Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
9Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
retorica savulescu

retorica savulescu

Ratings: (0)|Views: 271 |Likes:
Published by V.N.I
Retorica şi teoria argumentării

I. RETORICA

Concepte de bază: retorică: definiţii; retorica rediviva; funcţiile retoricii; literatură, critică literară, teorie literară, poetică; logică; argumentare. 1. Definiţii şi delimitări Termenul „retorică“ se referă la evoluţia şi complexitatea unui fenomen care a caracterizat timp de mai bine de două mii de ani atât reflecţiile, cât şi practicile cuprinse, într-o măsură mai mică sau mai mare, în sfera conceptuală a acestei denumiri. Caracterul multi-,
Retorica şi teoria argumentării

I. RETORICA

Concepte de bază: retorică: definiţii; retorica rediviva; funcţiile retoricii; literatură, critică literară, teorie literară, poetică; logică; argumentare. 1. Definiţii şi delimitări Termenul „retorică“ se referă la evoluţia şi complexitatea unui fenomen care a caracterizat timp de mai bine de două mii de ani atât reflecţiile, cât şi practicile cuprinse, într-o măsură mai mică sau mai mare, în sfera conceptuală a acestei denumiri. Caracterul multi-,

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: V.N.I on Oct 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/01/2013

pdf

text

original

 
 Retorica
 ş
i teoria argument 
ă
rii 
I. RETORICA
Concepte de baz
ă
: retoric
ă
: defini
ţ
ii; retorica rediviva; func
ţ
iile retoricii; literatur 
ă
,critic
ă
literar 
ă
, teorie literar 
ă
, poetic
ă
; logic
ă
; argumentare.
1
. Defini
ţ
ii
ş
i delimit
ă
ri
Termenul „retoric
ă
“ se refer 
ă
la evolu
ţ
ia
ş
i complexitatea unui fenomen care acaracterizat timp de mai bine de dou
ă
mii de ani atât reflec
ţ
iile, cât
ş
i practicile cuprinse,într-o m
ă
sur 
ă
mai mic
ă
sau mai mare, în sfera conceptual
ă
a acestei denumiri.Caracterul multi-, inter-
ş
i transdisciplinar al retoricii marcheaz
ă
ansamblul
ş
tiin
ţ
elor umane, de la filosofie la hermeneutic
ă
, de la comunicarea
ş
tiin
ţ
ific
ă
la teoriafigurilor de stil.Analiza câtorva defini
ţ
ii ale termenului va ar 
ă
ta pe de o parte lipsa unei perspectiveunitare asupra sensului acestuia
ş
i, pe de alt
ă
parte, faptul c
ă
adesea asupra conceptului se proiecteaz
ă
o viziune proprie (unei epoci, unui cercet
ă
tor, unei
ş
coli etc.).Dic
ţ
ionarul explicativ al limbii române [DEX ’96, de aici înainte] define
ş
te retorica prin trei sensuri principale:
1
) „arta de a vorbi frumos“; 2) „arta de a convinge un auditoriude juste
ţ
ea ideilor expuse printr-o argumenta
ţ
ie bogat
ă
, riguroas
ă
, pus
ă
în valoare de un stilales“;
ş
i 3) „ansamblul regulilor care ajut
ă
la însu
ş
irea acestei arte“
1
.Dic
ţ
ionarul de
ş
tiin
ţ
e ale limbii2 [DSL, de aici înainte] propune urm
ă
toareadefini
ţ
ie: „Art
ă
 
