Sudare cu electrod nefuzibil îN MEDIU DE GAZ INERT (WIG/TIG)!

1. Operare

Sudarea manuală WIG/TIG este adeseori considerată ca fiind cel mai dificil procedeu
de sudare utilizat în industrie. Deoarece sudorul trebuie să menţină o lungime mică a
arcului electric, este necesară o atenţie sporită şi o bună îndemânare pentru a preveni
contactul dintre electrod şi piesele de sudat. Spre deosebire de celelalte procedee,
WIG/TIG necesită ca operatorul sa folosească ambele mâini, deoarece majoritatea
aplicaţiilor necesită ca sudorul să aducă cu o mână material de adaos în baia de metal
topit iar cu cealaltă mână să manevreze pistoletul; totuşi, la realizarea îmbinării dintre
două materiale subţiri nu este necesară folosirea de material de adaos.
Pentru a aprinde arcul electric este nevoie de un generator de înaltă frecvenţă care să
creeze o cale a curentului de sudare prin gazul de protecţie, permiţând arcului să se
aprindă când distanţa dintre electrod şi piesa de sudat este de aproape 1,5 - 3mm. O altă
metoda de aprindere a arcului electric se poate face prin metoda „touch arc” sau „lift arc”
însă prin aceasta metoda se pot contamina atât electrodul cât şi sudura. Odată aprins arcul
electric, sudorul mişcă pistoleţul circular pentru a forma baia de metal topit, mărimea
acesteia depinzând de mărimea electrodului şi de densitatea de curent. În timp ce menţine
constantă lungimea arcului, sudorul înclină pistoleţul până la aproximativ 10-15° faţă de
verticală. Materialul de adaos este introdus manual în baia de metal topit(dacă este
necesar).
Sudorii adesea dezvoltă o tehnică rapidă de mişcare a pistoleţului şi de aducere de
material de adaos în baia de metal topit. Când procesul de sudare este aproape finalizat,
intensitatea arcului este treptat redusă pentru a permite solidificarea craterului final şi a
preveni apariţia fisurilor la capătul îmbinării sudate.
2. Moduri de operare
Procedeul WIG/TIG poate utiliza atât curentul continuu polaritate directă sau inversă cât
şi curentul alternativ, depinzând de setările sursei de sudare. Curentul continuu polaritate
inversă la electrod cauzează o emisie puternica de electroni care bombardează suprafaţa
piesei de sudat generând o cantitate mare de căldură în zona sudării. Acest lucru duce la
realizarea unei cusături cu pătrundere mare şi lăţime mică.

3. Siguranţa în operare
Ca şi alte procedee de sudare, procedeul WIG/TIG poate fi periculos dacă nu se iau
măsuri de siguranţă. Procesul produce radiaţii ultraviolete foarte intense care pot provoca
arsuri(chiar până la cauzarea cancerului de piele). Stropii care rezultă în timpul
procesului de sudare pot cauza de asemenea arsuri şi pot conduce la incendii în cazul
atingerii materialelor/obiectelor inflamabile. Este esenţial ca sudorul să poarte o şalopetă
de protecţie, mănuşi şi de asemenea să-şi protejeze în special gâtul, plus folosirea unei
măşti de sudură pentru protejarea ochilor de lumina intensă degajată, şi de radiaţiile
ultraviolete. Densitatea de înnegrire a geamului măştii de protecţie este în funcţie de
intensitatea curentului de sudare folosit.
Sudorii totodată sunt expuşi unor gaze şi particule periculoase. Gazele de protecţie pot
înlocui oxigenul putând duce la asfixiere, iar când fumul nu se produce, arcul WIG/TIG
produce unde scurte ultraviolete care cauzează formarea ozonului în aerul înconjurător.

4. Aplicaţii
Procedeul WIG/TIG este folosit pe o scară largă, în special folosit în industria
aerospaţială. Majoritatea utilizatorilor folosesc WIG/TIG pentru sudarea componentelor
de grosimi mici, în special materiale neferoase. Procedeul este intens folosit în producţia
navetelor spaţiale, pentru sudarea componentelor cu diametru mic, ţevilor cu grosimea
peretelui mică, precum cele utilizate la fabricarea bicicletelor. Adesea procedeul este
utilizat pentru formarea rădăcinii rostului sau pentru depunerea primului strat la sudarea
ţevilor de diferite diametre, pentru lucrări de întreţinere şi reparare, a uneltelor şi a
sculelor, în special a componentelor din aluminiu şi magneziu.
Deoarece cusătura sudată rezultată are aceeaşi compoziţie chimică ca şi materialul de
bază sau foarte asemănătoare, îmbinările sudate WIG/TIG au o rezistenţă foarte bună
împotriva coroziunii şi a fisurării pe o perioada lungă de timp.

