisituri de caracter ‘au aceasti origine. FORMA, organizercin carc ficcare clement nu exista decdt prin rolul sau in constructie. O melodie este o form pe care 0 recunoastem chiar dact ea este transpust fntr-un alton, Notele nemafind aceeasi, ‘nu putem recunoaste edntecl decit prin relia eae subst nie pr, adie8 prin corganizareaelementeoe sonore. In general, ‘oi percepem ansambluri organizae gi mt clemente constitutive, Forma este un dat 128FORTA imediat al constiinfei care rezulti din ten ina spontand a clementelor dea se struc tra: pe cerul fnstelat, de exemplu, dis tingem constelatii (Ursa-Mare, Ursa-Mi rion etc.). Exist forme perfecte, sime- trice, complete, care se detageazi cu usu ringi de fond, si forme asimetrice si incomplete Feivind punctole din aceasta fguré, avem fendinfa safe organizim in seri de inl, de coloane sau de patrate, ca $i cum am avea de-s face cu forme separato Formele perfecte sunt constante, adic tind si-gi plstreze caracteristicile proprii, fn pofida modificirilor de prezentare. Celelalte a1 tendinta de a fi vitzute ca forme perfecte in cazul in care le privim la tahistoscop (un cere spart pare continu). Psiologia formei, fondatl la inceputul secolului XX de catretrei psihologi ber- linezi, Max Wertheimer, Kurt Koffka si Wolfgang Kohler, a fost introdusd in Franta de Paul Guillaume, Ea consider tate fenomenele ca find ansambluri care 130 au o structur’ si legi preprii. Deseom= punerea lor in elemente nu ne dezviluie natura lor, deoarece ele au o unitate nate ral, Opera arhitecturali pe care o admnir este altceva decit suma pietrelor sale, corpuleste altceva decd suma organelor, ‘Elementele se integreazi tn ansamblul care Te comanda echilibrul gi explicd piste, Psihologia forme a avut un rol consi- PATI. FREINET (Célestin), pedagog fran- ‘coz (Gare, Alpes-Maritimes, 1896 — Vence, 1966). Institutor partizan al Scot noi li bazeariactul didactic pe interes, activitte, libera exprimare a copitului, munca fn colecti, angajare si responsabilitate. In 1924 a inrodus imprimera in yoal, fou rajind corespondenta elevilor din dife- rite stailimente 4 editnd dou revise »Snopa (culegere de texte redactate de opi) ylmprimeria fa geod (din 1945, ~Ealyeatnul). fn 1935, mpreuni cu soia Sa, Elise, inttutoae, fondeaza propria sa scoali ls Vence (Alpes-Maritimes). FREUD (ANNA) Freinet a elaborat un reaterial pedagogic extrem de util, n special, figierele auto- corective" gi ,benzile didactice* care per- ‘mit munca scolari individual. A creat ‘de asemenea o migcare, Scoala moderna francezd (1944), care atrage mulf insti- tutori tineri din Franta si din striindtate (peste zece mii dintre scestia utilizoazt actualmente tchnicile lui Freinet). Dintre lucririle acestui pedagog, citi: Scoala modern francezit (1944); Spusele lui ‘Mathieu (1959); Tehnicile Freinet ale scoli moderne (1964). FRENOLOGIE, tcoric alui F.J. Gall 1G. Spurzheim, potrivit cdreia ar exista o relatic stransd intre forma craniulul si dezvoltarea functiilor intelectuale si morale. Ieea pe care se bazeaztaceast disci- plini este cd aptitudinile si functile men- tale ale omului sunt lecalizate tn zone specifice ale creierului.[n raport cu impor- tanta lor, pile cerebrale corespunzitoare ‘-ardezvolta sar modela forma eraniului: funqilor bine dezvoltateIe-ar corespunde bose (,bosa matematicit* etc), iar dispo- Zitilor deficiente le-ar corespunde depre- siuni. Aceastl doctrin’, care nu are nici 0 bbazi stintficd, este azi abandonatt, FREUD (Anna), peihsnalieta englezi de origine austriacd (Viena, 1895 ~ Londra, 1982). Conceptille sale cu privire 12 trata ‘mertul psihanalitic al copilor diferd mult de acelea ale Melaniei Klein. Ea a pus in Tumin’ imporanta rolului mamei in dez- ‘oltarea copilului, pomind de a observa ‘icute fn cresele de la Hampstead. Contr butia sa teoreticl major la psihanalizit este Bul si mecanismele de apiirare (1936, 131FREUD (SIGMUND) trad. fr. 1049). Mai pot fi citte, fn limba francezi: Le normal et la pathologique ‘chez enfant (rad. fr. 1965); Le traitement ppsychanalytique des enfants (1946); Lenfant dans la psychanalyse (1976). FREUD (Sigmund), neuropsihiatru austriac, fondator al psihanalizel (Freiberg, Moravia, azi Pribor, Cehoslovacia, 1856 -Londra, 1939). ‘Urmand studil medicale la Viena, se specializeazi in neurologie, efectueazi importante cercetiri fn anatomia com- ‘parati asistemalui nervos i asupra ence: falopatiilor infantile si descaperi proprie- title anestezice ale cocainei.Privat-docent Ja Universitatea din Viena, vine in Franta spre a-si completa pregitirea medical: in 1885 urmeazi cursurile lui J. M. Charcot, Ja Salp@trigre, iar patru ani mai tarziu pe acelea ale lui H. Bernheim, la Nancy. Instalat la Viena, devine colaboratoru! lui J. Breuer, cu care public, in 1895, Studii supra isterici Convins ci nevrozele sunt maladii psi- hhice independente de orice leziune orga- nic’, pricnuite de jocuri afective vitate, el ‘aut o metodd susceptibili si readuck in ‘constiin(§ traumatismele in&busite, Dupi ce utilizeazi, succesiv, hipnoza, apoi un tratament prin fntrebiri,foloseste metoda asociafilor libere si formuleazi regula ‘nonomisiuni (pacientul trebuie 8X spund fot ce fi wece prin minte), Smadiaza visele, demonsireazii mecanismele de baz’ ale acestora,elaboreazi notiunile de cenzuri, refulare, libido, inconstient, pregitind in faze succesive 0 nou psihologie, cunos- ‘cut sub numele de psifanaliza. Nu este vorba de o simpli terapeuticd, ci de 0 132 docirind care punea sub semnul inteebitit ideite privind condita umand, Gu curaj si stiruinyS, S. Freud sia continuat cercetirile, m pofida ostilitati susctate de conceptiie sale evolutionare, Opera sa este considerabild. ,Prin fecun- ditaea sa — spune E. Claparéde —, ea ‘constituie unul din evenimentele cele mai importante inregistrate vreodatd de istoria stiintelor spiritului™. Dintre exem de tarea viselor (1900); Prelegeri de intro ducere in psitanaliza (1916-1917); Indi biti, simptom si angoasa (1926). Primul vvolum in traducere francezii al operelor complete ale ni Freud a apirut in 1988; el vva fi urmat de alte douizeci pan’ in 1996, FRICA, sentiment de nelinigte — triit in prezenta saula gandul unui pericol Psihanaliti fac clar distinctie tne fried si angoasa. Cea dintai ese reactia normali {n fafa unui pericol real, pe cfnd cealaltt se raporteazi lao frici lipsitd de object (ea ar flimpresia vag ci rig un pericol inde finitin fata propriilor impulsi), FRIEDMANN (Geo1ges), sociolog francez (Paris, 1902-id., 1977). Fost elev al Scolii Normale, agregat de filosofie (1926) si doctor Mn litere (1946), ste director de studi la Scoala practic de {nalte studi de studii privind comunicatile de mast Cercettile sale se refer indeosebi la psi hhoscciologia muncii. Diatre numeroasele sale lucriri, citim: Problemele umane ale ‘masinismului industrial (1946); Incotro ‘merge munca umani??(1950); Munca fi ‘mitati (1956): Putere $i felepciune (1970). 1948) si director al Centrului FRIGIDITATE, imposibilitate, pen- trufemeie, dea trid senzatii volup- tuoase in raporturile sexuale. Aceastii tulburare, foarte frecventi in ‘anf (aproximatv o tcime dintre femei, poate avea cauze organice locale sau, de cele mai multe ori, cauze psihologice Frigiditatea poate fi legati de stingicia soqului, dar si de refuzul inconstient al plicerii din partea femeii si de conditia feminins, Foarte aleseafrigditatea traluce tun conflict interior, positil de precizat printr-o examinare aprofundatd. Pentru 4 trata tulburarea, psihoterapeutul tre- buie si furnizeze cuplului, cu tact, toate informatie si sfaturile tehnice de care are nevoie. Sexclogii W. H. Masters” si \.E, Johnson aupus la punct 0 metodi de reeducare psihosexuali (curd intensivi de 15 zile), care ar obtine 80% vindecii durabile FRISCH (Kail von), zoopsiholog austriac (Viena, 1886~_Miinchen, 1982), Este cunoscut mai ales prin lucririle sale asupra orientiri si schimbului de informati la albine, dar tot el este acela care a descoperit, Ia boistean, prima _substantl de alarmit. Este vorba de 0 Secretiechimica eliberat de animalul init ‘au mumai inspimantat (a mai fost mami si ysubstanfa groazei"), care avertizeazi congenerii de prezenta usui pericol sf face si fugh. Kael von Frisch a publicat ‘numeroase luerii, dintre care unele au fost traduse tn limba francezi: Vie et ‘meeurs des abeilles (1955); Architecture animale (1976); Le professeur des abilles (987), Mémoizes d'un biologiste. Von Frisch (1886-1982) [1988]. In 1973 aobj- nut, impreund cu K. Lorenz si. Tinbergen, Promiul Nobel pentru medcing, FROMM FROBEL (Friedrich), pedagog german (Oberweissbach, 1782-Marienthal, 11852). Puternic influentat de J. H. Pestalozzi", dar ide J. A. Komensky, pus i practiced ppreprile sale idei pedagogice si,in 1816, Ja Keilhau, 2 fondat Institutul universal fn mod volunta e&mpul de actiune la copiii' mici, dup ce se ‘ocupase de scolari, el i-a observat pe nou-niiscuti spe sugar. In 1836 deschide Ja Blankenburg (Turingia), prima Kinder- zgarten (gradinita de copii), in care jocul ‘ocupi un loc esential. Mai tArziu gridi- nifele de copii s-au rispandit peste tot in lume, inclusiv in firle in curs de dezvol- tare gi fn China popular FROMM (Erich), psihanalist ameri- ccan de origine germana (Frankfurt eMain, 1900 Muralto, Elvetia, 1960). Impreund cu M. Mead si G. Gorer, a dezvolat teria ,carsetrttul national care face pe individ si se comporte aga cum -o cere rolu su sci. El face din trent social lemeatul fundamental palologiet umane. Orice cuncasere a individalui ar trebu st treact prin stad reliilor interpersonal, intuci cea ce st seni ete mal putin satsacrea sa frustrarea impulsio instinctual ct cali tata legitur iterumane. fn consecing, problerte cole nt inpurans es dr: sostea, ura prieteni,gelozia ee. Oml are nevoie de ceilalti penta a se realiza, pent asi dezvola creatvtata, El asprd Ino societateubitoare i fraterni, Fromam este un umanist, un marsizat gi un morals. 193FRUSTRARE Dintre principalele sale luerritraduse {in limbs francezi, a peur de Ia liberté (1941, trad, 1963); homme pour ui méme (1947, trad. 1967), La erise de Ia psychanalyse. Essais sur Froud, Marx, et la psychologie sociale (1970, trad. 1971); La passion de détuire (1975); Grandeur et limites de Ia pensée freu- dienne Querare postum’). FRUSTRARE, stare a celui care cate privat de osatisfactic legitims, care este ingelat in sperantele sale. Frustrarea se poate datora lipset unui obiect (ipsa de hran8) sau fntinieii unui ‘obstacol pe calea impliniri dorintelor. Se spune ci dificultkile sunt externe, atunci nd resulta din mediu (fructele sunt in pom, dar paznicul vegheazS), si intemc, atunci cind ele depind de individ (simul su moral it interzice furtisagu). Frustrarea nu se defineste ins prin ‘obstacol, pentru ci, fn realiate, nimi my ne permite si timce va fi apreciatca stare de cite subiect. Una si aceeasi situatie poate fi resimit ca favorabil de cite 0 ppersoani si poate i triti ca frustranti de ctre alta, Vindecarea, de exempt, nu este {ntotdeauna primit cu satsfactie, eoarsoe ‘uni gisese mai malte avantsje tn afi bol- navi (au mai au responsabilititi, ceilal se ‘cupl de dingi tc) decatsinitos Asadar, ru stim dat individul este frustrat deeat studindw-i comportamental Reactile la frustare sunt variabile: ele depind de natura agentului frustrant si de ‘personalitatea celui supus acfiuni acestui agent. Rispunsul, in general,este agresv. Ostilitatea poate viza obstacolul (copilul rie fyi manifest furin la adresa mamei sale), se poate deplasa asupea um sub- stint (copill pi bate ursuletu) sau vizezat propria persoand (une sinucideri fn indul 194 scolarilor, consecutive unei mustriti, -explicd prin acest mecanism). in alte ca agresiunea, total inhibati, este Tnlocuit _Dupi impertant lor si dup rom fn care se produc, frosririle det -consecinte mai mult sau mai putin di Ia cei care le indur Ele sunt cu att, rave cu cit se manifest mai precoce, J. Mae V. Hunt a demonstrat cf, $0b0- tani comportamentl de Jeportae eat ait mai inten eu cat animalele a fost ‘mai private de hrand la vrsta Tor in ‘in comparatie cu sobolanii care au primit” ‘imerdeauna o alimentatie abundeni, Deze voltarea general este de asemenea afec- tat de carenfeleafective precoce. Expex Fimentind pe do ez gemeniyalpta de ‘mama lor, unl dintee ein separat de acesta tmp deo ori pez, api amfindoi ivati de lumina, H. S, Liddell a coniatat cd iedul care nu a fost separat ‘2 adaptat no situa, pe cand exalt a ‘unt Int-o re-mode, R. Spitz a con- statt ot sugar privat de mama lor pre Zonta o sensibiltate crescuta la infect banal (moralitate 37%) in compeatie ed cei dint-o gridinitf, unde mu sa fnres sistrat nici un deces,Frustrri ma putin trate, cum este privarea de blindefea ‘mater, au consecinfe caracteriale: copilul devine egoit ipors de piri sti Educatia ru const in supe marea frustrrilor, ci fn dozarea lor, in functie de rezistena individu. FUGA, parisire a domiciliulut, escapada. Exeste la copil epilogul unui confit ev anturajul (piringi, invatitori, educator, atatreactie de opozitie fap de mediul care nu satisface edt gi speranf confuzd de sisi altundevaceea ce teste refwzat aici. ‘Adult nevrozati, dezectilibrati au uneori aceeasiatitudine. Fuga, conduiti consent, cstc in acest cez mirtrisiea eseculi ‘Sant ins 9i disparigii de la domiciliu care rispund unei poriti impulsive, evasi- automatice, mai mult sau mai pufin con- stiente, Acestea se intdlnesc in epilepsie, schizofrenie sin stirile confuzionale, FUGA DE IDEl, exaltare psihica. ‘Toate procesele mentale par accelerate, idee se precipita tumultuos, se innguie TeonIA ‘OPERATORIE. FUNCTIONAL, care priveste 0 functie. Prihologia functional este 0 metodi de abordare a ativetti mentale. fa foe de alse intreba: ,Care este natura viet psihice?* (punet de vedere structural) sau +Cum se desfisoar opersiunile mentale? FURIE {punct de vedere mecanicist), ea cerce- ‘eazii cauzele fenomenelor psihologice, semnificatia lor, valoarea lor adaptativi (care este functia emotici, a visului etc.) Punt sa de vedero este dinamie. Paiho- logia funciionali pune problema conduitei si ajunge la actiunea practict, deoarece scopul postulat dicteazi cAvtarea mi loacelor. Daci, de exemplu, consideriin somnul o functie de apirare contra epui- ri, ar in anumite nevroze* veder rezul- latul unet suprasolieitie, ne vorn gadis instituim cure de somn pentru a trata tulburiile nevrotice. Eiducatia nowt este functional n sensul cf ea nu mai consider’ inteligenta ca pe 0 entitate, ci ca pe un instrument aflat la Aispozitia copilului. Pentru ca acesta si se serveused de el, trebuie sii simti nevoia, trebuie tezit interesul sfu in aceasti Aireotie. Tocmai tinind seama de trebui tele gi de interesele copilului il putem msi bine instrui si fi putem dezvola resursele naturale, FURIE, emotie subiti, cu tendint agresiva, care se manifesta printr-o vie animatie expresiva, gestuala gi verbal, uncori incontrolabila. CClasic se isting furia palid§ sau lividt sifuria rose, definite astfel dup’ coloratia. Fefei. La copii se observa ,furiile albe", care tind la sincop’. Furia survine i situatii de frustrare,cdind individul se aract incapabil de a le domina. Unor persoane nevolnice sau nevrozate furia le oferi ‘cazia si-siafirme personalitatea nelinis- titi, Cand nu se indrizneste infruntarea subiectuluifurii, areloc o deplasare asupra Iuerurilor neanimate sav asupea fiingeler lipsite de apirare, copii sau animale. Psihanaliza descoperi aici o regresare la stadiul sadico-anal 195FURT Sub influenta educatiei, fina umani Invatd s’-si controleze expresile motor siverbale ae furiei, Cu toate acestea, unele furii explodeaza la cel mai minut pretext Ele denott indivizi predispusica urmare ‘nei deregliti endocrine (cand tiroida sau ‘uprarenalele sunt prea active), sau o defici- enti a sistemului nervos central, ca fn epi lepsie sau alcoolismal cronic. Stirile de frie se asociazii uneori cu obscurizares constinfei, care poate si nu pistreze nici (© amintire privind asemenes stiri. —> Stam Race, FURT, fapt de o-ti insusi bunul altuia, prin fort sau fard stirea pagubagului. Unele furturi traduc imaturitatea afec tivi.a autorlor, jar uneor si inclinayia spre 196 ru a acestora. Furturile au dubla semni- ficatiea represalilor sia unci revendicai sunt comise, cel mai adesea, de citre subiecti frustragi in copilirie. Unit hogi dintre minori furl ebiecte de la persoane pe care le Mdrigesc in mod deosebit. Acest ‘comportament paradoxal corespunde do- rintei lor ascunse de a nu le pirisi, de a pistra cel putin ceva de Iaele. Alti copi prost adaptati din punct de vedere social, furl pentru a da altora lucrurile de furat; cf sperd ch felul acesta le vor ,cumpaira™ ‘camaraderia gi vor fi admisi tn grupul lor, Exist in sfarit, urturi patologice, comise de epileptic de dementi, ce arierati nea pabili si se controleze, dar acestea sunt relati rate. -> CLEPTOMANE. G GALLUP (Geerge Horace), ziarist si statistician american (Jefferson, Towa, 1901 - Tschingel, Elvetia, 198 ‘A fondat propriul stu institut de sondare 1 opiniei publice (1935) si a creat 0 metodi de ancheti prin chestionare Individuale care $i-a gasit 0 consacrare risunitoare in 1936, cfnd ea i-a permis si prezici triumful lui F.D. Roosevelt in alegerile prezidentiale, cu o eroare de ‘numai sase procente. GALVANOTAXIE, reactic de orien- tare gi de locomotie a unul orga- nism mobil supus actiunii unui curent electric continau, ‘Se spune e& galvanotaxia este povit atunci end animatul este atras de elec- trodul pozitiv (anod) si negativl end eplasarea se face spre catod. Cunoasierea comportamentului galvanotaxic al pestilor st la baza pescuitului electric. Metoda consti in a crea in api, cv ajutorul unui sup eleetrogen.un edmp electric produs de un curent coatinuu. Pestii, atrasi de ‘nod, se imobilizeazai in vecinatatea sa, literalmente anesteziati Pescuitul electric permite, Intr-un curs de apa, selectionarea speciilor, climinarea unor varietji diund- tosre, cum este pestele-pisicl, marcarea pettilor a clror crestere vrem so urma- rim, deplasisile lor et. G.A.P.P. > Grur 0e AWUTORARE PSHOPEDAGOGICA. GANDIRE, ansamblu de fenomene pathice. Se distinge o gindre vigil realist, orientatt spre adaptarea la lumea exte- ricar, si o gindiee auestcd sau oniricd, guvernata de trebuinele afectve. Cea ‘indi, eae esculté de principi rationale formate tn curs dezvolir iin contact cu realitate, est scilzat: ea seexprima prin cuvant (dee, concept) si proporit Guecati), A doua, care scapt legilor Togici, desocializati, floseste mai ales refrezenir smbolice,incireate de valare afectivi; 0 pisim la schizofrenei, dar apare gla omul norma, in vse In general se poate spune ef eindirea oni (sau autistic) contine fenomenele refulate de constiinta vigila. Este o gandire privat’, care se exprima in simbol si nu 137GANDIRE DEREALA reclami utilizarea limbajului, Intrucat nu ste destinati comuniciri. Gandirea vigils, EPILEPTODE, GLOSOLALIE, creatie voluntara a ‘unei limbi in aparenti noi, ‘AceastAintreprindere, cvasiimposibils, ‘este opera unor bolnavi mintali care au convingerea ci utilizeazit un limbaj nou, a un sens egocentric, imbaj care rezults din modificarea frazelor si cuviatelor ido rmurilor cunoscute. La fnceput de nefnteles pentru un neiniiat, acest limibaj neoformat ‘devine accesibil de indati ce i s-au desci- frat sintaxa elementard si vocabularal, al Girui sens rimine fix. Glosolalia cores- ppunde deci alterdrii superficiale a lim: bajului, care poate fi si se vrea tadus, spre deosebite de schizofuzie*, unde tulburares este mai profund GOLDSTEIN (Kur), neurolog ame- rican de origine germand (Kattowitz, az1 Katowice, Polonia, 1978 -New York, 1965). Dupé cea predat neurologia si psihatria {hn mai multe univesstiti din Germania 11GRAFOLOGIE (Konigsberg, 1912: Frankfurt pe Main, 1918; Bertin, 1922), isi pariseste tara fugind de regimul nazist (1933). Refugiat ‘n Statele Unite, reintri in fnvigmant la Universitatea Columbia (1936), apoi la Harvard (1940). Lucraile sale referitoare |i rit cu leziuni ale creierului 1-au eterminat 58 eritice teoria lecaliztsilor cetebrale*, si reconsidere problema func: fiondrii sistemului nervos si a orga: nismului fn general. Ajunge la conclu ‘cl acesta se comportit ca un ansamblu corp-spirit,indisociabil, e8 resctioneazi ‘n totalitatea sa atunci cdind o parte este afectatd sic Mntregul regleazt pirile Lucrarea sa fundamental, Structura orga rnismului (1934), a fost tradust fn limbs francez’ in 1951. GRAFOLOGIE, studiu al scrisulul, Grafologia, ai cirei veritabill fondatori sunt abatele J. H. Michon (1805-1881) §1 mai ales J. Crépieux-Jamin (1858-1940), se ocupa, in esenti, de descoperirea legi- turi care exist inte scrs si personalitates celui care sie. Ea poate fi considerati ca © metod’ de invesigatie psihologici Actul de a scrie este, Intr-adevir, 0 con- ‘dita expresiva care depinde mu numai de factori socioculturali (Invltare), ci gi de componente afective. Dac este practic imposibil si gisim deuk graf identice, nu rareori se potreleva analogii frapante inte ‘productile grafologice ale unor persoane ddferit. Existi o tipologie intemeiati pe scris (grafotipologie), asa cum exist o bioti- pologie’. Grafologia este in mod curent Luilizath in selectia profesional (cele mai ‘multe fntreprinderi comerciale gi indus- triale cer un curriculum vitae manuscris) sin orientarea profesionalA, ca examen 42 complementar, Cu toate oX validitatea poate fi reali, este neindoielnic Faptal ef bazele grafologiei sunt nc’ prost asigurate sict rimén multe de cut (standardizarea, normelor, studii de corelstii tntre tsi turile de caracter i trisiturle grafologice) ‘nainte de a-i da intreaga important pe ‘care ar putoa-o avea. GRAFOTERAPIE, forma de psiho- terapie bazata pe exercitii de seris. Grafoterapia vizeazi obtinerea unci redresiri morale a subiectului prin deter~ minarea acestuia de a executa gesturi aarmonloase, de o calitate superioara ace= lora reflectate de grafia sa obignuiti, > DiscRarie. GRAVIDITATE, stare psthofizio- logicd a femeli care agteapté un copii. Surs' de bucurie sau de angoasa, grax viditatea este Tntotdeauna un episod impor tant in viaa unei femei. Pe plan psiho- logic, emeia vede cum i serepun anvmite probleme din copii, legute de ealitatea relatilor ei cu mama. Amindoud av de- ‘ent acum egale, dar, fn fnetie de matu- ritatea afectiv a viitoarei mame, acast situatie se poate insoti de sentimente speciale (culpabiltate rivalate etc). Apa sitia prime gravidititiaduco unr femei 0 satisfacte extraordinard pe care analiza psihologics ne permite si © raportim luneori la un complex al cast” nere= zolvat. Doringa arzitoare de a fi mami ‘manifestati de femeile sterile sau, dimpo- trivd, teama de a naste copii genereazt tensiuni emotionale care se pot exprima print-un ansamblu de sirptome mumit ‘gravitate nervoasi. Gisim ait toate Semnele clinice ale gravidititii — oprirea GRUP DE AJUTORARE PSIHOPEDAGOGICA menstruaici, greiri, bombarea treptatt a abdomenului etc. —, dar femeia nu este insicinat GREGARISM, tendinta de a se aduna, de a trai in grup. Omul este 0 fifi sociald, Nu-i place singuritatea, probabil pentru 68, inc do la nastere, a gisit intr-un mediu uman gi a vvalorizat puternic fata si persoana pirin- tilor, de care depindea total. Cautarea oviiiei este universal. La copil ea se ‘manifest spontan in activititile si in jocu- rile sale colective, iar a adult prin parti- clparea acestuia la viaya multimilor, La bbaza comportamentului gregar stau rapor- turile familiale ale omului, care giseste in grup’ securitate si multe alte avantaje practice. GRUP, ansamblu uman structurat, ale carul elemente se influenteazi reciproc. Existi un mare numir de varietiti de ‘grupuri Familia, echipa de rune’. clica de luficitori, personalul unei uzine ete, Unele sunt spontane (bandele de copii), altele sunt institujionalizate; membrii lor ‘se supun unor reguli impuse progresiv de viata grapului sau care fi sunt preexistente; lunele constituie un scop fn sine (pentru a satisface trebuinte socioafective), altale sunt un mijloc de a atinge un scop (grupe de mune’), ‘Toate grupurile se interpenetreazi: greva, de exemplu, este o actiune declansati de © organizatie sindical; dar aceasta suferi influenta aderentilor sai, care ei tnsisi sunt Ssensibili la ambianta generals a medivluit lor. Grupul este determinat de indivizi, pe care el conditioneaz’ la ndu-i, fn mare Parte, in ceea ce priveste comportamentul. Inflenga sa se manifest mai putin ea 0 presiune exercitati din exterior cat ea 0 daptare mai mult sau mai putin spontan 4 membrilor si la medal socal. Fiingele umane au nevoie de grup, care satisface nevoile lor de securitate si de comunicare (C. H. Cooley). Ele fiaccepti legile pentr a mf pesepaite sat exeluse (Conformism), dar msi ales pentru et suferi sugesta prestgiului majoritti gi pentru cd se ientifick eu grupul la care S-au atasat, Individul care si-a modelat comportamentul in funetie de acela al ‘grupului tinde s-1 ia pe acesta ea sistem de referingd (R. Merton, 1957) si sil Jjudece pe ceili in lurina normelor sale. ‘Studierea gropurilor permite cunoasterea forelor cate se exeritisici si organizarea de noi raportati sociale. Aplicatile prac- tice ale acest studiu merg de la mod ficarea structrior sociale ale une wzine pnd la psinoterapia colectiva, aga cum © practicd ligilefostilor bolnavi (Asociagia lcoolicilor anonimi, de exemplu GRUP DE AJUTORARE PSIHO- PEDAGOGICA (G.A.P.P.), echipa formata dintr-un psiholog si unul sau mai multi educatori, care vegheaza Ia adaptarea gcolard a elevilor, prin observarea continua aacestora. in invigméntul public, ih Franfa, aceste grupuri au. fost create prin eirculara minis- teriald din 9 februarie 1970, care orga- nizeazd prevenireainadeptrilr’ in mediul seolat. Ele sunt unul din elementel dispo- Zitivului pus in practic la nivelal fnv’- {imintului preclementar si elemestar. Fiecare G.A PP. are in sarcind unul sau ‘mai multe grupuri scolar. El intervine sub forma de reeduciri practicate individual 143GRUP DE DIAGNOSTIC sau eu grupe mici, de tndatt ce cadrele didactice solicits ajutorul. Scolarii con- tinuat sit frecventeze clasa lor normal sau speciali. Psihologul scolar si invapitorii specializai pentru readaptarea psihopeda- ‘gogici (R.P.P.) sau psihomotorie (R.P.M.) actioneazi in stransi colaborare cu colegii lor din fnvigarnant, precum si cu medieu! siasistenta social’. G.A.P.P. este integrat in mediul scolar; au este nici structuri concurentti, nici organizatie paralel. ‘Membrit G.A.P-P. sunt, pentru cadrele didactice, interlocatori disponibili, care participa la viata scoli si ori de cAte or este posibil, la reuniunile consilivlui pedagogic. Sunt de asemenea interlocuterit famililor, jucdnd roll delicat de mediatori {ntre elev, pirini $i scoal’. ‘Dupa datele statistice ale Ministerului Educatiei Nationale, in 1987 existau in Franfa, metropolitan 2 584 grupuri de ajutorare psihopedagogic. Pe de alta pare. daci avem in vedere variatia efectivului clevilor scolarizati, se observ o scidere continu a numarului de scolari admisi In clasele speciale ale scolilor primace (0 sctdere cu 5 522 de elevi intre 1983 $i 1984). Patem trece Ia activul G.AP.P. ameliorarea fnregistrati, deoarece, fie interventia acestor grupuri, multi elevi ar fi orientati cltre invitimanul speci Grupurile de ajutorae psihopedagogici au fost inlocuite, In 1990, de care RAS” GRUP DE DIAGNOSTIC > Dinc- nostic, 144 GUILLAUME (Paul), petholog& cez (Chaumont, 1878 ~ ‘Haute-Marne, 1962), sa Psihologia formei (1837). Cercotiile sale at axatindeosebi pe psihofiziologie, pili anna pitta conta i datorim numeroase luce, dinte care citi: Imitaia fa copil (1925); Formarea ATELIER, PROTE.AT; CENTRU OE AIUTORARE PN MUNCA; INVATAMANT. HASIS, substanta exaltanta, ex- trasa din canepa indiana (Cannabis indica). ‘Aces. produs, presat in plicute, capsule ‘sau cuburi, poate fi maneat sau funnat (pur sau in amestec cu tutunul) cu o pipi special (,shilom"). Hagigul contine pant la 15% cannabinol, principiv activ toxic al ‘cdnepei. El proveact o betie euforick si cexpansivi, dar dozele putermice pot deter- ‘mina veritable crize de depersonalizare (annabism). Consumul indslunget, fie gi ‘n doz moderatd, duce lao stare de apatie side lenevie, la alteriri ale bronhiilor, la © imbiiranire prematurd, la o slibire a sistemului imunologic (G. Nahas) si la tulburiri ale gindiri, > TOxIcoMANrE. HERBART (Johann Friedrich), peda- 608 si psiholog german (Oldenburg, 1776 - Gottingen, 1841), Spre deosebire de I. Kant, ela afirmat ci psihologia se poate constitu ca stint, chiar dac metode sa se reduce la obser- Vale. Se considerc orice eunosting vine de a siruri gi dela experienta personal sicd reprezentirile sunt un fel de for @ ror actiune recprocd antreneaz’ gin- dlirea. Aceste ide vor fi eluste mai tira de G. T. Fechner. Din punct de vedere pedagogic, Herbart s-a inspirat din opera Iwi J. H. Pestalozzi, fri a-i adopta toate ideile. Aseznd experients si utilizarea intereselor copillor fn centrul metodclor sale didactice, el a fost un precursor al scolii active. HERMAFRODITISM, dualitate sexuali. Hermafroditismul real este 0 exceptic fn specia umanii, dar se Mnlneste destul de des la pseudohermafroditi. Sexul atri- buit unui individ este decis de anatomia organclor genitale externe, indeosebi de ‘miirimea penisulvi, De lucrul acesta si de ‘educa care rezult de aici depinde orien- tarea psihosexuali a individului. Se reco- ‘mandi ca dupa primii ani de via prin prisma unui anumit sex sexul subieciului simu fie schimbat, deoarece aceasta poate conduce la dezastre pe plan psihologic. Un pseadohermatrodit poate trai normal, ignordndu-si starea. Ba chiar se citeaz’ azul a dou’ persoane, una ndscuti in 1920, ccalaltt fn 1921, atinse amindou’ de o hiperplazie suprarenaltsi, din aceast ‘cauzi, pseudohermafrodite care s-au cis torit fied a sti cl, din punct de vedere genetic, erau ambele de sex feminin. Namai ‘c& unianea Jor nu a putut fi fecunda (G. Dreyfus gi colab., 1966). HEROINA, pudra alba cristalina, cu gust amar, derivata din morfind. ‘Toxicomanii outilizeazi in prize nazale (rareori) sau preparati in solutie injec- ‘abit. fn doz’ slab este ealmanti, eufo- rizanti si ugorhipnotic’; provoact subit 0 plicere voluptuossi intensi (flash) si bala Cinafiivizuale. Aceste efecte se risipese dup dou sau trei ore. Toleranta orga nismului este rapid (zece zile) si subiectul HIPEREMOTIVITATE tretuie si miceasct dovele spe acerca si regiseasci extazl de la inceput,dis- pirat pentrafotdeauna, In doze crescute, fetermina 0 agitate isis din comun, Stupous,courula i chiar moet bi Hepoina, cara detronat morfna, eoarece acunea ei este ma inzensi, este actual- text .drogut dur el mai periculs si cel. ‘mai utilizat in Occident (80% dintre toxicomani), Trtamentul heroinomaniet este o sacind ingrati. HESNARD (Angelo Louis Marie), psihiatru si psihanalist francez (ontivy, 1886 Rochefort. 