PANCREATITA ACUTA

DEFINIŢIE
• Pancreatita acută este o afecţiune caracterizată prin dureri abdominale
instalate brusc însoţite de creşterea enzimelor pancreatice în ser şi urină
datorită procesului de autodigestie pancreatică produs prin activarea
zimogenilor în glandă.

ETIOLOGIE

Factorii etiologici implicaţi în apariţia pancreatitei acute sunt:

• procese obstructive: - litiaza biliară
- procese patologice periampulare
- disfuncţia sfîncterului Oddi
• factori traumatici
• cauze metabolice: - diabet zaharat
- hipertrigliceridemie
• cauze endocrine: - hiperparatiroidism
• infecţii virale: parotidită, rubeolă, hepatită acută
• infecţii bacteriene: Mycoplasma, Legionella, leptospiroza
• afecţiuni vasculare: - lupus eritematos sistemic
- purpura Schonlein - Henoch
• factori toxici şi medicamentoşi: alcool, azatioprină, mercapto-purina,
asparaginaza.
Tablou clinic
• Principala manifestare clinică din pancreatită acută este durerea cu
localizare în epigastru, iradiere în bară spre hipocondrul stâng, debut brusc,
intensitate crescută, fără fluctuaţii, persistentă. Asociat apar greţuri,
vărsături persistente, uneori hematemeză.
• În aproximativ 2 % din cazuri durerea este absentă.
• Pancreatita acută se instalează, de obicei, după consum excesiv de alcool şi
alimente bogate în grăsimi şi proteine.
Examinări paraclinice

1. Explorări biologice:
• amilazemie crescută; se normalizează după 3 - 7 zile,
• lipaza serică crescută,
• leucocitoză, hemoconcentraţie,
• hiperglicemie, hipocalcemie, hipertrigliceridemia,
• hiperbilirubinemia,
• citoliză (transaminaze crescute).
2. Explorări imagistice:
a) Radiografia abdominală este utilă deoarece oferă date care permit diagnosticul
pancreatitei acute.
Principalele semne întâlnite în pancreatita acută sunt:
- ileus localizat ("ansa santinelă") sau

1
 generalizat,
- creşterea distanţei retrogastrice,
- lărgirea cadrului duodenal,
- distenşia colonului transvers.
b) Radiografia toracică evidenţiază pleurezia (mai frecvent stângă) şi infiltratul
pulmonar interstiţial.
c) Ecografia abdominală permite evidenţierea:
- măririi pancreasului (diametrul anteroposterior
peste 3 cm),
- litiazei biliare,
- pseudochistului pancreatic.
Fiind o metodă neinvazivă are avantajul că se poate repeta.
d) Tomografia computerizată vizualizează mai bine pancreasul şi zonele
peripancreatice, pseudochistele şi colecţiile lichidiene.
e) Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (CPRE)
- este indicată în cazurile în care nu s-a putut preciza cauza
pancreatitei acute după explorările convenţionale.
f) Biopsia pancreatică percutană ghidată ecografic sau prin TC este rar folosită; este
utilă pentru diagnosticul complicaţiilor şi pentru diferenţierea unei mase neoplazice
de una inflamatorie.
Complicaţii
1. Extrapancreatice:
- neuropsihice (encefalopatia pancreatică),
- pleuropulmonare (pleurezie, atelectazie, sindrom de detresă respiratorie a
adultului),
- cardiovasculare (tromboze arteriale, pericardită, şoc),
- digestive (hemoragii digestive, infarct mezenteric),
- hepatice şi biliare (hepatită, tromboză de venă portă, icter)
- renale - insuficienţă renală acută cu necroză tubulară,
- splenice - ruptura splinei, hematom, infarct splenic, tromboza venei
splenice,
- ascita pancreatică,
- steatonecroze sistemice.
2. Pancreatice:
- abcesul pancreatic,
- flegmonul pancreatic,
- pseudochistul pancreatic,
- fistule externe/interne (stomac, duoden, colon, cavitate
pleurală).
Tratament
Tratamentul pancreatitei acute edematoase constă în:
• suprimarea alimentaţiei orale pentru a reduce secreţia pancreatică
(pancreasul este pus în repaus),
• sondă de aspiraţie nazogastrică,
• hidratare intravenoasă,

