Procesul de îmbătrânire al populaţiei, care este şi facotrul principal de risc legat de

strucutra populaţiei, reprezintă una dintre multiplele amenniţări globale la adresa omenirii.
Aşadar, ameninţarea globală asupra civilizaţiei, care este pusă în pericol, deoarece din cauza
îmbătrânirii, populaţia nu mai poate evolua.
De fapt, litearatura de specialitate1 remarcă faptul că, şi anume, creşterea ponderii şi
numărul vârstnicilor, sunt probleme de ordin social, care au soluţii sociale şi mai puţin probleme
de ordin demografic, care să poată fi soluţionate prin măsuri de politică demografică.
Prin urmare, îmbătrânirea demografică a populaţiei reprezintă procesul de modificare a
structurii populaţiei pe vârste, în favoarea grupelor de vârstă înaintată, ca tendinţă fermă şi de
lungă durată2.

Imbatranirea populatiei, costurile ridicate ale noilor tehnologii medicale, cresterea

exigentelor populatiei sporesc cererea de servicii de sanatate. Guvernele se confrunta
cu o crestere a costurilor peste capacitatea cetatenilor de a plati pentru serviciile de
sanatate, in special prin mijloace colective precum asigurarea sociala. Cea mai
afectata categorie de populatie ramane aceea a varstnicilor, cei mai mari consumatori
de servicii de sanatate, cu cele mai mici venituri. - Ponderea persoanelor apartinand
varstei a treia a crescut spectaculos in ultimele decenii, atat in tara noastra, cat si in
celelalte tari. Datele statistice furnizate de ONU arata ca numarul populatiei varstnice
din intreaga lume a ajuns la peste 500 de milioane de persoane. In 1950, pe Glob