1969). Este cel inti care aficut cunoscutt fi Franja doctrina freudiand si meta psiha- naltc8 (Psibanalizanevrozelor si psiho- zelor tn colaborare cu E. Régis, 1914). Numeroasele sale luis: Universul mor- bid al pcansui (1949), Moral fr pacat (1954), Psibanaliza legiturtinterumane (1987), Fobile si nevroza fobicd (1961), Paihologia crimei (1964), De la Freud la Lacan (1970) constitu operi de ,psiha- nalizd deschisi, in care idele lui Freud sunt revizuite si mbopitite prin datele noi ale biologiei,lingvistci, fenomenologi 5 sociologici. A fost si unul dine prin imatori ai miseri psinalitice HIPERACTIVITATEA COPILULUI = INSTABILTATE. HIPEREMOTIVITATE, dispozitic dea reactiona in mod exagerat la evenimente. Subiectul hiperemetiv resimie intens fiecare schimbare de situatie. Cea mai ‘mic excitatie provoacs la el reacti afec- tive (bucurie, furie) si corporale (rosire, “7HIPERKINEZIE colic...) disproportionate si inadecvate, Hiperemotivitatea pare a fi legatl de constitutie, Selectionandu-se sobolani, ‘au putut obfine serii de subiecti hiper: emotivi. Cu toate acestea, hiperemotivi tatea nu este de origine exclusiv organic’, Ea poate fi si conditionat de socur fective" (mai ales cand acestea se produc ‘n prima copilitie), cum sunt separarea de ‘mami sau insecutitatea ca efect al neinjelegeri conjugale HIPERKINEZIE ~> Instasurare. HIPOACUZIG, subiect a carul acuitate auditiva este foarte diminuata. Hipoacuzicii, sau cei .tari de ureche", sunt persoune care suferi de 0 diminuare :vauzului de 30-40 de decibeli (4B). Ei reprezinti mai mult de 1% din populate. Faptul de a auzi pros consituie un serios handicap in viata social. Pentru adult este un eusur eu care ei se acomodeazi gre La copii are consecinge majore asupra ‘vapiri imbajului verbal. Multi scolar au rezultae slabe la favigiturd din cauza unei hiposcuaii car fi face si confunde sunetele (Feu v,cecu che etc.) sit face saudi un cuvant fn loe de alta: ,ciel* in oc de te, uefa loe de cuss ‘te. Exist stabilimente si clas speciale, inclusiv in gridinitele de copii, destinate copiilorhipoacuzici (in Franfa, 2 157 de 1987), precum si cadre didacice HIPNOZA, stare nu prea bine defi- nit, aproplati de un soma partial, provocaté in mod artificial prin fixarea atentiei asupra unui oblect stralucitor gi prin sugestie, stare 148 in care sublectul ramAne capabil SA asculte de unele ordine date de hipnotizator. ‘Somnul hipnotic este profund diferit de somnul normal: perceptiite senzoriale nu sunt diminuate, aentia se poate concentra, sunt posibile diferite actiun, iar inregis- trarea ritmurilor electrice ale crelerulut (lectroencefalograma) este comparabil ‘cu aceea obtinutintimpul stiri de veghe Este deci vorba de 0 ,paralizie a voinel (S. Fread). Sub efectul strit de hipnozi se pot observa fenomene somatice cum este analgetia (suprimarea durerii) sau modifi- carea lesuturitor (formarea de bisici pe piele, dispartia negilor...) Dupi J. Hilgard (1970), persoanele hip- notizabile sunt acelea a clicor imaginatie ‘este mai vie, la care predomin’ spirtul de venturi, creativitatea literarl gi artistic}, credinfa religioasd. Dimpotriva, subie refractai la hipnoza sunt aceia care mani- fest aptitudini certe pentru sporturile de ‘compete si pentru activititile stiinifice. HIPOMANIE, stare de cxaltare care, sub o forma atenuata, evoci mania, Hipomania poate fi efemera, dar ea cexisti si ca stare obignuiti la unii subiecti activi, exuberant, incured-lume, lipsiti de Jeni si uneoti insuportabili, a cliror constitutie fizick se tnrudeste cu tipul picnic’. HOLISM, teorie nonanalitica, ai cirei promotori se striduiesc si examineze inteligenta, functio- nareacreierului sau a organismului in totalitatea lor. Paihologia formei" (Gestaltpsychologie") este cea mai cunoscuti dint aceste teri. HOMEOSTAZIE, tendinti gene- ralé.a organismului care vizeaza s4 mentind constante conditiile de echilibru ale mediului sau, ‘Aceasti nofiune, itrodust in fiziologic ‘de WB, Cannon (1926), a fost extins la psihologie (C.P. Richter) si la etologic* (K. Lorenz), O conduits orientat spre un scop este interpretat ca o citutare @ unui ‘nou echilibru: construirea unui cuib, de cexempls, corespunde unui mijloc de alupta Impotriva scdderii temperaturii corpului = ADAPTARE. HOMOSEXUALITATE, inversiune sexuald. Homosexualitatea constituie un feno- ‘men relativ: frecvent, intrucdt ar privi 3-5% din populatia adulti. In Statele Unite, in 1972, se evalua la 4 milioane ‘numérul homosexualilor de ambele sexe. ‘Atit la birbat c&t sila femeie, inversianea sexual rezulth din complexe inconstiente Dupii A. Adler, er fi vorba de un sentiment de inferioritate ieama de egec il impinge pe individ si caute un partener de acelasi sex cu el). La bliat homosexualitatea este desea consecinia unei educatii deficiente: bliatul prea atasat de mama sa se iden- tified cu ea si se comporth asa cum ar fi dorit ca ea si se comporte cu dansul Pentrv Freud, care a subliniat importanta narcisismului a complexului caster" in ‘geneza homosenualiti, jnvertitul aretuta ‘un partener identic cu el insusi. La femeie, homosexualitatea ar fi consecinga unei deceptii din copilirie, legatit de desco- perirea sexelor: ,Homosexuala exceleaz’ in a du ceea ce ea nu are, anume, relevand sfidarea castririi feminine, ea fyi atibuie ‘in mod imaginar penisul" (A. Hesnard).. HORMON, substantia chimica com- plexi care, secretata direct in curen- HORNEY tul sanguin, exercité o actiune specifica asupra unor organe. ‘Numerosi si diversi, hormonii sunt produsi de glandele zise ,endocrine, cum sunt hipofize, tiroida, suprarenslele $i sgonadele, dari de fesuturi: mucosa duo- ‘denului, placenta, hipotalamusul ete. Hor- ‘monii au un tol primordial in functionarea ‘organismului: ei intervin in mentinerea echilibrului mediului intern al compului, fi conditioneaz’ morfologia (apariia carac- terelor sexuale secundare la pubertate ddepinde de hormonii sexuali), acioneaz’t supra comportamentuul(activtate sexual, ‘coiduitd materi etc), caractrului (femei care a suferit ablatia ovarelor devine tabla) si inteligentei (insuficienta hor- F tiroidieni determing 0 scidere a a spiritului). Cand hhormonii nu sunt prezentiintr-o cantitate rnormali fn corp se observa grave ulburirt ‘mentale (eretinism, astenie accentuatl etc.) HORNEY (Karen), psibanalista americana de origine norvegian (Hamburg, 1885 -New York, 1952). Influentati de teorile lui A. Adler, ale lui E. Fromm gi de Gestaltpsychologie,ea se indepéirteazi de docirina freudian’ prin Importanta pe care © acord determi hismului cultural; negljand mai mult sau ‘mai putin explorarea minutioasé a trecu~ tului insistd asupra dificultaqilor actuale care, dup pirerea ei, sunt responsabile de aparitia tendintelor nevrotice, eirora ea ‘ea si-i descopere functile. K. Horney nu ceuth si explice tulburitile personalititit prezente printr-o conditionare infantil, ct Sh infeleagi dificultitile nevrotice prin structura earacteriali a subiectului. Dintre lucriile sale traduse in limba franceza, citi: Directii noi tn psihanalizi (1939), [tvad. in limba romani 1995 — nota trad;HOSPITALISM Personalitatea nevroticd 1 epocii noastre (1937), [tad limba roman 1995 — nota trad, }; Confictele noaste interioare (1945). HOSPITALISM, ansamblu de tul- burari grave, psihologice gi corpo- rale, generate la sugari de o gedere prelungita in mediul spitalicesc. In pofide ingrijirlor excelente pe care Je primesc, copii mici despaitide mamele lor nu ajung si se dezvolte normal: cres- terea lor fizicl este incetinits,nivelul inte Tectual descreste, limbajul rimane rudi- ‘mentar, se instaleaz tulburiri caracteriale (anxictate, apoio stare de indiferent), iar rezistenfa la boul scade, Daunele pro- Voeate de hospitalism sunt cu atit mai ‘mari cu eit separarea survine mai precoce Sieste de o durati mai lngi. Ele pot ttugi si dispar (cel pugin in parte) o dati eu revenirea copilului lang’ mama sa sau ang’ un substitut adecvat al acesteia. IATROGENIE, ansamblu de tul- burari neprevizute generate de actiunea medicala. Se sile inet dia Antichitate 8 practica ‘medicine’ comporti intotdeauna un rise pentru pacient: de exempiu, talidomida (tranchilizant) prescrisi fereilor gravide, ‘anestezicele sau chiar aspirina administrate copiilor in caz de grip sau varicel8. Pentru ase detecta mai bine efectele nedorite ale ‘medicamentelor, in majoritatea ycilor industriale s-a dezvoltat 0 now’ disciplin’ ‘medicald si farmaceuticl: farmacovigi- Jenfa, Informatile recoltate din diferite tri sunt centralizate $i prelucrate de Organi- zatia Mondial a Sinai, Daca o anchet demonstreazi cl accidentele sunt impu- tabile unui medicament nou sau vechi, aacesta este retras din farmacii (bismatul, ‘de exemplu).-> FARMACOVISILENTA. IDEAL DE EU, model care se sper si fle egalat. FFormarea personalititi corespunde unui proces lent de socializare nceput tn opilisia mict. Copilul igi construieste Eul prin jocul identificdrilor cu persoanele iubite si admirate din anturajul su. El igh cconstituie astfel un tip de refering ‘mbogiit zi de zi gi care fi serveste drept model. IDE FIXA, idee permanenti, preo- ‘cupanti, obsedanta, care rezista analizei intelectuale si de care sublectul nu poate scipa. Se ntineste i numeroase str psihice normale, cum sunt nevroza obsesionali*, telocia sau melancoli, IDEI DE PERSECUTIE, convin- gere a unui subject care se crede expus relel-vointe a anturajulul Uneor el x plinge ct sufert prejudicii fizice (se urmtreste ea el si moart de foam), materiale (Se umireste acypararea veri sale) sau morale (se rispindese pe seama lui zvonuri neintemeiate). Aleori se plange ei se afl sub dominatia unei influente stline: nu mai este stipin pe actele sale, pe vorbele sau pe gindurile sale. Ideile de persecute se fatalnese fn diet afecuni mentale, cum sunt dements senild, melancolia, paranoia sau delirul halucinator cronie. 151IDENTIFICARE IDENTIFICARE, mecanism psiho- logic inconstient prin care un indi- vid isi modeleaza conduita spre a semana altei persoane. La copil, ca prima forma de atagament ‘a unul dintre paring, identificarea este o ‘propriere a rolului (sia puter) acestuia, Ea constituie unul dintre mecanismele cele mai importante ale formirii personalitii: siale educate’, Perturbirile interven ‘mecanismal identificdrii (datorate diso- cieri familie, de exemplu) due a tulburiet ‘aracteriale IDIOTIE, starea cea mai grav a deficientei intelectuale, caracte- rizaté prin imposibilitatea de @ accede la vorbire #i total incapa- citate dea se ingrii de sine. Chiar sila varsta adult, deevoltarea mentali a idiotului nu depisese 3—4 ani de varsti mentala* (Ql. inferior lui 34), Se observ mai multe grade de idiotic. La nivelul cel mai coborat (,intarziere mentaliprofund3" dup nomenelatura rinfe, discutii in grupuri, brosuri, asupra celor mai diverse probleme (esee scolar. neinfelegeri conjagale ete.); 3) depistarea si tatamentul precoce ale tulburdcilor ‘caracteriale si ale altor inadapeiri, in cursul ‘consulijillor medico-psihelogice gratuite ‘organizate in aproape toate orasele. Efi- cienfa servicilor de igienti mental deginde de mijloacele de care dispun acestea, ‘Fart pesonal competent (medici, psihologi, reeduecator, aistenfi social, secretari), de inalticalificare, eforturile acestor servicii Pot fi zadarnice, dt fiind 8 actiunea lor, de lung’ drat, se extinde fir ncetare Ia noi pturi ale populagei ILUMINAT, distributie a luminii. Lumina are asupra organismului un fect care depiseste cadril virului. Ea are 0 anfiune stimulatoare asupra siste- ‘mului nervos. Absenta luminii duce la indolent (observati ale exploratorilor pri- vind efectele nopti polare),pe cfind reve- nirea ei este excitantl, sporeste apetitul ete. Diverse cercetiri (N. E. Rosenthal, 1984; C. J. Hellekson, 1985, C, Bucteli, 1986) demonstreazi posibilitaea amelioriii stirilor depresive prin expunerea bolna- Vilor lao lumind artificial intensi (oto terapic). In ateliere si scoli,un bun ilumi- nat (suficient, bine repartizat),evitd obo- seala gi accidentele. ILUZIE, erosre a simturilor eau a spiritulut care ne face si udm aparenta drept realitate. Tn schia de lap. 154, cele dou persone care merg pe trtuar au exact aceeas tae sis totus, una diatre ele pare mi ial si ‘mai corpolentl Jeet cealalt. In desenul lui Hering (p. 155), linile paralele par curbate. Aceste iluziiilustreazt plat citates deosebiti a percept" aceasta ete ‘mai sensibill 1a ansamblul unei figui decitlaelementle sale. Peceptia nu este niciodat izolat. Ea se integreazintor- Comruexut wut OEDI. INCONSTIENT, ansamblu de pro- cese care actioneaza asupra con- Guitei, dar care scapi constiintel. upd teoriafreudiand, inconstientul, Iuat ea substanti, este partea pshismului latent, fn eare int doringee 4 provesele psihologice dinamice de care nu putem dspune din cauzi cele scapa cunoastei Refulate in afara cdmpului constintei de citre 0 putere de contol etic (genzura'), fortele inconstiente reusesc totus si se ranifeste fn unele ace ale viet cotidiene (apsusuri* ie), In vise gn simpto- rele nevrotice. fn ncongient, veiabil substrata vieit ice, iu nasteredoringelesifantasmele sie organizeaz legitrile interumane si conduitele. De exemplu, agresivtatea incongtient a une mame fat de copil ei nedore provoact laca un sentiment incon stint de culpabilitate, urmat de un com- Portament de ,fSscupirare™ inconsient ‘ae se exprimi prins-o grit excesiv si into atidine exagerat de afeetsoas Explorarea inconstentului ese posibilt in metode asocitilorlibere si mai ales prin studiorea viselor. Cunoagtrea feno- ‘menelorinconstiente este indispensabila pentru injlegerea si tatamentul nevro- 2elor.-+ APARAT PSI. INCONTINENTA, mictiune sau defecatie involuntara, dar con- stiontd, datorati alterarii con- trolulul sfineterian. Incontinena este cauzati deo leziune ‘organic’ precist ea poate fi formal deose- 158 biti de enurezie' gi de encopresie" care sunt conduiteincongtiente. Incontinenfa urinariesterelati frecvent la subicii ia virsti. Adesea ea determin spitaizarea bitranului, ceea ce Hi spores stares de disconfor. find brusc privat de prezenta alor sti, de cadrul siu de viakl si de obigmvingee sale INDICIU, clement perceptiv legat in mod natural de o situatie. nmi pe padi, de exemplu, este indiciul trecerii unui animal. Indicil se ‘deosebeste dle semn in sensul ci acesta este leget in mod intentionet de un obicet sau de o situate: las urme in spatele meu spre a-mi regisi drumul pe care fl fac in pdure, Indicile, semnele si semnalele stau la baza orieiei comunicir. INDIFERENTA, stare a celui care, plrand detagat de contingentele materiale, nu manifesta nicl un interes pentrulumea care il incon- Joara si pare si nu traiasca nici 0 emotie. Exist dou varietiti de indiferengi. Una, de origine deficitars, se observa mai ales in stile de sli psihicd. Unii bat ‘nu mai participa inainte la evenimentele familiale, fericite sau nefericite. Ei av devenitindiferenti, iar acenth indiferent afectivi este un deficit. Cealalt varietate de indiferenti poate fi calificata drept © stulburare de directie* a afectivititi, ‘Athimede, total atsorbit de rezolvarea unel probleme, in timpul devastirii Siracuzei, s-a limitat si-i spun’ soldatului care fl apostrofa, pe efnd acela clea peste figu- rile descnate pe nisip: ,.Nu-mi strica cer- curile! Indiferenta sa reprezenta o schim= bare de directie a afectivititii, care se cesuns dela reat mit spre ase concentra eu tol asupa selsiontsi une probleme de geometric, INDIVIDUALIZAREA INVATA- MANTULUI, metoda pedagogica de adaptare a actulul didactic Ia wvérsta, la eptitudinile l caracteral Hecat copil. ‘Aplica n salle active" de la gdli- nifele de cop unde se iliesr moda Mariei Montessori pint lalaselescun- dare, unde se felosestesistemul ftelor indiviguale, sau invitimaatal asst de compar (vent programat"); sce procedeu oferd avanajul respect i Tul personal ecru INFANTICID, asasinare a unui now-niscut. La popoarele primitive acest compor- ‘ment, extrem de frecvent,era determinat de cosiderente sociale: in Australia si Noile Hebride, de exemplu, mamele supra- ‘ncdrcate de munci si neputind si se ‘ocupe decit de doi sau trei copii, pe ceilalti fi mgropau chiar de la nastere. Se pare deci c& seatimentul matern’ este susceptibil de considerabile deviert, In funetie de conditile sociale. INHIBITIE, diminuare cau stopare a.unei funetii. Oexcitatie puternict provoact adewa 0 inhibigie. De exemplu,o loviturl de purmn violenti in stomae poate si proveace oprirea reflex a contractilor inimii; un ‘2gomot intens sleqge pe moment un reflex conditionat (inhibitic activi). Inhibitia psihicd este o fran pentru gandire si face imposibil efortul mental sustinut; act vitatea psihomotorie gi voluntari este INSTABILITATE acest caz diminuatS. Starea aceasta se fntdlneste, in diferite grade, la subicctii cemotivi (In situatia de examen, de exem- plo), la psihestenici gi la melancolic. INJURIE, expresie verbalé, atitu- dine sau aluzie cu continut sim- bolic, perceputa si traité de subiect cafiind devalorizanta gi jignitoare pentru dansul. Un cocosat, de exemplu, se considers Injariat $1 sufera cAnd | se spune ,coco- satul%, in misura in care el se simte redus la cocoaga sa, adic devalorizat, despuiat de calititile sale omeresti, de siinta sa, de aspiraiile sale. Injuria poate avea 0 valoare terapeuticd (catharsis) in miisura in care se substituie unei agresiu Imposibil de pus tn practic INSIGHT (termen englez, fara echivalent in limba francezi, in afer de termenul intulfie, rezervat psihologiei_umane). Intelegere brusea, de etre un animal, a une! situatil determinate. Dupd cfteva incerciri zadamice de 4 ajunge Ta o banani stirnatii mult prea sus, un eimpanzeu pune dou zi una peste alta 3i foloseste in acelasi timp 0 creangi spre a intra in posesia fructului (W. Kohler, 1925). Soluria i-a apirut intro dati, clementele disponibile ind reorganizate in functie de scopul urmiit. INSTABILITATE, agitatic exce- sivi a unui copii care nu are astimpar, trece de la o activitate la alta, se deplaseazi gi flecireste intruna. Instabilitatea psihomotoric este relativ freeventl (la 410% dintre copiii scola- rizati, mai ales la baie; ea constituie unINSTINCT handicap serios la scolari, constransi s3 rimdind imobili i ticut la locul lor. Este totodati cauzi de conilicte cu piringi sicu ‘educatorii i tntretne un climat de insa: Usfactie generalizata. Instabilitatea psino- rmotorie are o bazi constitutional, dar este favorizati de conditile existentiale 1 soeioafeetive fn care sunt ereseui copii eficit cumulat de somn, insecuritate dato ‘iti nefntelegerii dinire paring etc. Potrivit cu dimensiunea tulburairii, se vorbeste de turbulent sau de hiperkinezie, Copitul turbulent reuseste si se controleze acl i se cere sX stealocului sist fie mai stent, ceea ce nu este cazul la copilul biperkinetic, Cel mai bun tratament const ‘n consilierea pirintilor. Copilal instabil fate nevoie de o ambianti calmi, de o autoritate continua, de o comprehensiune binevoitoare si afectuoas, Cazuri rebele pot face obiectul unei psihoterapii, chiar sl unui tratament psinofarmacologic, da rezultatele sunt adesea deceptionante. INSTINCT, comportament spon- tan, inniscut gi variabil, comun tuturor indivizilor dintr-o specie gi ‘care pare adaptat unui scop de care sublectul nu este constient. Conceptile clasice admit c& instinctul este imuabil. Azi, ins, se stie ci el este susceptibil de modificiri. Un zoolog R.W.G. Hingston, a facut o gaurt fn cuibul ‘unei viespi, in aga fel Incdt gaura si mu ppoati fi astupati din exterior. Specia respectivii lucrand intotdeauna doar din exterior, vespea a lucrat zadamic timp de oui ore, pant la ciderea nopii, cand sbandonat luerul. A doua 2i dimineaya ea arevenit, « examinat si de-o parte si de alta peretele cuibului deteriora, apuctn: ddu-se apoi sl repare din interior (citat de 180 W. H. Thome, 1956). .Gasim Ia toate nivelurile, chiar si 1a protozoare, con- duite de invatare’, in afara instinctelor® G. Piaget, 1965), dar cu cat ne ridicdmm mai sus pe scara zoologica cu atat conduitele ‘sunt mai plastice, mai susceptibile de a fi influentate de fovitare. La om compor- tamentele preformate sunt exceptionale (uptul); aproape toate conduitele omului sunt invaqate. INSTINCT DE CONSERVARE, ansamblu de mobiluri care il im- pinge pe un individ si-si conserve ving. La toate speciile animale se observ aceasthdoringt de conservare, manifest {ndeosebi in comportamente agresive (pentra a se apica sau pentru a-sipotoi foamea), t trebuinta de repaos si fn sexualitate. la om, ins, acest instinct rmne dependeat de conditite sociale, Grupos intregi de indivizi au dispar, de exemplu in Polinezia, pe parcursul unei seneraii, ca urmare a invazcialbilor pe tertoral lor. Ei au piert ma pentru el au fost exterminaj stu ripusi de bol, ci dup toate probablitii, din cauzi ci vita ii pierduse orice ncima penta dangi INSTITUT MEDICO-PEDAGOGIC (LM.P.), stabiliment public sau privat, cu internat sau fra, care primeste copii de virsta gcolara care prezinta o deficient inte- lectuala, cel mai adesea asociati cu alte tulburari. Varsta de admitere poate fi scizuti cu ‘un an, iar mentinerea fn stabiliment se poate prelungi pind la majorat. Blevii bbeneficiazl de un invaimart special’, pro- fesat de insttutoi yi educatori specializai, 4 ‘eventual de 0 reedicare a limbajului (arto- fonie) su a motriititi, ca side o psiho- terapie asigurat de psihologi sau de ‘medici, Institutele medico-pedagogice au desea 0 sectie profesionala (I.M.Pro unde alolescentii primese 0 pregitire profesional, Dupi unele stulii (R. Mezin, 1972), un stagiu de lung duratd fntr-un IMP. — LM, Pro, ar fi un factor impor- tant de reinserte social, INSTITUTUL DE PSIHOLOGIE, organism al Academiei Romine menit s& promoveze cercetarea in toate ramurile psthologiei. Fondat in 1956, din intiativa lui Mihai Ralea (1826-1968), in scopul revitalizarit sistematice a studilor psihologice pe plan national. Dupi ce in 1982 a fost desfiintat ‘in mod arbitrar, cs urmare a ,scandalului* pe tema meditatiei transcendentale, din 1990 functioneazi intr-o form’ mai flexi- bila (si are sediul in Casa Academici Romine, Calea 13 Septembrie nr. 13). Editea7a publicatia trimestiala ,Revista de psihologie™ si publicatia semestrial Revue roumaine de psychologic". INTELECTUALIZARE, distantare de emotii gi de conflictele psihice prin exprimarea lor sub forma de propozitii abstracte. Acest mecanism de aplirare este utlizat mai ales de cltre adolescenti, care, di ‘cutand despre amorul liber, despre pol ticd, religie, cistiorie etc.,se striduiesc i domine impulsiile INTELIGENTA, aptitudine de a intelege relatiile care exist intre elementele unei situatii side ate INTELIGENTA SENZORIOMOTOARE adapta in aga fel incat sé-ti realizezi propriile scopuri. ‘Multi vreme s-a erezut eX numa acti- vitetea conceptual si logic @ omului, celaborati pe plan verbal, este inteligent’, pe cfd celelalte comportamente adap- tative ar rezuta din activitateainsiinctiva. De la inceputul secolului XX, inst, «a stabilit in mod cert existenta sia altor forme de inteligenti. Pe de alti parte, s-a propus (E. L. Thomdike, 1920) distinetia fntre cel putin treitipuri de inteligent: inteligenta abstract sau conceptual, carac- terizati de aptitudinea de a utiliza mate- rialal verbal si simbolic;inteligenta prac tic’, care se afl tn apele sale in concret, nd are de manipulat cbiecte; intligenta social in sfsit, are implied comprehen siunca fiinfelor umane yi usuringa de a se acomoda cu ele. Copili au o inteligent’ ‘Aceasti fucultate de a rezolva pro- bleme concrete o regisim Ia animalele superioare. Lucriile lui W. Kochler gi NN, Ladighins-Kots asupra elmpanzeitor au stabilit cX1 maimutele superioare sunt ccapabile si confectioneze instrumente (si fndrepte un fier de sfrmi ficut ghem, ca si imping’ cu el 0 momeald imcbilizati fnte-un tub Tung si subrire). Cimpanzeul este chiar capabl SX rezolve probe practice accesibile copilului normal in virsti de 9-10 ani (K. Gottschalet),Inteligenta este instumentul major al adaptii, Parivit cu ‘bagajul lor ereditar, experienta lor perso- nali si mediul lor, indivizii au forme si niveluri de inteligenti diferite. -» TEORIA OPERATORIE; TEST. INTELIGENTA SENZORIOM! TOARE ~ TEORIA OPERATORIE. 