2
 • combaterea durerii cu Mialgin; morfîna este contraindicată deoarece
determină un spasm important pe sfîncterul Oddi.
În ziua a 2-4-a se reia dieta cu lichide bogate în glucide şi fără proteine; în ziua a 5-
7-a se reia dieta obişnuită, dar cu evitarea prânzurilor bogate.
• Administrarea profilactică a antibioticelor nu oferă nici un avantaj în
pancreatita acută edematoasă; se indică în cazul apariţiei abcesului
pancreatic sau colangitei.
• Pancreatita acută necrotico-hemoragică se tratează în secţiile de terapie
intensivă, deoarece este necesară monitorizarea semnelor vitale şi metabolice.
• Tratamentul conservator al pancreatitei acute severe cuprinde:
- înlocuirea deficitului de lichide şi alimentaţie
parenterală păstrând sonda nazogastrică (6-8 l pe
zi),
- suprimarea durerii cu Mialgin,
- corectarea tulburărilor metabolice şi terapia
precoce a complicaţiilor.
Alte metode terapeutice cu efect discutabil:
- lavaj peritoneal,
- antibioterapie,
- medicaţie antienzimatică şi antisecretorie
pancreatică.
În pancreatita acută determinată de un calcul coledocian este utilă sfincterotomia
(papilotomia) endoscopică de urgenţă (în primele 24 - 72 de ore de la internare).
Tratamentul chirurgical este indicat în:
- prezenţa infecţiei în ariile de necroză sau a colecţiei lichidiene,
- evoluţie nefavorabilă a pancreatitei acute după 3 zile de tratament
conservator,
- pancreatită acută litiazică cu calcul pe calea biliară principală care au
indicaţii de colecistectomie,
- prezenţa complicaţiilor pancreatitei acute.

PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU PANCREATITĂ ACUTĂ

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII RAŢIONAMENT
NURSING NURSING
Durerea intensă - ameliorarea - administrarea - diminuează
legată de durerii analgezicelor durerea
distensia - inhibarea prescrise - este important să
pancreasului stimulării - evaluarea împreunădiminueze durerea
pancreasului- cu pacientul a deoarece agitaţia
ameliorarea efectului terapeutic pe care o provoacă
disconfortului al analgezicelor accelerează
produs de administrate metabolismul şi
prezenţa sondei - avertizarea astfel apare
nazogastrice medicului în cazul stimularea
nediminuării durerii secreţiei de enzime

3
 - ajutarea pancreatice şi
pacientului să adopte gastrice- durerea
o poziţie poate stimula
confortabilă, secreţia de enzime
mobilizare la 2 ore pancreatice şi
- administrarea de poate fi un semn
anticolinergice de hemoragie
prescrise de medic pancreatică
- suprimarea
alimentaţiei orale
- asigurarea
repausului la pat
- efectuarea
aspiraţiei gastrice
continue:
• măsurarea
secreţiei
gastrice la
intervale
regulate
• notarea
aspectului
secreţiei
(culoare,
vâscozitate)
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII RAŢIONAMENT
NURSING NURSING

4
Durerea intensă - ameliorarea • asigurarea - o mobilizare
legată de durerii permeabilităţi regulată a
distensia - inhibarea i sondei pacientului
pancreasului stimulării - aplicarea unui previne escarele şi
pancreasului- lubrifiant complicaţiile
ameliorarea hidrosolubil în nară vasculare şi
discon-fortului - mobilizarea respiratorii- reduc
produs de regulată a secreţia gastrică şi
prezenţa sondei pacientului, evitarea pancreatică-
nazogastrice mobilizării inutile a alimentele şi
sondei lichidele
- efectuarea igienei stimulează
bucale secreţia
- se va explica pancreatică- se
pacientului motivul diminuează
utilizării sondei metabo-lismul şi
nazogastrice deci secreţia gas-
trică şi
pancreatică-
aspirarea secreţiei
gastrice previne
trecerea ei în
duoden şi nu
stimulează
producţia de
secretină- previne
iritarea mucoasei
nazale-
manipularea
frecventă a sondei
cauzează leziuni la
nivelul esofagului
şi a mucoasei
gastrice- previne
iritarea orofarin-
gelui- ajută
pacientul să
suporte mai uşor
prezenţa sondei

