Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Al-Paleologu - Despre Dragoste - 85 Pag

Al-Paleologu - Despre Dragoste - 85 Pag

Ratings: (0)|Views: 8 |Likes:
Published by stoicadanna

More info:

Published by: stoicadanna on Oct 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/27/2012

pdf

text

original

 
1
Liviu ANTONESEI
Despre dragoste
Anatomia unui sentiment
În epilog, o discu
ţ
ie despre dragoste cu Al. PaleologuArs Longa, 2000
 Se dedic
ă
Eonei,în toate ipostazele sale -odinioar 
ă
 , întotdeauna
 ş
i acum.
 
2
Prefa
ţă
 
În preadolescen
ţă
, în nebunii ani
ş
aizeci, obi
ş
nuiam s
ă
calculez vîrsta pecare urma s-o am în anul 2.000
ş
i s
ă
-mi imaginez ce voi face atunci. Vîrstaaceea mi se p
ă
rea cu totul neverosimil
ă
, cum neverosimil mi se pare acum c
ă
num
ă
imaginam cosmonaut sau constructor de robo
ţ
i. În fond, pe „filierasovietic
ă
”, literatura
science fiction
intrase
 
într-o veritabil
ă
explozie.
Ş
i nu credc
ă
doar ca un mijloc de evaziune, ci
ş
i pentru c
ă
, fiin
ţ
e legate de timp cumsîntem, viitorul ne intereseaz
ă
, poate chiar mai mult decît trecutul. Adev
ă
rul estec
ă
-mi închipuiam c
ă
voi fi scriitor, scriitor de romane, probabil pentru c
ă
,dintodeauna, m
ă
fascinaser 
ă
istoriile, pove
ş
tile – ascultate, mai întîi,
la gurasobei” de la bunica, apoi citite, de
ş
i lectura n-a înlocuit niciodat
ă
cu totultalentul de ascult
ă
tor. Cred c
ă
umplusem deja cîteva caiete cu „romane” despre partizani – efectul lecturilor vremii – 
ş
i pove
ş
ti cu cow boys
ş
i piei ro
ş
ii – tocmai îl
cunoscusem
pe John Wayne, cred c
ă
în
 Diligen
 ţ 
a,
 
ş
i începuser 
ă
s
ă
 ruleze westernurile spaghetti. Nara
ţ
iuni fracturate de desene naive, hiperrealiste,de un
kitsch
remarcabil, pentru c
ă
se inventaser 
ă
stilourile
cariocas
, care m
ă
 fascinau prin curcubeul nesfîr 
ş
it al culorilor. Virtu
ţ
ile r 
ă
zboinice mi se p
ă
reausemnul cel mai elocvent al virilit
ăţ
ii
ş
i al curajului ce-l legam de acestea.Oricum, nu-mi trecea prin minte c
ă
voi întîmpina schimbarea de milenii scriind
despre dragoste.
De altfel, nici nu o cunoscusem. Oricît de precoce eram îndestule privin
ţ
e, iubirea avea s
ă
mai a
ş
tepte cî
ţ
iva ani, pîn
ă
în adolescen
ţ
a propriu-zis
ă
, pentru a se prezenta la prima întîlnire. Eu însumi avînd nevoie detot acest timp ca s
ă
în
ţ
eleg c
ă
exist
ă
 
ş
i un curaj al normalit
ăţ
ii, din care face parte
ş
i dragostea, un curaj mai potrivit pentru vremuri de pace.Au trecut, îns
ă
, anii „ca nouri lungi pe
ş
esuri”
ş
i iubirea a venit la întîlnirede cîteva ori, probabil de mai multe decît ar fi fost recomandabil. Nu atît demulte pentru a cap
ă
ta renumele discutabil al unui
homme à femmes
, totu
ş
idestule pentru a
ş
ti despre ce anume este vorba, pentru a putea vorbi încuno
ş
tin
ţă
de cauz
ă
. De altfel, nu-mi amintesc s
ă
fi avut leg
ă
turi apropiate decîtcu femeile pe care chiar le-am iubit. Nu am crezut niciodat
ă
în rela
ţ
iileîntîmpl
ă
toare, nici în solu
ţ
ia elimin
ă
rii tensiunii printr-o sexualitate „sportiv
ă
.Am preferat s
ă
merg pîn
ă
la cap
ă
t, pîn
ă
la ultimul cap
ă
t,
cu dragostea
, pentru c
ă
 aceasta este, cum ar spune Al. Paleologu, unul din acele „lucruri cu adev
ă
ratimportante”, poate c
ă
singurul important. Astfel încît, la începutul lui august,cînd m-am decis s
ă
s
ă
rb
ă
toresc cumva trecerea dintre milenii, subiectul a venitde la sine, cu spontaneitatea unui fenomen natural, ploaia, de pild
ă
, sau uncutremur. O spontaneitate
 preg
ă
tit
ă
, prin urmare, provocat
ă
de toat
ă
istoria ce poate fi întrez
ă
rit
ă
, cumva spectral, în spatele s
ă
u. Prin urmare, în ciuda a totceea ce citez – 
ş
i nu cred c
ă
mi-au sc
ă
 pat autori importan
ţ
i ori opere esen
ţ
iale - ,în pofida pasajelor vag teoretice, aceast
ă
carte nu este una de bibliotec
ă
, ci unaîn întregime
tr
ă
it
ă
.
De altfel, nu citez decît pentru a ilustra, prin spusele celor care-au reu
ş
it s
ă
formuleze mai bine decît a
ş
putea eu s
ă
o fac, ceea ce am sim
ţ
it
 
