Professional Documents
Culture Documents
Ministerul Educaţiei şi
Cercetării
Universitatea „Babeş-
Bolyai”
Cluj-Napoca
Facultatea de Ştiinţe
Economice şi Gestiunea
UNIVERSITATEA Afacerilor
BABEŞ-BOLYAI Str. Teodor Mihali F.N.
3400, Cluj-Napoca
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
ECONOMICE ŞI GESTIUNEA
AFACERILOR
MODULUL 1
3
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
4
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
5
Luca Paciolo, Tratat de contabilitate in partidă dublă, Ed. Junimea, Iaşi, 1981, pag.100.
6
Demetrescu C.G., Istoria contabilităţii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, pag.74.
7
Idem, pag.75
5
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
6
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
7
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
8
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
1) modelele contabile;
2) cadrul economic al derulării afacerilor;
3) sferele şi zonele de influenţă;
4) zonele culturale.
Astfel, în raport cu primul factor - modelele contabile - o clasificare uzuală,
datând din 1967, distinge :11
1) Modelul contabil macroeconomic în care contabilitatea firmelor este
strâns ancorată politicilor economice naţionale care influenţează sensibil scopurile
propuse şi urmărite de agenţii eonomici, cum ar fi: aj ustarea sau „netezirea”
veniturilor, pentru a se promova stabilitatea economică în afaceri; ajustarea
cotelor de amortizare pentru a stimula creşterea economică; crearea de rezerve
pentru promovarea investiţiilor etc. În această categorie de modele contabile pot fi
încadrate cele ale Suediei, Franţei şi Germaniei.
2) Modelul contabil microeconomic, în care contabilitatea firmelor
este axată pe reflectarea în termeni reali a capitalului monetar investit precum şi în
valori de piaţa a capitalului fizic, în cadrul acestor modele contabile, se impune
organizarea şi conducerea unei contabilităţi în valori de înlocuire, ca alternativă
şi/sau complement la contabilitatea în costuri istorice;
3) Modelul contabil pragmatist, în care contabilitatea firmelor este
considerată ca o practică distinctă, derivată din practica afacerilor, în care
„producţia şi difuzarea integrală şi corectă a informaţiilor contabile este ridicată la
rangul de principiu contabil general acceptat”. Astfel de modele contabile sunt
specifice Statelor Unite, Regatului Unit, având o rază de acţiune în toată „lumea
anglo-saxonă”.
4) Modelul contabil normalizat (contabilitatea uniformă), în care
contabilitatea firmelor este considerată ca fiind un important mijloc de adminis-
trare şi control ceea ce presupune o abordare uniformă a înregistrării,
prezentării şi publicării informaţiilor contabile, astfel încât acestea să poată fi
folosită de toate categoriile de utilizatori, şi în special de către conducătorii firmelor,
guverne şi autorităţi fiscale. Această categorie de modele contabile sunt impuse în
ţări cu o puternică implicare guvernamentală în normalizarea contabilităţii cum ar fi:
Franţa, Germania, Suedia, Elveţia.
9
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
13
Nobes Chr., Roberts A., “Second Throughts on A Judgemental International Clasification”, Disscussion
Papers in Accounting and Finance, Nr.17, Maz, 1989 (a se vedea şi Feleagă N., op. Cit., pag. 20 şi
următoarele).
10
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
11
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
15
Feleagă N., op. Cit. Pag. 24.
16
Hofstede G., Relativite culturelle des pratiques et theories de l’organisation, Revue francaise de gestion,
septembre-octobre, 1987.
17
Radebough L. H., Gray S.J., International Accounting and Multinational Enterprises, Third Edition, 1993,
John Willy & Sons, Inc..
12
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
13
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
19
Idem, pag. 42 si următoarele.
14
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
20
Feleagă N., op. Cit., pag.46
15
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
16
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
17
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
18
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
19
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
20
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
21
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
22
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
33
Tabară N., Evoluţia contabilitaţii româneşti si unele elemente de istorie a planurilor contabile- cadru in
Europa de la 1900 până la 1945,în: Expertiya contabilă, nr. 6-7, 1994, pag. 47.
34
Horomnea E., Lexicon contabil+financiar armoniyat cu Directivele Europene şi Standardele Internaţionale
de Contabilitate, Editura SEDCOM LIBRIS, Iaşi, 2003, pag. 40.