5. Calitatea sudurii
Inginerii sudori preferă procedeul WIG/TIG din cauza cantităţii mici de hidrogen
introduse în baia de metal topit, şi a proprietăţilor mecanice şi chimice foarte apropiate
dintre metalul de bază şi cusătură. Calitatea maximă a îmbinării sudate este asigurată de
curăţenia operaţiei de sudare, toate echipamentele si materialele utilizate nu trebuie să fie
murdare de ulei, sa fie ferite de umezeală, sa nu fie prăfuite sau sa nu conţină alte
impurităţi.
Pentru a menţine o baie de metal curată în timpul sudării, gazul de protecţie care curge
trebuie să fie suficient de consistent ca să protejeze baia de metal topit de impurităţile din
atmosferă. Sudarea în condiţii de vânt sau curenţi uşori de aer trebuie sa fie însoţită de un
aport mai mare de gaz de protecţie necesar protejării băii de metal topit, lucru care duce
la creşterea costurilor, procedeul fiind nepopular în aer liber.
Pentru a putea suda WIG/TIG sudorii trebuie să fie calificaţi pentru acest procedeu. O
cantitate mică de căldură introdusă cauzată de un curent mic de sudare sau viteză de
sudare mare, poate limita pătrunderea şi cauza desprinderea cusăturii sudate de pe
suprafaţa care este sudată. Dacă este introdusă o cantitate prea mare de căldură, cusătura
sudată se lăţeşte în timp ce pătrunderea şi cantitatea de stropi cresc. Dacă sudorul ţine
pistoletul prea departe de suprafaţa de sudat gazul de protecţie se iroseşte iar calitatea
îmbinării sudate se înrăutăţeşte.

6. Echipamentul
Echipamentul necesar pentru sudarea WIG/TIG include un pistolet de sudare care
utilizează un electrod nefuzibil din wolfram, o sursă de curent constant şi butelie cu
gazul de protecţie.

6.1 Pistoleţul
Pistoleţul pentru procedeul de sudare WIG/TIG este conceput fie pentru sudarea
manuală fie pentru sudarea automată, fiind echipate cu sistem de răcire cu aer sau apă.
Pistoleţele destinate pentru sudarea manuală sau automată sunt asemănătoare ca şi
construcţie, însă cel destinat pentru sudarea automată are în plus un sistem de montare pe
sistemul automat de avans al pistoletului. Sistemul de răcire cu aer este utilizat pentru
intensităţi mici de curent (până la 200A), în timp ce sistemul de răcire cu apă este utilizat
pentru intensităţi mari de curent (până la 600A). Pistoleţul este conectat la sursă printr-un
cablu şi printr-un furtun la sursa de gaz de protecţie, şi unde se utilizează, se conectează
şi la sursa de apă.
Componentele interne ale pistoleţului sunt făcute din aliaje dure de cupru sau alamă în
vederea transmiterii eficiente a curentului electric. Electrodul din wolfram trebuie
menţinut ferm în centrul pistoletului cu ajutorul pensetei, fixându-se în jurul electrodului
ajută la distribuirea constantă a gazului de protecţie. Pensetele sunt dimensionate în
funcţie de diametrul electrodului de wolfram. Corpul pistoleţului este făcut dintr-un
material plastic rezistent la căldură intensă şi izolator, acoperind părţile metalice şi
protejând astfel sudorul.
Duza pistoleţului este dimensiontă în funcţie de aria de protecţie dorită. Dimensionarea
duzei de gaz se face în funcţie de diametrul electrodului, tipul rostului şi accesibilitatea
sudorului la locul de sudare. Diametrul interior al duzei este de preferat să fie de cel puţin
de trei ori diametrul electrodului de wolfram, insă acest lucru nu reprezintă o regulă
strictă. Duza trebuie să fie rezistentă la căldură intensă şi în mod normal este făcută din
materiale ceramice. În duză pot fi montate şi alte dispozitive, pentru aplicaţii speciale,
cum ar fi lentile de gaz pentru a se asigura o curgere laminară a gazului de protecţie, deci
pentru reducerea turbulenţelor şi evitarea contaminării băii de metal topit.

6.2 Sursa de putere

Procedeul de sudare WIG/TIG utilizează o sursă de curent constant, rezultând menţinerea
aproximativ constantă a curentului, chiar dacă lungimea arcului sau curentul se modifică.
Acest lucru este important deoarece majoritatea aplicaţilor WIG/TIG sunt manuale sau
semiautomate ceea ce înseamnă ca sudorul manevrează pistoletul. Menţinerea constantă a
lungimii arcului este dificil de realizat dacă este utilizată o sursă de putere cu tensiune
constantă, deoarece aceasta poate cauza variaţii mari de căldură, sudarea realizându-se
dificil.
Polaritatea curentului de sudare se alege în funcţie de tipul materialului de sudat.
Conectarea electrodului la polul negativ se face de regulă atunci când se sudează oţel,
nichel, titaniu şi alte materiale; poate fi de asemenea utilizat pentru sudarea automată a
aluminiului sau magneziului atunci când gazul de protecţie este heliul. Prin conectarea la
polul negativ a electrodului se generează căldură prin emisia electronilor care se
deplasează pe lungimea arcului generând ionizarea termică a gazului de protecţie şi creşte
totodată temperatura materialului de bază.
Conectarea electrodului la polul pozitiv al sursei este foarte puţin folosită doar la sudarea
de suprafaţă generând o mică încălzire a materialului de bază.
Curentul alternativ este folosit la sudarea aluminiului şi magneziului, manual sau
semiautomat.