5
Deficit de volum- menţinerea - evaluarea - compoziţia
de lichid legat echilibrului echilibrului hidro- lichidelor de
de aport hidroelectrolitic electrolitic (semne înlocuire este
insuficient, de vitale, aspectul dictată de
transpiraţii tegumentelor şi presiunea
abundente, mucoaselor, diureză) arterială, de
vărsături sau de - stabilirea surselor nivelul
efectele de dezechilibru electroliţilor
schimbărilor de hidroelectrolitic serici, de debitul
lichide din (vărsături, diaree, urinar şi starea
compartimente- secreţii nazogastrice, pacientului
le celulare diaforeză) - o parte din
- tratarea şocului - electroliţi se pierd
dacă este prezent: şi prin aspirarea
• administrarea secreţiilor
de gastrice,
corticosteroizi diaforeză,
la indicaţia vărsături-
medicului şi pancreatita poate
dacă avea complicaţii:
pacientul nu a şocul şi colapsul
răspuns la vascular periferic-
alte ajută la
tratamente restabilirea
• măsurarea echilibrului hidro-
debitului electrolitic- ajută
urinar, la restabilirea
trebuie volumului sanguin
menţinut la 50circulant-
ml/h pancreatita se
• administrarea poate complica cu
soluţiilor ascită
electrolitice
parenteral
conform
prescripţiei
medicului
• administrarea
de plasmă sau
sânge la
indicaţia
medicului
- cercetarea semnelor
de ascită:
• măsurarea
volumului

6
 abdominal
• palparea
abdomenului
• cântărirea
zilnică a
pacientului

Deficit - ameliorarea - aprecierea - alterarea

nutriţional legat statusului statusului nutriţional activităţii
de aport nutriţional şi a creşterii pancreasului
inadecvat solicitărilor perturbă digestia.
metabolice Afecţiunile grave,
- verificarea infecţioase şi febra
glicemiei şi cresc nevoile
administrarea de metabolice
insulină la indicaţia - alterarea funcţiei
medicului- endocrine a
administrarea de pancreasului
lichide şi electroliţi produce o creştere
parenteral a glicemiei-
- sfătuirea administrarea
pacientului să nu paren-terală de
consume alcool lichide şi
- evitarea electroliţi, de
consumului de cafea factori nutritivi
şi alimente este esenţială când
condimentate aportul oral este
interzis- consumul
de alcool poate
declanşa o criză
pancreatică şi
agravează
leziunile
pancreasului-
acestea stimulează
secreţia
pancreatică şi
gastrică

7
Respiraţie - ameliorarea - evaluarea funcţiei - pancreatita
ineficace legată respiraţiei respiratorii acută provoacă un
de durere - aşezarea edem
pacientului în poziţie retroperitoneal, o
semiFowler compresiune a
- încurajarea plămânilor şi
pacientului să diafragmului, o
efectueze exerciţii de acumulare de
respiraţii profunde lichid pleural şi
- educarea alterarea
pacientului să se ventilaţiei. Infecţia
mobilizeze frecvent abdominală şi
- învăţarea măsurilor dispneea cresc
pentru reducerea cererile
solicitărilor metabolice care
metabolice: diminuează
• administrarea rezerva pulmo-
de antibiotice nară şi se poate
la indicaţia instala
medicului insuficienţa
• plasarea respiratorie
pacientului - această poziţie
într-o cameră diminuează
climatizată presiunea
• administrarea diafragmului şi
O2 pe sondă permite
nazală pentru expansiunea
corectarea pulmonară -
hipoxiei respiraţia
• măsuri profundă
hipotermizant degajează căile
e respiratorii şi
previne
atelectazia-
schimbarea
poziţiei
favorizează
ventilaţia şi
drenajul lobilor
pulmonari-
peritonita
provoacă o
importantă reacţie
peritoneală şi
retroperitoneală
care se manifestă

8
 prin febră,
tahicardie şi
accelerarea
frecvenţei
respiratorii.
Plasarea în
cameră
climatizată şi
administrarea de
oxigen reduc
suprasolicitarea
respiratorie şi
utilizarea
oxigenului de la
ţesuturi. Scăderea
febrei diminuează
solicitările
metabolice.