1
Completez mai tz!!!
2
Asandului, Laura - ,, Elemente de demografie”, Editura, Iaşi, p.
existau numai 200 de milioane de varstnici, in timp ce inaintea celui de-al doilea
razboi mondial erau mai putin de 100 de milioane de batrani. Potrivit acelorasi surse,
se estimeaza ca, in 2025, numarul persoanelor varstnice va fi de 1 miliard, ceea ce
reprezinta mai mult de 14% din populatia planetei. Raportat la situatia mondiala,
Romania apare deja cu un procent de 17% de persoane imbatranite fata de populatia
generala, dar cu perspectiva de accentuare in urmatorii ani. Faptul ca populatia
mondiala imbatraneste este o certitudine. In Italia si Grecia, mai mult de 22 de
procente din populatie au varste mai mari de 60 de ani, comparativ cu 16,5% in SUA.
Se estimeaza ca din 1996 si pana in 2025 procentul de persoane de peste 60 de ani va
creste cu 17, pana la 82% in tarile europene si cu 200% in tarile dezvoltate. Pana in
2025, in Italia si Japonia se asteapta sa fie cea mai mare proportie de persoane peste
60 de ani, aproximativ o treime din populatie. Oricum, datorita faptului ca tari in
curs de dezvoltare precum China si India au cel mai mare numar de locuitori, acestea
vor avea in continuare cel mai mare numar, in valori absolute, de varstnici. In 1996,
cel mai mare numar de persoane peste 75 de ani traia in China, urmat de SUA si
India. Cresterea exploziva a procentului de varstnici in toata lumea este corelata cu
descresterea substantiala a ratei natalitatii in ultimii 20 de ani in numeroase tari,
migrarii populatiei tinere din anumite zone din motive economice si descresterea
generala a mortalitatii, inclusiv cea cauzata de bolile infectioase in tarile dezvoltate, si
a bolilor coronariene si cerebrovasculare in Europa si alte tari dezvoltate. In SUA,
Canada si Australia, mortalitatea cauzata de bolile coronariene a scazut cu
aproximativ 25% in ultimii 25 de ani.- In Romania In 2002, conform Institutului
National de Statistica, comparativ cu 1992, se observa tendinta clara de crestere a
grupei de varsta peste 60 de ani pe fundalul unei natalitati scazute sugerate de
scaderea numarului de locuitori cu varste cuprinse in intervalul 0-14 ani. Numarul
mediu al pensionarilor in trimestrul I 2005 a fost de 6.187 mii persoane, in scadere cu
25.000 de persoane fata de trimestrul IV 2004. Pensia medie lunara a pensionarilor de
asigurari sociale de stat in trimestrul I 2005 a fost de 2.599.307 lei lunar, in crestere cu
3,4% fata de trimestrul IV 2004. Raportul dintre pensia medie de asigurari sociale de
stat pentru limita de varsta, cu stagiu complet de cotizare (fara impozit) si castigul
salarial mediu net in trimestrul I 2005 a fost de 51,5%. - -Mortalitate si morbiditate In
SUA, aproximativ 70% din decese survin dupa varsta de 65 de ani. Pana in 2025 se
asteapta ca procentul de decese asociate varstei inaintate sa creasca si pe restul
globului, cu mai mult de 60% din decese dupa 65 de ani si mai mult de 40% dupa
varsta de 75 de ani. In majoritatea tarilor, declinul global al ratei mortalitatii este
foarte bine documentat, dar cauzele deceselor, mai ales la varste inaintate, variaza de
la o regiune la alta. Ratele deceselor de cauze coronariene, cea mai comuna cauza de
deces, variaza, de asemenea, in lume. In 1990, acest indicator avea o valoare de peste
2.000 la suta de mii de barbati peste 65 de ani in Irlanda, Finlanda, Danemarca,
Regatul Unit, Noua Zeelanda si fosta Uniune Sovietica si de sub 700 la suta de mii de
barbati in Spania, Franta, China, Japonia si Hong Kong. Rate similare ale mortalitatii
se intalneau si la femei. In Europa, mortalitatea prin accident vascular cerebral merge
de la mai putin de 494 la suta de mii de barbati cu varste mai mari de 65 de ani in
Franta pana la mai mult de 1.954 la suta de mii de barbati in Portugalia. Deoarece
datele despre rata deceselor la varstnici sunt foarte putine, se impune cooperarea
intre tari pentru a colecta si compara informatiile si pentru a intelege mai bine
cauzele longevitatii extreme. In Romania, cea mai mare mortalitate se inregistreaza,
in continuare, prin boli ale aparatului circulator (in crestere fata de 1990) si prin
tumori (oarecum in scadere fata de 1990). - " - fondurile pentru sanatatea romanilor
nu sunt suficiente. In timp ce Romania cheltuieste pentru sanatate 80 de
euro/persoana, in tarile europene media este de 800 de euro/persoana. Cifrele vorbesc
singure. Este evidenta subfinantarea."œ Prof. dr. Mircea Cinteza, fost ministru al
Sanatatii - -Speranta de viata conform unor date din 1996 este cea mai mare pentru
femeile din Canada, Japonia si Australia. In cele mai multe tari, barbatii au o
speranta de viata mai mica decat femeile. In ciuda faptului ca in SUA speranta de
viata nu este cea mai mare, persoanele in varsta traiesc mai mult decat in alte tari.
Pentru femeile in varsta de 80 de ani, speranta de viata este de 9,1, mai mare decat in
Japonia, Suedia, Franta si Anglia. Acelasi lucru este valabil si pentru barbatii
americani. In tara noastra, durata medie de viata era in 2002 de 67,6 ani pentru
barbati si 74,5 ani pentru femei, in crestere cu un an pentru fiecare comparativ cu
perioada 1997-1999. Acest lucru se datoreaza imbunatatirii accesului la serviciile
medicale, tratamente si medicamente tot mai performante, precum si promovarii unei
alimentatii sanatoase. Consumul de servicii de sanatate Deoarece numarul
persoanelor in varsta este in crestere, procentul de boli cronice asociate varstei,
precum boli cardiovasculare, fractura de sold si boala Alzheimer creste si el.
Persoanele afectate de aceste patologii sunt consumatoare mai mari de servicii
medicale si au nevoie de ingrijire la domiciliu. De exemplu, fractura de sold cauzeaza
limitare fizica, spitalizare, morbiditate continua si mortalitate excesiva. Prin
compararea incidentelor fracturii de sold in 6 tari, acestea cresc cu varsta si sunt mai
mari la femei decat la barbati. Proportia persoanelor spitalizate in fiecare an variaza
foarte mult in cadrul tarilor industrializate. In 1996, cele mai mari rate ale spitalizarii
se intalneau in Austria, Finlanda si Islanda (1 din 4 persoane), iar cele mai mici, in
Japonia (1 din 10) si Mexic (1 din 7). Media pentru tarile industrializate a fost de 1 din
6 persoane spitalizate (1 din 8 pentru SUA). - Costurile spitalizarii au fost: mai mult
de 1.000$ in SUA, 632$ in Danemarca, intre 300 si 500$ in Canada, Spania, Italia si
Regatul Unit. Cele mai mici sume cheltuite s-au incadrat intre 100 si 200$ in Islanda,
Luxemburg, Finlanda, Grecia, Norvegia si Austria si mai putin de 100$ in Japonia,
Cehia si Turcia. In tara noastra, subfinantarea sistemului sanitar este evidenta, iar cei
care sunt cei mai mari consumatori de servicii de sanatate, varstnicii, populatia cu
veniturile cele mai mici, au de suferit de pe urma acestui fenomen. Institutionalizarea
Fracturile de sold si invaliditatile fizice implica institutionalizarea, dar cel mai
important factor ramane invaliditatea cognitiva. Prevalenta pentru institutionalizare
la pacienti cu varste mai mari de 65 de ani s-a incadrat intre 2 si 8 in diferite tari. -
Markerii biologici ai imbatranirii Schimbarile impuse de varsta sunt frecvent asociate
cu o probabilitate de crestere relativa a mortalitatii, dar nu este cazul tuturor
modificarilor. Albirea parului este un semn al inaintarii in varsta, dar nu creste
probabilitatea mortalitatii. Schimbarile datorate varstei care nu sunt asociate cu o
boala specifica, dar care sunt asociate cu o crestere generalizata a mortalitatii pot fi
catalogate drept biomarkeri ai imbatranirii si ajuta la distingerea varstei biologice de
cea cronologica. Biomarkerii sunt predictori mai buni ai probabilitatii de mortalitate
decat trecerea timpului. Incrucisarea fibrelor de colagen, rezistenta insulinica sau
capacitatea expiratorie pulmonara au fost propuse drept candidati, dar pana in
prezent nici un biomarker al imbatranirii nu a fost validat si universal acceptat. -
-Pensionarea Un factor indirect, dar important in atingerea unei varste inaintate intr-
o stare de sanatate cat mai buna este consecinta financiara a pensionarii. In 1992,
procentul de persoane peste 65 de ani, care participau la procesul de productie (ce
erau economic activi), era de 5,5% in Italia si 3,5% in Franta; in SUA - 15,5% si
16,5% in Irlanda (cifra valabila pentru aceste doua tari doar pentru barbati). Unele
tari au programe foarte complete de pensionare, in timp ce altele asigura cu
dificultate o remunerare dupa varsta pensionarii. In SUA si Marea Britanie, aproape
100% din persoanele care muncesc sunt acoperite de serviciile sociale si alte societati,
dar in China si India, doar 20% vor beneficia de pensie. Exista azi in randul
populatiei anumite opinii, prejudecati, clisee, care considera ca batranii sunt complet
inadaptabili la schimbari, conservatori, demodati, dominati de mentalitati si conceptii
invechite, egoisti, irascibili, neajutorati, dependenti de ceilalti, rigizi, bolnavi si inutili.
Se impune insa crearea unei opinii favorabile fata de varstnic si problemele sale,
deoarece persoana varstnica isi gaseste din ce in ce mai greu loc in societatea
moderna, societate care genereaza batranete, dar tinde sa o respinga si sa o izoleze.
Un rol deosebit ii revine medicului de familie catre care batranii se adreseaza cu
preponderenta. Medicul de familie este primul cu care varstnicul vine in contact si
care adesea se vede nevoit sa rezolve multe din problemele de sanatate ale acestuia. In
numeroase cazuri, insa, pacientul varstnic se confrunta cu exacerbari ale unor
patologii cronice care impun spitalizare si care apoi necesita ingrijire la domiciliu.
-Imbatranirea, un proces ireversibil Imbatranirea este un fenomen universal si,
deocamdata, ireversibil care are la baza schimbari ce determina degenerarea
progresiva a organismului. Acest fenomen vizeaza moleculele (ADN, proteine, lipide),
celulele si organele. Bolile asociate varstei inaintate precum artrita, osteoporoza,
bolile cardiace, cancerul, boala Alzheimer, sunt adesea de sine statatoare. Chiar daca
procesul de imbatranire este distinct de bolile asociate fenomenului, se intelege de la
sine ca procesul de imbatranire determina acele modificari care cresc probabilitatea
ca o maladie asociata imbatranirii sa survina. Unii gerontologi prefera termenul de
senescenta, deoarece imbatranirea implica trecerea timpului necesar pentru a rezulta
