Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Infruntarea Jidovilor 1803

Infruntarea Jidovilor 1803

Ratings: (0)|Views: 47|Likes:
Published by Menumoruth

More info:

Published by: Menumoruth on Oct 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/08/2013

pdf

text

original

 
Prefata traducatorului
Din întâmplare mi-a căzut în mână această lucrare scrisă cu slove chirilice la1803, de călugărul Neofit Cavsolalviţiu, fost popă jidovesc - rabin - până la vârstade 38 de ani, când s-a creştinat.Mai mult impresionat de vechimea ei - 133 de ani - şi a titlului foarte sugestiv"Înfruntarea jidovilor", m-am hotărât s-o cercetez, fiind vorba de ovrei, "iubiţii"noştri jidovi de astăzi, pe care, acum bucurându-se de toate drepturile civile şipolitice şi aşezaţi temeinic, în număr covârşitor de peste două milioane, pe umeriisărmanilor noştri români, pe zi ce trece îi simţim tot mai apăsători .Trebuie să mărturisesc, că această carte scrisă într-o vreme când nici vorbă nuputea fi de antisemitism în ţara noastră, deoarece odinioară jidovii lipseauaproape cu totul şi numai la 1839, în timpul domnitorului moldovean de tristămemorie Mihail Sturza, îşi fac apariţia în număr mai mare - trebuie sămărturisesc, zic, că citind conţinutul acestei cărţi, am rămas profund impresionat;şi se va putea oricine convinge cercetând-o, fie creştin, fie jidov chiar, că aicieste un adevărat izvor dătător de viaţă un balsam întăritor spiritual, o nepreţuităcomoară sufletească, ce n-ar trebui să lipsească din casa nici unui creştin, niciunui om dornic de a cunoaşte adevărul cel adevărat, spre a-i servi lui drept îndrumar şi călăuză în viaţă.Este o carte sfântă pentru noi, creştinii, o carte care trebuie să ne rămână veşnic în memorie, şi atât tinerii cât şi bătrânii s-o cunoască şi s-o înveţe pe de rost, dinscoarţă în scoarţă, de ea depinzând însăşi existenţa noastră ca români şicreştini, mai ales în vremea de astăzi când ne găsim pe muchea prăpastiei şi odezorientare completă şi neîncredere în ziua de mâine, au pus stăpânire pe fiinţanoastră.Bombardaţi zilnic de o presă aproape în întregime jidovească, o presă de intriga,şantaj şi scandal, o presă de zăpăcire, iar nu de luminare a opiniei publice, şi înregimentaţi în felurite partide politice care se duşmănesc, noi creştinii neconsumăm întreaga noastră energie şi vlagă în lupte sterile, în lupte zadarnice,pe chestiuni mărunte de ambiţii personale şi interese de partid. Intereselegenerale de masă, interesele primordiale de neam au rămas numai mijloace deademenire a naivilor, dar nicidecum un scop bine determinat, un obiectiv caretrebuie ajuns. În modul acesta duşmanul nostru real, duşmanul nostru ireductibil rămâneaneidentificat şi piedicile pe care el ni le punea sistematic în calea progresului şidezvoltării noastre rămâneau neobservate, ignorate; sau dacă instinctiv lebănuiam, nu puteam găsi calea cea dreaptă, drumul spre liman, spre a ieşi dinimpas, din încurcătură. Şi atunci răul a prins rădăcini şi mai adânci şi soareleizbăvitor în loc să ne lumineze, s-a ascuns în nori şi mai groşi.
 