3
deja sau, uneori, ceea ce cred c
ă
voi sim
ţ
i cînd va veni cu adev
ă
rat b
ă
trîne
ţ
ea. Nu a
ş
fi putut scrie aceast
ă
carte în adolescen
ţă
, cel pu
ţ
in nu în aceast
ă
formul
ă
,oricît de „citit” a
ş
fi fost, pentru c
ă
mi-ar fi lipsit ceva fundamental – 
experien
ţ
a.
Nu a
ş
fi putut s
ă
o scriu nici acum dou
ă
decenii, pentru c
ă
 experien
ţ
a nu ar fi fost suficient
ă
. O asemenea carte poate fi scris
ă
doar lamaturitate. În fond, dup
ă
focurile de artificii, splendide
ş
i superficiale, aletinere
ţ
ii,
maturitatea
î
ţ
i acord
ă
accesul întreg la
iubirea autentic
ă
, profund
ă
, puternic
ă
, sfî
ş
ietoare ca o ultim
ă
 
ş
ans
ă
,
iubirea androgin
ă
, cum o numesc încarte. Este mai mult decît sesizant
ă
povestea lui Romeo
ş
i a Julietei, dar ei nusînt decît victimele elanului juvenil, ale pasiunii f 
ă
ă
profunzime. Ca
ş
i „tîn
ă
rulWerther”, de altfel. Aceste celebre iubiri n-au apucat s
ă
treac
ă
 
proba duratei
,de
ş
i au trecut-o str 
ă
lucit pe cea a
intensit
ăţ
ii
. Probabil, la maturitate, nu te maisinucizi atunci cînd dragostea î
ţ
i este contrariat
ă
, sau te sinucizi
à la longue
, prin împietrire, droguri, be
ţ
ie, pentru c
ă
e
ş
ti mai antrenat în durere, mairezistent, ai instinctul supravie
ţ
uirii mai dezvoltat ori un acut sentiment aldatoriei, dar asta nu înseamn
ă
c
ă
suferin
ţ
a nu este cu mult mai profund
ă
. Cum
ş
ifericirea atinge intensit
ăţ
i de neimaginat în „focul de artificii” tineresc. Dar nua
ş
fi putut scrie aceast
ă
carte nici peste dou
ă
sau trei decenii, chiar 
ş
i dac
ă
 experien
ţ
a s-ar fi îmbog
ăţ
it între timp. În fond, nimeni nu-
ş
i poate planificasentimentele. Îns
ă
, ceea ce s-ar fi cî
ş
tigat prin experien
ţă
, prin eventuala„în
ţ
elepciune”, s-ar fi pierdut, poate înzecit, prin pierderea spontaneit
ăţ
ii, prindiminuarea percep
ţ
iilor, prin efasarea sim
ţ
urilor. Dragostea nu este doar senzorialitate, numai
senzualitate
, dar, pe de alt
ă
parte, nu e nimic în absen
ţ
aacestora. Cum nu sînt Al. Paleologu, nu cred c
ă
m
ă
pot bizui pe o capacitate derememorare, de „înscenare
a senzorialului, cum este cea care-i apar 
ţ
ine, care-lface unic
ş
i, într-adev
ă
r, irepetabil. Din nefericire – sau din fericire –, eu am înc
ă
 nevoie de sim
ţ
uri pentru a relata o
experien
ţă
total
ă
, cum este dragostea, poatedoar singur 
ă
dragostea. Chiar atunci cînd „teoretizez” despre ea, trebuie s
ă
am
ă
d
ă
cinile înfipte în p
ă
mîntul tr 
ă
irii. Pot pluti cu „capul în nori”, nu aceasta ar fi problema, dar nu
ş
i cu trupul. Sim
ţ
urile trebuie s
ă
ă
mîn
ă
în alert
ă
, dar nu înmemorie, ci în
real time
. În fond, în felul lor complet nefilosofic, îndr 
ă
gosti
ţ
iisînt ni
ş
te existen
ţ
iali
ş
ti, ni
ş
te tr 
ă
iri
ş
ti irecuperabili, care nu dispre
ţ
uiesc nicivirtu
ţ
ile fenomenologiei.Cartea aceasta este alc
ă
tuit
ă
din dou
ă
feluri de texte. Pe de o parte, celeculese cu litere drepte, scrise acum, de-a lungul lunii august, care încearc
ă
un felde „teorie” a iubirii, o teorie aproximativ
ă
, de uz personal, construit
ă
mai alesdin experien
ţ
a proprie – inclusiv a lecturii, pentru c
ă
 
ş
i c
ă
ţ
ile fac parte din via
ţ
anoastr 
ă
, ca
ş
i iubirea. Dar este o teorie
en miettes
, pentru c
ă
nu am inten
ţ
ionat oconstruc
ţ
ie sistematic
ă
 
ş
i uscat
ă
, ci întocmirea unui „portret” al iubirii, prin priviri aruncate din cîteva unghiuri ce mi s-au p
ă
rut c
ă
au o vizibilitate sporit
ă
.Din acele imagini, am alc
ă
tuit un
puzzle
mai mult sau mai pu
ţ
in reu
ş
it. Pe dealt
ă
parte, fragmentele culese cu italice, selectate din nenum
ă
ratele caiete ceînso
ţ
esc via
ţ
a unui om pentru care fic
ţ
iunea, fantasmele, ecourile de lectur 
ă
,

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->