deteriorarea care incepe de la varste mici (inca de la 10-12 ani). Modificarile induse
de varsta inaintata Pentru oamenii din tarile dezvoltate, modificarile induse de varsta
includ o scadere a auzului, mai ales pentru frecventele mai inalte, precum si declinul
abilitatii de a simti gustul sarat si amar (dulce si acru este mult mai putin afectat).
Nivelul de anticorpi creste cu varsta, iar o treime din barbati si jumatate din femeile
peste 65 de ani reclama simptomele unei artrite. Se stie, de asemenea, ca jumatate
dintre cei peste 65 de ani isi pierd toti dintii. Batranii au nevoie de o cantitate dubla de
insulina pentru ca glucoza sa ajunga la nivelurile din sangele celor tineri si ca, pe
langa acest fenomen, survine si o reducere a sensibilitatii la factori de crestere si
hormoni datorita scaderii numarului de receptori si disfunctionalitatii post-receptor.
Greutatea corporala sufera un declin dupa 55 de ani datorita pierderii de tesut
muscular, apa si tesut osos (masa celulelor la varsta de 70 de ani este 36% din cea de
la varsta de 25 de ani). Procentul de grasime corporala creste spre varsta de 60 de ani,
iar forta musculara la barbatii de 80 de ani sufera un declin cu 30-40% fata de cei de
30 de ani. Timpul de reactie la 60 de ani este cu 20% mai mare decat cel de la 20 de
ani. Varstnicii tind sa aiba un somn mai superficial, sa adoarma mai frecvent si
pentru perioade mai mici insotite de o reducere a somnului REM. Presbiopsia survine
la 42% dintre indivizii cu varste cuprinse in intervalul 52-64 de ani, la 73% dintre cei
aflati in intervalul 65-74 si la 92% dintre cei peste 75 de ani. Aproximativ jumatate
dintre varstnicii peste 85 de ani au intre 3 si 9 conditii patologice asociate si cauza
mortii pentru acestia ramane frecvent necunoscuta. Privire de ansamblu asupra
fenomenului imbatranirii -Multi cercetatori s-au intrebat daca exista o singura cauza
(celulara sau hormonala) care se afla in spatele fenomenului de imbatranire sau daca
imbatranirea este multicauzala. Diferentele sperantei de viata intre specii au ridicat
mari semne de intrebare in aceasta privinta. Prin vindecarea unor maladii, precum
cele cardiovasculare sau cancerul, speranta de viata nu se modifica spectaculos. Prin
vindecarea cancerului nu se adauga decat 2 ani, in plus, de viata, iar daca se elimina
afectiunile cardiovasculare, rezulta inca 3-4 ani in plus. Speranta de viata medie
variaza cu susceptibilitatea crescuta pentru boli, accidente si suicid, iar speranta de
viata maxima este determinata de rata de imbatranire. Substante chimice, restrictia
calorica si o nutritie adecvata, precum si alte interventii care cresc speranta de viata
incetinesc si procesul de imbatranire. Daca fiintele umane nu ar mai suferi de boli sau
nu ar mai imbatrani, iar singurele cauze de deces ar fi accidentele, suicidul si
homicidul, la o populatie de un miliard, un individ de 12 ani ar avea o speranta de
viata medie de 1200 de ani si o speranta de viata maxima de 25000 ani. In 1825,
Benjamin Gompertz descoperea ca probabilitatea de deces creste exponential cu
varsta dupa maturitate, o observatie empirica ce a rezistat in timp. Un individ de 35
de ani are probabilitatea de deces de doua ori mai mare decat unul de 25 de ani, iar o
persoana cu varsta de 25 de ani, o probabilitate de 2 ori mai mare decat unul de 15
ani. Cresterea exponentiala nu continua dupa varsta de 80 de ani si rata de deces
poate chiar sa sufere un declin dupa 110 ani. Alimentatia de tip mediteranean a
determinat un platou liniar al ratei de deces cand ramane 20-25% din populatie. In
mod similar, riscul de a dezvolta boala Alzheimer se dubleaza la fiecare 5 ani dupa
varsta de 60 de ani, care probabil atinge un platou dupa 90 de ani (cand jumatate din
populatie sufera de dementa). Riscul de cancer creste exponential cu varsta, dar pare
si el sa atinga un platou la populatia foarte varstnica. O explicatie ar putea fi faptul ca
un segment de populatie care este considerabil mai rezistenta datorita bagajului
genetic si comportamentului ce ar putea ramane dupa ce marea majoritate
heterogena a decedat. O alta explicatie ce sugereaza eliminarea completa a fortelor de
selectie naturala la varste extrem de inaintate care cauzeaza supravietuirea ulterioara
este in totalitate rezultatul unei tendinte aleatorii genetice. -Prin compararea
sperantei de viata a speciilor, a rezultat ca longevitatea este influentata genetic. Un
elefant traieste de aproape 10-20 ori mai mult decat un soarece, dar ambele specii au
acelasi numar de batai cardiace si de respiratii pe parcursul vietii. In plus, potentialul
metabolic este acelasi, aproximativ 200 kcal. Acest indicator este similar pentru
majoritatea speciilor de mamifere, dar la oameni atinge valoarea de 800 kcal. Creierul
foloseste mai multa energie decat orice alt organ. Relativa speranta de viata mare a
oamenilor este explicata partial in termeni moleculari prin niveluri scazute de
producere a radicalilor liberi, un nivel scazut de acizi grasi nesaturati si al numarului
mare de enzime de reparare a ADN-ului. O explicatie revolutionara face referire la
faptul ca avantajele supravietuirii conferite de un creier mai mare si de un volum
corporal mai mare justifica investitia metabolica in construirea unor structuri
celulare si tisulare mai rezistente care sa le protejeze prin enzime antioxidante, prin
enzime de reparare a ADN-ului si printr-un sistem imun puternic. Contributia hranei
la supravietuirea mult peste varsta fertila justifica faptul ca parintii traiesc cu mult
peste perioada in care pot procrea. Progeria, o maladie teribila Numita si "sindromul
Hutchinson-Gilford" ﾝ , progeria este o afectiune genetica rara care apare la copii si
este caracterizata prin imbatranire prematura. Desi exista mai multe forme de
progeria, tipul initial al afectiunii a fost descoperit de medicii al caror nume il poarta
(1886-1897, Anglia). Incidenta acestei boli este de 1 la 4-8 milioane de nou-nascuti.
Ambele sexe si toate rasele sunt afectate in egala masura; au fost raportate cazuri in
intreaga lume, inclusiv in Romania. Desi la nastere copiii par sanatosi, ei incep sa
dezvolte simptomele de progeria inainte sa implineasca 2 ani. Ei inceteaza sa mai
creasca, aspectul pielii este unul imbatranit, articulatiile functioneaza cu dificultate,
riscul de fracturi si de stop cardiac creste si se generalizeaza ateroscleroza. Acesta din
urma este si cauza de deces a copiilor bolnavi de progeria, care supravietuiesc foarte
greu 13 ani, in medie (in unele cazuri se poate ajunge pana la 21 de ani, dar au fost
decese si la 8 ani). Cauza acestei boli este o mutatie a genei LMNA. Aceasta produce o
proteina, Lamin A, considerata liantul care pastreaza grupate nucleele celulare.
Cercetatorii considera ca deficienta de Lamin A face nucleele instabile, iar aceasta
instabilitate celulara pare sa duca la imbatranire prematura, fapt confirmat in
octombrie 2002 dupa ce s-a reusit izolarea genei incriminate in acest proces. - Lupta
cu imbatranirea Gerontologia este stiinta care studiaza cauzele si mecanismele
fenomenului de imbatranire, stiinta care a facut progrese importante prin studii de
biologie moleculara si, mai recent, prin studii de inginerie genetica. De cealalta parte,
geriatria este o disciplina medicala, ca toate celelalte, ce are in centrul atentiei
tratamentul persoanei de varsta a treia, cu toata polipatologia aferenta, fiind stiut ca
la varstnici apar mai multe afectiuni cronice, care, de multe ori, se acutizeaza.
Geriatria este ramura medicala creata de prof. dr. Ana Aslan, o disciplina care capata
din ce in ce mai mare importanta. In anul 1951, prof. dr. Ana Aslan intemeia, la
Otopeni, institutul care astazi ii poarta numele, institut la care s-au tratat mari
personalitati ale lumii. Cea mai importanta realizare a prof. dr. Ana Aslan a fost
descoperirea efectului eutrofic si regenerativ al procainei si elaborarea produsului
care a facut inconjurul lumii: Gerovital H3 cu efect profilactic si curativ asupra
imbatranirii premature si a bolilor asociate varstei: reumatism, depresie,
ateroscleroza, Parkinson, regenerare capilara si repigmentare, vitiligo si alte boli
cronice. La ora actuala, exista doua strategii generale pentru prelungirea vietii, si
anume: eforturi pentru a invinge bolile majore si eforturi pentru modificarea
proceselor biologice care insotesc imbatranirea. Abuzul de medicamente,
automedicatia sunt mai frecvent practicate de varstnici, in speranta unei vindecari a
maladiilor de care sufera. Specialistii subliniaza ca medicamentele recomandate
varstnicilor au adesea efecte negative, unele dand reactii secundare nedorite, mai
nocive decat boala pentru care au fost administrate. Cu toate ca nu s-a dovedit cu
certitudine ca exista vreo substanta care mareste durata de viata maxima, cateva
studii indica faptul ca anumiti suplimente nutritive ar putea prelungi supravietuirea
unor mamifere in laborator. Substante precum procaina, deanolul, deprenylul,
levodopa, fenforminul si fenitoinul (din clasa medicamentelor) si vitamina E,
piridoxina, pantotenatul, melatonina, cisteina, cromul si coenzima Q10. Exista 5
mecanisme identificate prin intermediul carora suplimentele actioneaza: antioxidant;
antiglicare; influentarea metabolismului; imbunatatirea sistemului imun; actiunea la
nivel cerebral. Pe aceste efecte se bazeaza multitudinea de suplimente nutritive care se
promoveaza pe piata la ora actuala. In incercarea de a vinde populatiei speranta unei
prelungiri a vietii, comerciantii recurg, de multe ori, la tehnici spectaculoase de
marketing. Cert este ca un "elixir al tineretii" ﾝ nu exista, iar procesul de imbatranire
este ireversibil. Cea ce poate face medicina la momentul actual este sa incetineasca
procesul imbatranirii prin promovarea unui mod de viata sanatos, lipsit de excese si
printr-o integrare sociala puternica a varstnicilor. Aparitia unor programe viabile de
integrare in campul muncii si dupa varsta actuala a pensionarii trebuie sa constituie o
politica de stat, in conditiile in care pentru anul 2025 se estimeaza ca procentul
varstnicilor va fi de aproximativ 14% din totalul populatiei. de dr. Razvan
Constantinescu - Bibliografie The Merck Manual of Geriatrics-Chapter 2,
Demographics-World demographics. Journals of Gerontology 58A(6):B495-B507
(2003). Science 280:855-860 (1998). Proceedings of The National Academy of Sciences
(USA) 93:15.249-15.253 (1996).
Îmbătrânim împreună cu Europa