161INTEREDUCATIE INTEREDUCATIE, educare a co- plilor de ctre copil. In secolele al XVIIF-lea sal XIX-lea,in- vipimfnnl mutual era extrem de rispandit, ¢levii cei mai instriti servind de monitori ccelor mai mici. Acest sistem oferea avan- tajul de a satisface trebuinja de respon- sabilitate,frecventi la adolescent, care ii afirma in felul acesta Eul su. social, Intereducatia aproape ci a dispirut din invatimént, dar ea este Mne& lrg practicath ‘in migete de tinertinsprate de scoutism, INTERES, ceea ce prezinta impor- tanta la un moment dat Interesul ia nastere di J.S, Bruner si L. Postman av demonstrat In ce misuri interesul poate influenta ‘memoria. Nigte stidenti s-au anitat capa- bili si repete fiird ezitare cuvinte pro- ‘munfate incidental in fata lor, deoarece cele cuvinte se giseau aprospe de inima lor, pe cind aceiasi student au uitat occa ce lisa spus in legituri cu subiecte lipsite de interes pentru ei. Sensul etimologic al termenvlui interes (atinesculinteresse, at fi in mijlocul a) exprimé relatia util dintre organism si mediu, ice comportament este motivat de un interes. Principiul de actiune pe care il implicd interesul ese utlizat de educatori, scoala activa fcdnd in permanent apel la interesul copiilor. Sistemele pedagogice ale lui O.Decroly siJ. Dewey organizeari ‘materiile de studiv in jurul eentrelor de interes definite 1. mediul nemijlocit (Pornind de la lapte, de exemglu,copiti se intereseazi de vac, de fabricerea untuli, 4 brinzei etc.). E. Spranger distinge inte- ese teoretice (privind activititle inteles- tuale si stintifice), economice, estetice, sociale, politice si religioase, care apar ciitre varsa de 11-12 ani. Cunoasterea lor 162 permite o consilicre utili a adolescentilor Jn ceea ce priveste optiunea lor profe- sional, itrucits-a demonstrat c& reusita intro meserie depinde nu numai de apita- dinile necesare exercitieii acesteia, ci 5h de interesul manifestat pentru respectiva INTEROCEPTOR, receptor senzitiv care inerveazi suprafata interna a corpului (C. 8. Sherrington). ‘Uzanta curenti a extins aceastl expresie Ja toate terminatiunile cimpului receptor intem, aga incdt acum se includ printre teroceptori si propricceptorii", c@t $i viseeroceptorit INTERPRETARE, explicare in ter- meni clari aunui fenomen obscur sau greu comprehensibil. In psihologie, interpretarea este, in cesenti,ipotez3. Se interpreteazi un test, dupi cum se interpreteaz’ si o conduit, adicd se mncearc, prin deductii logice, sf se reducii la un intreg cosrent un cit mai ‘mare numir de fapte empirice. Baza ori= ciel interpret este principiul idoneitail ‘Cand nu cunoastem adevarul, spune F. Gonseth, trebuie s8 ciusim convenabilul (in latneste idoneus = potrivit. convenab nota trad), aici ceea ce este mai potri= vit, ceea ce ine seama de condi $i se supune exigenfelor logici. Interpretirile psihologului sau ale psihanalistulu ru sunt decat propozitit plauzibile; ele nu sunt niciodati dovedite INTROIECTIE, mecanism psiho- logic inconstient de incorporare imaginaré a unui object sau a unei persoane, Copilul mic care se identifick cu pirin« tele siu de acelas sex imiti in mod incon= sient atitudinile acestuia si adopt modul siu de a gAndi, Formarea sentimentelor ‘morale este legatd de introiectarea inter- dictilor decretate de paint. INTROSPECTIE, metodi de obser- vatie a starilor de constiinta ale ‘unui sublect practicata de e! insusi. Del Socrate la H. Bergson, pitologia clasie sa eificat pe metoda subiectva Dar defectele acest ,prihologii la per soanainti* — dificolatea pentru subiect de a fi un observator impartial, de a-icomu- nica semenufu sia cu previziecunosingele sale, ca urmare a limitelorlimbajelui, a $i imposibilitstea de a accede la feno- hnenele inconylente — wu provocst litatea anumiter psihologi (behaviors), care, voind si fae din pshologieo stint sbiestiva, a pretns simu se intereseze decit de comportamentele observable la exterior, reduednd-o la opsihologie firs psihic. In pofida acestui curent,intos- pectin continu sl defind un rol indie ‘ensabl i psitologa actual, undeea ese ‘o metoi uil atur de observate si de ‘experimentare, Informajile aduse de ea (sub forma convorbirilor si chestionarelor de autoevaluare) sunt de nefnlouit fn psihologia clined, TROVERSIUNE, retragere in sine, ‘Subiectul introvert are tendinta de a se dezinteresa de mediul ambiant i de 2-31 ccluta toate satisfactile in lumea sa inte- rioari, Nu prea are prieteni, pare medi tatiy, taciturn si stingaci fn societate. INTROVERSIY, tn clasificarea hut Rorschach, tip de srezonanté intima" usin evident prin pathodiagnostic. fn care formula principalé K/C face 88 apara o clara preponderenja a rispunsurilor dinamice (K) asupra IPOHONDRIE celor de culoare (C). Lumea introver- sivului este mai degraba gandirea decat actiunea. INTUITIE, intelegere imediata si irationala a realului. Potrivit psihologiei formei (Gestalt. sychologie’), intuitia ar fi sesizares irecti a elementelor organizaie spontan fnte-un ansamblu determinat. Pentru P, Sorokin aceasta este jun fel de ilumi nare instantanee si imprevizibil& care ne permite si accedem direct la esenta nei fiinge sau la solujia unei probleme. . G. Jung face din ea 0 functie funda rmentali a psyche, detorith etreia, in mod subit, un confinut ne este prezentat sub o form definitiv’, Piri ca noi si stim cum ‘s-aajuns aici ‘Aceastlicapacitate nu este distribuita In izilor, ea find a copilului si Dintre adult. uni sunt gisim indeo- sebi print scritori si savangi. Multi cer- cetitor, inclusiv matematicieni, bundoari acé, au subliniat rolel prepon: derent jueat de intuitie ca punct de plecare lor sau inventiilor lor. fn psihologie, intitia este esentialt. Datorith ci, elinicianul este transportat In inima sbjectulul si sesizeazi ,ccea ce este unie si deci inexprimabil* (H. Bergson). Dar toomai de aceea, aname pentra cf datele intuitive sunt neverificabile, mulfi prac- ticien trateazi cu mefieng% inttia, pe care se silese 8% 0 inlocuiasc% prin metode rationale. - INSIGHT. IPOHONDRIE, preocupare exce- sivi a unei persoane de starea sénatatii sale. ‘Observindu-se fri rigaz, individul ipohondric, egocentric si egoist,ca Argan, 163\STERIE bolnavul fachipuit sl lui Molitre, pare « sta Ta pind’ dup cea mai mirunts senzatie neplicutt care vine de ta corpul su, senzate de care el nu o prcepe si care ‘VangoaseazA. Chutarea anxioasi a unui medic, care si-ifnleagi boala gi si 0 localizeze la un organ bine definit, cores- igo sale defi recunoseut ea A de a fi scutit de reponsa- de a beneficia, fir nici un sentiment de vinovie, de ingrijile tente ale semenilor. Tpohoncria se itneste att la nevrotici fq a: pethouic. bi paibazéea aro do bicei un caracter benign. In pshoze inst, ipohondria ia o form delirants (cel mai adesea fiind legati de detirul de perse- cutie). Delirulipohondriac fl poate face pe bolnav si creadii ci el este un mort viu. CCrizele de isterie — convulsi tumul- ie, pierderea vede limbajuui vorbit etc, — nu au nici 0 baza organicd (subiectul sustine, de exempl, «fl nu poate si mearg, dar reflexele sale tendinoase sunt intact); pe de alti pare scesteerize survin practic intoweauna fn public, Multi vreme neingelese (in Evul mediu erau atribuite posedirii demonice, in secolul al XIX-Lea dezmitulii sexual), le au fost minutios descrise de J.M. Charot’, poi explicate de 8. Freud. Isteria este © nevtozi expresionald, stizele avind © semnificatic, Ele sunt manifestarea, somatic’ si spectacular, 2 conflitelor inconstinte. Simptomele oarea unui limba} 0 fat de 21 de ani ingrijit de J. Breuer side Freud, m 1882, au putea bea api din pahar; analiza dezvilitfptul cB acest comportament era tn protest inconsten mpotrva con unei foste guverante care fi didea cfinelui si bea dn pahar Isteriit sun indivizi emotivi i sen- sibili, cu imaginaie debordant, suges- tionabil, plastic, care vor fmtotdeauna si plac gi si seduci, Neindriznind firme personalitatea, ci jac meres un rol care nu le apartne. Eis refuleas fn incongientafectele"interzise, iar acetea, pentru a se exprima, se convertesc fn Simptome corporal. Nu sunt simletori i nevrozati care ptf tratteficientprin psihamalia, In afar deisteria de conver- sine, se mai pun fa evident: ixeria anxioasit (Freud), in care predomin’ sim- ptomelefobice 5 anxictatea, dar de unde manifestrile corporate de conversune : istera traumaticd (Charcot care dupa un eveniment traumatizant; Istria coletiv, care ia aspect une mict prees ISTEROID, ceracter psihologic in ‘care regisim, intr-o forma atenuata, pricipalele trasituri de personalitate ale istericilor: emotivitate, sugesti- Dilitate, seductie, egocentrism, dependenta afectiva cte. ITARD (Jean), medic francez (Oraison, Alpes-de-Haute-Provence, 1774 — Passy, Seine, 1838). Medic rezident al instituieiimperiale a surdomutilor (1800), s-a interesat de Victor, copilul sAlbatic’ descoperit in Aveyron, pe care a incercat si-1 educe. Contra tuturor asteptilor, Vietor a reusit exercitile senzoriale propuse de dascilul sliu, apoi sit citeas si si scrie pentru a-si ‘exprima trebuinfele gia solicita mijloacele de a gi le satisface. Cu toate acestea, in ciuda ruturor eforturitor, pputut exprima niciodati oral. Orgencle fauzului gt le fonatiei, deyiintacte, peau ‘si nu mai poat fi utilizate niciodats, din ‘cauzi nu intraser in funetiune ta timpal potrivit. Aceasti reeducare a ficut din Ktard jpromotorul pedagogiei copiilor anormali Jivaeimatul situ a fost urmat de E. Seguin, care a difuzat in Statele Unite. Maria “Montessori s-ainspirat si ea de aici in ela- borarea propriei sale metode. -r PERIOADA SENSIILA ITEM, clement al unui test. fntr-o scari psihometric8 un item se poate prezenta sub forme diverse: intebii (care este presedintele Republicii?), acte de efectuat (,pane cuburile in cease"), ‘desene de reprodus etc. Ficare item cores- ppunde unui obiectiy bine definit. IUBIRE, clan al inimii care ne indreapta spre o alta flinta. Tubirea cunoaste toate gradele si varie tile, care ,sunt tot atdiea expresii ale uunuia gi aceluiagt ansamblu de tendinge (S. Freud). lubirea, chiar dac se mas- cheazi sub tnfitisiri morocinoase, este tainul cel mai prfios pe care fl poate primi IZOLARE, copltl. Ea conditioneart dezvoltarea sen- timentului valori* sale personale si face acceptabile frustrirle si constringerile edacationale. Copilul stie si recunoasci jubirea autenticd de aceea fariseiea. Chiar acl este coplesit cu vorbe, gesturi, ccadouri si sirutiri lipsite de cilduri, el simte cu certitudine ceea ce se ascunde in spatele aparenjelor. Dorinta de a ‘este precoce si universali, Chisr si malele dovedesc o astfel de trebuinti de apropiere. Céinii crescuti fara contacte fizice cu alti clini sau cu oamenii riman definiti instabili i imaturi. IZOLARE, mecanism psihic care are drept efect slabirea unei repre- zentiri (amintirea unui fapt care a provocat 0 emotie puternica, de ‘exemplu), izoland-o de contextul si de suportul ei afecti "Tit de toate lepitarile sale sociative, ‘oatare reprezentare poate fi evocatt fri ‘angoas’, Acest mecanism de apirare” este specific nevrozei obsesionale. Lui fi dato- reazi obsedatul faptul ci pare rece $1 detagat,c& poate evoca amintirile cele mat ‘emofionante, rimanand torusi impasibil 165INDOIALA, ezttare, incertitudine cu privire Ia realitatea unul fapts @ adevaruhd unui enunt, on privie le Oatitudine de adoptat. 1a uni indvil fda este perma- nen Subic pute sepa simic fe i vetiica perpea opens preceenc else epuzea, devine stead fi ajunge st se mdoiaet ide propria Crist. Este vorba tn acet ear de'9 Indoilh beesionll nevestca, te cae © pot reduce pshoterapa i mal aes paihanalz, INTARIRE, actiune produsi de un agent intiritor, cum este hrana sau ‘oaprobare, avanddrept efect conso- lidarea unui anumit comportament. Animal de circ ete fntotdeauna recom. Pensat dupii ce a efectuat un exercitiu Uificil, Fira aceastitntatire sistematic’, ‘numarul de circ fnvifat s-ar stinge. Orice fnvatare are nevoie de intarire pentru a dura. In pedagogie, recompensele gi sancti- nile (,note bune", felicitiri, pedepse...) utilizate de educatori sunt tot atitia agenti Intiritori. + RECOMPENSA. i) INTARZIAT (copil), copil care nu {ine pasul curitmul normal al achi- Aitillor goolare. > Com. raz. INTARZIERE ~ Anicrane. INTOARCEREA IN CONTRARIU ~ FANVERSARER IN CONTRARI. INTOARCERE CONTRA PRO- PRIE! PERSOANE, mecanism de aparare al Eului care consta in raportarea la propria persoand a ‘sentimentelor provocate de altii. © fetita agresivit fat de mama sa igi va aplica pedepse nemilosse. Dorinia ei de ispisire corespunde exigenfelor uni Supraeu” sever. INTARCARE, suprimare a aléptirit Ja un copil. Prin extensie, supri- ‘mares unul drog la un toxicoman. Copilagul ciruia i se ia staal doicii sale, spre aise da o hrand potriviti cu varsta, trdieste sentimente complexe, Frustraren resimfiti nu consti atdt in schimbarea alimentatii cdt in modificarearelaiilor eu ‘mama. Unii copii, socati de o intireare bused sau prea tardiva, nu accept sepa- rarea si se apuct si-si sugi policele, pre~ zentind o intarziere a vorbirit sau o bal- bial. Alii se ndoapt peste misur’, devin ,Jenesi*, riman cu nostalgia ,virstei de aur", fn care totul Ie este dat fir ca ei ‘si deaceva in schimb. Acest soe modific, de fapt, caractenul, iar orice goc ulterior, cu o semnificatie analoagi,1l poate reac- tiva in mod inconstient. Inrarea la gcoal’ sau iesirea Ia peasie pot fi rite cao nous {indepirtare de mama, atrigdnd dup ele reactii de inadaptare: furt, refuzul de a ‘mune, reverii interminabile, enurezie" eniru a evita serie de wlburiti, mama trebuie si aibit grit sil imarce pe sugar {in mod progresiv, nici prea devreme (nu Tnainte de luna a yayea de via), nici prea tarziu, La toxicomani, suprimarea brutal a drogului ereeazitensiuni psihice si modi- fic fiziotogice, unele dintre ele tind vizibile: transpiratie, licrimare, greturi, vomismente, curbiri ale sirei spina, ccrampe, pierderi in greutae. Se vorbeste {in asemenea cazuri de o ,crizi de Tnpir- care*. Uneori are loc 0 stare de soc mor- ‘alt fnpiearea toxicomanului (sa aaleo- licului) trebuie ficuti fn mod progresiv, sub control medical. [Sinontm: sevraj|, INVATARE, dobandirea unui now comportament, ca urmare a unul antrenament special. ‘Acesttcrmen Jesemndind situa foarte diverse, cum sunt favitarea mersulu sau formarea deprindsilor de igien’ comporal, 4 deprinderilor de a se hrini, a unei reset etc, pare imposibil hse clabereze © teorie unicd a acestuifenomen, care si fie pe deplin satsficitoare INVATARE, Invitarea consituie o schimbsre adap- tativi observatl in comportamentul orga- nismului si care rezulté din interactiunea acestuia cu mediul. Es este indisociabilt de maturizarea fiziologicd si de educatic. ntre mai multi subiecti pusi si inveje acelagi lueruse constatl deosebisi,uneori considerabile, datorateunor factori per- sonal: virst,inteligen’, motivate, attu- dinea mai mult sau mai putin activ a ficciruia, Conditile optime sunt realizate atunei eénd indivizii sunt tines adult, inteligenti, eu 0 motivatie medie (daci aceasta este prea puterici poate si gene- reze anxietate) si care coopereazi activ la ‘dezvoltarea cinoxtinfle or. Bunele rezul- tate sunt facilitate prin laude gi recom- pense, care fntesc motvatia, et § pinto repartizare suficient de largi a exersirilor Intimp, variabild de la subiect la subiect si de lao sarcind Ia alt, Invatarea nu conditioneaza dear achi- Zitile individuate (cunosting, deprinderi tc.) ci participa 1a elaborarea intregii personaliiti. Luerul scesta I-au infeles bine psihanaligti care, pentru a descifra conduitele actuate, exploreaz sitematic trecutul bolnavilo, pant la copilisia mic, spre a regisi situatile traumatizante i atitudinile infantile susceptibile de a le cexplica, Revelta copiluli impotrva tatu se reiceste in comportamentl de frondeur al adultului care accept cu greutate autoritateasefilor si Nu este verba, ‘cum s-ar putea crede, de o condijionare’, ci mal degratt de generalizarea unel invi- {ri sociale, Teoria condtionaii rit de seducitoare ar fi, rimdne fn acest caz contestabil Int-adevi, organismal mi se rmultumeste s& reactioneze intr-un mod automat a stimuli complecsi i sesizeazt sensul acestora, le inva semnifcatia. 167INVATAMANT Pentru confirmare a acestei teze, ne putem referi la unele cercetiri de psiho- fiziologie nervoasi efectuate pe primate (K.S. Lachley, 1924). Dacit, de exemplu, dupa ce am obignuit o maimuti si se foloseasci de mina dreapti pentru a ris- punde la un excitant determinat, operimo leziune cerebral fa zona metorie cores- punzitoare, constatim ci animalul rimane ‘capabil si dea cu usurinttacelasirispuns manual, folosind fnsi mina sting. Trebuie deci si presupunem cl fn acest caz a avut Joc nu o simpli conditionare, ei achizitia ‘unei actiun intengionale. Dintre diversele teorii ale invayari, aceea a lui E. C. Tolman’ pare cea mai satisScdtoare. Dupé el, organism, moti- vat, se orienteaz spre un scop; el a peazii un anumit rezultat, pe care invi- farea nu face decit si confirme, Aceas. Sschem generali pare mai bine adaptati la faptele cbservate decit alte explicatil, rmecaniciste. Problemele invatimantului i privese mu i pe invatator: si profesor pe elevi -ci, dincolo de acesiia, intreaga ‘comunitatenafionali. Formarea educativs @ oamenilor nu este doar 0 problemi ‘umand, ci este $1 o tema economica pri- ‘mordiali pentru care natiunile civilizate cconsimt si facii mari sacrifiii, Pentru anul 1984, in Anglia, cheltuielile publice afectate invitimantului au repre- zentat 5.2% din produsul national brut; in Franga ele s-au ridicat la 6 1%. Cat despre Uniunea Sovietict,ea a consacrat inva ‘mAntului,in 1986, pa mai putin de 7% din produsul national brut (sursi: UNESCO). Franga, care atta imp a sat avangarda civilize, este actualmente defavorizat jm comparajie cu alte natiuni la care proportia de lueritar intelectual creste fib tncetare. In acest moment, in care asistim la o expasiune demograficé in. stare si ristoame structure tradiionale ale vietii nationale, invajiméntul francez, pentru a se adapta la noua situate, tebuie ‘sii se reformeze, daca nu si se transforme, fn 1967, gcolartatea obligatoric « fost prelungitk pin’ la 16 ani. In 1975 a fost instaurat ,colegiu! unic* (tofi elevii urmeazit aceleagi clase i tot profesorii predau la toate clasele). Dar aceste reforme vor fi insufcienteatita timp edt nu se va avea in vedere formarea de cetijeni utili $i specilizat. -r EOUCATIE; SCOALA. INVATAMANT SPECIAL, ansamblu de mijloace pedagogice si de misuri ‘educative puse in practic’ pentrua Je permite copitlor gi adolescentilot si-gi dezvolte toate posibilitatile, in vederea unet insertit sociale $1 profesionale optime. Tnviimantul special oficial datewz8 in Franta de la legea din 15 aprile 1909. a fost reformat prin decretul din 6 ianuarie 1959 gi a fost redefinit prin leges din 30 iunie 1975, de orientare in favoarea Persoanelor handicapate, care a creat +Comisii de educate specala. Frinat de ‘ele dou rizbosie mondiale, fnvlisintal special cunoaste deplina sa dezvoltare in anii 1950 (decretl din $ marie 1956) si {ndeosebi de la legea din 30 iunie 1975, care face din depistarea si readaptarea’ hhandicapatilor 0 ,obligatie nationala, fn 1987, dupi statsticile Ministerului Educatiei Nationale, numirul copiilor gi adolescenilor care benefciau de educatia special se rica la 341 O88 (dintre care 240 450 deficienti intelectual’), Cea mai ‘mare parte (200 089) ckdea fn sarcina Educajei Nationale, estlrevenind Aface- rilor Sociale. In 1984, in Fran, potrivit INVATAMANT SPECIAL datclor UNESCO, cheltuielile publice ceurente alocate inviyimaintului special se wu la 78 miliarde de franci, adic& din totalul cheltuielilor publice ‘destinate invagimintului. > AJUTOR SSPECIALIZAT.J JAMES (William), filosof american (New York, 1842- Chocorua, New Hampshire, 1910. Fondator, impreuna cu C.S, Peirce, al scolii pragmatice, publics Pragmatismul (1907), tm care afirma ci adevarul este .ceea ce este practic, util sau eficace”. In domeniul psihologie!, acest medic ajuns la psihologie prin intermediul psihofizio- logiei considera cd faptele psibice nu sunt decat comstientizarea tulburicilor fizic- logice (Principii de psihotogie, 1890). fi datorim o crtic& a teoriei efertului a ui Maine de Biran (1880) si 0 serie de eseuri asupra experientei religioase. Idcile lui James se regisesc, aplicate la pedagogie, la J. Dewey, pentru care educatia trebuie stim sil adapteze pe individ la lumea Inconjritoare, JANET (Pierre), psiholog francez (Paris, 1859 ~id., 1947). Fost clev al Scolii Normale Superioare, agregat de filosofie (1882), doctor fn litere (1889) 1 doctor im medicina (1893), P. Janet a condus laboratorul de psihologio de la Salpétrigre gi a profesat la Sorbona sila Collége de France (1895). nlocuinddl 170 pe T. Ribot. Regisim la el ideile acestuia (psihclogia trebuie si se limiteze ta “observafie sila experimentare), pe care le dezvoltd pe linis propriel lui originaltai Opera lui P. Janet graviteaz’ tn jurul notiunilor de fortd si de tensiune psihio- logic. .Forta psthologict (sau fortaten« dintelor) corespunde potentialului ener~ getic al unei persoane, iar ,tensiunea psihologici utiizarii care fk este dati. FForta psihologict si tensiunea psihologica pot fi modificate prin oboseali, emotii, intoxicagii eto. Dact forya unei t scade, tensiunea se menfine cu greu si subiectul nu trece de stadiul! dorintei sau al reverici. Cand forta este putemic’ gi tensiunea slabi, rezulti agitatia. Dintre ‘numeroasele lucrari ale lui Janet, cieim: Automatismul psihologic (1889); De la angoasi la exiaz (1926-1928); Forfa psihologicl si slibiciunea psihologicd 1932). BPE no ba) taco Doone german (Oldenburg, 1883 - Basel, 1969). ‘Aplictnd reflectia la drama omului sila polii principal ai acesteia — comunicarea, suferinga, culpabilitatea, moartea —, el este unul dintre mari filosofi existentialist ai epocli noaste. Dupi el, relaile umane trebuie concepute ca forme ale unei ,batlii erotice® care oscileaz’ neincetat intre dragoste si urd. Ca reactie impotriva ccurentului organicis, introduce psitologia ‘comprehensiva 51 fenomenologia in psi- hiatse. fi datorim o Psihopatologie gene- ral (1913), care examineaz’ bolnavul sn totalitatea vie a pertonalitiii sale", precum si multe alte luc JOC, activitate fizica sau mentald ffrra finalitate utilé, careia i te dedici din simpli placere. Pentru copil totul este joc: la ioeput de tot else joaed eu eorpul stu, Mai tirziu face plicere si reproduci clemente din ‘mediul stu (Viratatul cAinelui...) La 45 ani is imit& antrajul (pe mam’, pe medi ctc.). Dupi jocurile cu roluri, tn care iden- tificerea ocupi locul esengial, urmeaz jocurile cu reguli (ntre 5 si 7 ani, éatorits ‘roma copilul eaieste necesitatea conve tillor. Dispretuit altidati, jocul a fost reabilitat de psihologia contemporai side scoala activi. Introducerea jocului tn activititle didactice fi dau scolarului mic motivatia de care are nevoie. In multe gridinite de copii, ca si fn uncle sc primare, se utilizeaza elementele sonore gi cromatice ale materialului Montessori si Indeosebi jocurile educative ale Tui ©. Decroly. fi dameniul psihologiei se foloseste jocul ca mijloc de investigaie si dd tratament, in special la copii (mari nete, modelaj), dar §i Ia adolescent si ‘dul JOCOTERAPIE, terapeuticd folo- sitd in medicina psihiatrica, JUCARE DE ROLUR! poutica in care se recurgela Jocuri (deindemanare, de competitie etc.) pentru a se favoriza resocializarea bolnavilor mintali. (Sinonim: Iudo- terapie). ‘Scopul este acela de a-I scoate pe bol- nay din trandavia gi izolarea sa. Loisirurile irijate au o mare importanga in spitalele psihiatrice; dificultatea consti, in general, {n antrenarea initial bolnavilor. JONES (Emest), neurolog si psi- hanalist englez (Rhosfelyn, azi Gowerton, Tara Galilor, 1879 - Londra, 1958). Dupii studi de medicin’ la Universitatea din Londr, face cunostintl cu S. Freud, ‘ elrui operd.o admira, Nuit profesor le Universitatea din Toronto, 2 introdus psihanaliza in Canad gin Staele Unite. A fost, timp de 22 de ani, presedintele ‘Asociatiei Internationale de Psihanali2l ‘Opera sa cuprinde studi clinic si teoretice (ratat teoretic si practic de psihanaliz, wad. fr, 1925) 9i escuri de psihanalizi splicati la religie (Psihologia religie), la atta, 1a literaturi (Hamlet si Oedip, trad. ff, 1967) et. A publicat mai multe studi Gespre Freud (Viafa yi opera lui S. Freud, trad. fr 1958-1969) JUCARE DE ROLURI, tennica ae ‘up, destinata invatamantulut ¢1 formarii participantilor. Desivatn pha hi. Mero, aceasti metods in in general forma une! improvizatii teatrale pe 0 tema dati Studenti in medicing, de exemplu, se Fntreab cum s8- anunge pe piri cB ot locnscut este anormal Unal dine part: cipangi va jaca ola de mamas, ceil oi rolul tat gi al mamet: Monitor mJUCKRIE serveste de ghid gi eventual poate interven fn joc. Risturniri de roluri (medicul ‘devine tat, si viceversa) permit aprofun: ‘area cuncasterii acestor situatil Poate fi ppus tn joc totul, de la tensivnile psiho- logice care apar fn cuplu sau in intre prindere pani 1a problemele socioeco- romice ale Lunia ueia, Jucarea de rolun ezvaluie aspecte nebinuite ale realititi, mai bine decat orice discurs JUCARIE, obiect folosit de copii pentru ase amuza, Juclrile sunt suporturi ale dezvolt8ii {nelectuale si motoriia copiilor si auxiliari ai plrintilor. Acestia sunt constienti de acest lueru si, in Franfa, consicré anual 13 miliarde de franci, in medic, pentru cumpirarea de juctri (R, Rérole, 1988), Dar cele mai bune jucirii mu sunt nici cele ‘mai sofistiate gi nici cele mai luxoase. JUDECATA, apreciere a unui raport intre diferite idei; concluzie aunul ratlonament. Judecats nu se poate exercita fir un ‘minimum de inteligenti $i de cunostinge, dar mu se reduce la acestea: un eap ,bine burdusit* mu este intotdeauna capabil de Judecatt; otulburare afectivi este de ajuns 2 stl faci si formuleze judeciti false. Gelozia sau paranoia, de exemplu, duc la dei aberane JUNG (Carl Gustav), psiholog of peihiatru elvetian (Kesswil, Turgovia, m 1875 - Kiisenacht, in aproplere de Ziirich, 1961). ‘Studi de medicind la Universitatea din Basel, pe care le-a completat, in 1902, la Paris, cu P. Janet. La Ziirich a fost asistentul lui E. Bleuler, apoi medic-sef al de psihiatrie a universitiil. Con- nalitice SS, Freud, in 1907 a devenit disci- ppolul si prietenul acestuia. Fiu de pastor, {nsi ciraia fi repugna aspectul materialist al ideilor freudiene, dup o colaboraze de nei ani s-a separat de magistrul stu, Fondand 0 noua scoalt, de ,,psihologie analities*, Pani in 1946 a ocupat catedra de psihologie medical Ia Basel, apoi a fondatla Zirich,in 1948, Institutul Jung, Pe care -a condvs pani la moarte. Si-a dezvoltat In numeroase lucriri ideile, dintre care cea mai importants pare afi aceea a inconstietului colectiv, baz ‘2 imaginatici, comun tunuror popoarclor dde-a lungul timpurilor si care se manifest {n eligi, mituri sin doctrinele ezoterice. Pentru verifica aceasti conceptie funda- ‘metali, Jung a intrepris o vast ancheth Ficand 0 serie de cilatorii de studi, ccercetat religiile primitive si orientale, recum yi alchimia. Accasti imensd cer ccetare i-a confirmat autorului credinia ch cexisti un fond comun universal, produ- ‘eitor de arhetipari, de imagini si sim- boluri,independente de timp si de spatiu inte lucririle raduse tn limba francezit, citim Lthomme a 1a découverte de son 4ime (1943), Types psychologiques (1921), Ma vie (1962). K KERSCHENSTEINER (Georg), pedagog german (Miinchen, 1854 — id., 1932). ‘Dupa ce a fos, rand pe rand, invakator, profesor de matematicd si de siinge naturale si consilier scolar la Mdnchen (1895), a devenit profesor onorific la Universitatea din acest oras, unde a predat ‘cursuri despre educatic. Preocuparea sa este utlizarea intereselor practice ale ele- vilor fn insisuliea acestora si legarea strdnsd a fnvltimantului teoretic de exer- Citiile concrete. Principalele sale scrieri sunt Die Entwicklung der zeichnerischen Begabung (Dezvoltarea talentului la desen, 1905), Begriff der Arbeitsschule, cditia a 10-a, 1953), Theorie der Bildung (Teoria educatie, 1926) KINEZA ~ CinezA. KINSEY (Aled Charles), biolog american (Hoboken, New Jersey, 1894 Bloomington, Indiana, 1956). Profesor de zoologie la Universitatea din Indiana, tn 1942 a fost insSrcinat si efectueze o anchetd asupra sexualiti ‘americanilor. Cu echipele sale de colabo- ratori, a cercetat 11 230 persoane (16 392 convorbiri), de pe intregul teritoriu al ‘Statelor Unite, esantion reprezentaiv pentnt Populatia american’. Rezultatele cerce- Uisilor lor au fost publicate sub forma a dou rapoarte, unul asupra comporta- ‘mentului sexual al birharulu (1948), alta supra comportamentului sexual al femeii (1953). Cercetirile au scos in evident faptul cX practicile sexuale ale birbatului si femeil sunt extrem de variate i c@ coea ce era blamat sus §i tare era in realitate practic curenti > PARAFILE, KLEIN (Molanio), psihanalista en- gleza de origine austriaca (Viena, 1882 - Londra, 1960). Cercetarile sale, axate pe conflictele precoce care apar in relatia mamti-copil, © determin’ si distingi dou momente {in primul an de viati,caracterizst fiecare printr-o ,telaje cu obiectul special (adic tun mod de a sesiza ,obiectul" si de a se situa fn raport cu acest), Primul dintre aceste momente, zis ‘Pozitie schizoparanoid’, acoper’ pri- mele tei sau patru Tuni din viaa copilului. {in aceasti perioadi, sugarul siabileste 173KOMENSKY relatii cu un .obiect partial", in principal sinul mamei, supra eiruia sunt proiectate Impulsiile libidinale (instinctal vieti) gi mpulsiile agresive,,sadic-orale", deosebit de violente In aceasta vreme. Aga se face i sinul mater fi apare copilului ca obiect bun" gsi ca obiect ,riu". Cand procur’ plicere” este ,sfnul bun si iubit* si orien- teazi impulsia vieti la exterior; cand mu di aceste satisfac siestefrustrant, devine .sinul ru si urdt*, suport al impulsie: ‘agresive. Corelativ cu clivajul obiectului ‘se produce un clivajal Eului (un ,Eu bun" si un Eu elu’), fn aga fel incdt aspectele vthu" rimin separate, ,obiectul bun neputind si fiedistrus. ‘Dupa aceasti pericadi, de la crea patru Ini si pan Ia finele primutui an de via (© mai bunt organizare a perceptiilor 11 permite sugarului o mai bund situare, ‘Mama sa este sesizatl in totalitatea ei, tn calitate de persouni distinetd de el si care, ba prezenti, ba absent, stabileste relat cu alti indivizi, Se instauresz& atunci pozitia depresiva, al cSeei punct culminant ‘ste atins cite luna a sasea. La ,obiectul total* se raporteazi, de acum tnainte, ‘mpulsilelibidinale si impulsile distruc tive. Acelasi yobiect", mama, este tn acelagi timp iubit surat. Copilul triste experiena ambivatentei, generatoare de ‘ulpabilitat, Aceastaeste sursa formatiilor reactionale, cum este dorinfa de a repars COMANDA. LIMBAG, functie de exprimare gi de comunicare a gandirii prin utili- zarea de semne care au o valoare identica pentru toti indiviail din aceeasi specie, in limitele unei arii determinate. Limbajul, care este tn acelasi timp act si instrument de comunicare bazat pe legt independente de subiectii particular, ne introduce fh existenta social. Se disting mai multe forme de limba 1) pasiv (acela pe care 1l tntelegem); 2) activ (acela pe care fl folosim, intot= deauna mai redus dec&t precedentul); 3) verbal; 4) neverbal. Vorbires ni oste indispesabil’ pentru a transmite serani- ficatii de la persoand la persoan’. Ges- turile, mimica, atitudinile sunt fn nume= roase cazuri suficiente spre a ne exprima intengile,dispozita,indoelile etc. Limajul ‘mimico-gesticular al surdomuilor permite chiar siexprimarea de ide abstracte. Limbajul nu este rezervat doar fiinjslor umane. Animalele posedi proprile lor mijloace de comunicare:tipete, grohaitari, mugete ete. insojesc reactile afective aceste manifestiti par Tnndscute $i uni forme la specia respectiva, Este posibil cca animalele i ,vorbeatcd intre ele. J.C. Lilly consider ci deifinit comand {ntre ei prin ultrasunete gi c8 dispun de un -vocabular* fntins. El a relevat cf un ‘animal solitar mane tieut,c& doi delfini au de vorbat calm, pe cénd un grup face Gn ultrasunete) un vacarm extraordinar. Pe de alti parte, K. von Frisch a araitat ci albinele posed un limbaj simbolic precis (Gansuri pe fagurele de ceari), dazoritt cruie ele indict celorlalte Iucritoare directa, distanta, amplasamentul necta- rilui, ba chiar si calitatea sa. Ignordim tne aproape totul despre limbajul animalelor, dar, din efte cunoastem, se pare ciel se deosebeste de al nostru prin caracteral sfu {nniscut gic fn primul rad pare legat de situatia prezenti (ceea ce L-ar interzice transmiterea descoperiilor cute. Spre deosebire de animale, noi ne inva ‘im limbajal, Aceast achiztie este condi ionati de maturizare* si de integrarea individului inte-un grup uman. Fark una sau cealal dintre aceste condititinvitarea vorbiii este imposibild: copilul mie nor- ‘mal na vorbeste decat la un an, iar igiotul” nu va ajunge aiciodat& 1a planul lim. bajulu. Pe de alt parte, un copil Lisat fn plrisie, chiar dack echipementul si ner- vos si senzorial-motor este intact, nu va vvorbi (cazul copilorsibatici.de exemplu),. deoarece fi lipseste, ca si copilului surd, ‘modelul ausitiv pe care si-1 poatt imita ‘Inte-adevar, la om imitatia are un rol capi- tal in dobandirea individuals a limbajului Imitajia este aceea care tl face pe copil Si repete mai inti cuviate, apoi fraze, ‘icdnd-o in mod corect, desi habar mu are de sineaxd, Lainceput sugarul nu dispune decat de ‘mimicd, de atitudini, de sunete side tipete UMBAJ spre a-gi exprima stirle afective. Incepad ‘cu luna a doua el gingureste si, gisind plicere in vocalizele sale, repett la nes- frst proprile-i sunete (reactia circulars caracteristict luni a sasea), inaime de a le reproduce pe acelea ale membrilor antu- rajului una a noua). In aceasti perioadt clincepe si injeleagi unele expresii si 38 ‘dobiindeasc un vocabular pasiv. Primele ccuvinte le pronunti, in general, la un an ‘siau valoarea unor feaze: .Jilai* poate mina att iat laptele™ cit si ,vreau lapte“. La cirea un an gi jumatate copitul ccanstruieste pseudofraze, altturind dow’ cevinte (Nani bubal* fnseamn® Ani s-a lovit’); apot introduce verbe la infiniti gi, cltre virsta de doi ani formeaz’ micifraze corecte, De acuim incolo vocabularul siu se imbogiteste rapid: la patru ari dispune de 1 500-2000 de cuvinte, la yase ani de 2.500-3 000 de cuvinte (vocabularul unui adult eu 0 culturi medie este de aproxi ‘mativ 20 000 de cuvinte). Aceste achiziti presupun integritatea organclor nervoase, senzoriale si motori, precum si aptitu- dini intelectuale suficiente (observa memorie...), fra de care fnvitarea limbit ‘este eu nepatingl. Mai mult, este necesar ‘ca micuful s% aiba dorinta de a comunica ‘cu membrii anturajului siu. Fai aceasti NEUROCHRUAGIE, 12 LOCKE (John), fMlosof englez (Wrington, Somersetshire, 1632 — Oates, Essex, 1704). Originar dint- familie burghez3 excesiy uritand, face studii de medicind la ‘Oxford, apoi la Montpellier si se atagewz’s {de cass contelui de Shaftesbury, pe care 1 urmeazi tn exilul su in’ Olenda (1683-1689). La intoarcerea tn Anglia, ddupi revolutia din 1688, publicd mai multe lucriti filosofice si un tratat despre edu- ‘calie (Citeva ideiasupra educatici, 1693), {n care condamni sistemul traditional, bbazat pe verbiaj si pe studiul cuvintelor, ‘ir obiecte, Locke este un precursor al coli active", ale clreiidei generoase nu s-a reusit inci si fie generalizate. LOEB (Jakob), fziolog american de origine germana (Mayen, Renania, 1859 - Hamilton, Bermude, 1924). ‘A studiat, din 1890, comportamentele de orientare ale animalelor sub influenta unei surse de excitatie externe (luring, ciildurd), pe care le-a asimilat cu tropis- mele plantelor. A studiat, de asemenea, sensibiitatea diferentiald si memoria 2so- ciativd, Dintre lucrrile sale, citim: Fizio- Toga comparati a ereierulyi si psihologia ‘comparati (1900); Coneeptia mecanicli Vietii (1912); Organismul studiat ca un Intreg (1916). LOGOREE, palavrageald incoereibila. Se observa, intr-o forms minora, 1a uunele persoane feivole si Ia unii flecari care Tsi mascheazi stiricia de idei sub un val de cuvinte ,goale. In domeniul patologiei, logoreea se observ mai ales in Stirile de exaltare maniaca. LOISIRURI, activitati carora indi- vidul It se consacré absolut de bunavoie, fa timpul disponibil in afaraorelor de munca si obligatiilor sociale, sprea se distra, ase odihni sau ase instrui. Forma loisirurilor (s-ar putea adopta ‘mai degrabiigrafialoazir-loazinuri — nota trad.) variazt cu varsta gi ca mediul socio- ‘cultural, Masinismul industrial, desma nizdnd munca (sareini parcelare, a privat pe individ de bucuria creatiei. Loisiurile permit si se restabileasc’ echilibrul, dan- ‘du-i omului ocazia de a realiza acea parte din el insusi pe care viata profesionali last nesatisfieutd. O datd cu progresul ‘automratizirii timpul consacrat loisiruritor devine fot mai important. Cheltuielile care i se alocd crese in mod proportional. Dup’ datele INSEE, francezii,eare fn 1960, rezervau 5,6% din bugetu! lor loisirurilor, ‘n anul 2000 le vor consacra 10%. In 1987, ‘otalul cheltuielilor pentra loisiruri-culturat s-atidicat la 232 miliarde, adic& 4 000 de franci de persoand. -* DEUNCVENTA; JOC. LORENZ (Konrad), etologiet a triac (Viena, 1903 - Altenberg, Austria, 1989). ‘Dupi ce a predat psihologia animala la Universitatea din Viena si a condus departamentul de psihologie al Univer- sitiqi din Kénigsberg, este numit director al Insticutulul de studiere comparaivi a ‘comportamentului (Altenberg). Studiazi animalele in naturd sau in conditi cit mai apropiate posibil de acelea din mediut natural. A pututastfel si demonstreze rotut social al anuritor stimuli specifici sau sdeclansatori“, cum sunt o atitudine, © Cculoare sau un miros, si elaborat teria smecanismului declansator fnscut*. Conform gcolii obiectivise,fiecare specie animali este sensibil la un anumit aumiir LURIA (nu Ia al), care declanseaz ‘comportamente determinate. Ghidrinul, de ‘exemplu, peste de api dulce, reactioneaza prin agresivitate fn prezenta unui peste sau ‘aunei momeli cu partecele rosu. Dintre rnumeroasele lucriri ale lui K. Lorenz, citim: Agresiunea, 0 istorie natural a apteisulul riu (1963); Evolutie $i modi- ficarea comportementului: inniscutul si dobinditul (1965); Bazele etologiei (1984); Onn! in pericol (1985). Impreunk cuN. Tinbergen si K. von Frisch, obt {in 1973 Premiul Nobel pentru medicing. > IMpREGNATIE. L.S.D., halucinogen puternic extras din alcaloizii unei ciuperci parazite asecarel, ,corn-de-secara™ piciturl pe o buciticd de zahir este suficientd ca $i provoace transformiri ale stiri mentale: perceptile vizuale si audi- tive se modifica, gindirea se dezorgani- zeazi, inhibiiile dispar, timpul pare si fncremeneasci. L'S.D. (sau lisergamida) ‘nu determing dependent’ fizic, dar supra- dozarea si produsele aociate(amfetamine") pot sit produci tulburiri mentale irever- sibile, iar Ie femeile gravide poate cauza ‘ralformagi ale ftulu, In Franta, mumdrul uiilizatorilor acestui drog a atins cifra ‘maxim fn 1982 (3 067 persoane interpe- late); de atunci fncoace este intro regulatit descrestere (86 de interpelari in 1987, potrivit statsticilor oficial), LUDOTERAPIE + Jocorewre. LURIA (Aleksandr Romanovici), medic 1 pstholog rus (Sazan, 1002 ~ Moscova, 1977). Experienta sa, dobindits la cipatiul clr eu lezin ale ereierului,l-a dus fa 183,LURIA formularea principiului localizarii dina- mice, potivit ciruia exist sisteme func- tionale complexe care sunt subtensionate de activitatea concertati a diverse zone cerebrale, uneori aflate la distant fn topo- ‘grafia cerebral. Conform acestui prin- cipiu, memoria, limbajul si celelaltefuncii ‘mentale importante nu mai trebuie consi- derate niste entititi specifice care depind de activitatea unor centri cerebrali bine SNAPSA, MEDICINA PSIHOSOMATICA, medicina totala, care se ocupa concomitent de suflet si de corp. ‘Acest nume a fost dat de citre J. L, Halliday (1943) migetisii moderne ‘care tinde si reimoiasct concepiiile despre boalilaborate de R. Virchow si L. Pasteur. Fri si conteste mecanismele fizice, chi mice sifiziologice, pe care vrea si le dep- ‘asc, medicina psihosomaticd, bazdindu-se pe sclidaritatea strnsd care guvemeaz’ toate functille organismnului se strduieste ingeleagd realitatea umand tril afect Vitatea si rolul ei in determinismul nume- ‘roaselor tulburari functionsle sau organice. Ca urmare a observatiilor ficute de LP. Pavlov si S. Freud, aleptii medicinei psihosomatice nu mai considers boala ea ‘pe un accident fortut, ci ca pe un eveni- ‘ment care se inscrie fntr-un ansamblu psihoorganic si ntr-un cantinuum spatio- temporal bine definit.Iatun exemphy: un copil prezinté nelinistitoare pusee febrile. Nu existd Factor infectio si antibioticele sunt inoperante. Accesele de febri sunt ciclice; ele apar simbii dimineata gt duresz’ 48 de ore, atata timp cat absen- ‘eaz’ tatil, Examenul psinologic aratl c& acest copil, hipersensibil gi intuitv, se teme de disocierea familiei sale. Reacti aceasta nu este extraordinard, Stim ci organismul rispunde fn totalitates sa Ia cemoti:furia, de exemplu, se insoteste de rosirea fetei, de tremur, de accelerarea bitilor inimii. Daca astfel de dezordini funetionale se reproduc freevent, s© Produc leziuni organice, care fixeazi Primele simptome. Lucrarile lui H, Selye’ arati c& orga nismul reactioneaz mobilizandu- toate ‘mecanismele de aplrare atunci cnd este amenintat de un agent fizic, chimic sau MEDICINA PSIHOSOMATICA paihic. Un violent soc afectiy sau o ten- siune emotional persistent a aceleasi ciectesomatice ca oindelungatéexpunere 1a frig: uleergastro-duodenal,hipetrofia landelor soprarenale ete fn azeste con- Ai se inelege ci deceptilesertimentale, solitudinea aectiva, grijile sau esecurile profesional, care sunt tr atta trauma- tisme psihologice, pot fi respoasabile de boli organice. Dar dec tri inciviaiiris- pand pe plan somatic la emoti, reactile lor nu au fos aceeay intensita, Toca ci care fsiexteriorizeazS mai putin sen- timentele sunt cei la care rispunsurile neurovegetative si endocrine ating inalte cote perturbatoare. Se pare ci exist 0 predispozitc consttuionalt la acest mod db reactie,in unele cazuri accentuati de etperienfeentrioare:carena afectiva pre- coce, traumatism psikic ete S- observa, de exempla, c& majoritatea subiectilor astmatici su alergici au fox: in mod obicctv frustrati de éragostea mater’ in copie, ceca ce, dupi F. Alexander si. M. French, determind urmitoarele reac: disperare si uce ~r respingerea de celtre anturaj > insecuritate profunds si tendinta de asi inhiba manifestirleexte- rioare ale emotilor ~ accentuarea reac {ilor neurovegetative, dezordii functio- ral sleziuni. Dup acesti autor criza de astm ar corespunde unui acces de plans inhibat, hipertensiunea arterial’ ar cores- ppnde une furiireinute ulcer gastric ‘unui confit permanent intr dorinya de sa Tupta gi fuga Toate aparatele organismului pot fi implicate in maladile psihosomatice sistemul digestiv (ulcer, colt) endocrin (tipertioide, diabet), genitourizar(impo- tenff, enurezic) cardiovasculr (infarct riocardic), respirator (astm, mberculozi 101MEDIE pulmonar, piele(eczem) ete. Dar ale ‘gceaorganului nu ese un simpla hazard. Principalii factori care par si determine localizareaafetinilor psihosomatice sunt fragiltatea organica (leziune discret, tuneori total vindeeati), beneficial mai ‘alt sau mai putin inconytient avut de subiect de pe urma bol matismului afectiv declansatoc: violul determin mai degrab o suferin gine- cologicd (vaginism, figiditate.) decdt 0 afectiune digestivi sau cardiac Fiecare stare de tensiune emotional determin’ un proces neurovegetativ care tveste propris. fn general se confunda ras- ppunsul psihosomatie cu conversiunea iste- Fic aceastlconversume manifestindu-se sca prin wlursi comorae. Sua, totus dou procese diferite. Conversiunea iste- ric este plind de semnificaie, este un limbaj simbolic: paralzia piciosrelor, de cexempl, care nu se insofeste de nici 0 leziune organict, exprima dorinja incon- stient de amu mai merge. Malaia psiho- somaticd, in schimb, consecingt @ unei tulburiri functional ¢sistemului neuro- vegetativ, ma are sennificatie, nu este purttoare de sens cum este conversiunea istericd. Cale nervoaseutilizate sunt si le diferite: reajia vegetaiva aparine siste- ‘mului autoncm, pe end conversiunea iste- rich pune fn joc sistemul eerebrospinal (Calea piramidal’, calea senztiv). Tratamentul maladillor psihosomatice asociazi la erapcutice uzuall a leziunilor locale, neurlepticele, care diminueaz reactile emotionale,. i _psihoterapa, Aceasta trebuie condusé eu 0 extremi prudent, existnd riscul unor complicatit rave (ecidiv,psihoza). Pshotrapia este in general de scurté dart si gratfiants 192 (faturi,sprijin moral, ajutor). Psibanaliza este de cele mai multe ori contraindicati, MEDIE, indice al tendintei centrale a.unuiansamblu statistic. Media aritmetict este catul obinut prin {mpirtirea sumei valorilor individuale la ‘numirul lor. Usor de calculat, ea se utili zeazi in mod curent. Este un indice de rmiisuri care imparte ansamblul in dou’ plrti (partea de deasupra si partea de ‘dedesubtul medic), una echilibrind-o pe ‘cealali si permiand diferenicrea subiec- tilor ,normali, adicd a acelora care se apropie de aceasti valoare teoretic’, de subiectii,,anormali, care se indeptirtexz’s deca MEDIU, apatiu de viaté in care se exereita influentele cosmice, socio- economice, educative eto. sin care se reallzeaza schimbucile psiho- afective intre indivizi. Mediu actionea in permanent asupra fiigelor umane, de la Fecundare si pan Ja moare, Actiunes oa este deosobit de important in copie, deosrece el ccm- pleteaz structure onganice de baz fur- nizind functor ajanse la maurtate exci {anti adeevati fir de care cle ar rimine virtuale sav atrofiate. In afara societti ‘omenesticopilul se salbticeste. Numai sub influent edn ts care eet virtutea ceca ce fi aduce contact ct persoanee din anturajul si fina umant devine un individ de un tip determinat; tocmai in relatia cb celille se edifict petsonalitatea sa. Condiile mater, economice jose lew rol important tn dezvlireaafectv ‘ copiloli: mizeri este sursainadaptri (80% dintre delineventi tineri apanin ‘medilordefavoriate economic); chit $i nivehil mental este afectat de conditiile ‘materiale: el este sernnificativ mai so&zut Ja categoriile sociale defavorizate (mun- citori, Yirani, negri si indieni in Statele Unite ete.) decat la clasele mnstarte, Daca inst se ofer% fiecdruia conditii materiale identice,diferena nivelurior intelectuale dispar MEGALOMANIE, supraestimare deliranté a propriilor capacitat: Unii psihopat sunt convingi cd detin 0 putere (social izici, sexuald etc.) extra ordinard. Ei nu sunt mai putin decat ‘monathi, .stipan ai lumii sau Dumnezeu si se comport n consecingi: cutare tind femeie care se identified cu 0 suverand, priming vizita soului ei se simte ultragiatt de familiaritatea lui si 1 pilmuiege cu violent. Megalomania se mntlneste frec- vent in manie, paralizia generald si de- ‘menta senil’ MELANCOLIE, stare morbida caracterizata indeosebi de tristete 1 pierderea poftel de viata, timpul trait find incetinit, inghetat, prin inhibarea gandirii, Plictisit, abitut, tnchis tn durerea sa morali, bolnavul rumegi idei privind lipsa lai de demnitate,idei de culpabilitate si de autopunitiune. Aceasti afectiune poate si apard fri o cauza vada sau ca ‘urmare a unei mari nenorociri (moartea uunet fiinte iubite). Melancolia se inca- ddreazi cel mai adesea in evolutia unei Psihoze maniaco-depresive’. Este extrem de periculoast, putindu-1 conduce pe bol- nav la acte disperate (sinucidere), prece~ ‘date uneori de uciderea altor membri ai familiet (copii, de exemplu, spre ai sus- trage unei vieti de durere). Este amelio- "abil prin chimioterapie. MEMORIE MEMBRU-FANTOMA, iluzia dea. mai poseda membrul amputat. ‘Acest fenomen ar fi extrem de freevent pentru cl, dapi unii autor s-ar ln la 85-100% dintre cei care au suferit ‘amputiri, Persoanele respective au iluzia ‘dea mai percepe inci membrul lor absent, jaruneor simt eX fi doare, Acest sentiment este legat de schema corporal elaborati in copilirie si care rlmane indelebila. MEMORIE, persistenta a trecutulut. Toate fiintele vii, chiar si animalele absolut inferioare, au 0 memorie. Obser- vvim Inenul acesta, de exemplu, tne cid punem Intran acvariu viermi plaji de pe phajele Bretuniei, undeei tresc. Miscarile Jor de Tngropare side ire din nisip, pani tunel ritmste de maree, persist timp de cfteva zie stn noul lor mediu. Memoria fixeazi experientele trite, informatiile receptate sie restituie. Distingem 0 memorie imediatt, o ‘memorie Mndrziat, si alte multe feluri de memorie; exist atitea memorii cite ‘organe senzoriale (memorie vizual, a ‘iv, actila..). Unit psihologi, pe urmele lui P. Janet, preocupati si dea o semi Ficatie precist acestui concept, consider ‘cl memoria tebuie si se traduc’ printr-un ‘act: conduita povestitorului (verbalizarea ‘autentfiednd existenta memoriei. Dupa J. Delay, este necesar si dis tingem tei siveluriierarhice ale memorie: cel mai elernentar, senzoriomoter, priveste exclusiv senzatile si miscitile; el este ‘comin aniralului si omului, Cel mai inalt, propriu omului care tieste in societate, se caracterizeazi prin povestirea logic este memoria sociald. ntre aceste dou niveluri se situeazi memoria autisticd, memorie care isi extrage materialele din senzatii, din situatile rit, der care nu 193,MENOPAUZA ascults dest de legile inconstientului Ea este aceea care furnizeaza elementele visului si care, la psihopati,alimenteaz elirurle: recutul nu mai este recunoscut ca atare, fiind trit ca prezent. Memoria autistic apare cdtre varsta de trei ani, Se observit acum o nediferentiere a recutului e prezent,a realului de imaginar. Copilul ia visele drept realitti. Memoria social se instaleazi durabil doar o dati cu dez- voltarea categoriilor ogice. Psihologia genetics" arata ci memoria este legat de maturizarea’ sistemulu tervos, ea nefunctionaind ca un mecanism aytonom, Memoria este legati de fntregul psihism, at de percepti ct si de afectivi- tate, Daca le cerem unor copii si deseneze cin memorie un om, observ cl cei mai fl redue pe acesta la cea mai simpli expresie: un cere (capul), de unde pornesc ‘dovi Linii paralele (figurdnd picioarele), “Memoria restituie ceea ce a fixat, adicd vea ce a fost perceput ca esential, Lucr’- rile psihofiziologilor au ardtat ck memoria epinde atit de anumite zone localizate fn encefal (sistemul limbic, probabil $i ‘grupuri de neuroni situate tn creierul mic, dupa R. Thompson) cat si de ansamblul creierului. Nu existi 0 zon’ specific’ Fentru memorie:intregul cortex este anga- ‘ht in evocarea amintirilor, despre care nu ‘© stie nici unde gi nici cum se conserva. Cercetirile privind fixarea si retinerea amintirilor sunt extrem de numeroase. Ele ‘ay permis precizarea anumitor aspecte ale ‘cestei probleme: retinem in primul rind ‘ceca ce ne priveste direct (circumstangele primei indrgostiri, un esec usturstor); refinem mai degrabi agreabilul decit deza- sreabilul; eeea ce este in acon! cu con- Vingerile noastre; ceea ce este important Dimpotriva, vitim cu usuringl ceca ce ne ‘ste indiferent, proststructurat, prea putin 104 semnificativ. Fixarea amintslor este legats atat de persoani ct si de materialul de ‘memorat. Intelegerea elementelor, inte grarea lor in stocul de amintiri exis- tent, reprezentarea favorizeazi retinerea. ‘Memoria, ins, nu este niciodats fideld, ‘Amintirea evocatl este fntetdeauna falsi- ficati, deoarece corespunde unei recon- struciia inteligentei. Memoria nu este un automatism cerebral, ci un act al psihis= ‘mului, expresia persoanei in fntregul ei. MENOPAUZA, oprire definitiva @ ovulatici sia menstruatici la femele. Menopauza survine, de obicei fare patruzeci si cinci si cincizeci de ani, Ea aduce eu sine perturbati endocrine care explic, n parte, nervozitatea si most earile de caractr Ia multe femei, Vesti- toare a bitrineyi, menopauza coin adesea cu decepitafectve, eu plecarea copiilorlaciminele Tor, cu doi. Este deck ‘erosinilfaptul i tulburiecaractriale sunt determinate si de evenimentele care ‘1 loc fn aceastl periond MENTISM, succesiune rapida de idei sau de imagini care scapa atentiei slabite a subiectului, con- stient de lucrul acesta dar nereu- ‘sind si le controleze. ‘Aces fenomen, resimsitca nepicut, are loc cel mai adesea la ssurmenafi pe plan intelectual. Adesea este provocat de abuzul de tutun sau de cafea, MERLEAU-PONTY (Maurice), flo- sof francez (Rochefort, 1908 ~ Paris, 1961). Fost elev al $colii Normale Superioare, agregat de filosofie si doctor in litere, publicd Structura comportamentului (1942), apo Feromenologie perceptc’ (1948). fn 1049 predi la Sorbona, apo, in 1952, 1a Collage de France. impreunt cu S. de Beauvoir si J. PSarte, a animat secala ‘existent din Paris. Gnine sa, iilu- entati de Gestalipsychologe side feno- rmenologa lui Husser, este im permanent ‘rientti apre coneret si spre atime (ilo- Sofie a constinfe angajatd tn lume gif Corpul propriu). A scris multe alte citi, Gintre care citim Umanism si teroare (1947) si Semne (1960). MERS, forma cea mai obignuita a locomotiel omului. ‘Meersal depinde de maturizare (copilasul are nevoie, in medie, de 60 de siptiméni pentru a reusi si meargt singur) i de Invitare (copili silbatir", din jung, esi la Midnapore, care triiau cv lupii i care, ‘ca si ei, mergeau in patra labe cu o iujeal remarcabild, nu au invitat decdt cu mare ‘greutate si meargh omeneste). Dobaindirea ‘mersulai reprezint& o etapl foarte impor- tanté a dezvoltisii umane. La copil, pro- ;esele in aceasth dircetie sunt legate de acelea ale mentineri echilibrului. Aga cum foarte just a aritat F. Engels, statiunea biped’, dispensind mana de a mai fi un mijloc de agiare, descdtuyeazi sensibili- {file cunoasteri, in timp ce mersul per- ‘mite descoperirea unui univers dinamic,n continua expansiune (la fneeput limita la ccameri, se extinie apoi la apartament, la Stradi ete.) -* PERIOADA SENSIBILA, MESCALINA, substanta alcaloida cextrasi din peyotl (cactus mexican). “Mescalina are proprietatea de a provoca In mod trecitor tulburiri ale perceptie timpul rit pare anormal de lung (minutele dureazi cAt orele), formele sunt alterate, culorile capi o frumuseje nemaivizuts METODA GLOBALK ‘ete, Savanii stdiaz, in laboratoaele de psihiatrie experimental, puterea haluci- nogen’" a acestui drog. MESERIE, ocupatic profesionalé de pe urma creia se obtin mijloa- cele de subsistenta. ‘Alegerea unei meseriidepinde din ce in ce mai mult de 0 orientare profesional {neredingati specialitilor, care fac eforturi si descopere gi sii misoare aptitudinile tadolescentilor. Insusirea unei meseii cai ficate constitie un mijloc de protectie ‘impotriva inadaptiii sociale. Int-adevir, Jjumitate dinwre detincventi nu au nici ‘© meserie adevirati, iar cele mai bune reeductiri sunt acelea care duc la 0 cali- ficare profesional. METODA GEMENILOR MARTORI, instrument de cercetare imaginat de Arnold Gesell. Este vorba de observarea sistematic& a ‘unor gemeni univitelini, — care au deci aceeasi constitute