6.3 Electrodul
Electrodul folosit la sudarea WIG/TIG este din wolfram sau aliaje ale wolframului,
deoarece wolframul are o temperatura de topire ridicata, în jurul a 3422°C, ceea ce
determină faptul că electrodul nu este consumat în timpul procedeului de sudare, insă
acesta de poate eroda în timp. Diametrul electrodului poate varia între 0,5 şi 6,4mm iar
lungimea acestuia între 75 şi 610mm.
O serie de aliaje ale wolframului au fost standardizate de către Institutul Internaţional de
Standardizare (International Organization for Standardization) şi de Societatea
Americană de Sudură (American Welding Society), în ISO 6848 şi AWS A5.12;
respectiv pentru sudarea WIG/TIG electrozii sunt prezentaţi în tabelul următor:

Clasa Culoarea Clasa Culoarea Aliaje

ISO ISO AWS AWS -
WP Verde EWP Verde nu
WC20 Gri EWCe-2 Portocaliu 2%CeO2
WL10 Negru EWLa-1 Negru 1%La2O3
WL15 Auriu EWLa-1.5 Auriu 1,5%La2O3
WL20 Bleu EWLa-2 Albastru 2%La2O3
WT10 Galben EWTh-1 Galben 1%ThO2
WT20 Roşu EWTh-2 Roşu 2%ThO2
WT30 Violet - - 3%ThO2
WT20 Portocaliu - - 4%ThO2
WY20 Albastru - - 2%Y2O3
WZ3 Maro EWZr-1 Maro 0,3%ZrO2
WZ3 Alb - - 0,8%ZrO2

Electrozii din wolfram pur sunt propuşi pentru utilizare generală (clasificaţi ca WP sau
EWP), electrozii aliaţi cu oxid de ceriu şi oxid de lantaniu îmbunătăţesc stabilitatea
arcului ; cei aliaţi cu thoriu sunt folosiţi pentru aplicaţiile care utilizează curentul
continuu, însă acesta este puţin radioactiv, aceşti electrozi pot fi înlocuiţi cu electrozi
aliaţi cu oxid de lantaniu cu concentraţie mare. Electrozii de wolfram aliaţi cu oxid de
zirconiu măresc capacitatea curentului, îmbunătăţesc stabilitatea şi amorsarea arcului
crescând totodată şi durata de viaţă a electrodului. Producătorii de electrozi pot
confecţiona electrozi de wolfram aliaţi cu diferite aliaje specificate de client şi sunt
clasificaţi ca EWG sub sistemul AWS.

6.4 Gazul de protecţie

Ca şi la alte procedee de sudare cu arc electric gazul de protecţie este folosit şi la sudarea
WIG/TIG pentru protejarea băii de metal de acţiunea gazelor din atmosfera cum ar fi
oxigenul, azotul… care pot provoca defecte de îmbinare, pori, şi corodarea materialului
de bază dacă aceste gaze vin în contact cu electrodul, arcul electric sau zona de sudat.
Gazul de protecţie ajută la transferul căldurii de la electrod la piesa de sudat şi la
amorsarea uşoară a arcului şi a arderii stabile a acestuia.
Alegerea gazului de protecţie depinde de câţiva factori cum ar fi: tipul materialelor ce se
sudează, tipul rostului şi aspectul final al cordonului de sudură. Argonul este cel mai
utilizat gaz de protecţie la sudarea WIG/TIG. Când este utilizat în curent alternativ,
argonul, conferă cordonului de sudură o calitate deosebită şi un aspect bun. Alt gaz de
protecţie adesea utilizat este heliul folosit pentru creşterea pătrunderii în îmbinare şi a
vitezei de sudare şi este folosit la sudarea materialelor cu conductivitate termică mare
cum ar fi cuprul şi aluminiul. Singura problemă apărută la sudarea în mediu protector de
argon este aceea a dificultăţii amorsării arcului electric.
Amestecul de argon şi heliu este de asemenea folosit ca gaz de protecţie la procedeul
WIG/TIG, pentru menţinerea sub control a cantităţii de căldură introduse menţinând
beneficiile conferite de argon. Acest amestec este eficient în creşterea vitezei de sudare şi
a calităţii îmbinării sudate în curent alternativ la sudarea aluminiului conferind şi o
uşurinţă la amorsarea arcului.