Europenii trăiesc mai mult, sunt mai sănătoşi, iar femeile au acces egal cu bărbaţii la piaţa
forţei de muncă - iată una dintre realităţile europene. Cu toate acestea, Uniunea Europeană
trebuie să-şi adapteze politicile economice la nişte indici noi, arată în studiu al Comisiei
Europene. Şi asta, deoarece îmbătrânirea populaţiei - condiţionată de scăderea natalităţii şi
creşterea speranţei de viaţă - este o provocare fără precedent pentru Europa. Conform
estimărilor, rata natalităţii este atât de scăzută, încât populaţia se poate reduce dramatic în
următorii 50 de ani.

�Să privim prin ochelari demografici��

Analizând fenomenul îmbătrânirii populaţiei, Vladimir Spidla, Comisarul european pentru

Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Şanse Egale, a calificat problema demografică a
Europei drept o �bombă cu ceas�. �În viitor va trebui să privim toate politicile noastre prin
ochelari demografici. Schimbările vor fi evidente la nivelul pieţei forţei de muncă, al sistemelor
de sănătate şi pensii, dar îmbătrânirea demografică va fi o provocare şi pentru sistemul de
educaţie, planificarea urbană sau infrastructură�, a subliniat comisarul european.

�Până în 2050, şi populaţia României va îmbătrâni, reducându-se numeric, aceasta fără a ţine
cont de migraţie. Numărul românilor va scădea la 16 milioane din cele 21,6 câte sunt acum.
Înainte de integrarea în UE, guvernul român a elaborat politici sectoriale, menite să
îmbunătăţească serviciile sociale şi de sănătate pentru vârstnici. Iar Ministerul Administraţiei şi
Internelor controlează fenomenul migraţiei şi aplică măsuri pentru muncitorii plecaţi în
străinătate care ar dori să se întoarcă în România�, spune Dr. Laurian Arghişan, coordonator
de programe UNFPA România.

În 2002, la Reuniunea internaţională de la Madrid privind îmbătrânirea populaţiei a fost adoptat

un Plan de Acţiuni, recomandate tuturor statelor-membre ale ONU. Planul califică oamenii în
etate drept resurse umane importante în dezvoltarea socială. Guvernele ţărilor-membre ONU şi-
au asumat răspunderea faţă de calitatea vieţii şi a sănătăţii bătrânilor.
 �Bătrânii nu sunt trataţi ca resurse umane�

Savanţi din peste 20 de ţări din UE, Asia şi CSI s-au reunit săptămâna trecută la Chişinău, în
cadrul conferinţei �Îmbătrânirea populaţiei - provocări şi oportunităţi pentru ţările din Europa de
Est, Caucaz şi Asia Centrală�, organizată de Fondul ONU pentru Populaţie din RM şi Comisia
Economică Europeană (UNECE). Experţii au pus în relief politici care ar urma să dezvolte statele
în domeniul social şi economic, în favoarea celor vârstnici.

�Spre regret, în RM nu există o continuitate a reformelor. Încă în 1998 a fost elaborată

Strategia de reformare a sistemului de asigurare cu pensii. Reforma urma să garanteze fondurile
de pensii, indexarea lor anuală în raport cu indicele de consum, crearea sistemului suplimentar
privat de pensii etc. Au fost realizate doar unele măsuri, trecerea la sistemul nou fiind
preconizată pentru viitor�, a menţionat Olga Poalelungi, consultant UNFPA. Implicarea
societăţii civile în realizarea Planului de Acţiuni de la Madrid este una minoră, a subliniat
expertul. Dintre cele 3000 de ONG-uri, numai 33 au conlucrat cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul
Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, dintre care numai două abordează problemele
persoanelor de vârsta a treia. Accesul la serviciile de sănătate, reabilitarea socială a bătrânilor,
crearea unor alternative de asistenţă pentru aceştia ar fi câteva dintre chestiunile aduse în prim-
planul guvernului.

�Nu cunosc nicio ţară post-sovietică, unde bătrânii ar fi trataţi ca resurse umane de dezvoltare
a societăţii. Aş vrea să se producă o asemenea schimbare, deoarece e un lux pentru aceste ţări
sărace să nu ţină cont de această categorie de oameni. Asta nu înseamnă că bătrânii trebuie
siliţi să lucreze, ci să li se creeze condiţii normale de activitate, dacă statul nu vrea să piardă
aceste resurse. Şi guvernul moldovean ar putea să ţină cont de anumite recomandări ale
Planului de Acţiuni ONU de la Madrid�, a spus Alexandr Sidorenko, coordonator UNFPA din
New York.

R. Moldova, singura fără politici demografice

Cât priveşte RM, aceasta este singura ţară din regiune care, deocamdată, nu are politici şi strategii
demografice. Asta în condiţiile când declinul demografic nu ne ocoleşte, problema îmbătrânirii
populaţiei la noi fiind una majoră. Conform statisticilor, fiecare a şaptea femeie din RM nu poate
da naştere unui copil, iar circa 17 cupluri dintr-o sută sunt sterile. În fiecare familie din
localităţile rurale există, cel puţin, o persoană de vârstă tânără plecată în străinătate. Între anii
2001-2005, numărul populaţiei active s-a redus cu 13%, iar cel al pensionarilor - doar cu 7%.

Angelina Olaru, TIMPUL

ONU consideră că, până în 2050, populaţia globului va creşte de la şase la 8,9 miliarde, iar
cea a UE se va reduce cu şase procente. Dacă tendinţele actuale se menţin, în 2050 Italia va
avea 45 milioane de locuitori faţă de 57,5 milioane în 2000, iar Spania va avea cu trei milioane
mai puţini decât astăzi (37 faţă de 40). La sfârşitul secolului XXI, Germania se poate trezi cu
doar 25 de milioane de locuitori faţă de 80 de milioane în prezent.

De 16 ani, populatia Romaniei este intr-o continua scadere, iar despre iesirea din aceasta situatie
inca nu se poate discuta.
Migratia externa negativa, mortalitatea generala crescuta si natalitatea tot mai scazuta constituie
principalele cauze care au dus la micsorarea si imbatranirea populatiei din Romania. Pentru a
stabili masurile ce se impun a fi luate, Institutul National de Cercetari Economice, Centrul de
Cercetari Demografice "Vladimir Trebici", cu sprijinul Fondului Natiunilor Unite pentru
Populatie au organizat o dezbatere stiintifica la care au participat mai multi specialisti.

Specialistii spun ca nu doar Romania se confrunta cu problema privind situatia demografica si ca

toate tarile aflate in tranzitie economica si sociala traverseaza o astfel de criza. Insa unul dintre
factorii specifici tarii noastre, de care ar trebui sa se tina cont, il reprezinta evolutiile care au fost
consemnate in anii 1990, care isi aveau originea in demografia de politica pronatalista fortata a
regimului comunist.

Scade populatia tanara si creste cea varstnica

La inceputul anului 2005, populatia Romaniei a fost de 21.658.500 locuitori, din care 10.561.700
barbati (48,8%) si 11.096.800 femei (51,2%). Din 1.000 de persoane adulte, 211 aveau peste 65
de ani, fata de 166, cat se inregistra in 1992. Imbatranirea demografica este mai vizibila in mediul
rural, unde aproape 19% din populatia rurala a depasit varsta de 65 de ani si peste, in totalul
populatiei feminine rurale ponderea femeilor de varsta a treia fiind de 21,7%. Si daca categoria
"varstnica"a inregistrat in acest an 14,7%, fata de 11,0% in 1992, un fapt si mai ingrijorator il
constituie reducerea populatiei tinere de 0-14 ani, de la 22,7%, in 1992, la 15,9% in 2005. De
asemenea, comparativ cu acelasi an, cand erau de doua ori mai multe persoane in varsta de 15-64
ani decat persoane tinere si varstnice la un loc, anul acesta raportul s-a marit la 2,3 ori.
Imbatranirea demografica este determinata in principal de scaderea natalitatii si de cresterea
mortalitatii.