CANCERUL RECTOCOLOGIC
Definiţie

• Cancerul rectocolonic grupează toate tipurile de tumori maligne localizate la

nivelul colonului şi rectului.
• Există două categori de tumori maligne, în funcţie de tipul de celulă din
structura peretelui colonic care proliferează malign:
- epiteliale,
- nonepiteliale.
• La nivelul colonului au fost descrise metastaze de la cancere de sân, ovar,
prostată, plămân, stomac, melanoame maligne.
• Localizarea cea mai frecventă este la nivelul colonului ascendent şi
rectosigmoid (rect, joncţiunea rectosigmoidiană şi sigmoid).
Etiopatogenie
Mecanismul apariţiei cancerului rectocolonic nu este cunoscut. Au fost incriminaţi:
• factorul genetic;
• factori alimentari:
- alimentaţie săracă în fibre vegetale,
- alimente cu conţinut crescut în lipide de
origine animală,
- aport insuficient de calciu,
• asociere cu anumite condiţii patologice:
- rectocolita ulcerohemoragică,
- boala Crohn,
- iradierea pelvină (în tumori de col uterin,

9
 vezică urinară),
- polipi colonici.
• Tablou clinicCancerul rectocolonic evoluează asimptomatic o perioadă lungă
de timp, dar sunt prezente sângerările oculte.
• Tabloul clinic al cancerului rectocolonic cuprinde:
♦ dureri abdominale,
♦ tulburări de tranzit (diaree sau constipaţie) şi
modificarea tranzitului intestinal (alternanţa de
perioade cu constipaţie şi diaree), falsa diaree,
♦ tenesme rectale,
♦ rectoragii sau hematochezie,
♦ sângerări oculte care pot duce la anemie
hipocromă, microcitară.

În cazurile avansate masa tumorală poate fi palpată şi are următoarele

caracteristici:
- dură,
- neregulată,
- nedureroasă,
- mobilă dacă tumora este localizată pe colonul transvers.
Manifestările generale apar în stadiile tardive şi constau în:
- scădere ponderală,
- anorexie,
- astenie,
- febră,
- tegumente şi mucoase palide.
Tuşeul rectal este o manoperă obligatorie la orice suspiciune de cancer
rectocolonic.
În stadiile precoce ale cancerului rectocolonic pot apărea sindroamele
paraneoplazice:
- endocrine - hipoparatiroidism, sindrom Cushing;
- cardiovasculare - tromboflebite migratorii, sindrom Raynaud;
- nevralgice (polinevrite);
- cutanate (dermatomiozită, acanthosis nigricans).
Examinări paraclinice
1. Colonoscopia şi rectosigmoidoscopia - este metoda care permite diagnosticul, dar
care nu poate aprecia extensia intraparietală a carcinomului.
Endoscopic cancerul rectocolonic poate avea următoarele aspecte:
- masă vegetantă cu sau fără ulceraţii,
- stenoză a lumenului,
- lumen îngustat care nu se destinde la insuflaţia de aer.
2. Irigografia - constă în vizualizarea cadrului colic după administrarea de sulfat de
bariu.
Aspectul tumorii poate fi de:
- lacună,
- stenoză,

10
 - nişă în lacună.
3. Ecografia abdominală - este mai puţin utilă pentru identificarea maselor tumorale
digestive, dar poate furniza informaţii despre prezenţa:
- metastazelor hepatice,
- lichidului de ascită,
- infiltrarea ganglionilor limfatici.
4. Ecografia endorectală - este metoda care poate aprecia extensia locoregională a
tumorii rectale.
5. Tomografia computerizată este utilă pentru diagnosticul metastazelor viscerale şi
al adenopatiilor.
6. Radiografia abdominală pe gol - este utilă pentru diagnosticul complicaţiilor.
7. Radiografia toracică - poate evidenţia metastazele pulmonare.
8. Radiografia sau scintigrafia osoasă evidenţiază metastazele osoase.
9. Cistoscopia - este indicată în cazul suspiciunii de invazie a vezicii urinare.
10. Examene sanguine:
- antigenul carcinoembrionar (ACE) are o
specificitate redusă,
- anemie,
- sindrom inflamator (VSH, fibrinogen, proteina C
reactivă, α 2globuline crescute),
- sindrom de citoliză şi colestază (transaminaze,
fosfatază alcalină şi gamaglutamiltranspeptidaza
crescute) în metastaze hepatice.
Complicaţii
1. Ocluzia intestinală incompletă
2. Perforaţia
3. Fistule vezicale, vaginale
4. Metastazare hepatică, peritoneală
Tratament
• Tratamentul cancerului rectocolonic este chirurgical. Se face în scop curativ
în cazul tumorilor localizate la peretele intestinal sau paleativ în cancerele
rectocolonice complicate şi/sau cu metastaze la distanţă.
• În cazul cancerelor situate pe partea dreaptă a cadrului colic se face
hemicolectomie dreaptă, iar cele localizate pe colonul descendent
hemicolectomie stângă.
• În cancerele localizate la nivelul sigmoidului se face sigmoidectomie, iar în cel
rectal sub 6 cm se face amputaţie rectală cu colostomă stângă.
• Tratamente nechirurgicale:
- radioterapie,
- chimioterapie,
- terapie endoscopică paleativă cu laser.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU STOMIE INTESTINALĂ
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII RAŢIONAMENT
NURSING NURSING