Citind această carte în mod temeinic, cu răbdare şi concentrare - deoarece nui s-a alterat nimic din stilul ei oarecum arhaic şi din ortografia ei prea puţinprezentă - cititorul va putea aprecia nemăsurata valoare a acestei lucrări.
** *
Nu am schimbat nimic din conţinutul acestei cărţi faţă de original si dinconsideraţia că lucrurile sfinte nu trebuie atinse în fiinţa lor. Şi dacă totuşi s-ar mai ivi cineva care să declare această scriere apocrifa, îl invităm la AcademiaRomână, să consulte în întregime originalul, care se găseşte înregistrat la No.662, la secţiunea de "cărţi vechi şi manuscrise".Neofit n-a fost un rabin de rând; Neofit a fost un savant teolog adânc cunoscător al Talmudului, adânc cunoscător al Vechiului şi Noului Testament, în contactpermanent cu jidovii; până la vârsta de 38 ani - când s-a creştinat - Neofit a avuttot timpul necesar de studiu, spre a-şi da seama de locul unde este adevărul şicalea cea dreaptă pe care trebuie să meargă mai departe.Profesor de limba greacă la călugării de la Sfântul Munte, el vine apoi înMoldova, unde îşi însuşeşte limba română şi scrie această carte, socotind acestfapt ca o datorie de conştiinţă.Nu i se poate arunca învinuirea că ar fi scris din răutate, că Neofit nu era capabilde aşa ceva. El mărturiseşte cu profundă durere în suflet: "pentru a face aceastălucrare, am vărsat mai multe lacrimi decât cerneală".Iar jidovii, citind această operă vor înţelege că dacă antisemitismul se naşte înlocurile pe unde ei se cuibăresc, acest fapt nu este o enigmă, un mister, ci, dincontră, ceva foarte firesc: jidovul singur poartă cu el antisemitismul , după cumrâia naşte scărpinătura. Şi după cum scărpinătura nu dispare decât prinvindecarea râiei, tot aşa şi antisemitismul nu va putea dispărea decât o dată cualungarea jidovilor, sau prin sucombarea poporului la sânul căruia s-au încuibat.Acest fapt să nu se creadă că este o floricică de stil, ci un principiu rigurosştiinţific, o dogmă a ştiinţei sintetizată în cuvintele latine: sublata causa tolitur efectus, adică numai suprimând cauza dispare efectul.Unde am putea goni pe ovrei din mijlocul nostru, pentru a vindeca boala noastrăsocială de care suferim şi pe care am putea-o numi iudeopatie, acest lucru se vavedea; în tot cazul într-un loc îndepărtat de pe scoarţa globului, cum ar fi deexemplu insula Madagascar, deja propusă de Franţa, sau Uganda din AfricaCentrală, propusă de englezi, sau o regiune din Canada, Australia, etc. Printr-ouniune internaţională antisemită se va putea ajunge la o astfel de hotărâre,
 
 întrucât Palestina nu poate primi nici un milion de jidovi, şi ei toţi sunt peste 18milioane.Că ar vrea ovreii să primească această soluţie ori n-ar vrea, aceasta uninteresează, atunci când este în joc însăşi existenţa popoarelor creştine şi acreştinismului.Trebuie să se ştie că ursul nu joacă de voie; şi lui Napoleon Bonaparte, (de caretremura toată lumea, când a venit sorocul, i s-a fixat domiciliul forţat în insulaSfânta Elena, în largul Oceanului Atlantic, şi acolo a rămas până la moarte.Pentru ce nu s-ar proceda şi cu jidovii la fel, pentru liniştea şi pacea lumiicreştine? Întotdeauna când vrei să stârpeşti un rău definitiv trebuie aduse soluţii nulicale.Crâmpeiele de soluţii pot să amelioreze, dar nu pot să vindece: oricât ai arde uncancer cu fierul roşu, nu vei salva bolnavul decât numai prin puterea cuţituluioperator; oricât vei flitui şi vei curăţa mobila, nu vei scăpa de ploşniţe decâtprintr-o sulfurizare sistematică, o deparazitare radicală. Tot asemenea şi viaţacreştină şi liniştea neamului nostru nu se vor restabili decât prin eliminareaovreilor; o eliminare sistematică tematică, raţională, în mod continuu şipermanent, până nu va mai rămâne nici o lindină, nici un picior de jidov .Că ei sunt astăzi puternicii zilei aproape pe întreg globul prin influenţa banului pecare îl deţin şi prin formidabila organizare francmasonică care a prins în mrejeleei pe aproape toţi guvernanţii şi potentaţii actuali ai ţărilor creştine? Va trece şiaceasta cum au trecut atâtea nevoi, mai ales că ruptura s-a şi făcut prin naţional-socialismul german în frunte cu Hitler!Nu trebuie să se uite faptul că întotdeauna forţa morală a ieşit biruitoare, şi însuşiMântuitorul a spus: "Crede, şi te vei mântui" sau "De ai avea credinţă, ai clinti şimunţii".Se impune deci să avem credinţă în izbândă, dar o credinţă nestrămutată, ocredinţă vie şi hotărâtă, şi atunci nimeni nu ne va putea sta împotrivă.Aceia din noi care ne dăm seama mai cu uşurinţă de marea primejdie ce nepaşte, trebuie să ne transformăm în adevăraţi apostoli şi să deschidem ochiifraţilor noştri mai puţin înţelegători şi mai îndărătnici spre a-i readuce la viaţă.Fiecare trebuie să ne zbatem după puterea pe care o avem, dintr-un adâncsentiment instinctiv al datoriei, în mod permanent, fără odihna şi cuperseverenţă. Puterea diavolului: jidovii, "adunarea satanii" cum îi numeşteNeofit, sunt în luptă încordată cu Dumnezeu, cu noi creştinii; este o luptă pe viaţăşi pe moarte, începută cu mult în urmă şi al cărei Mare Cartier General s-astabilit în vecina noastră Rusie, complet subjugată şi îngenuncheată în ultimultimp, unde viaţa creştină a fost complet înmormântată.

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Dan liked this
Dan liked this
marcelionescu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->