Bolile aparatului circulator si tumorile - principalele cauze de deces

In 2004 au fost 258.900 decese, cu 7.685 mai putine decat in 2003, rata mortalitatii ajungand la
11,9%. Chiar daca in ultimii doi ani numarul deceselor a scazut usor, aceasta componenta a
reducerii populatiei este inca destul de ridicata. Principalele cauze le constituie bolile aparatului
circulator si tumorile. Din totalul deceselor inregistrate in 2004, 78,5% au avut astfel de cauze. S-
a ajuns la o situatie alarmanta, intrucat in tarile dezvoltate ele nu depasesc 30-40%, in timp ce la
noi reprezinta doua treimi din ansamblul deceselor. In cazul copiilor din grupa de varsta 0-14 ani,
cele mai multe decese au fost cauzate de leziuni traumatice si otraviri. Specialistii spun ca e
important sa continuam reducerea mortalitatii, dar atrag atentia asupra faptului ca pe termen scurt
o astfel de scadere nu va putea sa redreseze substantial reducerea declinului demografic.
Singura solutie: cresterea natalitatii

La ora actuala, natalitatea ramane singura componenta asupra careia se poate actiona cu rezultate
eficiente. In anul 2004, aceasta rata a crescut, ajungandu-se la 10 nascuti-vii la 1.000 de locuitori.
Cu toate acestea, numarul mediu de copii pe care i-ar naste o femeie in conditiile fertilitatii pe
varste se afla sub valoarea care ar asigura simpla inlocuire in timp a generatiilor. Astfel, modelul
de fertilitate din ultimii ani indica o scadere de un copil la o femeie. De asemenea, din 1995 a
inceput sa creasca varsta medie a mamei la nastere. Tot mai multe cupluri amana aducerea pe
lume a unui copil, astfel ca, in 2004, varsta medie a mamei a fost de 26,4 ani. In acelasi timp, a
crescut si ponderea femeilor fara copii, precum si a copiilor nascuti in afara casatoriei. Astfel,
peste un sfert din nascutii-vii din 2004 proveneau din afara casatoriei.

Previziunile specialistilor nu sunt deloc optimiste. Se preconizeaza ca ponderea populatiei de 65

de ani si peste va creste numeric pana in 2015, astfel ca in mai putin de doua decenii, fiecare al
cincilea locuitor al Romaniei va intra in categoria "varstnicilor".

Sursa: Curentul.ro, 16 Decembrie 2005

Autor: Alexa Aurelia

Romania va avea in 2020 cu doua milioane de cetateni mai putin

Fii primul care comenteaza articolul "Romania va avea in 2020 cu doua milioane de cetateni mai
putin"

26 August 2006
Populatia Romaniei va scadea - conform unui raport al Comisiei Nationale de Prognoza -
cu aproape 2 milioane pana in 2020, iar fiecare al cincilea roman va intra in
categoria \"oamenilor batrani\", se arata intr-un comunicat al MIE remis agentiei NewsIn
Populatia Romaniei s-a redus - in perioada 1992-2002 - cu mai mult de un milion de persoane,
tendinta de scadere mentinandu-se si in anii urmatori, arata sursa citata. in plus, "in mai putin de
20 de ani, fiecare al cincilea roman va intra in categoria oameni in varsta". Proportia celor cu
varsta de peste 60 de ani se estimeaza a fi de 22,3% din populatia Romaniei pana in 2030.

Cauzele imbatranirii populatiei sunt reducerea natalitatii si migratia. Numarul tinerilor intre 0-14
ani a scazut de la 22,7% in 1992 la 15,9% in 2005, iar cel al varstnicilor a crescut de la 11% in
1992 la 14,7% in 2005.

MIE a lansat un proces de consultare la nivel de experti, in scopul de a schita contributia

Romaniei la cartea verde lansata de Comisia Europeana privind demografia la nivel comunitar.
La nivel european, imbatranirea populatiei implica puternice presiuni - pe termen mediu si lung -
asupra stabilitatii macroeconomice. Este efectul - conform cartii verzi elaborate de partea romana
- care trebuie evitat in cazul noilor membri ai UE, Romania si Bulgaria.

Publicitate pe acest site

Romania a identificat o serie de masuri care au drept scop protejarea sanatattii mamei si a
copilului, egalitatea de sanse intre barbati si femei, asistenta acordata persoanelor in varsta,
sustinerea tinerelor mame pentru a-si face o cariera. Documentul elaborat de autoritatile romane
atrage atentia si asupra efectelor migratiei asupra dinamicii populatiei, subliniind ca Romania este
o tara "exportatoare" de imigranti, in special de persoane tinere, cu putere de munca, cu varste
cuprinse intre 25-45 de ani.

In Uniunea Europeana, cresterea naturala a populatiei a fost de numai 0,04% pe an, iar statele
membre integrate in ultimul val, din 2004, au inregistrat o scadere a populatiei, cu exceptia
Maltei si a Ciprului. Natalitatea este mult sub nivelul 2,1 copii/femeie, care ar putea asigura
echilibrul sporului natural, se arata in comunicatul MIE.

Europenii se confrunta cu dificultati in gasirea unei locuinte, problemele de pe piata muncii,

schimbarea modului de viata si de munca, ceea ce a dus la scaderea nivelului natalitatii. Acestora
li se adauga si varsta inaintata a parintilor la nasterea primului copil.

In acest context, Comisia Europeana a lansat o consultare la nivel comunitar, prin publicarea unei
carti verzi, care a stimulat, la nivelul statelor membre, cautarea unor solutii privind imbatranirea
populatiei. Ca viitor stat membru UE, Romania si-a elaborat pozitia, realizand la randul sau o
carte verde, ce va constitui o contributie la elaborarea unei politici europene pe aeasta tema.

Unul dintre procesele cu implicaţii negative asupra evoluţiei populaţiei, indiferent dacă aceasta
este de tip închis sau deschis, este îmbătrânirea demografică. Acest proces, reversibil, reflectă
modificarea în timp a raportului dintre populaţia tânără şi populaţia vârstnică, în sensul creşterii
ponderii acesteia din urmă din totalul populaţiei.

Fenomenul se explică prin evoluţia indicatorilor de bază ai populaţiei (natalitatea, mortalitatea,

sporul natural), care determină modificări în structura populaţiei pe vârstă şi mişcarea teritorială
(migraţiile). Îmbătrânirea demografică este, de regulă, precedată de o evoluţie descendentă a
natalităţii pe o perioadă mai lungă de timp şi o scădere sau o relativă stabilitate a mortalităţii în
perioada respectivă, afectând toate grupele de vârstă. Migraţia acţionează şi ea, în cadrul
populaţiilor de tip deschis producând modificări, atât la nivel general cât şi pe medii.
În elucidarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei judeţului Bistriţa Năsăud s-a
analizat structura pe vârstă pe o perioadă de 29 de ani, atât la nivel global, cât şi pe medii.

Începând cu încadrarea efectivului de populaţie pe cele trei grupe mari de vârstă, respectiv grupa
tânără de la 0 la 14 ani, grupa adultă de la 15 la 64 de ani şi grupa vârstnică de la 65 de ani şi
peste, s-a calculat proporţia populaţiei tinere şi vârstnice din populaţia totală, ca şi raportul dintre
populaţia vârstnică şi tânără, pentru fiecare an luat în studiu.

În prezentarea fenomenului demografic s-a început cu analiza situaţiei demografice, reliefată de

recensământul din 1977, tocmai pentru a avea un interval suficient de mare care să poată
evidenţia modificările survenite în dinamica populaţiei.