ş
i
ş
tiin
ţă
a elabor 
ă
rii discursului în general, având func
ţ
ie primordial
ă
  persuasiv
ă
, dar 
ş
i func
ţ
ie justificativ
ă
, demonstrativ
ă
sau deliberativ
ă
.“Aristotel a realizat o îmbinare între o defini
ţ
ie substan
ţ
ial
ă
– „retorica este tehnicadiscursurilor“ – 
ş
i o defini
ţ
ie rela
ţ
ional
ă
– „retorica este reversul dialecticii, c
ă
ci amândou
ă
 se refer 
ă
la chestiuni comune tuturor oamenilor, f 
ă
ă
s
ă
presupun
ă
o
ş
tiin
ţă
special
ă
“3[Retorica, I,
1
].Diderot insist
ă
asupra a trei accep
ţ
ii4 fundamentale în articolul „Retoric
ă
“ dinEnciclopedie:
1
) „vorbirea frumoas
ă
(bien-dire), arta de a vorbi bine“; 2) „mijloace deexprimare
ş
i de convingere proprii unei persoane“; 3) „elocin
ţă
sau stil declamator alretorului“.Secolul al XX-lea va fi marcat de o retorica rediviva, care este „cheia de bolt
ă
aculturii noastre“5, deoarece „mai mult decât un set de reguli, [...] prin amploareaobserva
ţ
iilor, precizia defini
ţ
iilor 
ş
i rigoarea clasific
ă
rilor, ea se constituie ca studiusistematic al resurselor limbajului“6.Ceea ce pare îns
ă
c
ă
domin
ă
defini
ţ
iile actuale propuse pentru retoric
ă
este tr 
ă
s
ă
turareferitoare la implicarea profund
ă
a acesteia în comunicare
ş
i ac
ţ
iune, în cotidian: „retoricaeste întâlnirea dintre oameni
ş
i limbaj în prezentarea diferen
ţ
elor 
ş
i identit
ăţ
ilor lor“7.Perioada actual
ă
aflat
ă
sub semnul globaliz
ă
rii pare s
ă
favorizeze perspectiva pragmatic
ă
 asupra termenului definit ini
ţ
ial ca „arta de a vorbi bine“, prin recunoa
ş
terea faptului c
ă
 „de la prietenie la dragoste, de la politic
ă
la economie, rela
ţ
iile se fac
ş
i se desfac prinexces sau lips
ă
de retoric
ă
“8.Analiza defini
ţ
iilor de mai sus confirm
ă
ideea c
ă
„retorica“ reprezint
ă
un termenatribuit unui concept complex care este folosit cu mai multe sensuri interdependente, nuîntotdeauna delimitate cu precizie. Încercînd s
ă
facem o medie semantic
ă
a acestor defini
ţ
ii
 
 Retorica
 ş
i teoria argument 
ă
rii 
 putem considera c
ă
cele mai importante valori atribuite conceptului „retoric
ă
“ sunturm
ă
toarele: – art
ă
 