23
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
35
Boussard, D. – Comunicare la al doilea seminar de cercetare a Asociaţiei Franceze de Contabilitate,
Grenoble, ianuarie 1991.
36
Capron, M., Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994,pag. 50.
37
Feleagă, N. – Sisteme contabile comparate, vol. I, Editura Economică, Bucureşti, 1999
38
Ibidem.
24
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
39
Ibidem.
25
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
26
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
27
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
28
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
29
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
43
Ristea M., op.cit.pag.29
44
Roberts D. A., Consideraţii privind evolutia reformei contabile româ nesti, în: “Contabilitatea, expertiza si
auditul afaceriilor”, nr.1/2002, pag.8-18
45
Ristea M. op.cit., pag. 31
46
Feleagă N., Sisteme contabile comparate, Editia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag. 254
30
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
31
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
32
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
33
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
MODULUL 2
PREZENTAREA INFORMAŢIILOR CONTABILE ÎN SITUAŢIILE
FINANCIARE – ABORDĂRI COMPARATIVE
34
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
35
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
48
Klee L. (coordonator), La comptabilite des societes dans la C.E.E., La Villeguerin Editions, Paris, 1992,
pag. 577.
49
Oprean I şi colaboratori, Bazele contabilităţii – logica înregistrărilor contabile – aplicaţii practice, Ed.
Dacia, Cluj – Napoca, 2002, pag. 75.
36
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
37
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
52
Oprean I. (coord.), Bazele contabilităţii agenţilor economici din România, ed. a IV-a, Ed. Intelcredo, Deva,
2001, pag. 147.
53
Pop A., Contabilitate financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele
Internaţionale de Contabilitate, Ed. Intelcredo, Deva, 2002, pag. 17.
54
IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, paragraful nr. 23, în: Standardele Internaţionale de Contabilitate
2001, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, pag. 99.
55
după: Feleagă N., Ionaşcu I., Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 1998, pag.
316.
38
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
56
IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, paragraful nr. 27, în: Standardele Internaţionale de Contabilitate
2001, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, pag. 100.
57
Pop A., Contabilitate financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele
Internaţionale de Contabilitate, Ed. Intelcredo, Deva, 2002, pag. 18.
58
Feleagă N., Ionaşcu I., Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 1998, pag. 352.
39
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
tocmai de valorificarea unor astfel de oportunităţi (dintre care – n.n.) cel mai des
întâlnit exemplu este cel al „netezirii” rezultatului, în scopul diminuării bazei
impozabile”.
Pe plan mondial principiul permanenţei metodelor este de asemenea un
principiu general acceptat deoarece fără a se ţine cont de acest principiu nu se
poate asigura o comparabilitate în timp a informaţiilor raportate în situaţiile
financiare, dar aplicabilitatea lui practică de la un sistem contabil la altul este
mai mult sau mai puţin rigidă, după caz. Astfel:
• Sistemul contabil francez permite schimbări de metode de prezentare
respectiv de evaluare a elementelor prezentate în situaţiile financiare numai în
cazuri excepţionale, cu descrierea şi justificarea lor în Anexe (Note
explicative)59.
• Sistemul contabil anglo-saxon (SSAP nr. 6) precum şi cel american60 sunt
mai puţin rigide în această privinţă şi permite schimbări de metode cu
condiţia ca noile metode să contribuie mai bine la furnizarea imaginii fidele
prin contabilitate.
În concluzie trebuie acceptată ideea că principiul permanenţei
metodelor este un principiu care trebuie să asigure comparabilitatea
informaţiilor furnizate de situaţiile financiare. Astfel, în opinia noastră,
problema nu este dacă se schimbă sau nu o metodă de recunoaştere
(prezentare) sau de evaluare, dacă schimbarea este cerută de un act
normativ, de un Standard Internaţional de Contabilitate sau este doar
decizia managementului (dacă se consideră că schimbarea concură mai
bine la prezentarea imaginii fidele), respectiv dacă schimbarea este
făcută la sfârşitul sau în cursul unui exerciţiu financiar, ci adevărata
problemă este reprezentată de modul în care sunt informaţi utilizatorii
informaţiilor contabile de schimbarea produsă, cauzele, momentul şi, mai
ales, consecinţele pe care le are schimbarea metodei asupra elementelor
prezentate în situaţiile financiare. Dacă utilizatorii informaţiilor contabile
primesc toate informaţiile respective pot să ia decizii pe baza analizelor
comparative deoarece comparabilitatea informaţiilor este asigurată, iar
dacă se procedează în acest mod nu poate fi vorba de o încălcare măcar a
„spiritului” principiului permanenţei metodelor, indiferent la ce sistem
contabil ne referim.