Urmărind indicatorii amintiţi, se constată că în anul 1977, la nivelul judeţului, populaţia grupei
tinere reprezenta 29,4%, cea a grupei vârstnice 12,7%, iar proporţia dintre vârstnici şi tineri de
43,2% (Tabel 1). Pentru a preciza starea în care se află populaţia judeţului din punct de vedere al
procesului de îmbătrânire demografică am avut în vedere ecarturile procentuale utilizate, în
general, în demografie, respectiv dacă populaţia vârstnică nu depăşeşte 7% din totalul populaţiei
se consideră că populaţia respectivă este tânără, între 7 şi 12% procesul de îmbătrânire este în
desfăşurare, iar dacă depăşeşte 12% se apreciază că populaţia este îmbătrânită demografic.

Tabel 1

Proporţia populaţiei tinere şi vârstnice din populaţia totală şi raportul

dintre vârstnici şi tineri

% din populaţia Raportul

Spaţiul
Populaţia
de Anul
totală totală dintre vârstnici
referinţă tineri vârstnici şi tineri
Judeţ 1977 286628 29,4 12,7 43,2
Urban 1977 68149 27,0 9,2 34,2
Rural 1977 218479 30,2 13,8 45,7
Judeţ 1992 326820 26,0 14,8 56,9
Urban 1992 121772 29,2 7,8 27,0
 Rural 1992 205048 24,1 18,9 78,5
Judeţ 2002 318315 20,0 12,4 61,7
Urban 2002 114965 19,2 6,9 36,0
Rural 2002 203350 20,5 15,4 75,4
Judeţ 2006 317685 17,8 12,8 71,7
Urban 2006 116205 15,9 7,5 47,0
Rural 2006 201480 18,9 15,8 83,6

Ţinând cont de pragurile procentuale amintite se poate constata că populaţia judeţului, în cadrul
căreia populaţia vârstnică reprezenta 12,7%, era afectată de procesul de îmbătrânire demografică
încă din 1977.

Celălalt indicator, care pune în evidenţă procesul de îmbătrânire demografică, respectiv raportul
dintre populaţia vârstnică şi cea tânără, a înregistrat valoarea de 43,2% la nivel de judeţ. Din acest
punct de vedere se consideră convenţional că dacă valoarea indicatorului este sub 20% populaţia
este tânără, între 20 şi 40% procesul de îmbătrânire se află în desfăşurare, iar dacă depăşeşte 40%
populaţia în cauză este îmbătrânită demografic. Prin urmare şi cel de al doilea indicator, cu
valoarea de 43,2%, pune în evidenţă aceeaşi stare în care se află populaţia ca şi primul indicator,
respectiv că procesul de îmbătrânire demografică era definitivat încă din 1977, dar se manifesta
cu mai mică amploare şi cu efecte demografice şi economice minime. Acest fapt reiese şi din
valoarea raportului de dependenţă de vârstă, care reflectă presiunea populaţiei teoretic inactive
(tânără şi vârstnică) asupra populaţiei teoretic active şi care avea valoarea de 25,8%, ceea ce
înseamnă o presiune suportabilă din punct de vedere economic. Totuşi, calculând care dintre
grupele de populaţie inactive exercită cea mai mare presiune, observăm că populaţia vârstnică are
ponderea cea mai ridicată (15,8% faţă de 8% populaţia tânără), ceea ce confirmă îmbătrânirea
demografică.

Definitivarea procesului de îmbătrânire demografică la nivelul judeţului a avut loc în condiţiile în

care în perioada anterioară (1970-1977) natalitatea a scăzut de la 24,5‰ la 22,5‰, mortalitatea
de la 10‰ la 8,8‰, iar sporul migratoriu a îmbrăcat valori negative.

La nivelul celor două medii (urban şi rural) valoarea indicatorilor utilizaţi semnalează stări
diferite. În mediul urban, unde ponderea populaţiei tinere este de 27%, a populaţiei vârstnice de
9,2%, iar proporţia dintre vârstnici şi tineri de 34,2%, procesul de îmbătrânire demografică se află
doar în faza de desfăşurare. În schimb, indicatorul de dependenţă de vârstă înregistrează valori
mai ridicate (57,3%) faţă de nivelul judeţului în cadrul căreia presiunea cea mai mare o exercită
populaţia tânără (42,7%, faţă de 14,6% populaţia vârstnică).

Analiza procesului de îmbătrânire demografică a aşezărilor urbane semnalează faptul că în

Bistriţa, Năsăud şi Sângeorz Băi acest proces se află în faza de desfăşurare, în timp ce în Beclean
procesul era definitivat, populaţia aflându-se în primul stadiu al îmbătrânirii demografice (Tabel
2).

Tabel 2

Proporţia populaţiei tinere şi vârstnice din populaţia totală şi raportul

dintre tineri şi vârstnici

% din populaţia totală Proporţia între

Populaţia
Localitatea Anul vârstnici şi
totală tineri vârstnici
tineri
1977 4433 25,8 8,4 32,6
9
1992 8771 29,0 6,8 23,5
Bistriţa
0
2002 8105 18,8 6,0 32,0
0
1977 6957 25,6 13,2 51,2
1992 1160 31,4 11,2 35,7
Beclean 6
2002 1137 20,7 8,5 41,0
0
1977 8610 25,6 10,0 37,6
1992 1217 26,8 10,0 37,3
Năsăud 6
2002 1110 18,8 9,8 52,1
2
1977 8243 35,5 9,7 27,3
 1992 1028 30,6 10,1 33,0
Sângeorz 0
Băi 2002 1054 23,9 8,6 36,2
3

Pe ansamblul mediului urban, evoluţia demografică la nivelul structurilor pe vârstă, s-a desfăşurat
în condiţiile în care indicatorii de bază ai dinamicii populaţiei, respectiv natalitatea şi
mortalitatea, au cunoscut în perioada anterioară anului 1977, un mers diferit faţă de nivelul
judeţului. Astfel, rata natalităţii cunoaşte o creştere de la 22,1‰ (1970) la 26,5‰ (1975)
mortalitatea scade de la 9‰ la 8‰, iar sporul migratoriu a fost pozitiv.

În mediul rural procesul de îmbătrânire demografică se prezintă într-un stadiu mai avansat.
Ponderea populaţiei vârstnice (13,8%), a raportului dintre vârstnici şi tineri (45,7%), ca şi
raportul de dependenţă de vârstă (79,1%) prezintă cele mai ridicate valori comparativ cu mediul
rural sau judeţ (Tabel 1).

Pentru a pune în evidenţă situaţia la nivelul localităţilor rurale, în număr de 53, s-a calculat pentru
fiecare proporţia populaţiei tinere şi vârstnice din populaţia totală rurală şi raportul dintre
vârstnici şi tineri. Din analiza indicatorilor amintiţi se observă că populaţia localităţilor Matei,
Miceştii de Câmpie, Sânmihaiu de Câmpie, Şieu Odorhei prezentau deja o populaţie îmbătrânită
demografic, în timp ce în Dumitra, Parva, Rebra, Tiha Bârgăului, procesul de îmbătrânire
demografică se află în faza de desfăşurare (Tabel 3). Exemplele amintite reprezintă stările limită
între care se desfăşoară îmbătrânirea demografică în cadrul celor 53 de localităţi rurale, în 1977.

Procesul de îmbătrânire demografică manifestat la nivelul mediului rural a avut loc în condiţiile
în care rata natalităţii a scăzut în perioada anterioară (1970-1975) de la 25,0‰ la 21,6‰, cea a
mortalităţii de la 10,4‰ la 9‰, iar sporul migrator a fost negativ.

În continuare s-a urmărit procesul de îmbătrânire demografică la nivelul anului 1992. Într-un
interval de 15 ani (1977-1992) îmbătrânirea demografică a evoluat, căpătând o mai mare
amploare. Astfel, la nivelul judeţului ponderea grupei vâstnice creşte de la 12,7% la 14,7%,
proporţia între vârstnici şi tineri se ridică la 56,9%, iar raportul de dependenţă de vârstă creşte de
la 23,8 la 69,0%. Valorile prezentate (Tabel 1) semnalează o accentuare a îmbătrânirii
demografice pe ansamblul judeţului, accentuare determinată în special de scăderea natalităţii cu
cca 8‰, în timp ce mortalitatea se menţine în medie la 9‰, iar sporul migrator îmbracă valori
negative.

