Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Promo Stiinta Si Cunoastere 24 Oct 2010

Promo Stiinta Si Cunoastere 24 Oct 2010

Ratings: (0)|Views: 38 |Likes:
Published by Muresanu Cristian

More info:

Categories:Types, Speeches
Published by: Muresanu Cristian on Oct 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2012

pdf

text

original

 
1
Ă
CIRE vs. ÎNC
Ă
LZIRE GLOBAL
Ă
STIINTA SI CUNOASTERE – TVR CLUJ
24 oct 2010 ORA 18.00
Ast
ă
zi vom vorbi despre schimb
ă
ri climatice, mai precis vom dezbate problemanoilor mituri
ş
i legende legate de clim
ă
. În perioada 1-8 august 2010 a avut loc unfenomen solar de mare intensitate dar f 
ă
ă
efecte negative asupra vie
ţ
ii noastre sau atehnologiei. Cu toate acestea,
ş
tirile, zvonurile
ş
i miturile care au circulat în perioadaimediat urm
ă
toare anun
ţ
au o apocalips
ă
aproape iminent
ă
, care ar fi urmat sau înc
ă
ar urma s
ă
se întîmple.Dar dac
ă
Soarele nu ne-a vaporizat în august 2010 oare vom avea acum o iarn
ă
, ceamai rece din ultimii 1000 ani ? Acesta este noul mit promovat pe toate site-urile
ş
iteleviziunile din România.Vom încerca s
ă
afl
ă
m adev
ă
rul cu ajutorul invita
ţ
ilor: prof. dr. ADRIAN P
Ă
TRU
Ţ
de la Facultatea de Chimie, care are o viziune de ansamblu asupra
ş
tiin
ţ
elor 
ş
ifenomenelor 
ş
i prof. dr. GAVRIL PANDI, expert în hidrologie la Facultatea deGeografie, a Universit
ăţ
ii Babe
ş
Bolyai din Cluj-Napoca. Pe parcurs vom mai sta devorb
ă
prin telefon cu dl. Cristian Român, jurnalist de
ş
tiin
ţă
, care ne va vorbi despremodul în care media romîneasc
ă
a prezentat publicului informa
ţ
ii referitoare la fenomeneclimatice de risc.Pentru a contura mai bine discu
ţ
ia
ş
i subiectul dezbaterii o s
ă
vizion
ă
m o anima
ţ
ie de4 minute din care rezult
ă
modul în care func
ţ
ioneaz
ă
circuitul apei în natur 
ă
.
 
2
În urm
ă
toarele 10 minute vom complet
ă
cîteva detalii despre circuitul apei în natur 
ăş
i anume ciclicitatea acestui fenomen. Avem perioade de intensificare, respectiv perioadea
ş
a zis normale. Perioadele de intensificare sunt de dou
ă
feluri: precipita
ţ
ii extreme sausecete extreme. Iat
ă
cîteva dintre întreb
ă
rile preg
ă
tite invita
ţ
ilor:
 D-le profesor Gavril Pandi,
dac
ă
rememor 
ă
m ultimii 5 ani de fenomeneclimatice în România, am avut deja ambelesitua
ţ
ii, mai întîi inunda
ţ
ii
ş
i apoi secet
ă
, dup
ă
care în 2010 iar 
ăş
i am avut inunda
ţ
ii. A
ş
vreas
ă
coment
ă
m pu
ţ
in aceast
ă
oscila
ţ
ie climatic
ă
.
 Domnule profesor Adrian P 
ă
tru
 ţ 
 ,
îmiaduc aminte sporadic de o declara
ţ
ie care acirculat în perioada 2005-2006
ş
i anume:inunda
ţ
ii de o asemenea magnitudine au loc odat
ă
la 500 ani. Ei bine, prim
ă
vara
ş
i varaanului 2010 au marcate de inunda
ţ
ii pronun
ţ
ate. Oare exper 
ţ
ii au gre
ş
it cu dou
ă
zerouri ?
 Domnilor invita
 ţ 
i,
în urm
ă
toarele 25 minute a
ş
dori s
ă
coment
ă
m fraz
ă
cu fraz
ă
aceast
ă
ultim
ă
“noutate” între ghilimele, care a isterizat media în urm
ă
cu cîtevas
ă
 pt
ă
mîni
ş
i anume,
ş
tirea cu titlul: Urmeaza cea mai grea iarna din ultimii 1000 de ani?
Comentariul
ş
tirii (partea întîi)
 Iarna aceasta ar putea fi cea mai rece din Eu
 