fizic& — supusi unor regimuri diferite, Alte metode gemelare, cum este stadierea gemenilor crescuti separat, permite precizarea influenfelor datorate erecititii si mediului in dezvol- tarea personulitati. Observarea de lung dduraté aratd cl la adolescent gemenii se dliferengiaza tot mai mult unut de atul, dar ‘li dupi vrsta de 60 de ani ei se aseamiins tot mai mult, Partea care revine factorilor cereditari nu este deci constant in cursul vie METODA GLOBALA, metoda de invatare a cititulul ideovizuala gi analiticd, datorati lui O. Decroly. Decroly, considerdnd c& tnvatarea tre buie si se faci prin diferentere progresiva, ‘mergiind de la ceca ce este infeles imediat 195METODA OBSTRUCTIE! la ceea ce este fnfeles mai pujin, propune ea scolar si invete cititul urmind mersul invers al metodei traditionale. Aceasta incepe prin sunetele elementare 5 litere (b,a, ba), pentru a forma cuvinte, Decroly sustine cd scolarul mic nu este capabil de © astfl de abstract, el percepind intregu, ‘slobalul, inainte de i putea distinge ele- ‘mentele, cu ajutorul analizei, Trebuie deci si+i dim si citeascd imediat fraze care fi susciti interesul, ordine simple. Numai dup accea, atunci cSnd el va analiza pir tile frazei si 0 va descompune in cuvinte, ‘va ajunge la litere sila sunete, Aceasti metod’i a fost viu criticatd Detractori si pretind ci scolsriicapabill si recite pe derost cartea lor de citire na sti totus si citeascd. Ei mai arati ci metoda este direct responsabill de eres- ‘erea mumirului de scolari disleici". Aceste ‘tcuzafii nv trebuie si duct la abandonarea lunei metode care, daci este corect plicata, poate 1 favorabild' multor scolar METODA OBSTRUCTIEI, metoda experimentala care permite masu- rarea fortei tendintelor gi atitu. dinilor in fata frustrarii, Pentru a aprecia valoarea relativa a diferitelor impulsii la sobolanul alb, C.J, Warden (1926) a imaginat un aparat umit ,cugca de obstructie*, aviind trei ‘componente, dintre care cea din mijloc includea o grild electrizath. De o parte de ceilalti a acestui obstacol era ayezate animalul si momeala, numirindu-se tre- cerile subiectului peste grill pentra satisface trebuinfa. Dupt Warden si cola boratorii sii, mama separati de pui se expune de 22 de ori socurilor electrice dureroase, satisfacerea setei duce la 20. de treceri, a foamei la 18, iar a sexua- lia ta 13, METODA PROIECTIVA, tehnica de studiere a personalitatii bazaté pe notiunea de proicette. Orice perceptie include dout clement: ‘biectal perceput i subieetil care pervepe, Cu citun obiecteste mai car si mai preci (nivel de informatie maxieal), cu att mai Putin este persoanaimpliatt in percepie, si invers. Este deci posibil si determin subicct #8 se angajeze la maximum t-untest prezentindui simul vag say ambigui (nivel de informajie minimal) uscd de obstrucio sau cute cu obstacol uta fa Universitatea Columbia pert a se masura ferta une tonding, 196 Dind un sens rei pete de cernealt.unei imaginiincerte, unui zgomet echivoc indi vidul exprimi structura insigi a perso- nalititii sale. Metodele proiective cele ‘mai cunoscute sunt psihodiagnosticul” lui Rorschach gi Thematic Apperception Test (TAT) al lui Murray. METODA, mod de a actiona sprea ajunge la un scop. Printre demersurile naturale ale spiri- tului se disting conduita deductiva (tre- crea de la general la particular), inductia (generalizarea, pornind de la un caz parti- cular analiza” ssinteza, Cele el momente ale cercetirii stimtfice constau in obser- vvarea faptelor, urmati de elaborarea unei ipoteze care apei este supusi unei veri- ficlri experimentale, Acest proces este curent folosit tn psihologis clinics", unde utilizarea testelor nu servege decat lacon- trolul ipotezei de Iucru pe eare psihologul si-o formuleazi dup’ ce a luat cunostings e informatie aduse de ancheta medico- sociall ia stat de vorbit cu subiectl efe- ritor Ia trecutul acestuia, MEZOMORF, individ Ia care predo- mina mugchil, oasele ¢i tesutul conjunctiv — toate derivate din mezoderm sau foita intermediara a ‘embrionului —, al carul aspect fizic exprima robustetea gi vigoarea. MEZOMORFIE sau MEZOMOR- FISM. in tipologia lui W. H. Sheldon, ansamblu de earacteristicl morfo- logice ale mezomorfului. MIELINIZARE, formare a unei teci de miclina (substanta sidefie de MIGRARE, natura lipidica) in jurul unor fibre nervoase. Mielinizarea constitue una din conditile functionaii sistemului nervos central. Care varsta de un an gisim miclin’, tn ccantitati mici, pretutindeni acolo unde © Yom gisi si ulterior, dar ea continul si creascl, cel putin pini la pubertate. Se observa, de exemplu, c& suprafaja trans- versal a fasciculului piramidal, care la naytere este de 2.mm?, la varsta de 2 ani este de 6 mm®, iar la 20 de ani este de 12mm®, Aceisti evoluie celulari permite cresterea vitezei de transmisie a influxu- rilor nervoase. In parte, tocmai pentru c& ‘maturizarea zonelor cerebrale care cores- ppund functiilor perceptive, motori i lim- Dajului este terminati, acesteactviit sunt posbile lao anumith perioada a copiliriei MIGRARE, deplasare de indivizi sub influenta unor factori com- pleesi. Schimbarea sezonierd a habitatulu la animale se explicl de obicei prin instinct” Dar acest ewvant nu serveste decit si mascheze ignoranta noatr i faa acestei cconduite complexe; instinetul nu explic’ nici sensulofenteianimalelor nici ,orga- nizarea de cilatoric™ a acestora(adunarea premigratoare,traseul fix, etapele etc). Experienfe efectuate cu pisiri au permis totusi sf se demonsteze el migrarea depinde de conditile de lumind si de lurgimea zilelor. La fel, comporamentul ‘igrator al somonulu ar putea fi redus Jaan ansamblu de reac fotoraxe,re0- taxie...) la diversi stimuli din mediu. Migririle umane au loe, in principal, sub influenta factorilor socioeconomiei sau politic. Unit autori av sustinut c& emi- anit posed cat de ineligen si de camer superioare nonemigranjlor, dar 197MIMETISM rezultatele lucravilor efectuate pe aceast tema nu sunt ediffeatoare. MIMETISM, aseminare, temporara sau permanenti, cu medial, pe care © iau unele animale sau vegetale pentru a se proteja sau a asigura supravietuirea speciei. Culoarea fic 0 dati cu culoarea suportalui sau, In aceste camiri de homsocromie, mimetismul dopinde de perceptia vizuald el dispate it ceazul c& animalul este orb). Cand homo- cromia este permanenti (blinurilealbe ale lunor animale polare), spunem ci aceasta este ,staticd; cAnd se datoreaz unei adaptiri momentane (fnvesmfntarea uncr crabi cu alge), fi spunem dinamica*. Mimetismmul corespunde unui mecanism biologic complex, determinat genetic, pe care ill reglsim si in lumea vegetall Othideete (Ophrys).de exempl. au apa- rena une insecte gi clibereazi feromont” al crei miros este comparabil cu acela ‘emis de glandele sexuale ale femelci Masculut,astfelatras, se asaza pe floare, Mergind apoi si se aseze pe o alti othidee, va fi Mnearcat de polenul necesae fecundati acesteia. MIMICA, ansamblu de modificari dinamice ale fizionomiel, care ex: prima sau insotesc starile afective si gindurile. Ea constituie o conduit de comunicare, ‘un limbaj expresiv care depinde de emoti| side mediul cultural (chinezi, de exemplu, scot limba spre a-si exprima surpriza), ‘Mimica exprimé mai bine dec8t cuvintele intengia persoanei care vorbeste. Unele tul- buriri mentale perturb expresia mimicd, ‘exagerind-o (In manie mai ales),sircind-o 198 Gin melancolia stuporoast) sau ficind-o neadecvata (sckizofrenical poate povesti znd un eveniment trst), MINCIUNA, altcrarc congticnta & adevarului. Copilul mic, care cu greu face distinctie fntre ral si imaginar,altereaz’ adevarul, dar nu minte. Cind el fabuleaza sau infruc ‘museteazi realitatea, nu face decit si cedeze unei teadinte normale, care nu ‘meriti severitatca educaterilor: copilul Ig transformd trecutul in sensul trebuintelor sale, Adevarata minciuni apare la varsta de sase sau sapre ani, constituind aproape ‘ntotdeauna o conduit de eschivare, in ‘general destinati si evite o mustrare. La Uni subiecti dezechilibrati minciuna poate ‘avea un earacter malitos (denunjare calom- nioas®, abuz de meredere etc.) -* MFTO= MANIE; REACTIE ELECTRODERMALA, MITOMANIE, tendinta patologicé dea mint. Forma cea mai benign’, prin conse Mcoiston crime. NEURON, celulé nervoasi. Schematic distingem la neuron un corp celular, un axon si dendrite. Corput celular, c&rui misime variaz’ de la 51a 130 microni, este compus dintr-un nuctew inconjurat de © masi protoplasmict snumiti pericarion. Din pericarion pleact prelungisle: dendrtele (partea receptoare) si axonal sau cilindraxul (care transmite influxul nervos). Axonul (sau fibra ner- ‘voasa) este un lung filament (de un metru si mai mult la mamiferele de talic mare), cu un diametru destul de gros (de ta 1 micron Ia 22 de microni, ba chiar de 1000 de microni la unele nevertebrate), ale ctiror grupari formeazi nervii. In jurul axonului, infigurate tntr-o spiral foarte strnsa, celulele lui Schwam formeaz’i o teaci centinul. fn cursul deavoltiri,cito- plasma celulelor lui Schwann se imbogi- {este in lipide fosforate al ciror ansamblu, ‘de un aspect sideflu, se numeyte mieling Mangonul de mielin8 prezinti din for in alot on ee fit cou ote en NEVROZA Joc gétuituri numite ,nodurile* sau,stran- gulajile lui Ranvier". Existd fibre ner- voase fri miclin’ (amielinice), Dupi forma corpului celular si nurnrul prelun- tirilor lor, se disting celule piramidate, neuroni unipolar, bipolari sau molipolari. Organismul uman numirk aproximativ 15 miliarde de nevroni, ficcare din ei putind avea pnt 1a 30 000 de conexiuni sau sinapse cu alte celule, -> MEDIATOR; MieuniZare: NEUROPSIHOLOGIE, disciplini care trateazi despre functiile men- tale superioare in raporturilelor cu structurile cerebrale. Printre precursorii neuropsibologiei ‘igureaza F. J.Gall $i G. Spurzheim, $i mai alesP. Broca, care s-ailustrat prin ucrile sale cu privirela localizarea centrilor cere- brali ai vorbiri (a teia circumvelutiune cerebrali sting) si afvzie. Neuropsiho- logia modernise bazeazi pe psinologia experimental, animal si umanil,pe ana- tomia sistemului nervos central, neuro- fiziologie si neurochimie. NEUTRALITATE, stare 2 unci persoane care nu ia parte nimanul. fn cursa alitic®, terapeutul ascul, observa i incearcd si-si clea pacientul, Elnu reveleaz nimic despre sine gi nu reflect nimicaltceva decat ceva cee i se arat’. Nu dX sfaturi gi mu judec, spre avi da subiectului o libertate gi secu- ritate totale. NEVROZA, tulburare mental care nu atinge functiile esentiale ale personalititil, tulburare de careNEVROZA DE ABANDON subiectul este in mod dureros con- stient. Tulburitrile fobice (agorafobia, de exempl), stirile anxioase (panica, obse- ile etc.), itera sunt principalele nevroze, Foarte rispindite, sirle nevrotice prezinti lunele earactere comune: nevroticul nu se simte in apele sale. fi lipseste inerederea {in rolul siu social; este agresiv fat de cceilalti (ironic...) sau fap de sine insusi Centativi de suicid); prezintdtulburdri de somn (insomnie sau hipersomnie), de sexualitate (frigiditate sau impotent, abstinent sistematicl sau masturbare) si pare # obosi exagerat de usor. Epuizatea ‘sareali ese consecint eforturilorinconstiente pe care le face de a lupta impotriva impulsilor sale sexuale gi agresive. Toate aceste simptome nevrotice sunt, la urma ‘urmei, expresia simbolict a dramei sale interioare pe care este incapabil si 0 domine, elementele ei esentiale scipaind constiinte: sale. Noziunea de conflict este fundamental so regisim in toate teoriile explicative ale nevrozei (ca exceptia aceleia a lui P. Janet) 1) Reflexologii, peurmele lui, P. Pavlov, tu creat nevroze fn mod experimental la animale, plasdndu-le in situafii conflic- ‘wale. Dupi ce au conditionat un subiect si reactioneze diferit la vedere unui cere (care era asociat cu o recompensi) gi la vederea unei elipse (desciircare electrici dureroasé pentru animal), ei diminuau rogresiv diametrul mare al elipsei pind le ‘+1 face prea putin distinct de cere. In acest ‘moment, animalul, nemaistiind ce rispuns ‘idea, devenea anxies, se agita si prezemts ‘un intreg ansamblu de tulburiri psiho- somatice’ 210 2) In teoria psihanaltict, conflictal interior, care pune forele impulsionale ale Sinelu irstanelor morale (Supraeu, provoaci angossa, contra cela stbiectal Inceared 54 lupte motilizand anumite mecanisme de apirare”inadecvate, 3) Tezele culturaliste (K. Homey’) com pleteazi vederie lui Freud, relevand roll declansator al presiunior sociale (amie liale, conjugale, economice). Se relevl uneori, la unii nevrotici, prezenta de tare ereltare sau de reale cificulitt socios ‘economice, dar caracteristica permanentii sit la tof acest subietinevrotici este de ordin psibologic: tof sunt maturitate afectivi; ei se comport la virstaadulti fn mod infant reactondnd inconstient la situatii actuale (profesionale, sexual, sociale, in funcie de criti pues rile side atagamente sau uk aa cum lau tri in copii. Netroza,care poate i declagtt print 0¢ emotional (bombardament, moartea cuiva drag, ese scot), de dificultti matex riale sau de surmenaj,rareor este soco= tit de anturaj kept o veritabild maladies Parintii (si chiar unii medici) nu infeleg. aceastt afectiune mental, care mu ane cauzi organic8 cunoscuts; chia gi bol navul ignori cauzele indispozitii gi angoasei sale. Terapeutica, esentialmente psihologied, poate Tua forma unui spin moral, dar cele mai bune rezultate le di Psihanaliza, Newroza difer prin natura eb de psitozd, nevotcul pistnd congting Stiri sale morbide, pe efindpsihotieul ig clideste o realitate imaginar’ a delirului, Pe care o ia dreptadeviratarealitate, NEVROZA DE ABANDON, sino- nimul abandonismului, -+ ABANDON; ‘ABANDONIC, NEVROZA DE CONSTRANGERE, sinonim al nevrozei obsesionale. {In noua traducere francezi a serie- rilor lui S. Freud (Ouvres complétes, 1988), aceasti expresie o inlocuieste pe cea veche, ,nevrozt obsesionalt,flind ‘mai aproape de sensul expresiei germane [Zwangsneurose, in limbs germant — nota trad]. + OBSESIE, NEVROZISM, termen folosit de H, J. Bysenck pentru a desemna anadetatea si instabilitatea emo- tional a unei persoane. ‘Acessttrieituri de personalitate nu are in sine caracter patologic. Ea este terenul pe care se poate clidi.o nevrozi, dar aceasta ny este ineluctabilS. Eysenck a pus inevi- ‘dent doua trasaturi principale ale perso- nalitii: yextraversiune*~ introversiune™* nevrozism sau ,stablitate~ instabilitate emotional. Aceste dou trisinuri fiind independente une de alta, acelasi individ poate fi, de exempl, extravertt si instabil sat introvertit3i stabil. Dupa acest autor, Joacd un rol foarte mare {in gradal de extraversiune ~ introversiune sii acela de nevrozism. NIMFOMANIE, exagerare a apeti- tului sexual la femei. In limbajul popular se confundi adesea ceasti stare cu isteria’, Nimfomania pare luncori legati de o defectuousit functionare 4 sistemului hormonal, dar o intnim mai ales in erizele de exctafie psi in manie indeosebi). Ea poate fi cauza angoasei sia bsesiilor in cazul in care femeia luptt contra dorinjelor ei. NORMAL, NIVEL MENTAL sau NIVEL INTE- LECTUAL, grad de eficienta intelec- tualé misurat prin metoda testelor. Nivelul mental urmeaza 0 dervoltare aproape paraleli cu creytereafizict gi, ca si aeasta,depinde att de factor const- tutional cit si de factri socioeconomici gi ultra, Un copl erescut la ar, obip- nuit si rationeze pornind de la situatit practice, nu are aceeayi form de inteli- gent ca un licean de aceeasi vars care trope Tntr-un mare ora, care a fost inv- {ats se serveasct de un limba) bogat gs rafioneze in plan abstract. Amindoi pot fi la fel de inteligenf, dae pentru a aprecia nivelul lor mental este indispensabil sI-i supunem unor probe diferite, Din aceleasi mative, nu ese nimerit si lum fn consi- erate rezultiele scolar pentrs a aprecia inteligenta unui seola: nivel scolar* nu este sinonim pentru nivel ment NORADRENALINA — McoTon Hea. NORMAL, conform unet regull. Normalitatea este 0 notiune relaivl, vari de la un medi sociocultural la ltl sin timp: este ceea ce se observa cet ‘mai adeseafnt-o socetate dat a data cutie Intr-un ansamb statistic a cirat disperse este normal (uri su forma de ipa ata bare cers deed aritmetici” sunt carateistce per nor- malitate;dimpotiva,acelea care se situ- -eazi la extremititile curbei sunt anormale. Inmedicind exist tending de a seas omul normal individulvi perfect siniitos, individ ear, ia drepeverbind, nu exist anoO OBEZITATE, exces ponderal. ‘Aces nomen fii este legat de Funs- tionarea sstemuluinervos cena, de cae depinde ecilitnl endorin. S- descopest inteadevr,labaza eeieralu, un nucleu al foamei i s-au putut provoca in mod anificalcbeztt la animal prin exitaren acesei zone a hiposalamusuhi. (In veo tates sinergie cw el funcioneazi un contr al satit Oberitatea cunosate multe cauze: ere- Aitate, dezechilibra important inte aportal alimentar gi eforuie flcute de individ, tulburiri psihotogice, Con fective joc, int-adevi, «populate de 140 de subiecti,. Touraine $i colaboratori observe jumitate este compos din copit nedorft care au un Sentiment cut de insecuriat, Tai sunt in general modi iar mamele so suferit in copiliie ce siricie, Dezacordl conjungel este frecvent, Pirin, confuz constieni de nedreptatea pe care o fac copilor, au 0 attudine exagerat protectoae fat de ei suprealimentewed gle intersc exerci fzice, socatite periculoase. Dupl aceasti veritabi conditionre", obismit si eaute Jn mincare © compensate la isatisfacta 212 afectiv’, individul se repede si miinance de fiecare dati cnd este frustrat si in felul cesta devine obez. OBIECT (bun, réu, partial) > KLEIN (Mevaw). OBIECT TRANZITIONAL, obiect material care, pentru suger ¢i copilul mic, are 0 valoare special. Acest oblect (0 cérpa, un animal de plug...) are efectul linistitor al unui substitut al mamei; el faciliteaz tranzitia de la atasamentul fata de mama la relatia cu alte elemente din mediu. Obiectul tranzitional apare in general {ntre patra si dovisprezece luni, in ‘momentul in care mama, prinsi de ocu- Ccopilul ei. Acest obiect fl sjutd pe copil 8 restabileased continuitates ameningetl de separare gi sii se diferentieze de lumea {nconjuritoare. Investit atat de libidoul Eului, care orienteaza individul spre el Insusi, cat gi de libidoul obiectal, este se ‘ndreaptd spre fiinte si lucruri, obiectul tranzitional deschide subiectului accesul la jucirit sila socialitate. OBISNUINTA, fenomen de adap- tare progresiva a unei fiinte vii la anumite conditii noi de existent ‘Aclimatizarea unei plante tropicale intr-o (ar temperatd este un exemplu de ‘obignuint artificial, Omul di dovadi de acceasi plasticitate. Termenu! obisnuints este uneori utiliza si sensul de contrac- tare a toxicomaniei"". Este de preferat si ‘se vorbeascil de o farmacodependen{z" sau cde dependent de droguri. Oricum, ter- ‘menul ,obiynuing’ ar trebui supeimat din trucdt este OBISNUIRE (HABITUATION), termen folosit de R. Dodge (1923) pentru a desemna fenomenul, cu totul general pi vital, al deprinderii ‘nul organism cu anumite excitatii senzorlale repetate, la care nu mai reactioneazA intrucat si-au pierdut semnificatia. acl, de exemplu, favem si cad 0 picituri de ap pe corola unei anemone de ‘mare, aceasta se contracteaz, dar Ia doutizecea excitatie ea tuceteazi si mai reactioneze. Obignuirea corespunde unui nivel elementar de invatare” OBLATIVITATE, conduita gene- roasi, altruista in care subiectul se ‘cstompeaai, striduindu-se sa satis. faca trebuintele aproapelui sau, de In care nu asteaptd nimic in schimb. Iubirea autentic’, dezinteresats, care face si se accepte in mod spontan sacri- ficiul de sine, este o raritate; ea arati ci s- a atins gradul cel mai fnalt de dezsoltare afectivs OBOSEALA, impresic de indispo- itie gi de diminuare a capacitatii OBSERVATIE de a actiona care apare dupa un efort important. Reactie normal oboseala este in acelasi timp semnnal de alarm si punere fn joc a _mecanismelcr de spiirare ale organismului ‘Oboseala acutl(aceea generat de un mary Jung, de exemplu) dispare rapid ca urmare ‘ odihnei, Dimpotrivi, oboscala cronic’, consecutiv efortului zilnic repetat, are cefecte durabile care fi dau un caracter ppatologic. Are loc 0 uzurd nervoasi care se traduce printr-o astenie* generalizatt, ddureri difuze (in spinare, abdomen), difi- cultitiintelectuale (instabilitates atentci, pierderi de memorie), modificdr ale som- ‘lui si dispozitied Gritabilitate, pesimism, anxietate, nchotirare), iar uneoritulburir psihosomatice" (uleer gastric, hiperten- siune arterial) sau mentale, Se evalucazt Jao treime proportia muncitorilor care prezinti manifestiri nevrotice consecutive ‘oboselii. Exist si oboseli misteioase, ca acelea apdrute in 1982 In Statele Unite, cate ii afecteazd fn general pe tiner (abi) din mediile instiite, Acestia se simt deo dati epuizati, deprimati, incapubili de a ‘mai face efart intelectual, prezentind di tive tulburiri neurologice. Toate etiologiile pposibile au fost uate in considerare (viru- suri, bacterii, paraziti etc.), dar cauzele acest forme de oboseal rman inci necu- noscute, Tratamentul oboselii este, mai presus de orice, odifna la aer curat, dar adeviratul remediu este profilactc: ‘organizares muneii fn aga fel neat si se suprime microtraumatismele (zgomote inutile, ilurinat defectuos) si respectarea regulilor de igien’. OBSERVATIE, metoda care are drept scop releverea unui numar ‘oarecare de fapte naturale, pe baza cArora va fi posibila formularea 213OBSESIE unei ipoteze care va fl supusd verificarii experimentale. Observatia constitu faza fundamental ‘aexperimentului. Es poate fi simpli (in earsul convorbirii sau al administrarii testelor, psihologul noteazit atitudinile ssubiectului, mimica sa, maniera sa de a proceda) sau ,armati" (Mnregistrre, perete Unitransparent care fi permite observa- Corului si vada id afi vitzu); limita Ia un esantion de timp (cinci minute la fie- ‘are interval de trei ere, de exemplu) sau continua side lung’ durati (in internat) tc. La o consultatie ripidl se fneamplit ca observatia si fie falsificati de insesi con- itiile examenului side prezenia experi- ‘mentatorului. Cind gravitateasituatiei o cere, studiul intreprins este continua intro- PARA- PSIHOLOGIE. ODIHNA, suspendare a activi. tAtllor fizice sau mentale. Ritmurile vitae sunt earacterizate de alternanfa fazeler de activitate cu acelea de odin (somnal suecede stiri de veghe, diastola fi sueced sstle etc). Repetarea ‘ODOBLEJA ‘unui exercitiu cere introducerea unei peri- ‘onde de odihni necesare recuperitifizio- logice a forfelor organismului. © mune nefitrerupt duce la surmenaj’ sila epui= ‘are; 0 astfel de munc% este de asemenea ‘cauza unor tulburiri psihosomatice’ sau nervoase, Dar aceasta conduit poate fiea ‘sisi cauzatii de motive inconstiente, cum sunt culpabilitatea si tendinta de auto- distuugere. Pentru a-i permite brganismului surmenat si se dezintoxice si si-si recu- pereze energia Vital se recomandi odihina prelungit. ODOBLEYA (Stefan), medic mili- tar, pstholog si logician roman (zvorul Anestilor, jud. Mehedinti, 1902 - Drobeta-Turnu Severin, 1978). Duptiabsolvirea iceuli la Tumu Severin, a ficut studi superioare Ia Facultatea de Medicini: din Bucuresti, ca bursier al Inst ‘utului medico-militar. Doctoratul-a obti- rut eu 0 tezi pe tema accidentelorde auto- mobil (1928), In 1937 a prezentat, la un ccongres de medicind miltari, comunicarea Demonstratie de fonoscopie. In Psycho- Iogie consonsniste 2 volume, 1958-1939) Uefineste concepte care peste un deceniu vor sta la bara ciberneticii, afirmindu-se astfel ca un sagace precursor al acestei stiinte. fn 1981, Academia Roménd i-a dedicat culegerea de studi Odobleja bet- ‘ween Ampére and Wiener. St. Odobleja considera, pe de alti parte, c¥ logica este snacleul psitologiel sc cine cunoayte Togica stic 5 psihologia™, logica desci ‘zindu-ne poarta cltre toate misterele psi hologiei. Alte setieri: La phonoscopie (Paris, 1935); Introducere tn logica rezo- -nanfei, series inedite editate sub Ingrijirea uj Alexandru Surdu (1984), 216OGIVA LUI GALTON OGIVA LUI GALTON, curba stu diata de F. Galton, curba care repre- zinta repartizarea notelor la teste in functie de ranguri. Dacil, de exemply, rénduim tmer-un singur sir, in ordines inaltimi, un mare ‘num de recruti, bserviim cd intre extre- nitifile sirului, unde se situeaz’ cftiva subieoti foarte scunzi sau foarte inalti, se ‘Biseste cea mai mare parte a populatiei Daci unim printro linie continua eres- tetele capetelor tuturerrecrutilor, objinem ‘ocurba in forma de ogiva. Dact, in sfér. sit, divizim efectivul esantionului* res- pectiv fn fractiuni egsle: in 4 (ovartile), in 10 (decile) sau tn 100 (centile), obfinem clase cirora le cunoastem valorile limits ‘corespunzaioare, find de ajuns si le citim. pe ordonat’. Acest procedeu pemnte of nerea unei seri de refering (numiti eta- lonare), datorti cireia este posibil si cla- sim orice subieet care apartine aceleiasi opulati. In psihometre” acest sstem este ‘in mod frecvent utilizat pentru etalonarea testelor’. inate nem OLIGOFRENIE, aricratie mentala. Oligoftenia, insuficieni a dezvoltirit intelectuale, se opune dementei* care este © deteriorate, o pierdere patologici a inteligentei. Cauzele oligofreniei pot fi ereditare, infectioase, traumatice, sau pot fine de ‘medi Exist familii de oligofieni. Dup’ Uunii autori, dacd unul dintre parinti este arierat, 46,1% dintre descendent lor vor fi sil arierati(C. Brugger); dact amindoi pelringii sunt ating, atune! proportia de Copii cligofreni ure’ la 90,7% (Reiter si Osthoff). Pot interveni si ali factor pato- ‘geni: rubeola care survine la femeie tm primele trei luni de gestate,incompatibili- tatea sanguin, anoxia® la nastere ete. Functionarea mental a subiectilor profund aricrati dovedeste o configuragie particularS tn care predoming intoleranta la frustairi sin special incapacitatea de a admite ca satisfacerea unei dorinte si fie aminati (ca in psihozele infantile), Copilul trece in acest caz prin furii violente sau prin alte react emotionale + DeFiciENTA INTELECTUALA, (Ogiva il Gatton: reprezentarea notelor fn funete de ranguel 216 ONANIE, masturbare. ‘Termenul face aluzie 1a personajul biblic Onan, cate, obligat si se cisito- reasci cu viduva fateluisiu, a refuzat si dea acesteia 0 posteritate, Avand in vedere aceasti etimologie, termenul onanic ar trebui si desemneze mai degraba coitus Interrupuus decat ciutarea de satisfac autoerotice. ONICOFAGIE, obignuinta de roade unghiile. ‘Acest tic se intlneste nu numai la copii emotivi, ci si la adolescenti si adulti Onicofagia se raporteazi la 0 stare de indispozitie afectivi nedefinits si poate fi interpretati ca un semn de anxietate, ca Ueseaccare psihomotorie a unel tensiunt puternice. ONIRISM, activitate mental com- parabild cu visul, caracterizata prin derularea deimagin! giscene vizuale, trite de subiect ca gi cum ar fi reale, ‘Acesta pare preocupat, rj sau ingro- zit de cle ce vede si aude. In unele cazuri Particip& la actiune, interpeleazi perso- najele sau fuge de pericole imaginare, nemaipercepind realitateaexterioaridecat {ntr-un mod foarte vag. Studiat tndeosebi de E. Régis, onirismul sau delirul onic, care survine in unele stiri infectioase sau toxice (mai ales alcoolism), dar si ca ‘urmare a unui violent soc afectiv,furni- ‘eazi materialul de bazi al stirilor deli- ante pasagere. Evolufia nu este in general favorabili, In scurt timp (citeodstt in citeva ore) dispare, pe misur ce se ame- lioreaza starea general a bolnavului: Nu ‘areoti, ins, subiectul rimane cu unele OPINIE idei fixe (pe tema geloziei, de exemphi), care pot