ş
i
ş
tiin
ţă
a elabor 
ă
rii discursului; – tehnic
ă
a orn
ă
rii discursului; – disciplin
ă
, obiect de studiu; – practic
ă
social
ă
.Retorica rediviva ocup
ă
un loc central în cadrul procesului de comunicare actual, încare semnifica
ţ
ia discursului se construie
ş
te ca rezultant
ă
a interac
ţ
iunii partenerilor (locutor/interlocutor; autor/lector, orator/auditor). Aceast
ă
perspectiv
ă
nou
ă
sus
ţ
ine ideeaconform c
ă
reia retorica nu mai este privit
ă
ast
ă
zi ca o „art
ă
a ornament
ă
rii“ discursului, cimai degrab
ă
ca un mod firesc, „organic“ al producerii acestuia: „fie c
ă
vrem, fie c
ă
nuvrem, retorica s-a insinuat în cotidian cu multiplele sale forme
ş
i construc
ţ
ii, modificândmodul nostru de gândire“9.Din acest punct de vedere, studiul retoricii
ş
i al teoriei argument
ă
rii este esen
ţ
ial pentru: – în
ţ
elegerea func
ţ
ion
ă
rii discursului de orice tip (politic, mediatic, publicitar,didactic etc.); – facilitarea unei „lecturi“ critice a textelor politice, publicitare, mediatice conformunei grile de decodare care presupune instituirea unor mecanisme de ap
ă
rare/imunizare înfa
ţ
a manipul
ă
rii; – producerea unor discursuri adecvate situa
ţ
iilor de comunicare într-o er 
ă
 comunica
ţ
ional
ă
care a dep
ăş
it stadiul „informa
ţ
ional“
1
0.Unii autori consider 
ă
retorica o matrice a
ş
tiin
ţ
elor umane care reflect
ă
în fondspiritul fiec
ă
ruia
ş
i normele culturale ale timpului: „…Retorica a între
ţ
inut inevitabilraporturi pe cât de multiple pe atât de variate cu ideologia în general, cât
ş
i cu ideologiile particulare. În m
ă
sura în care în ideologie putem face s
ă
intre orice cu pu
ţ
in prea mult
ă
 u
ş
urin
ţă
, înglobând în ea tot ceea ce nu este
ş
tiin
ţă
, nici epistemologie (religie, moral
ă
,art
ă
, filosofie etc.), ar fi, desigur, mai comod s
ă
c
ă
ut
ă
m ceea ce nu este ideologie înretoric
ă11
.Retorica impregneaz
ă
ansamblul rela
ţ
iilor sociale, transpare în procesulcomunic
ă
rii, al interac
ţ
iunii umane, în cursul dezbaterilor politice, al discu
ţ
iilor cotidienesau mediatice, al justific
ă
rilor 
ş
i probatoriilor juridice sau în demonstra
ţ
ii
ş
tiin
ţ
ifice
ş
ivirtuozit
ăţ
i oratorice. A
ş
a cum arat
ă
D. Roven
ţ
a-Frumu
ş
ani (2000, p.
1
2): „A argumentanu este nicidecum un lux, ci o necesitate. A nu putea argumenta este o alt
ă
cauz
ă
deinegalitate cultural
ă
care se suprapune tradi
ţ
ionalei inegalit
ăţ
i economice. Or, sistemuldemocratic acord
ă
tuturor cet
ăţ
enilor dreptul de a lua cuvântul prin instituirea libert
ăţ
ii deexpresie ca drept constitu
ţ
ional de baz
ă
. De aceea, în secolul al XX-lea, dup
ă
c
ă
derearegimurilor totalitare, istoria retoricii se va confunda cu istoria politic
ă
.“Aceast
ă
extraordinar 
ă
implicare a retoricii în comunicare este sus
ţ
inut
ă
 
ş
i deapari
ţ
ia
ş
i circula
ţ
ia frecvent
ă
a unor sintagme specializate: retoric
ă
general
ă1
2 saugeneralizat
ă
, retoric
ă
restrâns
ă1
3, noua retoric
ă
, microretoric
ă
, retoric
ă
lingvistic
ă
, retoricaimaginii
1
4, retorica visului, retorica romanului, retorica titlului, retorica scriiturii, retorica poeziei, mesaj retoric, text retoric, retoric
ă
neagr 
ă1
5, retoric
ă
alb
ă1
6 etc.
2. Func
ţ
iile retoricii
Unii autori
1
7 consider 
ă
c
ă
retorica are patru func
ţ
ii esen
ţ
iale:
1
) Func
ţ
ia persuasiv
ă
se axeaz
ă
pe diferite maniere
1
8 de a convinge un auditor: – seduc
ţ
ia ca scop
ş
i efect al retoricii;
 
 Retorica
 ş
i teoria argument 
ă
rii 
 – demonstra
ţ
ia, care
ţ
ine de domeniul
ş
tiin
ţ
elor; – argumenta
ţ
ia din perspectiva logicii
1
9, dar strâns legat
ă
de retoric
ă
; – manipularea20 ca zon
ă
aflat
ă
la intersec
ţ
ia psihologiei cu sociologia
ş
i lingvistica.2) Func
ţ
ia hermeneutic
ă
este privit
ă
ca o interpretare continu
ă
a retoriciiadversarului.3) Func
ţ
ia euristic
ă
se refer 
ă
la faptul c
ă
retorica propune solu
ţ
ii în cazul problemelor care nu permit încadrarea acestora în tiparul certitudinii.4) Func
ţ
ia pedagogic
ă
, explicativ
ă
, critic
ă
, prive
ş
te retorica în calitatea sa dedisciplin
ă
al c
ă
rei studiu permite descifrarea
ş
i elaborarea textelor literare sau adiscursurilor. Realizarea acestei func
ţ
ii presupune o activitate în dou
ă
etape: prima, cea ademont
ă
rii discursului public (politic, publicitar, mediatic), a doua, a re-mont
ă
rii
ş
i agener 
ă
rii din perspectiv
ă
retoric
ă
 