59
În acest sens vezi Codul de Comerţ (Le Code de Commerce), art. 11.
60
Accounting Principles Board, „Accounting changes”, Opinion No. 20 (New York: AICPA, 1971), par. 17.
40
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
61
Feleagă N., Ionaşcu I., Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 1998, pag. 403 şi
404.
62
Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, paragraful nr. 22, în: Standardele
Internaţionale de Contabilitate 2001, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, pag. 63.
41
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
63
După Pop A., Contabilitate financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene şi
Standardele Internaţionale de Contabilitate, Ed. Intelcredo, Deva, 2002, pag. 21 şi 22.
64
IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, paragraful nr. 26, în: Standardele Internaţionale de Contabilitate
2001, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, pag. 100.
42
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
43
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
44
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
65
P. Walton, La comptabilité anglo-saxone, La découverte, Paris, 1996, pag. 32.
66
Prelucrare după www/leaseurope.org/studies_and_statements/national_statistics_survey.html.
45
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
46
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
47
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
48
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Potrivit acestui principiu orice element care are o valoare semnificativă trebuie
prezentat distinct în situaţiile financiare. Elementele cu valori nesemnificative
care au aceeaşi natură sau cu funcţii similare trebuie însumate, nefiind necesară
prezentarea lor însumată.
Elementele prezentate au valori semnificative dacă prin omisiunea sau
prezentarea lor grupată ar putea influenţa deciziile utilizatorilor informaţiei
contabile.
Esenţa acestui principiu constă în faptul că prezentarea unei informaţii
contabile prea detaliate în situaţiile financiare poate conduce la o supraîncărcare
a acestora şi deci la îngreunarea utilizării lor. Astfel prin aplicarea acestui
principiu producătorii informaţiei contabile trebuie să se regăsească undeva între
cele două extreme: (1) de a prezenta informaţii prea sintetice sau prea
condensate şi (2) de a prezenta informaţii contabile prea analitice sau prea
detaliate, cu multe detalii nesemnificative.
Potrivit IAS 173 „Fiecare element semnificativ trebuie prezentat separat în
situaţiile financiare. Valorile nesemnificative trebuie agregate cu valorile de
natură sau funcţie similară şi nu trebuie prezentate separat. (...) Dacă un element
– rând nu este în mod individual semnificativ atunci el este agregat cu alte
72
În acest sens vezi lucrarea: Klee L. (coordonator), La comptabilite des societes dans la C.E.E., La
Villeguerin Editions, Paris, 1992, pag. 34, 128, 280 şi 286.
73
IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, paragrafele nr. 29 şi 30, în: Standardele Internaţionale de
Contabilitate 2001, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, pag. 101.
49
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
74
După Pop A., Contabilitate financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene şi
Standardele Internaţionale de Contabilitate, Ed. Intelcredo, Deva, 2002, pag. 28 şi 29.