Analiza pe cele două medii – urban şi rural – prezintă o stare demografică diferită, respectiv în
mediul urban procesul de îmbătrânire demografică se menţine în faza de desfăşurare, pe când în
mediul rural procesul de îmbătrânire este definitivat (Tabel 1).

Tabel 3

Proporţia populaţiei tinere şi vârstnice din populaţia totală rurală şi raportul

dintre vârstnici şi tineri

% din populaţia Raportul

Populaţia între
Localitatea Anul totală
totală vârstnici şi
tineri vârstnici tineri
1977 4112 36,9 9,1 25,3
Dumitra
2002 4536 27,3 9,4 34,3
1977 2578 38,5 8,2 21,3
Parva
2002 2653 30,7 9,3 30,3
1977 2721 36,1 11,0 30,4
Rebra
2002 3047 26,0 9,2 35,4
Tiha 1977 5993 34,4 11,6 33,8
Bârgăului 2002 6288 23,2 5,4 21,5
1977 4163 28,4 16,1 56,9
Matei
2002 2997 17,5 21,1 220,3
Miceşti de 1977 2383 31,1 16,3 52,3
Câmpie 2002 1281 12,3 30,4 246,0
Sânmihaiu 1977 2668 24,6 19,9 80,5
de Câmpie 2002 1619 12,6 32,5 258,3
1977 3298 27,4 15,4 56,4
Şieu Odorhei
2002 2556 15,2 23,4 154,0

Între aşezările componente urbanului, Bistriţa evoluează în sensul atenuării procesului de

îmbătrânire, înregistrând o scădere a ponderii populaţiei vârstnice la 6,8% şi a raportului dintre
vârstnici şi tineri la 23,5% (Tabel 2). Această situaţie a fost cauzată, e adevărat, de indicatorii
dinamicii populaţiei, întrucât rata natalităţii a fost în continuă scădere, dar mai ales, de sporul
migrator favorizat de procesul de industrializare a municipiului, care a determinat şi o creştere
numerică a populaţiei cu peste 55%, faţă de 1977. În celelalte aşezări urbane (Beclean, Năsăud şi
Sângeorz Băi) procesul de îmbătrânire demografică deşi a evoluat, această evoluţie a fost mai
puţin pregnantă, indicatorii demografici fiind apropiaţi valorilor din 1977. Intensitatea redusă a
procesului de îmbătrânire demografică este rezultatul dezvoltării economice şi sociale ale
localităţilor, care a determinat o anumita stabilitate a populaţiei autohtone şi un spor migrator
pozitiv.

În mediul rural populaţia prezintă o îmbătrânire demografică avansată, fapt ce rezultă din
valoarea ridicată a indicatorilor, respectiv 18,9% proporţia populaţiei vârstnice şi 78,5% raportul
dintre vârstnici şi tineri. Fenomenul se explică prin accentuarea exodului rural, exod ce a
determinat o dezechilibrare a structurilor pe vârstă şi sex, cu implicaţii negative, în special,
asupra natalităţii.

Anul 2002 găsesşte populaţia judeţului mai redusă numeric, îmbătrânită demografic, cu un
procent mai redus a populaţiei tinere cu cca 6%, a populaţiei vârstnice cu cca 2,4% şi a raportului
dintre vârstnici şi tineri mai ridicat cu 4,8% (Tabel 1). Această situaţie este rezultatul unei rate
medii a natalităţii de 12‰, a mortalităţii de 10‰ şi a unui spor migratoriu negativ.

La nivelul mediului urban populaţia a scăzut faţă de 1992 cu peste 6800 persoane , procentul
tineretului s-a redus cu 10%, a populaţiei vârstnice cu 0,9%, iar raportul dintre vârstnici şi tineri a
crescut cu 9% (Tabel 1). Cu toate modificările amintite, indicatorii demografici semnalează
faptul că populaţia urbană se află încă în faza de desfăşurare a procesului de îmbătrânire
demografică şi că, cel puţin în 2002, acest proces are o intensitate uşor atenuată. Această stare
demografică este rezultatul unei evoluţii a dinamicii populaţiei caracterizată printr-o rată a
natalităţii ce a oscilat în anii anteriori în jur de 10‰ şi o rată a mortalităţii cu valori între 5,9 şi
6,9‰, cea mai scăzută din perioada analizată.

În ceea ce priveşte aşezările urbane, doar municipiul Bistriţa se află în faza desfăşurării
procesului de îmbătrânire demografică, celelalte aşezări prezintă o populaţie îmbătrânită, dar cu
un grad redus de intensitate (Tabel 2).
Mediul rural se înscrie în continuare cu o populaţie profund îmbătrânită demografic, chiar dacă se
pun în evidenţă uşoare ameliorări a unor indicatori. Este vorba de valori ceva mai scăzute a
proporţiei populaţiei vârstnice şi a raportului dintre vârstnici şi tineri, dar şi o reducere a
procentului populaţiei tinere cu aproape 4%, faţă de 1992 (Tabel 1). Această stare demografică a
fost determinatăde de o rată a natalităţii, e adevărat mai ridicată faţă de nivelul judeţului – între
13,4 şi 20 ‰, dar şi de o mortalitate ridicată, între 10,3 şi 13,8‰, în condiţiile în care sporul
migrator s-a manifestat negativ.

O situaţie foarte diversificată se întâlneşte la nivelul aşezărilor rurale componente. Bazată pe

aceeaşi indicatori, analiza efectuată pentru fiecare localitate a reuşit să pună în evidenţă starea
concretă a acestora, din punct de vedere al îmbătrânirii demografice, şi anume: patru localităţi
(Tiha Bârgăului, Dumitra, Parva, Rebra) se află în faza de desfăşurare a procesului de îmbătrânire
demografică, 12 într-o fază avansată, cu un raport între populaţia vârstnică şi tânără între 61 şi 80
%, iar restul foarte avansată, cu un raport între vârstnici şi tineri ce atinge un maxim de 258,3%.
Cel mai ridicat grad de îmbătrânire demografică se întâlneşte la populaţia comunelor Sânmihaiu
de Câmpie, Matei şi Miceşti de Câmpie, cu un raport între vârstnici şi tineri cuprins între 220,3%
(Matei) şi 258,3% (Sânmihaiu de Câmpie), localităţi care încă din 1977 au fost afectate de
îmbătrânirea demografică (Tabel 3).

Cauza situaţiei amintite o reprezintă scăderea importantă a ratei natalităţii şi creşterea ratei de
mortalitate, fenomene cumulate cu un spor migratoriu negativ. Ca exemplu, în comuna Miceşti
rata natalităţii scade de la 19,5‰ la 10,4‰, iar mortalitatea creşte de la 13,3‰ la 15,6‰, cu un
maxim de 23,2% în 1995, în Sânmihaiu de Câmpie rata natalităţii se reduce de la 12,2‰ la 8,3‰,
iar mortalitatea creştede la 11,4‰ (1980) la 17,2‰ (2002) cu un maxim de 23,9‰ în 1990.

