Professional Documents
Culture Documents
S.M.P.(Structura Motivationala a Personalitatii)
Chestionarul evalueaza aspectul motivational al personalitatii, masurand motivatia, trebuintele,
nevoile. Trebuintele sunt impartite pe 2 nivele: trebuinte de ordinul I si trebuinte de ordinal II. In
total sunt 11 nevoi de ordinul 1: nevoia de performanta, afiliere, agresiune, aparare(autoaparare),
constiinta, dominare, exchibitie, autonomie, ingrijire a altora, ordine, ajutor din partea altora, si 5
nevoi de ordinal 2: nevoia de autojustificare, dominare rationala, nonconformismul agresiv,
dependenta pasiva, sociabilitate. Testul poate fi folosit ca si indicator al orientarii subiectului catre
scop. Se poate aplica in toate cele 3 mari domenii ale psihologiei: educatie, organizational si
clinic.
Evalueaza modul preferat de a gandi sau de folosire a proprilor abilitati intelectuale. Pleaca de la
Teoria autoguvernarii mentale a lui Sternberg, teorie care este cea mai des vehiculata in
domeniu. In total sunt 13 stiluri de gandire: legislative, executive, judiciar, monarchic, anarchic,
oligarchic, anarchic, global, local, intern, extern, conservator, progresist. La adoptarea unuia sau
a mai multor stiluri de gandire contribuie mai multi factori, dar trebuie retinut ca intr-o anumita
situatie o persoana poate manifesta un stil de gandire in timp ce in alta situatie manifesta un alt
stil. Stilul de gandire se schimba si in functie de palierul ontogenetic in care se afla persoana(este
diferit la adolescent fata de senectute). Cunoasterea stiluli de gandire are o importanta maxima in
educatie si in domeniul organizational.
Are 2 forme, forma x-1 si forma x-2. Forma x-1 masoara anxietatea ca stare, adica cum se simte
persoana in momentul aplicarii testului. Forma x-2 masoara anxietatea ca trasatura, cum se simte
persoana in momentul aplicarii testului. Forma x-2 masoara anxietatea ca trasatura, cum se simte
persoana in general, adica are stabilitate in timp. Are aplicatii clinice, aste folosit si in
experimentele medicale pentru a masura nivelul de anxietate indus, dar si in educatie.
Raven
Este unul din cela mai celebre teste care masoara inteligenta. Raven-ul masoara inteligenta
factorul G, adica inteligenta generala, nivelul de dezvoltare mentala. Testul are mai multe
variante: Matricile Progresive Standard, Matricile Progresive Avansate, dar si Raven Colorat.
Raven Colorat are 36 de itemi, Raven Necolorat are 60 de itemi si Raven Avansat 48 de itemi.
Este o proba cu proba limita de timp. Se foloseste in toate domeniile psihologiei.
Inteligenta emotionala
Desemneaza un concept relativ nou, dar care ofera o noua viziune asupra inteligentei care nu
mai este privita din perspectiva stricta a coeficientului de inteligenta(QI) ca si indicator universal a
succesului in viata personala si profesionala. Goleman este cel care schimba viziunea asupra
reusitei in viata, care nu mai este vazuta ca si corolarul exclusiv al QI-ului sau al diplomelor, ci
este ceva mult mai mult, bazata pe maniera in care relationam cu noi insine si cu ceilalti. Aceasta
gestionare a emotiilor intr-o maniera cat mai eficienta este inteligenta emotionala.
Pentru mai multe detalii consultati Inteligenta emotionala de Goleman sau Creativitate si
inteligenta emotionala de Mihaela Roco.
Masoara o singura dimensiune a personalitatii, locul controlului, adica locul unde atribuim
controlul sau cum considera oamenii ca pot controla evenimentele care ii afecteaza. Acesta
poate fi atribuit fie intern, fie extern. Cei ce au un loc al controlului intern se numesc internalisti,
iar cei ce atribuie locul controlului extern se numesc externalisti. S-a dovedit ca internalistii sunt
mai putin stresati comparativ cu externalistii si au mai mari sanse sa influenteze comportamentul
celorlalti sau sa adopte un comportament social politic. Un scor mare obtinut la test denota un loc
al controlului extern, in timp ce un scor mic inseamna un loc al controlului intern. Locul controlului
se dobandeste prin socializare. Testul are aplicatii multiple, nu numai in sfera psihologiei, ci si in
sociologie, sau in politologie, de exempu in construirea diverselor sondaje de opinie.