11
Lipsa de - cunoaşterea
- se poartă - împărtăşirea
cunoştinţe derulăriidiscuţii cu experienţei
despre operaţiei şi a
pacientul supus atenuează
intervenţia măsurilordeja anxietatea, permi-
chirurgicală şi preoperatorii
intervenţiei te exprimarea
măsurile chirurgicale şi sentimentelor
preoperatorii se notează - reduce
impresiile anxietatea şi
pozitive şi teama continuă
negative - se reduce flora
- utilizarea microbiană
ilustraţiilor intestinală
pentru a indica
amplasarea şi
aspectul stomei,
dacă pacientul
este interesat şi
receptiv
- se explică
pacientului că
este uneori
necesară
evacuarea
mecanică a
intestinului şi
administrarea
de antibiotice
pe cale orală
sau parenterală
Perturbarea - ameliorarea - se încurajează - precizarea
conceptului de conceptului pacientul să-şi temerilor pa-
sine legată de de sine exprime cientului va ajuta
modificarea sentimentele asistentul să ia
aspectului vis-à-vis de măsuri de
corporal stomie reducere a
- se pune acestora
pacientul în - reconfort pentru
legătură cu alţi pacient, reduce
pacienţi cu sentimentul de
stomie izolare
- se va spune - creşte dorinţa
pacientului că pacientului de a
va fi alături de vedea şi atinge
el când va stoma, se poate
vedea şi atinge răspunde la
stoma pentru întrebări

12
 prima dată

Anxietatea - reducerea - se oferă - informaţii pe

legată de anxietăţii informaţii înţelesul
pierderea pacientului pacientului
evacuării despre funcţia favorizează
intestinale sa intestinală: adaptarea
voluntară • psihologică a
caracteristicile pacientului
scurgerilor - setul prea mare
• frecvenţa pentru orificiul
evacuării stomei duce la
- se învăţă refularea
pacientul cum secreţiilor în exte-
se alege, aplică rior, neaplicarea
punga barierelor de
colectoare, cum protecţie
se schimbă, determină leziuni
cum se irigă la nivelul
stoma tegumentelor-
- se explică manipularea
pacientului că setului necesită
pungile sunt dexteritate,
etanşe, că se potobţinerea ei
utiliza încurajează
substanţe pacientul să înveţe
deodorizante aceste lucruri-
reduce anxietatea,
previne izolarea
pacientului din
punct de vedere
social
Risc crescut de - menţinerea - se informează - în mod normal
alterare a integrităţii pacientul care ţesutul cutanat din
integrităţii pielii sunt semnele şi jurul stomiei este
pielii din jurul simptomele de roz pal fără
stomiei legată iritaţie şi leziuni, trebuie să
de secreţiile inflamaţie a fie asemănător cu
iritante pielii pielea abdominală
evacuate - se va explica - aceste produse
modul în care protejează pielea
se aplică o de enzime şi

13
 barieră bacterii- curăţirea
cutanată- se blândă cu apă şi
învăţă săpun reduce
pacientul să-şi iritarea pielii şi
cureţe cu previne apariţia
blândeţe pielea leziunilor-
din jurul îndepărtarea cu
stomei- se blândeţe a pungii
învăţă colectoare previne
pacientul să iritarea pielii
îndepărteze
punga
colectoare
Risc de deficit - menţinerea - efectuarea - pacientul
nutriţional unui aspect unui bilanţ reacţionează di-
legat de refuzul nutriţional nutriţional ferit la unele
alimentelor adecvat complet pentru alimente în funcţie
care ar putea a stabili de sensibilitatea sa
provoca dureri consumul de - conţine
gastrointesti- alimente care reziduuri, pro-
nale să prevină voacă retenţia de
creşterea apă, măresc
peristaltismului volumul
şi iritarea materiilor fecale şi
intestinului stimulează
- educarea evacuarea- aceste
pacientului să fructe cresc
evite alimentele volumul
cu conţinut scurgerilor
mare de
celuloză-
educarea
pacientului să
evite consumul
exagerat de
fructe ca:
banane, prune,
struguri care
provoacă o
iritaţie
Risc de deficit - menţinerea - efectuarea - permite
de volum unui echilibru bilanţului verificarea echili-
lichidian legat hidric hidric (intrări, brului hidric
de anorexie sau ieşiri) - o diferenţă între
vărsături - verificarea ingestie şi
sodiului seric eliminare indică