ş
i argumentativ
ă
a textelor.S-ar mai putea ad
ă
uga
ş
i func
ţ
ia revelatoare a idiolectului, precum
ş
i func
ţ
iametalingvistic
ă
.5) Func
ţ
ia revelatoare a idiolectului se refer 
ă
atât la faptul c
ă
retorica reflect
ă
 spiritul fiec
ă
ruia dintre noi, cât
ş
i la aspectul întrep
ă
trunderii dintre idiolecte (modul particular de exprimare a propriilor idei nu poate fi în
ţ
eles f 
ă
ă
a accepta întrep
ă
trunderea permanent
ă
între idiolecte).6) Func
ţ
ia metalingvistic
ă
: tratând codul, limbajul însu
ş
i, se poate spune c
ă
retoricaeste înainte de toate o reflec
ţ
ie asupra cuvântului (scris sau vorbit), o disciplin
ă
carestudiaz
ă
condi
ţ
iile unei comunic
ă
ri mai eficace în cadrul unei limbi date. Aceasta presupune posibilitatea efectu
ă
rii unei „alegeri“ între infinitele posibilit
ăţ
i
ş
i/sau subtilit
ăţ
iale limbajului.
3. Leg
ă
turile retoricii cu alte discipline
Transformarea retoricii într-un fel de matrice a
ş
tiin
ţ
elor umane2
1
face dificil
ă
 stabilirea unui inventar exhaustiv al rela
ţ
iilor retoricii cu alte discipline.O schi
ţă
sumar 
ă
a acestor conexiuni, interferen
ţ
e, suprapuneri sau identit
ăţ
i întredomenii pune în eviden
ţă
în primul rând reintrarea retoricii în problematica filosofic
ă
.Retorica este strâns legat
ă
 
ş
i de lingvistic
ă
(„
ş
tiin
ţă
-pilot“), precum
ş
i de limba pe care segrefeaz
ă
. Este evident
ă
, de asemenea, leg
ă
tura retoricii cu pragmatica22
ş
i teoria actelor delimbaj (formulat
ă
de J.L. Austin
ş
i dezvoltat
ă
de J.R. Searle).Tratând con
ţ
inutul discursului, ea se afl
ă
în rela
ţ
ii strânse cu logica
ş
i argumenta
ţ
ia.Retorica este legat
ă
totodat
ă
de psihologie
ş
i sociologie, mai ales din perspectiva realiz
ă
riiunor anumite strategii comunica
ţ
ionale23. În fine, o perspectiv
ă
istoric
ă
asupra retoricii afavorizat suprapuneri
ş
i identit
ăţ
i cu domeniul literaturii24, cu cel al criticii
ş
i al teorieiliterare, al poeticii. Retorica, prin p
ă
ţ
ile sale de enun
ţ
are (memoria
ş
i declamarea), arenumeroase zone de interferen
ţă
cu
ş
tiin
ţ
ele cognitive
ş
i oratoria25.
Glosar
Autor: persoana care creeaz
ă
o oper 
ă
literar 
ă
, artistic
ă
,
ş
tiin
ţ
ific
ă
sau publicistic
ă
.Problema autorului este legat
ă
de interpretarea sensului literal al textului
ş
i de intentioauctoris (vezi
ş
i U. Eco, Limitele interpret
ă
rii, p. 29).În zilele noastre asist
ă
m la disolu
ţ
ia universului discursului pe care se formaser 
ă
 conceptele centrale ale retoricii. Apar situa
ţ
ii inedite, se poate vorbi despre disolu
ţ
iano
ţ
iunii de autor (cele mai multe din mesajele comunic
ă
rii sociale nu au un autor determinat: vezi informa
ţ
iile de la radio, tv).

Activity (9)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
amparo_u liked this
amparo_u liked this
Gabitza Gaby liked this
Romila Dan liked this
bododo liked this
electrotehnica liked this
miocika liked this
George Vlasceanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->