50
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
51
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
52
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
53
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
4.1.2.1. Bilanţul
54
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
1 2 3
ACTIVE N-1 N
Active imobilizante
Imobilizări corporale X X
Fond comercial X X
Alte imobilizări necorporale X X
Investiţii în entitaţi asociate X X
Alte investiţii disponibile pentru vânzare X X
X X
55
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Active curente
Stocuri X X
Creanţe comerciale X X
Alte active curente X X
Numerar şi echivalente de numerar X X
X X
Total active X X
CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
Capitaluri proprii care pot fi atribuite acţionarilor
societăţii-mamă
Capital social X X
Alte rezerve X X
Rezultatul reportat X X
X X
Interes minoritar X X
Total capitaluri proprii X X
Datorii pe termen lung
Împrumuturii pe termen lung X X
Impozit amânat X X
Provizioane pe termen lung X X
Total datorii pe termen lung X X
Datorii curente
Furnizori şi alte datorii asimilate X X
Împrumuturi pe termen scurt X X
Partea curentă din împrumuturile pe termen lung X X
Datorii privind impozitele curente X X
Provizioane pe termen scurt X X
Total datorii curente X X
Total datorii X X
Total capitalurii proprii şi datorii X X
56
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Caseta nr. 2
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
(cu structurarea cheltuielilor după natura lor economică)
Venituri N-1 N
Alte venituri X X
Variaţia stocurilor de produse finite şi producţie în curs (X) X
de execuţie
Producţia realizată de către entitate şi capitalizată X X
Materii prime şi consumabile utilizate (X) (X)
Cheltuieli cu beneficiile angajaţiilor (X) (X)
Cheltuieli cu amortizarea şi deprecierea (X) (X)
Deprecierea imobilizărilor corporale(a) (X) (X)
Alte cheltuieli (X) (X)
Costuri de finanţare (X) (X)
Partea din profit pentru entităţile asociate X X
Profitul perioade X X
Repatizabil:
Acţionarilor societăii-mamă X X
Interesului minoritar X X
X X
(a) Într-un cont de profit şi pierdere în care cheltuielile sunt clasificate dupa
natura, deprecierea imobilizarilor corporale este reflectată ca element-rând
57
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
(a) Aceasta reprezintă partea din profitul entităţiilor asociate care poate fi
atribuită ...
entităţiilor asociate, adică după deducerea impozitului şi a intereselor
minoritare în ...
asociate.
58
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Caseta nr. 4.
59
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Surlplus din
reevaluarea
proprietăţiilor
imobiliare X X X
Investiţii
disponibile pentru
vânzare
Câştiguri/(pierderi)
din evaluare
recunoscute în (X) (X)
capitalurile proprii
Transferate
profitului sau
pierderii la vanzare (X) (X)
Acoperiri
împotriva riscului
asociat fluxurilor
de trezonerie
Câştiguri/(pierderi)
recunoscute în X X X
capitalurile proprii
Transferate
profitului sau
pierderii perioadei X X X
Transferate valorii
contabile iniţiale a
elementelor
acoperite (X) (X)
împotriva riscului
Diferenţa de
60
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
conversie a
operaţiunilor din
strainătate (X) (X) (X)
Impozit asupra
elementelor
recunoscute direct
în sau transferate
din capitaluri
proprii (X) X (X) (X) (X)
Venitul net
recunoscut direct
în capitalurile X (X) X X X
proprii
X X X X
Profitul perioadei
Venitul şi
cheltuielile totale
recunoscute pentru
perioadă X (X) X X X X
Dividende
(X) (X) (X) (X)
Emisiuni de
acţiuni X X X
Opţiuni pe acţiuni
emise X X X
Soldul la 31
decembrie 20X1
reportat X X (X) X X X X
Soldul la 31
decembrie 20X1
reportat X X (X) X X X X
Modificări în
capitalurile proprii
pentru 20X2
Pierdere din
reevaluarea
proprietaţiilor
imobiliare (X) (X) (X) (X)
Investiţii
disponibile pentru
vânzare
Câştiguri/(pierderi)
din evaluare
recunoscute în
capitalurile proprii (X) (X) (X)
61
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Transferate
profitului sau
pierderii la vânzare X X X
Acoperiri
impotriva riscului
asociat fluxurilor
de trezonerie
Câştiguri/(pierderi)
recunoscute în
capitalurile prorpii X X X X
Transferate
profitului sau
pierderii perioadei (X) (X) (X) (X)
Transferate valorii
contabile iniţiale a
elementelor
acoperite
împotriva riscului (X) (X) (X)
Diferenţe de curs
valutar din
conversia
operaţiunilor din
străinătate (X) (X) (X)
Impozit asupra
elementelor
recunoscute direct
în sau transferate
din capitalurile
proprii X X X X
Profit net
recunoscut direct
în capitalurile
proprii (X) (X) (X) (X)
Profitul perioadei
X X X
Venitul şi
cheltuielile totale
recunoscute
pentru perioadă (X) (X) X X X
Dividende
(X) (X) (X)
Emisiuni de
acţiuni X X
Sold la 31
decembrie N X X (X) X X X
62
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Caseta nr. 5.