14
din urină şi debitul unui
sânge dezechilibru
- observarea hidric
culorii - normal o
tegumentelor şi persoană ingeră
aspectul lichide şi alimente
mucoaselor şi excretă prin
urină, materii
fecale,
transpiraţie,
respiraţie
- echilibrul
hidroelectrolitic
este menţinut în
mare parte de
sodiu. Vărsăturile
antre-nează
pierderea de
sodiu. Pierderile
de sodiu se
conjugă cu cele de
potasiu. Un deficit
important de
potasiu este
asociat cu o
reducere de
bicarbonat de
potasiu
intracelular, care
provoacă acidoză
şi hiperventilaţie
de compen-sare
- un dezechilibru
hidroelec-trolitic
determină uscarea
tegumentelor şi
mucoaselor şi în
acest caz e necesar
să se precizeze
rapid gradul
deshidratării

15
Durere - prevenirea - administrarea - promovează o
sau cu regularitate stare de bine
ameliorarea a analgezicelor psihică
durerii şi prescrise - diminuarea
disconfortului - încurajarea durerii permite şi
pacientului să o ventilaţie
adopte poziţia pulmonară
semişezând, adecvată-
apoi şezând favorizează
când este drenajul la locul
capabil plăgii operatorii-
(susţinut cu reduce anxietatea
perne şi pacien-tului
pături)- - asigură
explicarea cooperarea
tuturor - promovează
procedurilor, starea de bine
încura-jarea psihică
pacientului să
pună întrebări
şi să-şi exprime
anxietatea
Hemoragia - sesizarea - observarea - aprecierea
promptă a plăgii, a pierderii ex-cesive
semnelor de drenajului de sânge face
hemoragie plăgii posibilă luarea
operatorii, a măsurilor de
stomei, a oprire a
pierderilor de hemoragiei şi
sânge înlocuirea rapidă
- puls, TA - la a pier-derilor
1/2 h - 2 h, 2 h - - semnele
4 h, apoi la 4 h hemoragiei includ:
- 8h • sângerare
- observarea vizibilă
culorii şi • tahicardie
temperaturii • puls slab bătut
tegu-mentelor • paloare
• piele rece şi
umedă
Infecţia - prevenirea - asigurarea - previne
infecţiei tehnicilor pătrunderea
aseptice în micro-
timpul îngrijirii organismelor la
plăgii nivelul plăgii
operatorii operatorii

16
 - măsurarea - pirexia indică
temperaturii la prezenţa infecţiei-
2h imediat indică prezenţa
postoperator şi unei infecţii
dacă este
satisfăcătoare
la 4 ore în
continuare-
observarea
aspectului
stomei: roşeaţă
excesivă,
secreţii
purulente
Incapacitate de - asigurarea - ajutarea - asigură confortul
a-şi efectua igienei pacientului în pa-cientului şi
îngrijirile personale a efectuarea reduce riscul
igienice pacientului îngrijirilor infecţiei la nivelul
până când igienice plăgii operatorii
este capabil - efectuarea - asigură confortul
de igienei cavităţii şi igiena
autoîngrijire bucale la 2 - 4 pacientului
ore până când
sunt capabili să
tolereze
lichidele pe cale
orală
Reducerea - prevenirea - schimbarea - previne apariţia
mobilităţii complicaţiilor poziţiei la 2 - 3 escarelor
legate de ore - identificarea
imobilitate - observarea rapidă a debutului
aspectului escarei- reduce
tegumentului în presiunea
locurile expuse exercitată asupra
presiunii- tegumentului-
utilizarea favorizează
mijloacelor de expansiunea
reducere a pulmonară,
presiunii (colaci previne apariţia
de cauciuc)- infecţiilor -
încurajarea previne apariţia
pacientului să trombozei venoase
respire adânc- profunde
încurajarea
pacientului să
efectueze

17
mişcări ale
membrelor şi
să-şi schimbe
poziţia în pat
- încurajarea
mobilizării
precoce
- administrarea
de heparină la
indicaţia
medicului

18