constitui nucleul unui veritabil Aelir*cronic. -» DEUR. OPENDOOR, cuviant englez care inseamna ,,uga deschisa' fn centcl spialiestispecalizate in prihiatie mumeroase servelt sunt ,es- chise", adic bolnavii pot ies din pavi- lion si se pot plimbe fk supraveghere ins patent eel sensul responsablitiilor si isi incep readaptarea social OPERATIE CONCRETA, in termi- nologia lui J. Piaget, proces de gandire care se refera direct la rea- Mtatea tangibila 91 nu la propozitit verbale. COperatiile concrete apar citre varsta de TB ani. Spre 12-13 ani fac loc operatilor formale, datoriti citora devine posibil ‘efionamentulipotetico-deductiv» TEOAA COPERATORIE. OPERATIE FORMALA ~ Teoria OPERATOREE OPINIE, judecata subiectiva, inte- pe 0 cunoastere vag a {care reflect modul de a vedea, starea de spirit, atitudinea unei persoane saua unui grup fata de o valoare determinata. COpiniile unui subiect sunt revelatoare in privinga caracterului siu; ele ne infor- ‘meazitasupra sistemului de valori cirora leeste ataset, asupra cigiditiii sau flexi biliitiatiudinilor sale, asupra aspiratillor personale. Ca si atiudinile, opiniile se elaboreaz in interactiunea social, sub 217‘OPIUM influenta primordialS identifctrii cu piingi,cu profesori gi cu alfi membri din anturaj. Pe de altd parte, ele se formeazi pornind de la situati existentiale: expe- riente familiale (revota contra imaginit {atilui, de exemplu), accidente (dramatice ‘sau traumatice) profesionale; in sfarsit, ele sunt Influentate de conditile socio- economice si de rolul social al fiectruia ‘Satutul nostr in coleetvitate implic& din partes nosstri adoptarea anumitoratitudint si opinii. Trebuinta de a cunoaste opiniile unor ‘ractiuni mai mult sau mai putin lagi ale populatiei este resimriti de oamenii poli- tici, de militarit care vor si cunoasca ‘moralul trupelor, de industriasi si admi nistratoril care doresc sa amelioreze call- tatea relatilor umane in interionul siste- ‘mului psihosocial pe care il au fa seam’; ‘n sfarsit. de Intreprinderile comerciale, care cauti 53 eunoased trebuintele si gus- turile publicului (sud de marketing). ‘efectuarca de sondaje’, este posibil sii ne facem 0 idee aproape exacti despre opi- ‘unei populatii. -» Gauwup (GEORGE Horace). OPIUM, Iatex extras din capsula maculul. ‘Cunoscut din Antichitate pentra propri- ctitile sale analgezice gi hipnotice, este ‘sp@dit mai ales in Extemul Orient, unde este consumat sub form de decoct, de pilule care pot fi inghitte sau sub form’ de cocoloase care pot fi fumate. Opiumul provoact la inceput senzatie de bestitudine ccuforicd, dnd sentimentul puter, Dupo Pevioad mai mult sau mai pugi lung’, ins, se instaleazi deciderea mental si fizicd, adesea cu suicidal ca dezmodimart. Trata- 216 ‘mentulepiomanulsi desea deceptionent, nu poatefi ficut dec nt-un stabiliment specalizat. In Frama, opiueul are din ee {nce mai putin patizan: 25 de persoane au fos nterpelate in aceast privint in 1987 (OCRTIS, 1988). ENOORFNA; Morr OPOZITIE, atitudine ostilé carese manifesta prin rezistenta pasiva sau printro actiune contrark acelein care se doregte. fn elde al treilsa an de viat, copia mic se opune celia Fr alt mot dest de a-i thi sentimentul de autonomic, Aceasté attudine pur formal este 0 fez normal, pasagers in dezvoltarea psito= fectivt a coplul care, din rebuinga de asi face ecunoscuti existeta saca per soani, se firm’ opunindy-se, Mai trz, la adolescent, va reapirea aclasi com: portament. Opozits poate fi activi expi- ‘mindu-se prin indsciplini, neascultae, revolt condhite de dlinevent sau poate fi pas, manifestindy-se prin mutism’, anorexie’, lene". Opozitia ese uneori pre= meditat, caleulats, dar adesea este si inconstent. La sbicctitsemibili, emo Livi, vulnerabili cae suferi cf nd sunt Angeles sed ties nt-un medi frustrant Cavtortar sa iniferen), comportamentl de opozitie poate deveni obisnut si, nce- pind de lao persoané (atl grofesorul..), fe poate extinde la un inreg grup social (patroni, burghezia et). React de opo- zitie durbile gisim la indiviii cu tal- burl caractrial, a delineveti in unele ie newotice gi prhotoe. OPTIMISM, atitudine acelul care priveste de preferinta latura bund a lucrurilor, care crede in om, in progres ¢i in ameliorarea genului uman. Optimistul nv este insul candid, cum prea alesea fl credem, ci, dimpotrivi, un individ curajos care nu se last impiedicat de obstacole si care stiruie in actiunea sa cchiar si atunei cAnd totul pare pierdut ‘Optimismul este fermentul creativitii ORGANIZAREA MUNCII, ansam- blu de activitati care au drept scop jematizarea muncii in aga fel creasca productivitatea, fara a4 dduna muneitorului, adu- candu-i consumatorului bunuri mai multe la preturi mai mici. deca de a organiza stintfic munca tn ‘ntreprinderi a apieut in secolul al XIX-lea, dar cel care a dezvoltat-o a fost inginerul american F. Taylor. Studiind gi analizind ‘metodie gesturile muncitorilor, el a derer- ‘minat migedile si ritmurile cele mai efi- ciente,suprimaind gesturile inutile i adap- tind utilajul Ia muneitor. Prin aceasti ‘metodi el a sporit producta la Bethlehem Stee! Plant (1885) cu 400%. Cu asemenea recultate, organizarea suingfic& a muneii a cpitat o rispaindire mondial, Limitatl la inceput la industri, ea a fost extinst, de cclire H. Fayol, la administra Peniru a fi eficace, organizarea muncii nu trebuie si piarda din vedere satisfacia Muncitorului. Acesta este cu atat ma ficient cu cat relatile cu colegii si cu sefi ‘i sunt mai bune, el nesuferind nici de ‘surmenaj si nici de insecuritate. Egecur suferite de ,inginerli specialist In orga- nizare* au avut aproape invotdeauna drept ccauzi grija lor exclusiva pentru produc- tivitate si neglijarea factorvlui umnan, ORIENTARE: ORGOLIV, atitudine dictata de constiinta acuta a valorii proprii gi ameritelor personale, cu propen- siunea de ale supraestima. Orgoliosul, din fire autoritar si into- lerant, fi aigeazi capacitatile, eeea ce fl face adesea enervant, ba chiar de nesu- Portal, Orgoliul se deosebeyte de vanitate prin faptul c& in eazul acesteia din urma ‘meritele sunt iluzorii, pe cAnd fn cazul orpoliului ele sunt resle. Orgolial, spune A.Comte, exprim’ trebuinta de a domina, pecind vanitatea este logatk de doringa de fi aprobat. Hipertrofia Eului orgoliosului poate constitu: nucleul unor tulburari ‘mentale, -» PARANOIA sau pentru a duce la bun sfarsit 0 intreprindere. Orientarea profesional, generat de cerinfele noi ale lumii industrale, a aptirut fn Franta fn 1922. In mod tradional ea const din dirijrea unui adolescent spre meseria care corespundea cel mai bine capacitor, gusturilor gi personaliti sil, tindndw'se fn accasi timp seama de posibititiile de angsjare gi de situaia familial O daté eu progresultehnici cu aparifa de noi profes ns un atare dlemers a devenit imposibil; de acum Incolo adolescenti suit orienta etre 0 familie de meseri sau cite un sector pro- fesional (mecanic’. de exempl, pentru caci si post primi o pregitire general sufcient care se permit reclificrea u usuringl, dacd Iuerul acesta devine necesar. fn fiecare departament exist mai re ene deinformaresorienare (C10), Servicii publice descise tuturor, a ciror competent s© fntinde a fnvitimant 219ORTOFONE. secundar sila cel superior. fn conformitate cu decretul din 7 julie 1971, cu privire la corganizarea de servicii insiicinate cu informarea si orientarea, ca si in confor- ‘itate cu decretul din 12 februarie 1973, referitor 1s procedurile de orientare in {nvayimantal public, observarea scolarilor, nceputi din clasa 4 VI-a, continuk pe parcursul amai multi ani (ciclul de obser- vate) Orientarea este asumati de consiliul clasei a V-a i a III-s, care se reuneste la finele trimestrului al treilea scolar. Acest consiliu, in clasa a [ll-a (numerotarea claselor la francezi este inversi — nota trad.), ea urmare a celor stabilito in con- siliul profesorilor, completeazi livretele scolare si emite propuneri de orentare fie spre ciclul scurt (B.EP. sau CA.P.), fie spre 0 casi secundari (ciclul Jung). Reco- ‘mandirle consiiuluiclasei nu sunt obliga- torii; nu sunt decat propuneri, pe care famille le pot contest, ‘Studenti pot si ei gisi fn institutia de ‘ipimdnt superior, in, cadrul celulei universitare de informare si orientare, un consilier care, aflat in relaie cu Oficiul national de orientare scolar’ si. profe- sionald (O.N..SE.P.), le si la dispozitie Pentru a-i ghida in alegerea unei flier, ORTOFONIE, ansamblu de trata- mente destinate s corecteze tul- burarile vocii, vorbiril, precum gi ale limbajulud oral si seris. Ortofonistii sunt abilitati $8 tateze ‘majoritatea tulburailor de limbaj, mai ales balbiala’, sis asigure demutizarea copiilor surzi. Le adulti, efi reedue pe afazici si persoanele atinse de afectiuni ale laringelui sau de disfunctii ale vorbirii de origine nervoas’. ORTOPEDAGOGIE sau PEDA- GOGIE CURATIVA, arta de a corecta tulburirile pedagogice ale $colarilor aflati in dificultate. Ortopedagogul este un reeducator spe- cializat care a primit o pregitire psiho- Togicd s1 pedagogic’, Pentru ai readapta pe elevii a ciror scolaritate si al ciror ‘comportament sunt perturbate, el uti zeazi metode speciale, adsptate fiecirul ccaz in parte. -» DSLEXIE, | PAIDOLOGIE sau PEDOLOGIE, stiintd a copilulul. ‘Aceast disciplind studiazi legile la care se supun dezvoltarea §i comportamentul copilului, care sunt fundamental diferite de acelea care guverneazi conduitele adulilor. PANEL, ceantion fix de persoane interogate in mai multe reprize, in general in scopul de a urmari evo- lutla opiniel asupra unui subject determinat. Metoda panelelor este utilizati pent a se verifica eficacitatea unei campanii publictare sau penteu a se cunoastevaria- {ile in atitudinil gi opine" nei popula cu prvi la un produ, un eveniment sau un petsonaj politi. In numeroase tri, res- Pons canalelor de raco gi televiziune ISTERE. PARAMNEZIE, iluzie de memorie. ‘Trecatul si prezentul apar amestecate, realul si imaginarul se confunda. Subiectul {ntmpind dificult in a localiza in timp ‘in modexact o amintite sav crede a reeu noaste o situatie, un loe, un obiect sau 0 Persoanii care sunt, in realitate, necunos- ‘cute. Aceasti tulburare se intilneste cel ‘mai adesea fn sindromul Tui Korsakov" sau {n epilepsiile temporale. PARANOIA, psihoza cronici a carei caracteristica este un delir sistematizat, adic coerent, clar, logic, cu punetul de pornire intr-o idee precisa. Se disting patru forme de detir aranoiac: 1) delirul de revendicare, in care subiectul, convins c& este victima ‘unui prejudiciu, cere cu invergunare repa- ‘uneori cautl si se rizbune sirgur Gincendi, omer..); 2) delirul pasional, @ ciirui tema poate fi gelozia sau un ideal mistic, de exemplu; 3) delirul de interpretare, care se asociaz’. aproape fnfotleauna cusentimentil de afi biectul unei animozitifi generale; 4) deliral de zelayie al senzitivior sau paranoia sen- zitivi (E. Kretschmer), in care subiectl, huprsensibi i vulnerabil, aieteo relate dificil. cu lumea care il zdrobeste. Paranoia senztvl se disinge de paranoia veritabil prin absenta agresivitii Paranoici arag atenta prin orgolul lor »emisurat, prin igiditate psi’, mefientS genccali hiperensbilta si géndie para- logict adie’ rafionamentul lor, perfect logic, se ntemeiazi pe postulate false, pe ror, pe iluzit dictate de 0 afectvitate ‘anormal Vechii autor’ consideras para noiaea pe o pshhozi dependent de cauze interme. Actalmente se insist mai degraba pe rolul evenimentelor existential in declansarea acestortulburisi (K. Jaspers, E, Kretschmer, J. Lacan). Se pare & per- soa incapabilis8 supose o situate trau- rmatizantt regresea pind la un stadia primiiv al dezvoltariafetve (sadic-anal) si tlizeaza proiecta’,cveatoare de falsi realtate,ca pe un mecanism privilesiat de apiare al Eului (propozitia il urise™ devine ye] mauris") PARANOID, adjectiv utilizat pentru a desemna enumite stari psihice care amintesc prin unele aspecte de paranoia. ‘In Franta se foloseste in mod obisnuit Pentru a caracteriza un delir proststruc- ‘urat,incoerent,greu de pitruns (formulare abstract, neologisme), al ciui tip se tal- neste in schizofrenic*, Pentru americani (DSM IID, ,tipul paranoid este 0 forma dle schizofrenie dominat3 de wna siti mai ‘multe dintre manifestirile urmitoare: idei dlirante de grandoare, gelozie, halucinatii be tema persecutici sau a grandorii, PARAPSIHOLOGIE PARAPSIHOLOGIE, disciplina care studiazd fenomenele paranormale (clarviziune, telepatie, telekinezie. Innumeroase tir, cercetitori veniti din ‘orizonturidiferite sestridulesc si verifice realitatea acestor fenomene si si explice. Utilizand observatia ,armati metoda statisticl si experimental, ei au ‘ncereat si introduck rationalitatea in Parwod. 224 PARICID, ucidere a tatalui s: oricérui alt ascendent. Faniazarea pe tema paricidului pare a fi universal’, dar nu este transpusi in realitate decat in mod exceptional. Dup& SS. Freud, paricidul isi are ridicinile tm bezna preistoriei, Pornind de la 0 ipotezt 1 lui Ch. Darwin bazatt pe observarea ‘compertamentulii gorilelor, Freud igi imagineaz eX oamenit tréiau la tneeput sgrupati ntr-o hoard dominatd de un tat gelos i violent, care ar fi pus stipiinize pe toate femeile, alangindu-sifili. Acestia -au revoltat Intr-o zi gi Lau ucis. Dupit aaceea a proiectat sentimentele Tor ambi- valente fat de tat asupra unui substitut animal sau vegetal al acestuia (totem"), care adevenit paironul venerat si tema al clanului; in acelusi timp ei au renuntat la femeile din propriul lor trib. Faptul acesta ar sta la originea exogamiel si interdictied incesului’. Acessta explicagie rimane totusi ft se poate de ipoteiicd. PASIONAT, persoani aflata sub influenta unel inclinatii puternice ‘1 care poate deveni exclusiva: per- soand care se consacra in intregime unel activitati. In clasificarea scolii de caracterologie” franco-olandeze,tipul pasionat se caractex izea23 prin emotivitare F),activitate (A) si secundaritatea (S) impresilor. PASIUNE, stare afectiva intensi, stabilé gi durbila, orientata spre un obiect exclusiv si susceptibild sii dea lumii o noua infatisare. Dragostea, ure, pliceres de a exerci puterea, ambitis, avaritia sunt pasiuni capabile si comande intreaga noastrl conduiti. Atata timp cat dispunem de o suficient stipdnire de sine,pasiunea poate fi fecundé, dar de foarte multe ori ea atinge 0 intensitate patologicd si conduce a reaciii anormale (crimi din gelozie, rizeris avarului etc.), uneori la nebunie. Sursele profunde ale pasiunii sunt aproape ‘ntotdeauna inconstiente gi instinetuale. PASIVITATE, atitudine a unei persoane care indura oactiune fara areactiona. Pasivitatea poste i asociati cu o consti- tufie atenicx sau cu 0 tulburare patotogicd (inhibit afectiva) In catatonic", de exem- plu, bolnavul este inert; pierzand orice initiativi motorie, el pisteazi posite care i se impun, iar corpul stu pare la fel cde maleabil ca un bulgire de cearS. Pasi- vitatea se regiseste, in grade diferite, la subiectii sugestionabili, deprimati sau defi- cicnti pe plan intelectual, eare se sapun nei persoane ferme. Unele atitudini pasive, ‘cum ar fi ,nonviolenga", sunt in tealitate cconduite de oporitie” fat de autorizatea ‘impotiva clreiarespectivil indivizi mu se pot revolta, PATIE, reactic de evitare intalnita Ia un animal supus unei excitatii externe insuportabile, Ca si taxiile,patile sunt conduite loco- ‘motorii cauzate de o stimulare exterioar, dar pe cand cele dintdi se caracterizeazi prin tondinga de a se fndrepta tn mod con: stant fntr-o direcje determinat, patile au ‘rept scop evitatea unei anumite regiuni, spre a sustrage organismal iritrit cauzate de stimulul patogen. Patiile au deci un caracter adaptativ fundamental, care le Aiferentiaz’ de taxt side topismele” pure. PAVELCU G. Vigud a demonsirat complexitatea mecanismelor ise ,elementare”: dafniile, de exemplu, ,aleg* zona de intensitate Tumainoasi care le convine (comportament ‘a preferendun). Ceea ve se consi fi faze negative ale unor taxi polifazice gi ale unor reactii a preferendum nu sunt sumigctri forate*, ei patil, adie nigte eon- ute adaptative. PATOLOGIG, stare a ceca ce este morbid. Patologicul inseamni mai mult decat anormalitate, nereducindu-se la aceasta, Un individ, 0 situaie exceptional se pot inscrie fn sfera sindtiit perfect: geniul, sextupleti, desi fenomene rarisime, nu sunt fenomene morbid. In timp ce anor alu este ceea ce devi considerabil de Ja mela static’, patlogicul est czea ce provoaci suferinta individului (leziune organic3, complex’ pshologic et) PATRIARHAT. Socictate in care tatil ‘deine pueridiscretionare, pe eae le exer- citi indeosebi fn famille. > MATRIARHAT. PAVELCU (Vasile), petholog roman (Costuleni, sat de pe malul stang al Prutului, azi in Republica Moldova, 1900 ~Iagi, 1991). Si-a Mceput studille universitare 1a Kiev, pentru ca mai tirziu si le ria la asi, unde a obtinut licenta in filosofie. Stagiu Udespecializte la Sorbona. A freeventat gi cursurile Iui H. Piéron si P. Janet, la Collége de France, ca si pe cele ale fiziologului Emile Gley. Din 1928 si pa fn 1970 a fost cadru didactic activ la Universitatea din Tasi,devenind mentorul tunei coli de psihologie de 0 aleasi 225PAVLOV istinetie, Refindnd de la Janet ideea c& psihologia vine in contact absolut cu total sic, prin urmare, in lummea omului (si mu hhumai a omului!) ea este universal, a valorizat creator intr-o suith de eseuri marcate de un profund ,espritde finesse” AA studiat n special problematica afeci- vititit si structura personalitatii,aratan- ddu-se mereu reticent fata de excesul de 1exactitae" necomprehensiv’. In Drama sihologiei (1965) face un impresionant fort metapsihologic in tentatva de a-i da stiintei psihicului o ,constiin de sine care si fecundeze direct de cercetare mai conforme cu condita umani. A seis, ntre ii (1936); Carac- )s Psihologia per- sonalititit (vol. 1, 1939): Congtiingt inconstient (1942), Adevar si eroare [in psihologie] (1943); Psihologie pedagogicd (1962); Invitatie la cunoasterea de sine (1970): Culmi si abisur ale personalitigi (1974); Cunoasterea de sine gi cunoasterea ppersonalitiii (1982). PAVLOV (Ivan Petrovic), psihofizio- Jog rus (Riazan, 1849 — Leningrad, ‘zi Sankt-Petersburg. 1936). Dupi ce si-a uat doctoratul, s-a orientat lire cercetirile in domeniul circulatiei sanguine gi digestiei, cercetiri care i-au ‘dus in 1904 Premiul Nobel pentru fizio- logie si medicin’. Studiile sale privind secrefille gastrice -au dus la descoperitea sreflexului condiionat" (care se opune reflexului absolut, inniscut) si a imper- tangei acestuia in psihismul animal si Pentru Pavlov i continustorii operei sale (Indeosebi V. M. Behterey), feno- menele psihologice cele mai complexe (eprinderi si obignuinte,voingé ete) ar reductibile 1a un ansamblu de reflexe conkitionate’ dnt care unee $-ar chiar transforma in reflexe absolute, cereditare (mai tirziu Pavlov a renungat aceasth ultima idee), Opera lui I. P. Pavlov a dus la unele splcai practice, cele mai cunoscute acestea fiind terapia comportamentali nasterea analgevict so biotipologie” care aminveste de veches clasificare hippos cratic, Dinte lucrsile sale, citim report la Congresul international de medicini de la Madrid, Psinologia experimemalt $i psihcpatologia la animate (1903); Single naturi sale creieralui (1909), Emiserele ceretrale in stare normali si patologics (1928); Prolegeri despre ativitatea emis: ferelor cerebrale (1927); Un fiiolog ris- unde psibologilor (1932); Tipurile gene- rale de activitate nervoasa supericard la animale sa 0m (1935). PEDAGOGIE, stiinta si arta a educatiel. Azt termenul pedagogic znu mai desemneazi decit metodele si tehnicile utilizate de educatori. Pratcile pedigopice varia dupa socie~ titi siideologia acestora, dar ele tin seama si de progresele sini. Pedagogia modem ‘ui mai consider copitul ca pe un adult {n miniaturd, ci ca pe o fing cu propria sa individualitate, eu o structurd parti- cculard, supus unor leg care fi sunt spe- cific (a te vedea lucririle lui J. Piaget privind in special evolutia intelectuall), degajind in consecintS noi metode de educate side instrure, adaptate fiecirel ntemeiate pe interesele”copiluli {n age fel incat educatia si devin’ functi~ onal, aplicdnd la fiecare caz particular eurdomti, debili) un invitimant gi teh~ pict adecvate, Luminat’ de progrescle psihologiei, pedagogia respinge acum uncle jadeciti de valoare, cum ar fi Jenea ‘cau! ,reaua-voinfs", Azi copiti st adoles- enti handicapati, cu o deficient deter- ‘minatd (dislexie, aieratie afectivit etc.), pot beneficia de un inviximant special’ + HANDICAPAT. PEDEAPSA, masurd luaté impo- triva celui care a comis o gregeala sau un delict. Edveatorii pot evita sunetinile trau- mmatizamte, care devalorizeaza curating publiet) sau angoaseazA (cabinet noir) pe dealt parte, pedeapsatrebuie 1dap- tat la iccare car, trbuie 8 fie Prep tiiimedia lips de pati, prezen- tindu-se ca o consecinti inevitabili a ‘an at de earecopiul este resporsabil. in sfigit,trebuie stivt cl unit subiectt aut in mod inconstient pedeapsa, fie 8 ‘urmare a unui sentiment de culpabiitat, fie din doringa de aatrage atentia asupes Jor. Un betel de opt ani cu inteigentt normal orfan de ambi prin, se sepa peclou regulate in cat lf exprima fn felul acest ostilitaten ft de invi- titor si de tutor sii, devenind la un ‘moment dat personajal central al seoii, isin satisfactic tn bate pri rau pentru el mai de pret det indi- fereata In acest cazur, terapeutica tre- bu sf const in suprimiarea pedepseior, Tn inlocuirea acestoraprint-o atitudine afecruoas, permanent membrilor ant raj PEDOLOGIE -+ PACOLOGIE. PEDOFII festata de un adult pentru copit mici. Pedofilul, in general un retarda pe plan afectiv, inhibat sau nevrozat, se simte tn ‘stare de inferiortate in fata femeii adulte si cautd parteneri sexuali pe propris ‘misurd, anume copii care si-i satisfact infantlismul. PEDOPSIHIATRIE, specialitate medicalA care are drept object depistarea i tratamentul maladi- lor mentale la copil si adolescent. edopsihiatri, ca disciplin’ antonom’, ese recenti. {n’Frana ca a apirut, fn ‘nvatrnt, pe certificatul de studi spe- cializate de psihiatrie, in 1972. Printre precursor aceste .stinte ~artfigureaz tmedici (E. Seguin, T, Simon), psihologt (A. Binet) si pedagogi (J. H. Pestalozzi), Pedopsihiatria se sprijina in mare misuri pe lucrrile psinanaligilor (S. si A. Freud, R.A. Spitz) PENSIONARE, trecere dela viata profesionala la inactivitate, deter- minata de virsta. Foarte oportuni la timpul ei, aceastt institufie social le apare astizi unora ea find o eroare psihologic’ gi fiiologicl. Intr-adevar, variaiile individuale in pro- cesul de imbitrinire si in declinul for {elor fizice si mentale sunt considerable, Numerosi muncitori ajungi la limita de ‘virsti, dar capabili inci si desfigoare o activitate satisfacatoare, triese fr mod ddureros noua lor conde. Lipsii de ocw patie, ei se simt dezadaptati, devalorizai, eral iar uni prezint§ react psiho- logice defavorabile (tulburir de dispo- ritie: moroctneal®, tristete, deprimare..., zrPENTOTAL, care pot evolua pin la psthor sau s cidere. Toate studile efectate pe aceasts tema, de la acelea ale lui B. A. Friedmann J. Hevighurst (1954), P. Townsend (1997), FR. Tréanton (1958) pind la cele mai recente (A. M. Guillemard, 1980, D. Rondinet, 1986), arate pentru majo- ‘itatea indivizitor pensionarea este 0 tragedie. Cel mai bun mijloe de a lupta contra efectelor vitimitoare ale acestei ‘mori sociale" (Guillemard) este, dupt Gist autar,ca Havighurst si CL. Madklox (1970, 1916), integrarea intro activtat, Fie ea profesionali artistic sau umani tari, romuneratl sau nu, activate fg va indeplni menirea dact fi di peasionarului sentimental ci este o persoand inet utils pe plan social, c& face ined parte din tesutul viv al nau PENTOTAL sau PENTOTHAL, ume curent dat pentobarbitalulul, bartituric care, administrat pe cale intravenoasa, are proprietatea de a anestezia, cel putin partial, con: stlinta vigild gi vointa subfectului (mnarcozi liminari“). Pentotalul (sau ,serul adevinului) este utilizat fa narcoanaliza*. El descStuyeaz incostientl de frana cenzuri, face subiectu) ocil si influentabil, dar nu permite intot- uate; MARTURE PERCEPTIE EXTRASENZORIALA, cunoastere directa, independent de caile senzoriale normale. ned din Antichitate s-a observat c& anumize persoane sunt capabile si cunoasc fapte si evenimente care se situeaz in atari conditié fnedt utilizarea de mijloace normale de cuncastere este exclusS. Mult vreme neglijate si dispretuite de citre savant, aceste fenomene sunt in prezent obiect de cercetare stlinifics. In majo- ritatea plrilor mari existé laboratoare de ccercetare axate pe perceptiile extrasen- zoriale, cel mai celebru fiind acela de la Duke University (Durham, Carolina de Nord, Statele Unite), fondat in 1930 de cltre J.B, Rhine. Cercetirile efectuate, supuse analizei statistic, par si confirme ‘existenta, la uni subiecfia unei cunoasteri paranormale, > OCULTISM; PARAPSIHO= Logie; TeLePae PERCEPTIE SUBLIMINALA ~ SuscerTie. PERFECTIONISM, exigent « per- fectiunii. Aceasti tending nevroticl de a atinge imposibilul poate si meargi pind la obsesie. Subiectul, niciodati satisficut de Actiunile sale, devine sterile indoieste de PERIOADA SENSIBILA sine, se subestimen74 are tendinta de ase retrage din orice competitie. Dup Karen Horney’, perfectionismul, semn de ina- daptare la real, este legat de exagerata {ubire de sine, -> NARCISISM. PERIOADA DE LATENTA, peri- adi care ee intinde dela al eincilea sau al gasclea an gi pnd la puber- tate gl in care impulsia sexuald pare alinati, Copilul, sub influenta factorilor cul- tural ried baraje contra tendinglor sale likidinale si manifesti mai ales interese inlecuae g sociale (olarizar). Aceastt eclipst passger, normal tea cast, nu et univeril,C, Lévi Straus, care a studiattiburile Nambikwara din Brazil, arth eX si copii se dedsu aici la jocurile Ticite ale ameorulu, sub privrile amuzate ale adultilor. In_civilizatia vii eae nu eunose ealmarea roast, in sexual fntre gase i paisprezece ani nu sunt o raritate, In general, acestia sunt subiecti perturbati din cauza unor carente educative sau afective sau care au fost vietimele unor atentate la pudoare. PERIOADA SENSIBILA cou PERI- OADA CRITICA, moment al exi: tenfel in care are loc dobindirea sau dezvoltarea unei structuri motorii sau a unel aptitudini. Iatre a trisprezecea sia sasprezecea cord de Ia nastere, un obiect fn migcare Ueclanyeazd, la bobocul de gisct resets de al urma, {n condtii naturale, acest dbiect poate fi un congener, dar itr-0 situate experimental poate fi un. cer- cetitor. Un pisoiag crescut in intunerie total si care apoi este tinut in fiecare zi, timp de efteva ore, ftr-un medi fn earePERLABORARE ru exist decat dungi albe si negre tertile, se joaci eu un baston tina: Yertial, dar mi cu acelagbeston cand costa fi este prezentat orizontal. Ade ‘ath este i situatiainvers. Iegistiile electrice efectuate la nivel celulelor ale ale eeierulti ara ct acestea nt reactionears atunei end line expuse formeazii un unghi drept cu acelea cu care animalul se obignuise. Conclusia Ia cao ajung cereetitoi tritaiciC. Blakemore iG. Cooper este ci pind si mecanismele vizuale inscute ucbuie si fie intrte in moment bine determinate (perioadd critcd) prin st mul exteme, Maria Montessori numeste sperioada sensibil epoca de erestere in ‘anu funete. In mod normal, medi si anturajul i oferd copituui multiple cazi de exert porvitcutebuinfele tale, in momentul in care acestea se fac simtite, Dact asemenea ocazi lipsese, posbiltate dabandirit naturale a fanete respective este pierdutl, Fal cents