Elemente N N-1
1 2 3
Câştig/(pierdere) din reevaluarea proprietăţiilor imobiliare (X) X
Profitul perioadei X X
63
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Repartizabile:
Acţionarilor societăţii-mamă X X
Interesul minoritar X X
64
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
65
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
4.2.1. Bilanţul
66
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Caseta nr. 6.
SCHEMA GENERALĂ DE BILANŢ ORIZONTAL
(precizată de Directiva a IV-a a CEE)
ACTIV PASIV
1 2
A CAPITAL SUBRSCRIS A CAPITALURI PROPRII (I LA
NEVĂRSAT VI)
B CHELTUIELI DE I CAPITAL SUBSCRIS
ONSTITUIRI
C ACTIVE IMOBILIZATE (I la II PRIME DE CAPITAL
III)
I IMOBILIZĂRI III REZERVE DIN
NECORPORALE (1 la 4) REEVALUARE
1 Cheltuieli de cercetare IV REZERVE (1 la 4)
dezvolatre
2 Concesiuni, brevete, 1 Rezerve legale
licenţe, mărci, cât şi
drepturi şi valori similare
3 Fond comercial 2 Rezerve pentru acţiuni
proprii
67
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
68
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
69
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
70
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
71
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
72
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
73
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
6. În cazul în care la data întocmirii primului bilanţ costurile istorice ale unor
componente de activ imobilizat nu pot fi stabilite fără cheltuieli
suplimentare considerabile sau fără derogari de la termenele calendaristice
normale, acestea pot fi echivalente cu valoarea lor amortizabilţ (reziduală)
de la începutul exerciţiului financiar.
7. Recomandările vizând activul imobilizat trebuie să se aplice şi poziţiei
bilanţiere „Cheltuieli de constituire” în cazul în care legislaţiile contabile
naţionale o impun ca „diviziune bilanţieră” distinctă.
8. De remarcat că Directiva a IV-a recomandă ca la postul bilanţier
„Terenurişi construcţii” să figureze drepturile imobiliare reale şi alte
drepturi imobiliare asimilate, în funcţie de modul în care acestea sunt
definite de fiecare legislaţie naţională.
9. Încadrarea unei imobilizţri financiare la postul bilanţier „Acţiuni deţinute
la societăţi afiliate” trebuie să vizeze aporturile la capitalul social al altor
societăţi comerciale sub forma parţilor sociale, cotelor ideale de capital
sau acţiunilor, când acestea nu depaşesc un anumit procentaj fixat de
legislaţiile contabile naţionale, procentaj ce nu trebuie să depaşeascaă 20%
din capitalul emitentului.
10.În diviziunea, subdiviziunile sau posturile bilanţiere „E si K” trebuie să
figureze :
a) În activ, plăţile efectuate în cursul exercitiului financiar
expirabil, dar care reprezintă cheltuieli ale exerciţiilor
financiare posterioare, în măsura în care acestea nu figurează
printre datorii;
b) În pasiv, încasările efectuate ăn cursul exerciţiului financiar
expirabil, dar care reprezintă venituri ale exerciţiilor
financiare posterioare, în măsura în care acestea nu figurează
printre creanţe.
74
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Statele semnatare pot să adopte oricare dintre cele două scheme sau pe
ambele,
Lăsând la latitudinea agenţilor economici alegerea uneia dintre ele.
În general, bilanţul este considerat a fi documentul de sinteză contabilă
sau contul anual care descrie situaţia patrimonială şi echilibrul financiar,
indicând totodată şi mărimea rezultatului economico-financiar global.
Bilanţul nu explică, însă, provenienţa rezultatului economico-financiar şi,
în consecinţă, cauzele care au generat sau generează performanţele activitaţii
unui agent economic.
75
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Cas
eta nr.8
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
(format listă cu structura cheltuielilor după natura lor economică)
1 Cifra de afaceri netă.
2 Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie.
3 Producţia realizată de societate pentru scopurile sale proprii şi
capitalizată.
4 Alte venituri din exploatare.
5 a) Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile.
b) Alte cheltuieli externe.
6 Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii şi indemnizaţii;
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor
referitoare la pensii.
7 a) Ajustări de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizările
corporale şi imobilizările necorporale.
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în măsura în care
acestea depăşesc suma ajustărilor de valoare care sunt normale în
societatea în cauză.