ropa din ultimii 1000 de ani, potrivit meteorologilor polonezi,
dar aten
ţ
ie,
ş
tirea are
ş
i nuan
ţ
e care difer 
ă
de la o televiziune la alta,
ş
i anume unii spuns:
 Potrivit meteorologilor din mai multe tari europene, care avertizeazaca totul ar fi cauzat de cantitatea uriasa de petrol deversata in Golful Mexic.
Remarca
ţ
i aici cuvintul TOTUL. Totul ar fi cauzat de… iat
ă
c
ă
singurul motiv pentrucare se întîmpl
ă
aceasta ar fi petrolul deversatîn Golful Mexic, cu cîteva luni în urm
ă
.Urm
ă
toarea fraz
ă
sun
ă
astfel:
 Europa ar putea fi lovita de geruri cumplite in aceastaiarna, datorita racirii curentului Gulfstream, din Oceanul Atlantic, care incalzestebatranul continent pe timpul iernii.
Fraza aceasta construie
ş
te evenimentul emo
ţ
ional pentru cititor prin afirma
ţ
ia “ar  putea fi lovit
ă
”.
Curentul, din ce in ce mai slab, nu mai poate compensa frigul adus de masele deaer rece din Arctica. Potrivit unui expert de la Institutul de Meteorologie si Gospodarirea Apelor din Polonia, aceste schimbari sunt deja vizibile in Norvegia si inalte cateva tari scandinave.
Aici se dezvolt
ă
scenariul
ş
i ni se spune c
ă
deja curentul nu mai poate compensafrigul din Arctica.
Ş
i iar se face aluzie la un expert necunoscut…
 Domnule profesor Gavril Pandi,
vi se pare normal ca o asemenea
ş
tire s
ă
nu citezenumele autorului
ş
i a lucr 
ă
rii ? Cine e expertul acela polonez ale c
ă
rui studii nu au maifost confirmate de nici un alt institut oceanografic din lume pîn
ă
în prezent ?
 Domnule profesor Adrian P 
ă
tru
 ţ 
 ,
am o întrebare ce are leg
ă
tur 
ă
cu chimia. Te rogexplic
ă
-mi în ce mod se r 
ă
spînde
ş
te
ţ
i
ţ
eiul la suprafa
ţ
a apei, ce grosime are pelicula, ceculoare, cît timp se men
ţ
ine, ce influen
ţă
are Soarele asupra ei
ş
i asupra apei…
 
3
Comentariul
ş
tirii (partea a doua)
"In cazul in care Gulfstream va disparea in totalitate, Europa se va confrunta cu oepoca glaciara, iar in Scandinavia este de asteptat formarea unui mare ghetar", sustine expertul polonez, citat de Realitatea.net.
 
dar cine e expertul polonez ale c
ă
ruilucr 
ă
ri nu exist
ă
nic
ă
ieri, nu ni se spune. Dup
ă
care vine maximul de adrenalin
ă
în fraza:
 Racirea Europei ar putea fi indirecta legatura cu reducerea dedoua ori a vitezei curentului oceanic Gulfstream in comparatiecu anii trecuti, cred oamenii de stiinta.
Deja în aceast
ă
fraz
ă
seconsider 
ă
c
ă
Europa s-a r 
ă
cit
ş
i c
ă
asta s-ar datora reducerii vitezeicurentului de dou
ă
ori, dar nuexist
ă
nici un om de
ş
tiin
ţă
care s
ă
cread
ă
în a
ş
a ceva, … degeabaspun ei c
ă
asta cred oamenii de
ş
tiin
ţă
.Pe urm
ă
se revine la ideeamajor 
ă
oareum mai îndulcit
ă
 
ş
i ni se spune c
ă
una din cauze… nu mai e cauza major 
ă
, edoar una din ele, dar asta înseamn
ă
c
ă
deja Gulfstream-ul a încetinit.
Una dintre cauzele incetinirii curentului oceanic cald ar fi avaria survenita la 22aprilie la platforma petroliera Deepwater Horizon, a companiei 
X, nu îi d
ă
m numele
 , inGolful Mexic. De la sfarsitul lunii aprilie pana la sfarsitul lunii iulie, s-au deversat inocean intre 600.000 si 760.000 tone de titei.
Deci aici ni se spune c
ă
tot acest incident petrolier a determinat r 
ă
cirea Gulftsream-ului,… Ceea ce iar 
ăş
i ne pune în fa
ţă
problema c
ă
nu doar înc
ă
lzirea global
ă
estedeterminat
ă
de activitatea uman
ă
ci
ş
i
ă
cirea sau orice alte extreme climatice. Vinovateste doar omul
ş
i nimic altceva.
 Nu toti oamenii de stiinta sunt de acord cu teoria incetinirii Gulfstream.Oceanograful NASA Josh Willis a demonstrat ca in ultimii 18 ani curentul oceanic acrescut in intensitate si a devenit chiar mai cald.
Ş
i iat
ă
care e cel mai interesant aspect al acestei fraze: aici se citeaz
ă
numeleautorului, nu ni se spune lucrarea, doar c
ă
lucreaz
ă
la NASA.
Ş
i iat
ă
ce se spune maideparte…
 Incetinirea a devenit aparenta in 2005, cand oceanograful britanic Harry Bryden,de la Centrul national pentru oceanografie din Southampton (Marea Britanie) a publicat in revista Nature un articol cu privire la incetinirea circulatiei maselor de apain Gulfstream cu 30% comparativ cu anul 1957.
Ş
i iat
ă
acesta e singurul adev
ă
r din toat
ă
aceast
ă
 
ş
tire nenorocit
ă
care a circulat întoat
ă
media
ş
i pe internet în România. În limba englez
ă
nu exist
ă
nic
ă
ieri un asemeneacomunicat.
Ş
i atunci
domnule profesor Gavril Pandi,
dac
ă
în aproape o jum
ă
tate de secol, debitulGulfstream-ului a sc
ă
zut cu 30%, e posibil ca numai în o jum
ă
tate de lun
ă
el s
ă
mai scad
ă
cu înc
ă
30% sau s
ă
se opreasc
ă
complet ?
 Domnule profesor Adrian P 
ă
tru
 ţ 
 ,
Ş
i astfel ajungem la crearea de mituri pentru a îngrijora inutil popula
ţ
ia, respectiv asprijini campaniile organiza
ţ
iilor de mediu în aplicarea de taxe, impozite
ş
i amenzi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->