ia, in parte, vasincapacitates opilorsilbatici* de a inva limbajl uman si de a se comporta ca oameni + IMPREGNATIE; MATURIZARE, PERLABORARE, termen creat de J. Laplanche si J.B. Pontalis (1967) pentru a traduce cuvintele Dur- charbeiten $i Durcharbeitung utili- zate de Freud si care inseamna, aproximativ, ,claborare interpre: tativa". Perlaborarea este procesul psihic dato: vi caruia un subiectreuyeyte sisi Mfrang rezistenfele, si admit anumite repre enti (ide...) refulate gis teacll de ta refuzul une interpretiri® sau de la accep- tare eexclusi intelectualé la certimdinea bazati pe experienta tri In acest sens, perlaborarea se inrodestc ca abreaci’. PERSEVERATIE, repetare sau continuare anormal a unei acti- vititi im timp ce cauza care a provocat-o a disparut. Peniru psihologi, persistent exageratl a unoratitudini sau acti ar fi manifes= tarea une! inert mentale (C.A. Spearman) sau a unei lipse de fluiditate in ideatie (R. B. Cattell), Perseverajia depinde de condi innscute side factori dobiindii. La subiectii nomali exist 0 dispozitie general la perseveratie, care se manifest ‘mai ales printr-o anumitd dificultate in rodificarea deprinderilor, dar semnele cele ma nete de persistent a unor ait dini si de ,vascozitate" a gandirii se (observ in maladie mentale. Prihologii au creat teste de perseveratie pentru a aprecia in mod obiectiv aceast trisiturt de personalitate, Exempli: se cere nei persoave i serie ntr-un interval de timp ¢ litere miei a, apoi, int-un interval de timp egal, si sere litere mari ‘A, pentru ea apci s8 rie alternatiy a gi ‘A inten interval de timp 2x t. Raportul numirului literelor 2 fat de numtral literelor A, comparat cu numirul total de Ttere din cea do a teia secventS, este 0 indica a perseverateisubiectului testa PERSEVERENTA, calitate a unei ersoane care raméne ferma si ‘constanta intr-o actiune, in pofida ‘obstacolelor intélnite. ‘S-a putut demonstra experimental, la copii, c& eyecurile diminueaz’ perse- verenta, pe cind suecesele si laudele o fac s& creased in mod considerabil (Fajans, 1933). Notiunea de perseverenti se ata- seazi unei valori morale (absent din Obstinatie, din incpayinare), data fiind jmportenta rafionamentului ia judeedtit care subtensioneazii aceasti conduit. PERSONALITATE, clement stabil al conduitel unel persoane; ceca ce co caracterizeazd gio diferentiazi de alt persoana. FFiecare individ are particularitiile sale intelectuale, afective gi conative (cu refe- rire 1a voin{, la temperament), al eiror ansamblu organizat determin’ personali- tatea, Fiecare omeste fotodati aseminstor cu ceilalti membri ai grupului si diferit de ci prin amprenta unict a tririlor sale, ‘Singularitatea sa, fractiunea cea ma origi- nali a Bului stu, constituie esenta perso- nalitiji sale. Dupl uni autori, aceasta ar fi sdoterminati de consttutiafizict ereditar’ (E. Kretschmer, W. H. Sheidon), dup alti de influentele sociale (E. Guthrie). fn realitate, ansamblul structurat al dispo- zitilor inndscute (ereditate, constitute) si dobindite (mediu, educatie i reactile 1a acest influente) este acela care detesnint ‘adapterea original a individului ta antsrajut siiu, Aceastd organizare se elaborea73 si se transforma continuy sub influenta matu- tizici biologice (warst, pubertate, meno~ ppauzi..) $a experienfelor personale con- iti sociocutturale si fective). Mai mult deeit factorul biologic. ciruia nu trebuie si-i minimalizim importanta, conditile psihologice joaci un rol considerabil in claborarea personalititi, PERSONALITATE CULTURALA ~> PERSONALITATE DE BAZA. PERSUASIUNE PERSONALITATE DE BAZA, nucle de atitudini si de senti- mente comune tuturor membrilor unel societiti. ‘Trisiturile de caracter depind in mod strict de influenfele culturale si de modul de viati al colectivititi. Dupit americanii ‘A. Kardiner sR. Linton, personaltatea de baz se elaboreaz’i in copilire, in meditt familial gi educativ. Invijarea este accea ‘care conditioneaz comportamentul si per~ mite adaptarca institujilor sociale care ‘continua si-istructureze gi si-i modeleze pe indivizi. Ca urmare a legiturilor reci- proce strnse pe care le ntretin, este posi- bil se infeleaga conduitele psibosociale ale persoanelor cu ajutorul student instita- tiilor. La fel, se poate prevede natura si evolufia acestora prin cunoayterea exacts ‘a personalititii de baz. Acest concept tinde ins si fie inlocut cu acela de ,per- sonalitate cultural PERSUASIUNE, actiune exerci- tata asupra cuiva in scopul de determina sa creadi sau 98 facd ceva. Persuasiunea este folositi zi de zi de ceducatorul care sugereazi cu abilitate © ‘anumitd conduité, de medicul care linisteste pacientul sau de comerciantul care vrea si vanda un nou produs. Unul din mijloacele de persuasiune uilizate fn ‘comert este oferirea unei mostre. Pentru promotor este vorba de a-{i ,apuca un eget": cerind putin (utilizarea gratuit a ‘noului produs)el sper si obtini mai mult (cresterea clientelei sale). ‘Sporul de informatie nu este suficient pentru avi convinge pe oameni. Pentru ‘a convinge in mod eficient, trebuie mai ‘nti si cunosti starea de spirit, dorinfele, 21PERVERSIUNE gusturlle, temerile persoanelor cirora te adresezi, Apoi se pune mai pujin problema de a spune adevirul cat de a afirma ceva ce pare verosimil. Si declari,de exemplu, ch o novi lami de ras poate fi folosii de cincisprezece ori este alevarat, dar publicul nu o erede, aga c3, pentru a-1 convinge si o cumpere, agentul de publi citate spune c% 0 potifolosi mai mult de zece ori, ceea ce este mai usor admis de populatie. Aceasta nu are insi sim critic si, In geveral, accept cu credulitate ceca ce i se spune, Pornind de la aceasti consia- tare, propagadistii nu eziti si lanseze zvonutile® cele mai fanteziste, sind ci v imfne totdeauna ceva, Abilitatea lor consti totusi in accea ci reusesc si ne inculce doctrinele lor in mod insidios, utilizand domeniile care ni se par neutre, cum sunt artele, literatura, sporturile = ZvoN. PERVERSIUNE, termen care, luat intr-o acceptiune restrinsa, deser- neaza exclusiv parafiliile, adic toate doviatilleinstinctului sexual de la scopul, obiectul s1 modul six de satisfacere. intr-un sens mai larg, termenul desemneazi 0 con- dduita perticulara, caracterizata mai ales prin inedlcarea voita a legit, prin spirit distructiv gi cultivarea aulut de dragul rautut. Pentru G. Tordjman (1981), baza ot- clei perversiuni ese ostitatea, Perversil se comport de fap ca un dusman: voiea- tistl voleazi intimitaea victimel sale, exhibitionist ip agreseaz martorlexpa- nndusiorganul genital et. Aceastt osilitat ii are origneaint-an traumatism afecivprecoce it-un even sent dramatic din mica coplirie, inbusi in inconstientl.subiectulu. Perversal 232 ‘mutreste 0 putemica agresivitate Impotrva, anturajului siu si impotriva societiqii mn genemal. El este animat de vointa de putere Gincalcd cu voluptate Lexile si tabuurile, Clrora_ ar vrea si le substituie legea dorinfei sale), ba ined si mai mult, este animat de trebuinta imperioasi de satisface un sentiment de revansi. ‘Adeviratiiperversi sunt rari, patra trisituri fiind definitorii pentru dinsiis inafectivitatea, amoralitatea, impulsivitatea $i inadaptabilitatea, Inci din copilirie ei fac remarcati prin cruzimea fat de eek slabi, prin absenta emotiei. Actele lor au uuneoti un caracter monsttuos. Pentru uni autori, ca E. Dupré (1912), G. Heuyer (1950) sau J. de Ajuriaguerra (1970), per- versiunea poate avea 0 origine organicl ‘traumatism cranian, encefaliti, toxico manie etc. Pentru psihanalisti ea cores ppunde une! regresiun afective. Int-adevir, afectivitatea perversului nu este inexis- tenti, dar ea este fixati masiv a un ‘moment arhaic, pregenital, al dezvolti psihice, in. general la stadiul ,sodico= anal", Pronosticul evolutiei perversilor este Mntotdeauna defavorabil; in general et se cufundi fn delineventi sau in toxi- comanie PESTALOZZI (Johann Heintich), pedagog clvetian (Zirich, 1740 = Brug, 1827). Studiazii mai inti teologia si limbile, Kici (Mevinie). POZITIE PARANOIDA — Kew (Meanie) POZITIE SCIZOPARANOIDA ~ KLEIN (MELANte} PRAG, intensitate pecare trebuie so atinga un stimul pentru a fi Perceput sau pentru a provoca 0 Feactic a organismului. ‘Numim prag absolut excitatia minimal apabili sit produc’ o senzatie (incepand dc Ia ce distanti aude o persoant tictacul Unui ceas care se apropie de urechea sa?) i prag diferengial cantitatea minim cu Care trebuie sit facem si varieze stimulul ‘initial in aga fel neat subiectul si sesizeze © modificare o senzatiei: itre 15 si 16 g, 15 5117, 15 si 18 g mu percep nici odife- Fen, aceasta nedevenind percept decit de la 20 g fneolo. Valorie praguilor absolute gi diferentiale sunt rezultate satis tice; ele corespund mediet unui anumit um de misurisi varind de a un individ REFERENDUM Jaaltul (grad de acuitate senzorills, vars, sinitate, interes fag de probl..), preeum sin raport cu natura gi intensitatea sen- Zatiilor stuiate ‘Sensibilititea noastri functioncazl end ‘can aparat de precizie,cfind ca un aparat _osier: in timp ce pot distinge o greutate de 100 g fa de una ée 110 g, Imi este cu totul imposibil de a percepe o diferent’ inire 1 kg si 1010 g. in schimb, diferentiez 1000 g de 1100 g (diferengi = 100 g). In cele douit cazuri in care este perceptibild 6 diferent, raportul este constant (10/100 100/100 = 1/10), ceea ce se enunti tn Legea lui Weber: pragul diferential este proportional cu intensitatea initial a stimulului. Precizia sensibilititii noastre depinde de marimile pe care le are de estima. PRAGMATISM, teorie care ia valoarea practicd drept dovada de adevar. W. James’ spunea: ,Este adevirat ceca ‘cereugeste™. Fard a vrea si justifice opor- ‘unismul, el sustinea cf 0 idee ese adevi- ali dacd permite si se realizeze cova valabil yi daca procura satisfactle PRECONSTIENT, in prima teorie freudiand. unul din sistemele care constitufeaparatul psihic’. Preconstientul regrupeaz’ ansamblul proceselor psihice latente, dar disponibile, adil apte de a deveni constiente (arin tirile, de exemplu). Un sistem de cenzuri regleaza trecerea de la preconstient la constient. PREFERENDUM, valoare optimal de excitatie, datoraté unui agent 237PREGNANTA exterior, pentru care 0 populatie animala igi manifesta preferinta. In naturl, preferendum-ul se situeazi fn aria de grupare a unei specii si in Jocuri in care ease dezvoltd cel mai bine. HS. Jennings a aritat cl pan’ si orga nismele cele mai primitive fyi au prefe- zendumm-ul lor, Exemmplu: numeroase bac ‘erii au un preferendum termic ce cores: punde cu circa 40°C, PREGNANTA, calitate prin care o structura ni se impune in mod spontan gi cu putere. (© forma bund" se degaji net din ansamblul din care face pari; ea este stabil’, deoarece este cea mai bunt figurd posibili inraport cu respectivul ansamblu, Structurile simple, regulate, complete au o unitate mai mare gi sunt mai pregnante (MODA), c@t si supra modului lor de a gan Goans dupa prestigiu traduce trebuintele de airmare de sve gi de valorizare personal a indivi- Zilor, care sunt, im general, incest de ‘mediu. in majoritatea grupurilor sociale exist o veritabii antrenare cultural la compat’ sla ascensine social, Aceasta explic, in parte, goama dup prestigiy, dar este probabil e2, independent de ineura- jarea dati de medi, intervin sali factori Personali in dorinta de a striluci. Dupit Uunii autori, goana dupa prestigiv ar fi adesea legatit de frustririle din copiitie, de sestimentul dea nu fi fost iubit de cite Pirin. PRIMARITATE, trisdturi de caracter care, dupa G. Heymans si E. Wiersma, desemneaza ecoul imediat darfugl- tiv al evenimentelor psihologice. Subiectul ,primar* este expansiv, vesel, dar se supiri usor: iubeste schimbares $1 Pate si par superficial. Primaritatea are © corelatie pozitiva destul de vizibilé cu extraversiunea’ PRINCIPIUL CONSTANTEI. in Gestatpsychologie" aceastt lege se splici Tenomenelor perceptionsle: 0 forma PRINCIPIUL REALITATIL pistreazi propriile carscterstici, oricare ar fi modificirile prezentirii; 0 melodie, de exemplu,transpusd ntr-un alt ton, ni se pare identics {In teoria psihanaliticd, principiul con ‘stantei desemneazi tendinga organismului de a reduce orice excitatie la un nivel cit ‘mai jos posibil: mindne pentru 2-mi potoli foamea, Dar daci nv am nimic de man- care, pot visa ci ma espitez imparateste. PRINCIPIUL PLACERIW/ NEPLA- CERI, postulat potrivit céruia activi- tatea ar avea drept scop ultim cau- tarea plicerii gi evitarea neplicerii. rice tensiune care rupe echilibrul orga- nismului este neplicuti. Ori de cate ori se face simtiti 0 trebuintd, suntem deter- ‘nati si uti in mediul ambiant obiectal susceptibil si 0 satisfact. Impulsiile se angajeazit pe clile cele mai scurte, dar cand acestea sunt impracticabile (obiect inexistent sau interzis), ele o iau pe cli cocolite care le duc la plicerea clutat Visele si fantasmele’ sunt doa dintre aceste cli PRINCIPIUL REALITATII, prin- ciptu reglator al functionarii psihi- calut, care tinde la aceleasi scopuri ca gi prineipiul plicerii, dar tinand seama de realititile exterioare. ‘Adaptarea la lumea exterioari este 0 necesitate, Din aceast obligate iav nag- tere atentia, memoria, udecata. Sub influ- enfa experientel gia educatiei, mul invatt sigi amane satisfactia, si remunte la 0 plicere imediatd pent a evita o suferingt sau pentru aobgine 0 satisfatie siporioar Realul il modeleaza in mod progresiv pe livid, care reuseste si substitu prin- NEUROLEPTIC; TRANCHILIZANT, PSIHOFIZICA, disciplina care studiazi si cauta si cuantifice senzatiile provocate de excitatii determinate. Fondati de G. Fechner, psiofizics $8 axatindeosebi pe misurareapragurilr absolute’ ale senzatii (se augmenteazi ecitafa pn in moment near subicetl declare 0 percepe) sia pragurilr dite renfiale (ve variaz} intenstatea stimuli $18 cere subiectului si semnaleze modi- feitle senza’. Principal eprezentant ai acestei miseiti av fost, in Germania, Fechner i W. Wundt in Frana, A. Binet, H. Pigron si G. Duras; in Stale Unite, S.S. Stevens [in Romania, Gh.Zapan — ‘ta tra. PSIHOFIZIOLOGIE, parte a psiho- logiet experimentale care studiaz mecanismele fiziologice ale compor- tamentului si activitatii mentale. Psiologia fiziologicd, care inigial a reprezentat Intreaga psihologie experi ‘mental a secolului al XIX-lea, s-adife- reniat cu timpul de aceasta, sérsind prin constitu o diseiplini autonom. Actual- mente ea acoperi un cmp vast, ncepind Reriex Psi. GaLvawe. PSIHOLOG, persoanaa cirei acti- vitate profesionala se exercit in ‘unul din domenitle psthologiei. {In Fanta, de Ie legea din 25 lie 1985, fotosega profesional ull de pibolog este rezervattnlarlor une diplome care adeveresteo formate universitar funda rentals aplcatt de alt nivel, psho- logie, cum este diploma de studi supes sioarespecalizate(D.E.SS,) sau diploma de studii aprofundate (D.E.A.), insotite de hhologie a munci, eliberatd de Conserva= torul national de arte si mesei, sau diploma ‘Scolii de psihologi practicien’. Uzurparea {itului de psiholog este pedepsiti conform: art. 259 din Codul penal Paihologia este o disciplin dificil, care necesiti din partea celui care o exerciti vaste cunostinte, teoretice si practice, pre= ‘cum sio capacitate de empatie care sii permiti stabilires unui raport autentic eu ‘semenul, fntelegerea rolurilor sale, a atitu= dinilor si conduiteor. Funefiile psinelogului sunt multiple: fn ‘mod tradifional el partcipd la diagnostic (teste, convorbiri) si la dezvoltarea per- soanei (satu, spin, psihoterapie). Adesea ‘efectueazi activititi de prevent, de infor- ‘mare, de formare side cerceeare. In Franta, cexisti 0 organizatie profesional, Socie~ tatea franceza de psihologie, ai carei mem= bri se angajeazi si respecte cadrul deon= tologic elaborat de ea fn 1951. PSIHOLOGIA COPILULUI, stu- diaza psihogeneza, reliefind legile cevolutici psihicului, stadille parcurse, particularitatile proprii flecdrut stadiu. [Se poate citi Ursula $chiopu, Psiho- Jogiacopiluui (1967) — nota trad] > PS- HOSE GONETOA PSIHOLOGIE, stiint psihice. "Acett termen dateazi din secolu al XVbles, dar a devenit uzual incepind cu ‘ecolul a XVIIL-ea, datorit iC. Wolf, are I uit ina 3a Paychologia emp fica (1732) sin Paychologia rationals (1734), Multa vreme eonceput ca int a viet mentale, a fenomenelor fi com dititoracestein™ QW. James, 1890), psiho- logia se defines asta, ditr-un punct de ‘vedere mai global, ca sin a conduit’ Termenulyeondits" desermneaz in afar de comportamentul observabil in mod obiectiv,aciunes asupra anturajulu (prin comunicare, de exemplu), interactianea rganism-mediv si atiunea asupra pro- Pru corp (proces fizologice conssente Ss incongtiente) Psthoogia grupeaz dec nai mate discipline distinct, care fac ‘biectal tor defini apare Psihologia mu s-a afirmat ca sine decit eparindu-se, la sfirsitu secolului al XIXlea, de ilosofie. Treptat, in pfida unor grave erize interioare (Sa datoritt lon) ex sa eonsituit ca dsciplna uma- nist aatonomd Metods ss comparsbilt cu ace a ltr inte, coms tna svoune ipotezele confruntri cu fatcle obective ‘mjloaele sale esentite sunt observatia experinentarea, La inceput exat pe oma normal, adult gi civilizat ea sia extins investigate la bolnav, 1s copl, la omul Primitiv, la gropurile sociale i chiar la Snimal Ii proberzexstra sis demon: seeazd importa in actunea sa practic. ‘Campa et de aplicatie, cae pare nemie- faptelor PSIHOLOGIE ANIMALA init, ereste continuu. Tehnicile ei parti- ‘cular formeazi un ansamblu de neinlocuit de actiune side cunoastre a fine: umane. Cu toate acestea, ca toate celelalte sting, psihologia are Himitele sale. Testele de inteligenti" si metosele proiective’, de ‘exemplu, nu au decdt valoarea psibologilor care Ie folowsc, ele nepretindv-se la 0 utilizare masinali. O alti obiectie, adus’ de unii psihologiet, priveste puterea ei de ‘ctiune, Departe de a vedea un progres in noile mijloace ale psihologiei de cunoay- tere a omului, acesti autori le considera un. insument de ernut,capabil si aserveasc ‘omul, Aceasti temere se inrudeste cu ‘aceea incercati fn fata progreselortehnicii si siinei in general (masinism industrial, domesticieaenergiei aiomice...):ea isi are obirsia mai mult intr-o angoas’ existen- fiald decat intr-un veritabil umanism. fa orice caz, ese 0 temere fird object, cici, ‘nu mai putin decit medicul. psihologul este in serviciul omulai. Nu numai c& el vied actele prejudiciabile pentru semen, dar interzice ca mijloacele psinologice ccare depind de el s4 fie utilizate de alti scopuri contestabile-* PSIHOLOGIE CLINIC; PSIHOLOGIE DIFERENTIALA; PSHOLOGIE EXPERIMENTALK; PSIHOLOGIE GENETICA, [Se poate citi Vasile Pavelcu, Drama psihologiei, 1965, 1972 — nota rad.) PSIHOLOGIE ANIMALA, ramura a psthologiei comparate. Progresele psihologici ca stings bazan sdu'se,3n mare parte, pefolosirea metodetor experimentale’, cercetitori (I. P. Pavlov, Levin (KURT) PSIHOLOGIE ECONOMICA, dis- ciplind care are ca obiect studiul conduitelor umane in sectoarele de Productie, distributic ¢i consum al Fesurselor. Exist aprospe fntotdeauina o diferent intre trebuingele si dorintele omului si posibitiile de. si le satisfac. Psihologia ‘economical studiazii comportamentete indi- viduale (motivaii, decizii de cumpirare..) si de grup. Una din metodele sale este sondajul de opinie, practicat cu reguaritate pentru a se aprecia asteptirile cumpi- itorilor, PSIHOLOGIE. GENETICA PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA, ramura a psthologiei care supune experimentarii faptele cunoscute prin observatie, spre ale verifica i ale stabill legile. andu-le unor subiectis& Invete o list 4e silabe lipsite de sens, H. Ebbinghaus’ a demonstrat existenta unui numar de legi privind memoria si invitares. Tot asa, urmirind o singurd variabild (prezenja mamei), R. Spitz” a descoperit ravagiile carenfei lective presoce. ‘Aproape toate faprele psihice sunt sus- ceptibile de studierestiintificd. Dar psiho- login experimental s ibeste de obstacole 4e ordin moral (nu se poate experiments liber asupra omului) Pentru a depasi aceste ‘obstacole, psihologia experimental face spel la psihologia animal. Utilzind soareei albi, C. J. Warden a studiat fortatendin- {elor* (tencinga matema este mi puterici decat setex, care este mai putemic’ dectt foamea etc.). Psihologia experimentali cautd si degaje legile generale la care se supune orice individ, spre a scoate mai bine in relief ceea ceeste singular, reduc. Uiil, diferentindu-1 de ceilali PSIHOLOGIE GENETICA, studiu al dezvoltarii mentale a copilului. Aceasti ramur’ a psihologiei deserie transformarea copilului in adult, progre> sele sale, stadile prin care trece, cdutand ingeleag’ semnificata lor functional A. Gesell in Statele Unite, J. Piaget in Elveyia, H, Wallon fy Franga au fost core ticienii acestei psihologii care ve bazeazi pe notiunile-cheie de maturizare” si de ‘nvitare’. Psihologia geneticd inglobeazi epistemologia genetici, al clei abiect se limiteaza la geneza categoriilor esentiale ale gandiri, -> PsiHoLoaia CoPILULUI. 249PSIHOLOGIE INDUSTRIALA PSIHOLOGIE INDUSTRIALA, ra- mura a psihologici aplicate care se intereseaza de problemele umane ale industriel. De la mceputurile sale, cand s-a ocupat mai ales de selectie, aceasta disci cextins si sa diversificat, Actualmente ea inglobeazi recrutarea, incoryorarea, for ‘area gi perfectionarea personalului, ana- liza si evaluarea muncii, moralul munci- ‘orilor, solutionarea conflictelor,sistemele ‘de comunicare din intreprinderi, securi- ‘atea muncii ete. Scopul ei este ameli- area productivititi, diminuarea oboselit ‘muneitorului si contributia la adaptarea acestuia la locurile de munc. Expresia =psihologie industrials tinde afi inlocuiti. azi de aceea de ,psihologie a muncii™ si de ,psihologie a organizarii”. [Se poate citi Al. Rosca (red.), Psihologia muncit industriale (1967) — nota trad] PSIHOLOGIE MILITARA, psiho. logie aplicata la organizarea gi la activitatile fortelor armate. Psihologia modern fost introdusi fn ‘mati de emericani, in 1917, inmomentul intr lor in eizboi impotriva Germaniei, de partea Aliatilor. Sub falta autoritate « lui RM. Yerkes, inspirdndu-se din lucr- rile lui A. Binet, 0 echipa de psihologi 2 pus la punet celebrul Army Test, pe care |.au aplicat la 1 726 000 de recruti. {in anit 1930, Germania invinsi sia reft- cut armata aplicdnd, la randu-i, metodele nationale ale psihologici, Al doilea rizboi mondial a generalizat aceste procedee |i toate najiunile beligerante. Azi orice ‘armati modem posedi al siu War Office Selection Board, de care nu se mai poate sispensa, Principala problemi este reparti- zatea contingentului:In Franta, este vorba 30 de distribuirea a circa 450 000 de oameni si a 450 de posturi militere, dintre care tunele necesiti o fnaltt calificare teh. Paihologii nu se limiteazi la selectionarea. $1 orientarea soldaitor In functie de aptitu= Psiic10cie PATOLOGICA. PSIHOTEHNICA, ansamblu de tebnici de psihologie experimen- tala aplicate problemelor umane. Pibotchnica este wilizatS mai ates in {ndustie, comer i armati Ea ii propune, 1m esenfl, si defineascl conditile de mune cele mai favorable, adaptarea Oomulu la munca sa gi si ajute pe om sf se integreze in grupul profesional ast rmentele sale privilegiate sunt testele, fn armati, casi in industre,psihotehnica a permis reducerea considrabild (cu cireao treime) a duratei Invi yi a num de accidente. Termenul de psihotehnicd tinde si fie ilocuit prin aceta de psiho- logie aplicat PSIHOTERAPIE, aplicare metodicd a unor tehnici psihologice deter: minate, pentru restabilirea echi- librului afectiv al unei persoane. ‘Campul psihoterapiei este extrem de ‘vast ncepand cu tulburrle caracteriale gi nevroze gi terminand cu afectiunile psiho- somatice si chiar psihozele. Toate meto- dele psihoterapeutice (sustinerea mora- lului,sugestie, reeducare,psihanalizi etc), care s© bazeazi pe comunicarea psihoterapeut si bolnav, umirese scopuri identice, adic& fmplinirea personalitii si ‘6 mai bund integrare social a subietului ‘Dupii modurile lor de aciune, se disting trei mati categorii de psihoterapii: acelea bbazate pe sugestic (persuasiune, direc- sionare moral); acelea bazate pe catharsis (eteirea, sub efectul hipnozei sau al sub- narcozei, a sentimentelor refulate); scelea ccare Ii permit pucientulut si-yi modifice personalitatea prin analiza confictelor sale profunde, care integreazi in constiinga sa afecte incongtiente gi fi modifick meca- nismele de apirare’. Tipul acestor psiho- terapii abisale este psihanaliza, rezervati unor cazuri deosebite, Prinoterapia se bazeazi pe mnerederea bolnavului Mn tratament si tn persoana ‘erapeutului, pe relatia de comprehersiune reciproct care se stabileste intre ei ANA- LIZA TRANZACTIONALA; AVERSIUNE; JOCO- ‘TERAPIG; PSIHODRAMA; STRIGAT PRIMAL; TeRAPIE COMPORTAWENTALA, [Se poate citi G. lonescu, Psihoterapie (1990) — nota trad.) PSIHOTERAPIE INSTITUTIO- NALA, in sensul cel mai larg, efect terapeutic exercitat de o institutie asupra boinavilor care sunt tratati ‘aici. intr-un sens restrins, ansamblu de tehnici psihosociologicefolosite pentru ameliorarea raporturilor interpersonale din cadrul unui spital in scopul de a face din ace: institufie un instrument realmente terapeutic, ‘Centra de ngrijire, casi loc de via’, spi- talul psihiattic face eferri, de lafnceputul anilor 1930 Incoace, de @ ameliora con- Aijile de existent ale bolnavilor si relaiile ‘umane din interiorul siu. fn acest scop au fost create aici ateliere de ergoterapi cluburi de arte plastice, de teatru, de smuzied, de sport, yoga etc., la gestionarea clrora, in misura posibilitiilor, sunt 253PSIHOTERAPIE IN GRUP asociati bolnavii. O atare viayk socislt necestlintlni i schimusi, ie gi nurs spre a impirirespensabilititile si a reduce inevitable tensiun. La reuriunile perio- dice, la care partici pensionai, perso- nalul de ingrijre sichiar personalul admi- nistratv, sunt dezbitute difcultaile ap- tute. Asemenea discutil.conduse de prac- ticieni experiment si prudent, sfryese prin a transforma clmatl insituie: atin dinile auiortare, agresive si inhibitoare sunt progresiv abardonate in Folosul con- duitelor mai democratice si mai destinse PSIMOTERAPIE IN GRUP, mo- toda de tratament colectiv al tul- burarilor fizice sau mentale dato- rate unui conflict intrapsihic. Ideea de a regrupa pacienti pentru a discuta impreund problemele lor datear dd la inceputul anilor 1930 (J.L. Moreno, 1932). Ea se bazeazi, in esenti, pe dout observatit: cAnd se feunesc mai multe persoane,ele se influenfeazi reciproc; este ‘mai usor si vezi sisi ingelegi problemele altuia decat pe ale tale. Exist multiple forme de psihoterapii colective, cele principale fiind discutia liber’ (partici- anil exprimd tm mod spontan ceca ce simt si gindesc) si psihodram Pentru unii autori, cum este P. Joshi (1975), psihoterapia in grup ar rispunde formei nci pe care o ia maladia mental, ‘mai mule comportamental’ dect titi pe plan interior, mai male social si mai putin individeals. Intenia major a psihoterapiel ‘n grup ar fi 0 mai bunk constientizare de cite individ a contextului social ambiaat .C. Sager si H. S. Kaplan, 1972). PSIHOTERAPIE NONDIRECTIVA > Roaers (Cant). 