Modificările survenite la nivelul anului 2006 arată că procesul de îmbătrânire demografică se

continuă. Faţă de 2002, numai în patru ani, proporţia populaţiei tinere la nivel de judeţ a scăzut cu
2,2%, a populaţiei vârstnice a crescut cu 0,4%, iar proporţia dintre vârstnici şi tineri este mai
ridicată cu 10%. Evoluţia progresivă a procesului de îmbătrânire demografică a fost stimulată în
principal de natalitate, care a înregistrat o rată ce a oscilat între 10,8‰ şi 11,4‰ şi mortalitate cu
o valoare a ratei cuprinsă între 10,2 şi 11,0‰, la care a contribuit şi sporul migrator negativ.
Mediul urban, cu toate că se menţine tot în faza de desfăşurare a procesului de îmbătrânire
demografică, înregistrează şi el modificări procentuale ale indicatorilor, respectiv o scădere a
populaţiei tinere cu 3,3%, o creştere a populaţiei vârstnice cu 0,6% şi, de asemenea , o creştere a
proporţiei dintre vârstnici şi tineri cu 11%. Aceste modificări au fost cauzate, în principal, de
componentele de bază ale dinamicii populaţiei, respectiv de natalitate, care s-a înscris cu o rată
între 9,0 şi 9,9‰, şi mortalitate, cu valori ale ratei între 6,8 şi 7,3‰, şi în secundar de migraţie.

În fine, aşezările rurale se înscriu şi ele în acelaşi mers progresiv faţă de 2002, cu 1,6%, o creştere
a populaţiei vârstnice cu 0,4% şi un raport între vârstnici şi tineri mai ridicat cu 8,2%.

În concluzie, din analizele efectuate se desprinde faptul că încă din 1977 apar semne că procesul
de îmbătrânire demografică se afla pe punctul de a se declanşa, mai ales în mediul rural.

În continuare procesul de îmbătrânire a evoluat prezentând o dezvoltare diferită în profil teritorial

în funcţie de variaţia indicatorilor de bază a dinamicii populaţiei (natalitate, mortalitate) şi
migraţiei. Rezultatul acestei evoluţii este că în prezent populaţia judeţului se prezintă îmbătrânită
demografic, dar în faze diferite la nivelul celor două medii – urban şi rural. În spaţiul urban,
municipiul Bistriţa se află într-o fază avansată de desfăşurare a procesului de îmbătrânire,
celelalte aşezări prezintă deja o populaţie îmbătrânită, dar într-un stadiu mai puţin avansat.

În ceea ce priveşte localităţile rurale, acestea, exceptând patru aşezări în care procesul de
îmbătrânire se află încă în faza de desfăşurare, celelalte prezintă o populaţie îmbătrânită
demografic, cu un grad de îmbătrânire avansat şi foarte avansat.

Sub aspectul consecinţelor pe care le incubă această stare demografică trebuie subliniat că ele
sunt atât de ordin demografic, cât şi de ordin economic şi social. Totuşi, trebuie precizat că
procesul de îmbătrânire demografică este un proces legic, care poate afecta în timp orice
populaţie, şi reversibil, şi care printr-o politică demografică bine orientată, coerentă şi integrată în
ansamblul strategiei de dezvoltare economică şi socială, poate fi atenuat, starea populaţiei poate fi
îmbunătăţită.

Bibliografie

*** Anuarele statistice ale anilor 1977 – 2002

Romanii imbatranesc mai repede decat altii, din cauza saraciei si aTrimite prin sau
necazurilor Tipareste articolul
Ultimul recensamant din tara noastra a evidentiat un lucru alarmant: populatia Romaniei s-a
redus, in 10 ani, cu 1.111.000 de locuitori. Scaderea dramatica este o consecinta a absentei unei
politici demografice a guvernelor care s-au perindat la conducerea tarii. Prabusirea ireversibila a
nivelului de trai, asociata cu lipsa masurilor sociale, a determinat o reducere drastica a natalitatii.
Totodata, mortalitatea ridicata, cauzata de insuficientele grave din sistemul sanitar, precum si
cresterea emigratiei au contribuit, in egala masura, la amplificarea acestui fenomen.

Cititi si...
A fugit de acasa din cauza saraciei
Opriti abandonul scolar din cauza saraciei!
Din cauza saraciei si a cresterii numarului
«capsunarilor», proportia copiilor inscrisi in
clasa I scade in fiecare an, in medie, cu 10%

Potrivit prognozelor realizate de Institutul National de Statistica, tendinta de scadere a populatiei

se va mentine, anticipandu-se pentru 2020 un numar de 20 milioane de romani, iar pentru 2050,
16,7 miloane de locuitori.

Imbatranirea demografica s-a manifestat, in debutul ei, in tarile dezvoltate ale Europei
Occidentale, extinzandu-se ulterior in SUA, Canada, Japonia, Australia si Noua Zeelanda. Dupa o
perioada, fenomenul a cuprins si tarile Europei Centrale si de Rasarit, printre care si Romania.
Populatia de peste 60 de ani, la nivel mondial, s-a cifrat la 606 milioane de persoane in anul 2000
(9,7%), fata de 204 milioane, in anul 1950 (8,2%), arata statisticile Diviziei de Populatie a ONU.
Conform respectivelor surse, in anul 2020 ponderea varstnicilor in lume va fi de 13,6%, acest
grup de populatie depasind un miliard de persoane. Se apreciaza, totodata, ca pana in anul 2025
procesul de imbatranire demografica se va extinde si in zonele mai putin dezvoltate ale lumii. In
Romania, imbatranirea demografica reprezinta cea mai importanta schimbare a compozitiei pe
varste pe care a cunoscut-o populatia tarii noastre in ultimele 4-5 decenii. La baza acestor
schimbari a structurii pe varste a stat si scaderea natalitatii, respectiv a fertilitatii populatiei
feminine, proces care s-a intensificat in ultimul deceniu, cand aceste rate au coborat sub nivelul
inlocuirii generatiilor.
Numar scazut al nasterilor

Datele actuale arata o pondere a populatiei varstnice de 19%, cu previziuni de crestere a acesteia
de pana la 38,5% pana in anul 2050.

Conform unei analize realizata de un grup de cercetatori romani, tendinta de imbatranire

accelerata a populatiei se manifesta tot mai pregnant in tara noastra. In mod normal, un cuplu ar
trebui sa lase in urma sa 2,05 copii (1,05 de sex masculin si 1,0 de sex feminin, dat fiind
proportia copiilor la nastere de 105 baieti la 100 de fete) ca sa-i continue reproducerea. Luand in
calcul efectul mortalitatii, in Romania acest nivel ar trebui sa fie de 2,16 copii (pragul de
inlocuire a generatiilor). Se accepta si se considera ca o populatie in care ponderea celor in varsta
de 60 de ani (si peste) se afla sub 6% este o populatie tanara, cand ponderea este cuprinsa intre 7
si 10% populatia este "adulta", iar cu o pondere de peste 10% populatia este deja "batrana". "In
Romania, la fel ca si in majoritatea tarilor est-europene, accelerarea procesului de imbatranire s-a
desfasurat pe fundalul unei situatii mai putin favorabile, atat inainte de anul 1989, cat si in
perioada de tranzitie ce a urmat, caracterizata prin lentoare a reformelor si trecerea intarziata de la
economia centralizata la economia de piata functionala. Acestea au avut drept consecinta
principala accentuarea saraciei", afirma specialistii, dr. Calin Popescu, demograf, cercetator
stiintific principal grad II la Institutul National de Geriatrie si Gerontologie "Ana Aslan", si dr.
Gelu Onose, de la Spitalul Clinic "Sf. Ioan" Bucuresti. Un factor important in accelerarea
imbatraniriii populatiei va fi si cel al scaderii mortalitatii. Scaderea mortalitatii la populatia adulta
ar produce o crestere numerica a acesteia, care ar alimenta, prin inaintarea in varsta, populatia
varstnica. Fenomenul este caracteristic pentru ambele sexe, dar mai accentuat la populatia
feminina, reprezentand una din cauzele posibile ale "feminizarii" demografice a populatiei –
proces concomitent cu cel al imbatranirii demografice. Deocamdata insa Romania se confrunta cu
o crestere a ratei mortalitatii, cauzata de conditiile de viata precare ale populatiei de varsta a treia.
Criza din Sanatate isi pune si ea amprenta asupra acestei categorii defavorizate, conducand incet,
dar sigur, la decimarea pensionarilor.

http://facultate.regielive.ro/referate/geografie/fenomenul_de_imbatranire_demografica_a_p
opulatiei_romaniei_dupa_1950-40941.html