8 Alte cheltuieli de exploatare
9 Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor
obţinute de la societăţile afiliate.
10 Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele
imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la societăţile
afiliate
11 Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a
celor obţinute de la societăţile afiliate.
12 Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile
deţinute ca active circulante.
13 Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor
privind societăţile afiliate.
14 Impozitul pe profit sau pierderea din activităţi curente.
15 Profitul sau pierderea din activităţi curente după impozitare.
16 Venituri extraordinare.
17 Cheltuieli extraordinare.
18 Profitul sau pierderea din activităţi extraordinare.
19 Impozitul pe profit sau pierderea din activităţi extraordinare.
20 Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus.
21 Profitul sau pierderea exerciţiului financiar.
76
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Ca
seta nr.9
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
(format cont cu structura cheltuielilor după natura lor economică)
A. CHELTUIELI B. VENITURI
1 2
1 Diminuarea valorii stocurilor de 1 Cifra de afaceri netă
produse finite şi a producţiei în
curs de execuţie.
2 a) Cheltuieli cu materii prime şi 2 Creşterea valorii stocurilor de
materiale consumabile produse finite şi a producţiei in
curs de execuţie
b) Alte cheltuieli externe 3 Producţia realizată de societate
pentru scopurile sale proprii şi
capitalizată
3 Cheltuieli cu personalul: 4 Alte venituri din exploatare
a) Salarii şi indemnizaţii 5 Venituri din interese de
participare, cu indicarea distinctă
a celor obţinute de la societăţile
afiliate
b) Cheltuieli cu asigurările 6 Venituri din alte investiţiiţi
sociale, cu indicarea imprumuturi care fac parte din
dinstinctă a celor legate de activele imobilizate, cu indicarea
77
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
78
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Caseta nr.10
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
(format listă cu structurarea cheltuielilor după destinaţia lor economică)
1 Cifra de afaceri netă
2 Costul vânzărilor (inclusiv ajustările de valoare)
3 Profitul sau pierderea brută
4 Costuri de distribuţie (inclusiv ajustările de valoare)
5 Cheltuieli administrative (inclusiv ajustările de valoare)
6 Alte venituri de exploatare
7 Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a acelor
obţinute de la societăţile afiliate
8 Venituri din alte investiţii şi imprumuturi care fac parte din activele
imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la societăţile
afiliate.
9 Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor
obţinute de la societăţile afiliate
1 Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute
0 ca active circulante.
1 Dobânzi de platit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor
1 privind societăţile afiliate
1 Impozitul pe profit sau pierdere din activităţi curente
2
1 Profitul sau pierderea din activităţi curente după impozitare
3
1 Venituri extraordinare
4
1 Cheltuieli extraordinare
5
1 Profitul sau pierderea din activităţi extraordinare
6
1 Impozitul pe profit sau pierderea din activităţi extraordinare
7
1 Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
8
1 Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
9
79
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
Caseta nr.11
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
(format cont cu structura cheltuielilor după destinatia lor economică)
A. CHELTUIELI B. VENITURI
1 2
1 Costul vânzărilor (inclusiv 1 Cifră de afaceri netă
ajustările de valoare)
2 Costuri de distribuţie (inclusiv 2 Alte venituri din exploatare
ajustările de valoare)
3 Cheltuieli administrative (inclusiv 3 Venituri din interese de
ajustările de valoare) participare, cu indicarea distinctă
a celor obţinute de la societăţile
afiliate
4 Ajustări de valoare privind 4 Venituri din alte investiţii şi
imobilizările financiare şi împrumuturi care fac parte din
investiţiile deţinute ca active activele imobilizate, cu indicarea
circulante distinctă a celor obţinute de la
societăţile afiliate
5 Dobânzi de plătit şi cheltuieli 5 Alte dobânzi de încasat şi
similare, cu indicarea distinctă a venituri similare, cu indicarea
celor privind societăţile afiliate distinctă a celor obţinute de la
societăţile afiliate
6 Impozitul pe profit sau pierdere 6 Profitul sau pierderea din
din activităţi curente activităţi curente după impozitare
7 Profitul sau pierderea din 7 Venituri extraordinare
80
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
81
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
82
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
83
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
84
Sisteme contabile comparate – Suport de curs
85