284 PSIHOTIC, subiect afectat psiboza. PSIHOTROP, substanta naturs ‘sau sinteticaa carei actiune. sistemului nervos central este capabilé s& modifice activitat mentalé ¢1 conduita unui individ, Se disting tei grupe de psihot sedativele (neuroleptice’ tranchilizante’, hipnotice), stimulentele antidepresive..) si perurbatoripsihici (helucinogene, st pefiante, substanfe exaliante, cum sunt cteru! si alcool). PSIHOZA, maladie mentala grava, caracterizata prin pierderea con- tactulu cu realul gl alterares fan ciara alegituril interumane, cauzd de inadaptare socialaa subiectulul, Contra nevrotiulu, care est constient | de dificultiile sale personae, psitotieul 1s nor tubule: izoindu-se de lume exteroarel fyi creeazt un univers privat pe eae fl Fasoneaza dupa plac $1 care el este atotputernic. Existi mai multe eategorii de psihoze: schizofrenia’, psihora maniaeo-depresvi. delirwile (paranoia, psihoza halveina torie eronict, perafrenia).Activitatea deli rant — care se manifesti, in atitudini gl condsite, prin pierderea simfului auto= ECOLALE PUBERTATE, ansamblu de trans- formari psihoorganice legate de maturizarea sexuala ¢i care traduc trecerea de la copilaric Ia adoles- cenga. Pubertatea se manifest mai ales print-o ‘mplinire a corpului, dezvoltarea caracte- relor sexuale secundare (plozitate pubian’s si axilari, modificarea vocii), aparitia Primelor menstruai la fete gia spermato- Zoizilor in lichidul seminal la bdiet PUBLICITATE Pubertatea care, in climatul nostra, debuteazi ine 12 si 14 ani, poate fi pre- ccoce (rareori) sau fntdrziat’ (circa 12% dintre subiecti). Incetinirea ritmului evo- ud la un copil normal — care,de altfe, ‘va deveni un adult normal — este in gene- ral neglijati de pirinj. Cu toate acestea, ca poate si aibilrepercusiuni psihologice ‘elativ important: scolar prezinti adesea ‘un deficit specific de aptituding intelectuale (inaptitudine de a rationa abstract), care ‘ag dupa ele esecurt si, in consecings, © deteriorare a aplicatiei scolare si senti- mente de inferioritate; ei pistreazatitu- dini puerile si o personalitate imatur’. Pubertatea este o criza psihobiologica asociati adesea cu diffcultati si tulburiri ceracteriale (,criza de originalitate juve~ nila" descrist de M. Debesse). Pahosocio- legii (M. Mead) au aritat c& aceste tulbu- ‘ri provin din situatia ambigua adoles- centului in societatea noastri; nici copil, nici adult, el nu are un statut precis gi ‘mde nesigur in ceva ce priveste rolul ‘iu; dact isi afirmi independenta, se loveste de dul, iar dack refuzi si-si sume responsabilitii sociale sau profe- sionale, de asemenea nu le di satisfactie PUBLICITATE, ansamblu de teh- nici folosite de o intreprindere ‘comercial pentru a-si constitui o ciienteli pi a favoriza difwzarca a diverse marfuri. © dati cu dezvoltarea_psihologiei rmaxelor si amijloacelor de difwzare (presi, afige, radio, televiziune), publicitatea a Jat un avant considerabil. Intreprinderile industriale si comerciale fi consacr circa 5% din cifra lor de afaceri (in 1987, fn Franta, aproape 39 miliarde de franci au fost cheltuiti pentru publicitate [surst SEC.ODIP.). Publicitatea we sprPUERILISM ‘pe ancheta psihosociala, deoarece stuile de marketing sunt indispensabile pentru +1 informa pe producitor cu privire la {rebuintele populait cireia ise adreseazl. Experienta a ardtat, int-adevar, €8 nu se reuseste vanzarea unui produs daca acesta ru corespunde unei asteptiri din partea publicuiui. Sa pretins eX publiciatea ‘modeleszi conduitcleindivizilor. Aceasta {Inseam a uita spritul critic al consu- ‘matorilor. Dupi un studiv eanadian, efee- tuat fn anii 1980, consumatorul mediu primestezilnic 560 de anuntui publicitare, dintre care el remarcd 76 (13,5%). In me- rmoria se nu rimda decdt 12 8), din care numai 9 (1,6%) au 0 tonalitate pozitiv’s (G. Lagneau, 1988), Publicitatea este util i bineficttoere. Ea joaci un rol de informatie necesara pe fang consumatori si, favorizaind difu- area uni produs, permite sciderea pre~ jului; fm afer, stimutdnd concurenta, ca ii constringe pe fabricanti si optimizeze la maximum caitstea produselr. PUERILISM, tulburarea persona- litatii care consta intr-oregresiune a mentalitatii adulte spre aceea a copilarici. {n mod inconstient subiectul regiseste atitudinile, limbajul si dispovitia copilulu. Puesilismul se observ in uncle stir neviotice cum este istria, in edteva ste organice (senilitate, tumor cerebral) gi, temporar, ca reatie la unele situati exis tential eitice, in care capita semaificatia unui mecanism de apirare nevrotic al uli impotriva angoasi. In acest cazu ct disolugie definitivi @ perso. naliit adult, ci doar oeclips aceiden= tall a acesteia: neputind depisi situaia prezent intolerabild, ea cautS un refugiu in tecut. PULSIUNE, forta biologica incon- gtionta care, actionind in perma- nent, provoaca anumiti con- duita. Sarsa pulsiunilor este corporal; este ‘o-stare de excite (foare, set, trebuings sexuald) care orientears organism etre tun obiect datorit cirvia tensiunea va fi redusi. Froud a studist palsiunile zise insinctuie gi efularea ufos de scala ca urmare a intervenfiei cenzurii morale” [Neologismul pulsiune este o inventie & traducttorilor francezi ai scrierilor Idi 5. Fed, rin cae times tl german der Treb = instinct, porire, hate, mold, impus, forts vegctativl ete termen pe care noi I-am tradus fn rome neste prin impulsie — nota wad. R RALEA (Mihai), soctolog, pstholog si scriitor roman (Hugi, jud. Vaslui, 1896 ~Berlin, 1964). Dopt obtisiees Hanning tere 9 drept la Tasi (1919), studiazd la Scoala Normal Superioard din Paris (1919 1923, lund: doctoratul in flosfie la Sorbona, cu tera Ideea de revoltie in doctrnele socialite (1923), $n drept, uo tea despre P, J. Proudhon, Carer A,UTOERE SPECULIZATE, RASA, varictate de specie uma ai carei membri se disting prin caractere fizice de origine genetici. ‘Specialisti reuniji de UNESCO (1950 1951) pentru a elabora o ,Declaratie supra rasei* nu au recunoscut decd tre ‘mari grupe de fiinte umane: grupa cauca- oid (albi), grupa negroid $i grupa ‘mongoloid3. Dup’ acesti savant, toate ssubgrupele sunt arbitrare si nu exist decdt {n spiritul clasficatorului. Nu exista ras puri ar mitul nazis al superirititiiaria- ‘hului germanie fat de ceilaltioameni era ‘0 impostura. Multi vreme §-a crezut cX diferente pritologce sont legate de dife. renfele de rast, cf negral are mai aleg calitigisenzorile, slbulaptitudini ints lectuale ete. Astizi e fapt demonstrat (©. Klineborg,F. Brown.ete.) ea sper sitatearelativi a unora asupraaltora dex pinde esentialmente de condiile socion culturale gi econo Mai mult decdt rasa, medial si climatul social sunt acelea care explic’ diferentele de sptitudini constatate intre indivizi, Klineberg a demonstrat, de exemplu, e& nivelul intelectual al negrilor americani este mai ridieat tn nordul dec&t in sudul ‘Statelor Unite sic la oamenii de culoare ‘vent se stabileasci fn nord acest nivel creste pe durata gederii lor in aceastl regiune. Ameliorarea intelectual se pro= duce in mod regulat atunci cand nivelul ‘economic si educativ crete RATIONALIZARE, justificare a unei conduite ale cdrei motive autentice sunt ignorate. Un subject fn stare de hipnozi, care primeste ordinal de a s’varsi o anumiti actiune dup’ trezre, executk acel act fr ‘i cunoaste motivul real. Daci i se cere si-siexplice comportamentl, el invoct tot felul de motive, Necunossand fortele care fl anima, el este obligat sisi justfice co duita print-o cauzi logicl. lai un exemplu: un biiat, indrigostit de institu toarea Ini, fi furl o batist Interogat, el rispunde ci a avut nevoie de o batstl gi cH mu a Indrizait si 0 ceart, pe cind in realitate cduta si posede un obiect care si simbolizeze persoana iubitd. Inteligenta sa reorganizatint-un mod acceptabil rapor- turile dintre elementele inconstiente. RATIONAMENT, operatic a gan- dirii care consta intr-o inlantuire logica de raporturi (adica de jude- cati), ducdnd la o coneluzie. Calitatea rationamentului depinde de premisele sale, Seolarul de 7-8 ani spune c& umidelemnul pluteste pe api pentru est gras, pentru ca apoi,abandoniind aceasttfnsusire inaplicabild altor obiecte (Gem, plut..), si spund cl este ,us0r", Rationamentul siu este intemeiat pe obser- ‘vara realitatii. Mai tziu, spre 11-12 ani, el este capabil si rationeze abstract si fac apl la nofiunea de densitate (raportul dintre grentate si volum), care deja este 0 judecatl,Progresele rationamentuli in de socializare si de diminuarea egocentris- ‘mului infantil. Aceste progrese le potem aprecia fn mod obiectiv cu ajutonul testelor (analogie: ,Un eutit si bucati de stilt sunt améndoui..; similindine: ,Prin ce se ascaming berea i vinul?"). Se disting, in general, dui forme de rationament: deduct, care este trecerea de la general la particular Toi oamenit sunt musitori, deci ea sunt muritor"), $i inductia, care este extrapolarea 1a generalitate @ unui car patcular. RADULESCU-MOTRU (Constantin), filosof, psiholog ¢i om politic roman (Butoiesti, jud. Mehedinti, 1868 — Bucuresti, 1957). Licenga gi-a Iuat-o 1a Bucuresti, cu 0 ez filosofico-psihologics (Realitatea cempiricd si conditiunile cunostingci, 1889), iar la Paris a frecventat cursurile lui J.M, Charcot, la Salpétrigre, si pe ale lui ‘Théodule Ribot, la Collége de France. A lucrat efectiv in laboratorul de psihologie experimental condus de H. Beaunis si RASUNET Alfred Binet, pentru can anii 1890-1893, Sistudieze sub indrumarea lui W. Wundt, Ja Leipzig, unde a obfinut dactoratul (1893). Din 1897 si pind fn 1940 a fost ‘cadru didactic — din 1904, profesor defi- nitiv la Universitatea din Bucuresti, unde {in 1900 a inugurat cursul de psihologic. ‘A creato select gcoalt de psihologie, care ‘pus accentul pe experiment si pe psiho- metric. In opozitie cu speculafia sa meta- fizic’, in psihologie 2 cultivat metodele otiective, mizuind si clideasc3 o stint ‘exacti, in infelesul pe care il au si fizica, cchimia, biologia". Al-siu Curs de psiho- ogie (1923) §-a impus ca un model de sintezi magistral a recultatelorcercetirit ‘in domeniu, discriptivul confiuand cu regularitate in explicativ. Degi adversar al fuziunii psihologie-fizologie, nu poate vita definirea constiinei ca functiune a scoar{ei cerebrale™, ba chiar cautdsi-ides- cifteze si mecanismul. Dintre scrierile sale, unele cu o tent mai mult metafizict, citim: Problemele psihologiei (1898); Despre suflet (1899); Puterea suflctcascit (1908); Sufietu! neamului nostry, calititi une gi defecte (1910), RASUNET, repercusiune a unui eveniment asupra psihismului unui individ. Unele persoane reactioneazi prompt la un fapt sau la o situatie emotionanti, ca ‘dupa aceea si nu se mai gindeasc la cele fdmplae. Altele, dimpouva, aparent Ferente si impasibile pe moment, nu uit nimic 4 fg ,coc* rispunsul. In primul caz ‘spunem c& efectul produs de eveniment este primar, iar nal doilea caz un efect »secundar". Modul de reactiona la eveni- ‘mente (risunet) este, in caracterologia lui 259,RAZBO! G. Heymans si E. Wiersma, una din cele ‘rei disporitii caracteriale fundamentale (elelalte dou fiind emetivitatea si activitatea). (international) sau intre partide (eizbol elvt. Cauzele rizboaielor ar fi, dupa teoria freudiani de origine individual: iecare din noi a exstao agresvitat latentX care si-ar sin abot un debuseu socialmente acceptat. Dar aceasti teorie pare insufi- ent intuit zboil, desi extrem deri pnd, nu este universal exist popoae ere nu s-at zhoitniciedaté(L.T. Hobhous). Pe de alti parte, Ia acelea care il practic ‘put Fexplicat prin alte mobi, cum sunt jocul, goana dupa prestigiu (indinii Plaines), tebuintelereligioase (procurarea de vietime sacrifiiale) sau economice (procurarea de sclavi,acepararea bunuilor vecinului). In societatea neastrl rlzboiul are la baz indeosebi factori evonemici. Cand conditile de via sunt proasts, iar propa- ‘ganda guvernanilor determin’ o natiune Si considere un alt popor ca fiind eauza principal a frustrilorsuferite, agresi- vitatea se polarizeari asupra acestuia, iar riscurile de conflict cress in mod Periculos. Cu toate acestea, rzboiul ny este niciodatd declansat de popoare, Intotdeauna de sefii de stat, care il considers uncori nccesar spre a evita gravele crize inteme din faa lor. Azi pericolele uneidistrugeri totale sunt ait de mati ineatasistim lao solidaritate deo sent novt tre najuni, deise 8 fac tot ce este posibil spre a impiedica 0 contla- rate funest. [Se poate citi Karl Jaspers, Die Atombombe und die Zukunft des ‘Menschen (1957) — nota trad.] RAZBO! PSIHOLOGIC ~ Psiic- LOGIE MILITARA, RAS, fenomen esentislmente uman care, in general, exprima buna dian posite sl veselia, Poate fi catrat si de unele simul fixie (gdilt, de bucuria de as simfl supetior celorlalii(T. Hobbes) sau prin petceperea une! stat cmice,necuine cioae (A. Schopenhauer), Rasul, care include un element agresiy — ele facut spre a umil, sune H. Bergson ~, are 0 functie cathartic’, descdtusanti: indienii ‘Comp di Areca pedepesto pall infra grave la codsl moral i me spun nimie vinovatului, dar iau in rs detent adunarea de sear, unde fecae Se amici pe socoeaa ll. Dato uly agresivitatea se poate exprima liber, fi consecinge dramatice In anumit sit ‘anuleneoformati eacjonald imoutva angossei. REACTIE, rispuns la un stiroul. Reacfia poate fi reflec (ochiul meu lerimeazi dack este iritat de un fir de praf) sau voluntar (aps pe un buton end percep un seminal conven). In primal ea, ca corespunde unei adaptri a organis~ rului, care reabilesteechilibral com proms, liming agent vatdmitr faa doileaeaz est un rBspuns conventional Toate conduitele umane a fost reduse dé cle behaviorist si reflexologi (I. Ps Pavlos) la react (emotional, invState.) ‘mai mul sau mai putin complexe studiate de ei ca atare REACTIE ELECTRODERMALA, fenomen complex legat de activi- tatea sistemului nervos simpatic, care se manifesta printr-o variere a rezistentei electrice a pielii ca urmare a unei excitatii senzoriale sau a unei emotii, susceptibile ‘88 provoace activitatea glandelor sudoripare. Primele studi referitoar la acest feno- men datea2i de a. sfaryirul secelului al XIXea (R. Vigouroux, C. Ferré, J, Tarchanoff). {n 1909, lucrarea germa- nului 0. Veraguth asupra ,zeflexului psiho~ galvanic susciti numeroase cercetiri in 1963, V. Bloch arati ci existi diverse rispunsusi electrodermale, legate nu rumai de functionarea sistemului nervos sim- patic,ci side accea a formatiei reticulate (parte a trunchiului cerebral care se itinde de la bulb la diencefal) si @ cortexuui. Reactiile electrodermale diferi consi- derabil de la o persoani la alta, iar la acelasi subiect diferi de la un moment Ta aleul, READAPTARE, revenire progre- siva la un mod de viatd normal. Meiodele de readaptare sunt psiolo- Bice si pedagogice. Este posibil si-iredai individului sentimental valor sale perso- nale dic fi dai mijloacele de satisfacere a cerintelor social. In acest scop, scolarul distexic, inteligent, ins tandicapat de 0 Tateraltate*defe:tuoas, va fi plasatfntr-o las de adaptare unde educatorul se poate ‘ccupa de fiecare cazin pat; a fel, tral delinevent, dupi o perioadi de observare, a face obiectul unei reedvedr in intemat, "unde va fnvlta © meserie. Cat despre bol- navii mentali, einsertia lor social’ este RECEPTOR favorizat4 prin plasarea in climine si fn atcliere protejate". reedueare, operi de durat, mu se termind o dati cu iesirea subiectului din ‘tubiliment. Pentru a fi eficace ea trebuie ccontinuati mult timp dup’ aceea, pant cfind structurile nou dobsindite par sufi- ‘leat de statorice pentru a fndrepti rete ‘gerea reedvcatorilor. Majoritatea esec- urilor inregistrate fn acest domeniu sunt Jmputabile unet actiuni educative sau psi- hoterapeutice intrerupte prematur. RECEPTOR, clement senzorialsus- ceptibil de afl activat de un stim intern sau extern care guverneazh conduita globelé a linget vil prpramepneais (| sibastonae) — vezi schema de a p. 262; Imembrana cohleard (aude), contintind circa 25 000 de clue ciliate ale ui Cos plea undegsim 1200 000 puncte sensi- titel dere, 700 000 puncte sensi Ia presiune, 250 000 purcte sensible a frig $l numa 30 000 puncte sensibile Ia cald, Fepartizate in mod nereguls,potvit ov retiuilecorpulu; poplele gusatve ale Timbii (erst aici pata felt de celal, sensible I acru, amar, strat gi dulce); Celulele necvoase ciliate ale muconsei ruzle Tot aes receptor sunteuni in tp exteroceporilordeoarece ei infor. tea organism aupra mediul exterior. in grpa ineroceporiloe sunt cuprinsi visceroceptrt i proproceptri. Prima ne informeszi asuprs stiri Vscerelo, ceilai supra poziilcapuli(canalele cette ty, sip post miclorcapi (oep- tor sensibiliikinesezie sunt situa a ariculaiendoanesfusurle masculae). 281RECOMPENSA Se utilizeaz’ termennl receptor neuronal pentru a desemna marile molecule loca- lizate la nivetul membranei postsinaptice, molecule care au o afinitate special penira tun mediator chimic". > SinAPSA. RECOMPENSA, gratificatic care sanctioneazi un act. In experiengele de invajare, cu animale si cu fiinge umane, ea este folositi ca ‘ncurajare si fnvirire* a motivatiei. Mai eficace si mai putin periculoast decat pedeapsa (care este anxiogenit si uneori dezorganizeaza iniregul comportamert), recompensa da un sentiment de satisfactic, stimuleazi si amplificd eficienta indi- idului (sau grupului). Multi educatori sunt totusi neincrezitori in privinta ei. temandu-se ci prin recompens’ falsific’ personalitatea copiilor. Scupulele lor sunt nintemeiate, cBci este iluzoriu si se creat i ar putea exista yreo fnvajare frat aceste ratificati care fortifica si consolideazi ‘motivatia inigiald REDUNDANTA, suprasbundenta de cuvinte intr-an discurs, cuvinte care repetii acecasi informatie. ‘Toate limbile au o redundanga consi- derabil. Un limbaj lipsit de redundansi, itdoar din simbolur, pare ermetic; ste limbajal din vise, din matematic’ st din psihofizic’. Redundanta corespunie unei necesititi psitologice. Dac un sur- plus de cuvinte sau de imagini nu este indispensabil pentru formularea exacta a ‘unui mesaj, ea este in schimb necesari pentru buna sa intelegere. Receptor: schema ciilor vale, de la retin la cortexul occipital ‘Lumina produce oimagine pe retin. Imagines este radusé in sernale ‘lectrechmice car ccult de-a lungul frelornervoase, pl roe Lunde sunt analizate si decodate,ceea ce consitue perceptiavizuald REEDUCARE, actiune de refacere a educatiei unei persoane, a unui organ sau a unei functii lezate intr-un accident, Ea vizeazii, n esent’,si-i dea indivi- dului hadicapat mijloacele de a se adapta dln punct de vedere social, Se vorbesi, in acest spirit, de reeducarea delincvenjlor, a celor cu tulburiri caracteriale, a dis- lexicilor ete. Reeducarea funcfionaleste 0 metoda de ingrijire care tinde si evite sau si reduclt infirmittile cauzate de boli sau de accidente. Aceasti terapeuticX, fn fond un antrenament de adaptare progresivi J efort, poate in unele cazuri si utilizeze aparate mecanice sau agent fizici. Reedu- carea profesionalii are drept scop si dea © nouitealificare profesional unui handi- capatfizie sau mental sau readaptarea sa progresivi la vechea-i meseri. REFLEX, fenomen nervos care consti intr-unraspunsdeterminat, imeaiat si involuntar al organis- mului la 0 excitatic particulari. © loviturd aplicatt pe rotulprovoact extensia. gambel (reflex rotulian). un curent de aer care loveste ochiul deter- ring clipitul (eflex palpebral) etc. Aceste reflex sunt naturale, flecare om le posed de a rastere; le numim ,inndscute™ sau sabsolute® spre ale distinge de reflexele conditionate, eare sunt dobindite. Un lin slivenr da ise introduce in gurt © bucatl de carne (reflex innscut), dar act hranei i asociem cu regularitate sun timp saficient un usor oc electri, se jbservi ci soc este desl spre a produce aceeasi react salivark: acest rispuns il ‘numim ,conditionat El eorespunde wnei Invitii prin legdtura realizat inte un REFLEXOLOGIE reflex absolut gi un nou stimu. Aplicaiile cconditionarit variazi de la dresaj si pan la nasterea analgezic3. REFLEX CONDITIONAT, raspuns ‘lorganismului la un semnalneutra (sonerie, aprinderea unui bec. dupa ce acesta a fost freevent as0- cit cu un excitant natural, sin- gurul capsbil, la inceput, si pro- duca acest reflex. Dac aplis 0 Lovieur usoara pe taba uneipisit, aceasta gi-o retrage: este un reflex natural de apie, Dact repet frec- vent aceasth experient,precedind-o de snetuluneisoneri care anunf lovitura, in cele din arm are oc un tnsfer de puter de la excitantal natural la still rift nteadevar, cpa un anti timp se poate observa ci soneriasingur deter mini acceasi react de apirare a an ‘malutu ca lovitura: sa format un reflex Conditiona, fi datorim lui I. P. Pavlov (1497) si elevitor si: studi stititic al acestor fenomene care stau la baza lobandiritdeprinderitr $i obisnuingsior si unei mari pin a comportamentulu* ost REFLEXOLOGIE, studi al re- flexelor. Numele de ,reflexologie' a fost dat de Y. Behterev (1921) unel psihologii objec tive care reduce toate fenomenele psihice Ia reflexe conditionate. Reflexologia a influentat profund betaviorismul’, dar a fost in cele din urmi abandonat din cauza dificultiilor intalnite si a noilor achiziii ale biologie! comportamentelor. Actual- ‘mente psihologii rus! subordoneaza psiho- logia cunoasterii, mecanismelor psiho- fiziologice, in principal fiziologiei siste- ‘mului nervos superior.REFLEX PSIHOGALVANIC REFLEX PSIHOGALVANIC ~ REACTIE ELECTRODERMALA. REFULARE, mecanism psihologic inconstient de aparare’ al Eului, prin care sentimentele, amintirile gi im- pulsiile neplacute sau in dezacord ‘cu persoana social sunt mentinute in afara campului constiintei. Ceea ce Bul refuz, este recunoasterea acestor virtuaitifi.realizarea lor verbal; {ntr-adevar, atata timp At emotia deza- ‘greabil’inu este exprimatd fn cuvinte, ea ‘imane confuzi si surghiunitd fn incon- stient, Dar prin aceasta ea nu-si pierde potentialul dinamic. Dorinfarefulati ciu- ‘nd si se exprime sisi se manifeste fntrun fel sau altul (vise, lapsus, simptome..), obligi Eal la eforturi continue. Omul normal este capabil si reziste asalturilor elementului refulat, Prd a se epuiza $i fird a resimti vreo daund deo- sebiti, pe cind nevrozatul, dimpotriv’, cheltuindu-si intreaga energie in aceasti Jupta, devine steril in viata activa. Noti- unea de refulare ccupii un loc central in ‘nfelegerea nevrozelr, iar unul din scopurile psihanalizei este reducerca acestui proces psihologic, pent aface st apar n edmpul constiinei tendintele refulate, REGLEMENTAREA NASTERILOR sau CONTRACEPTIE, actiune des- tinata evitarii temporare a pro- inde expansiunea demograficd este mai rapici decat pot suporta statele, reglementarea nasterilor este o necesitate imperioast si urgent. In Brazilian India sau fn China ea a devenit © problem’ nationali. In China, unde 284 popalaja atingea 1 milan i 200 mtioang in 1994, medic de jark organizeazd fh ‘mod regulatsedinte educative si de propa andi in care expun avantajle une eres. teri demografice planifeate si dversele procedee anticonceptionale. Ei distribuie fn mod gratuit ,pilule, fxcazi strileth (ial bine de 40 milioune de chinezt at recurs la aceastt metods contracepiva) sau inele de eauciue. fn Franga,odatl cu legen din 4 decem brie 1974, produsele anticonceptionale suntlarg difuzate in public si orice femeie poate, dack doreste, si-si aleag’ liber anticonceptionalele care fi convin, Cele ‘mai multe preferi contraceptivele orale Gpilule") a eiror eficavitate este vas absclutd Mute uulizeaza dispocitive intrauterine (sterilet“) al ctor procent de cjec nu este decdt 1-3%; multe altele se servese de obturator fein, com sink diafragma sav capa cervicalé (care se adagteazi direct pe colul utrului) 11985, Orgaizatia Mondial a Sinai (OMS) si-a dat acordul pentru difuzarea ‘moniiald a unui contraceptiv acu efi CitatedureaeX 4-5 ani, Ene vorba de mici copmile de progesteron care, implantais subcatanat pe brat, elibereazi 30 micro- rane de hormon pe zi, avind drept eect blocarea ovulatci. De atnci tncosce -a expesimentat siun vaecin antigravidtates, ale cirui ezultate, poblicte fn 1988, sunt promifitoure Tnpofda tor acestorprogrese whnice si une legisla favorable, conracepia ‘medical nu este total admis si multe fomei se comport de parc lear fi nec ‘noscut, O mai bund informare a publi- cului va permite fri indoiaextinderea contuaceptici la cit mai multe dine eley binefacerile acesteia depisind simpla regle- ‘mentare a nasterilor. int-adevir, contra- ceptia este cea mai bund profilaxie a avortului si, prin supravegherea medical Ja a ciel instaurare contnbuie, ea permite AuuToAR: SPE ‘IALLATE. REUSITA, succes. Reusita, ca si esecul, este o nofiune csenjialmente subiectiva, care nu depinde de nivelul absolut de realizare a unui act, ci se situeazi mai degrabii in raport eu anumite norme si indeosebi cu nivelul de aspirate al fiecirui individ. Reugita este simfiti ca atare atunci cAnd realizarea depiseste sau cel putin atinge linia de fint, adic’ speranta subiectului, Semti= ‘mentul de sat tit de o persoanit ste singurul criteriu cu adevairat valabill ppentn i caracteriza rou REVENDICARE, comportament al celui care pretinde reparatie pentrit o injustitie (realé sau imaginara) suferita. La copil este vorba, tn general, deo revendicare afectiva (consceutiv’ nzsterit unui nou fritior sau a unei surioare sau plasiii sale fntt-un stabitiment), care se ‘manifest printr-o ostlitae mai mult sau rai potin Fig la adresa anturajului sau print-o conduiti regresiva:subiectal bom- bine, se cramponeaz de adult, si-si ude patul ‘La adulti,revendicarea exprim’ adesea dorinta inconstient’ de a masca 0 defi- ciengis ea corespunde unui mecanism de supracornpensare a unui sentiment de infe- rioritae si traduee insatisfactia profund’ a individului in mediul social, Genereti de un eyes minuseul sau de o frustrare minim’, conduita revendicativa avanseaz§ tntr-o manieri evasiobsesional’, mergand chiar impotriva intereselor persoanei. Reven- dicarea, care se dezvolti de obicei la subiecti suspiciosi, care au un Supraeu" rigid, constituie adesea un simptom impor- ‘ant al parano! REVERIE, stare de detasare fata de realitate, intermediara intre gin- direa in stare de veghe gi vis. Subiectul, disras din lumea exterioar’, despre care nu mai are decdt 0 consting agi, se las amtrenat de un flux de ima- sini si idei care ascult mai mult de moti- vatile afective decat de logic3. Reveria ‘pare ca un fenomen normal la pubertate, fnd ea are sermificatia unei anticipiri a realitiitvitoare. ‘Adesea reveria constituie, att Ia copii &t sila adulti, un simptom nevrotic, 0 fingi de reaitate. Ea depinde de constiutie, subiectii schizoizi avand o propensiune cexterioare: monotonis une sarcini sau a unei excitatii (¢gomotul uniform al uneit ‘masini, de exemplu), absenta de stimuli a ambiantei favorizeaza dezvoltarea revere Es constituie adesea un mod de apairare a Eului impotriva plictiselii si frastririlor REVISTA DE PSIHOLOGIE, publi- catle a Academiei Romane, Primul mami datear din 1955; revista ~ care apare trimestrial — a ajunsastizi atom! 42, Public reultatcle cretirilor ‘ndomeni e pla nal, prec studi desintezi,anaize cites, recenzi,cronici ale evenimentelor dn vita sini nago- ‘al i inteagionalt (congres,confernte, simpozioaneet.).(Adresaredacte: Casa Azademiei Romine, Bucuresti, Calea 13 Septembre nr. 13, sector 5.) REVOLTA, rebeliune contra auto- ritatii. Revolta exprimi, fn general, nemultu- rmirea unui individ sau a unui grup, osti- litatea sa foi de 0 soartt nedreapt, fat de un mediu agresiv, ba chiar pur si simplu inconprehensiv sau indiferent. Revolta este reactia normald la frustrare. Revolta social este provoeatiimai putin ‘de conditile economics defavorabile cit de tun sentiment de insatisfactie psihologic& dtorat, dup H. H. Hyman (1942), unei po- zi determinate a individu (sav grupului) fai de statutul su, Psihanalistii explic& aceastiatitudine prin deplasarea in dome> nial social a unui conflict intrafamilial: revolti conta ordinii stabilte ar fl expresia actual’ a rizvrdtiri (de origine cedipiand) 4 copilului contra autorititi parigilor.