7. Materiale
Procedeul de sudare WIG/TIG este utilizat în special pentru sudarea oţelurilor inoxidabile
şi a materialelor neferoase cum ar fi aluminiul şi magneziul, poate fi aplicat însă pentru
sudarea aproape a tuturor metalelor. Sudarea oţelurilor carbon este limitată din cauza
restricţiilor procedeului şi mai ales din cauza existenţei altor procedee de sudare a
acestora, mult mai eficiente din mai multe considerente, în principal cel economic. De
asemenea procedeul poate fi aplicat în toate poziţiile de sudare depinzând cel mai mult de
îndemânarea sudorului.

7.1 Aluminiul şi magneziul

Aluminiul şi magneziul sunt adesea sudate folosind curentul alternativ, însă pot fi sudate
şi în curent continuu, depinzând de proprietăţile dorite. Înainte de sudare, materialele de
sudat trebuie să fie curăţate şi preîncălzite la 175-200°C în cazul aluminiului şi la maxim
150°C în cazul magneziului, astfel îmbunătăţindu-se pătrunderea şi viteza de avans.
Curentul alternativ poate conferi şi auto-curăţarea zonei îmbinării înlăturând stratul
subţire de oxizi de aluminiu care se formează la suprafaţa piesei din aluminiu la puţine
minute după expunerea piesei în aer liber. La sudarea în curent alternativ sunt utilizaţi
electrozi din wolfram pur sau wolfram aliat cu zirconiu; electrozii ascuţiţi sunt preferaţi
iar ca şi gaz de protecţie este utilizat argonul pur pentru sudarea pieselor de grosime
mică, iar amestecul de argon cu heliu ajută la sudarea pieselor de grosimi mai mari însă
poate îngreuna amorsarea arcului. De asemenea aluminiul şi magneziul se pot suda
folosind curentul continuu polaritate inversă sau directă.

7.2 Oţeluri
Pentru sudarea WIG/TIG a oţelurilor carbon şi inoxidabile alegerea materialului de adaos
este importantă mai ales pentru prevenirea apariţiei porilor. Oxizii de pe suprafaţa
pieselor de sudat şi a materialului de adaos trebuie îndepărtaţi înaintea sudării pentru a
preveni contaminarea băii de metal şi trebuie făcută chiar înaintea începerii operaţiei de
sudare. Preîncălzirea pieselor de sudat nu este necesară în cazul sudării oţelurilor moi cu
grosimi mai mici de 25,4mm, însă sudarea oţelurilor slab aliate necesită preîncălzire
pentru a micşora astfel viteza de răcire şi a preveni apariţia martensitei în zona de
influenţă termică(ZIT). Oţelurile pentru scule necesită de asemenea preîncălzire pentru a
preveni apariţia fisurilor în ZIT. Oţelurile austenitice nu necesită preîncălzire, însă cele
martensitice şi feritice necesită. În mod normal pentru sudarea acestor oţeluri este
utilizată o sursă de curent continuu, electrod din wolfram aliat cu oxid de thoriu conectat
la polul negativ al sursei iar ca şi gaz de protecţie este utilizat argonul pentru piese
subţiri, iar pentru piese mai groase este utilizat amestecul de argon cu heliu.

7.3 Cuprul şi aliaje

Sudarea WIG/TIG a cuprului şi a aliajelor sale este posibilă însă pentru obţinerea unei
cusături fără oxizi şi pori, gazul de protecţie trebuie asigurat şi pe partea de rădăcină a
îmbinării sudate, sau alternativ se poate folosi susţinerea rădăcinii cu plăcuţe din fibră de
sticlă temo-rezistentă.

7.4 Materiale disimilare

Sudarea materialelor disimilare introduc adesea dificultăţi la sudarea WIG/TIG deoarece
majoritatea materialelor nu fuzionează uşor pentru a forma o îmbinare fermă. Totuşi,
sudarea materialelor disimilare are numeroase aplicaţii în activitatea de producţie,
reparaţii şi prevenirea coroziunii şi a oxidării. La unele îmbinări se poate utiliza şi
material de adaos pentru a forma îmbinări rezistente, acest material de adaos poate fi
asemănător cu unul din materialele de bază. La sudarea materialelor disimilare, rostul
trebuie să fie foarte bine definit şi prelucrat cu dimensiunile deschizăturii şi a unghiului
rostului bine definite. Curentul pulsat este în special folosit la sudarea materialelor
disimilare, ajutând la limitarea căldurii introduse. Materialul de adaos trebuie repede
introdus pentru a evita formarea unei băi de sudură mare care poate conduce la diluţia
materialelor de bază.