Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Jay Weider

Jay Weider

Ratings: (0)|Views: 35 |Likes:
Published by Sorin ALEXANDRU
Kubrick alchimistul
2001: Odiseea Spaţiului, Marea Operă în Film
Kubrick alchimistul
2001: Odiseea Spaţiului, Marea Operă în Film

More info:

Categories:Types, Speeches
Published by: Sorin ALEXANDRU on Oct 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/06/2012

pdf

text

original

 
Kubrick alchimistul
 
2001: Odiseea Spaţiului, Marea Operă în Film
 
 „Indiferent cât de vastă este bezna, trebuie să ne rostuim propria noastră lumină“ 
 
- Stanley Kubrick
 
„Sunt conv 
ins că sunteţi conştienţi de potenţialul pe care îl poate avea această informaţie de a provoca şocuri sociale extrem de grave şi dezorientare. Nu o putem face cunoscută fără a ne luamăsurile potrivite.“ 
 
- Heywood Floyd
 
 În cadrul tradiţiilor Marii Opere alchimice există concepţia că iniţierile, explicaţiile şi ritualurilealchimiei trebuie să fie incifrate într 
-
o mare varietate de lucrări de artă. Piramidele din Egipt şimarile catedrale din Franţa sunt considerate, în acest context, drept „cărţile de piatră“. Cu altecuvinte, în aceste edificii există sămânţa unei înţelepciuni profunde, pe care numai un iniţiat opoate percepe. Marii arhitecţi şi artişti aveau o idee foarte clară asupra ceea ce încercau sătransmită. Numai privitorul acestor opere este cel
 
care rămâne în întuneric. Aşa cum autorulfrancez şi alchimistul Fulcanelli dezvăluie în capodopera sa, „Misterele catedralelor“, marileedificii religioase ale Franţei, catedralele, au fost construite ca parte a Marii Opere. Dar care era
scopul Marii Ope
re? Răspunsul la această întrebare esenţială este transformarea spirituluiuman.Deşi geometria şi simbnolurile catedralelor au fost incifrate într 
-
o asemenea manieră încâtnumai un iniţiat în misterele alchimice le poate înţelege semnificaţia,constructorii
 
şi creatorii MariiOpere ştiau că oricine intră într 
-
o catedrală va ieşi de acolo transformat, într 
-un fel sau altul.Chiar
şi neiniţiaţii pot avea acolo un sentiment de nelinişte. Ba chiar şi ateii convinşi sunt covârşiţi defrumuseţea catedralei Notre Da
me sau Chartres.
 
 În romanul său, „Cocoşatul de la Notre Dame“, Victor Hugo atinge acest subiect al Marii Opere cuo nonşalanţă suprinzătoare. El susţine că secretul Marii Opere, transformarea umană, a fostinclus în „cărţile de piatră“, cum le spunem catedralelor. Dar el adaugă că noua Mare Carte aNaturii nu mai este scrisă pe ziduri sau în piatra bisericilor. Această nouă versiune a mesajului,varianta modernă (asta era prin secolul al XIX
-lea) a Marii Opere, s-a schimbat. De la simbol, lacuvîntul scris.
Hugo merge mai departe şi identifică opera lui William Shakespeare dreptdepozitare ale cunoştinţelor alchimice despre transformarea umană, incifrate într 
-o serie de piese
de teatru. Fără să lansăm faimoasa întrebare „dar cine a fost Shakespeare?“ se poate spune căexistă o mare cantitate de ciudăţenii în biografia celui care a fost William Shakespeare şi în
piesele de teatru care i sunt atribuite. Oricum, Victor Hugo are dreptate. Opera lui Shakespeare
conţine întreaga informaţie iniţiatică incifrată şi în zidurile catedralelor. Foarte multe cărţi au atinsacest subiect. Revin, precum catedralele, piesele Bardului par să reuşească să transforme
publicul lor –
chiar dacă nu în totalitate în forul interior 
 –
aşa cum o face şi secretul informaţieiiniţiatice.
 
Shakespeare şi catedralele au această abilitate de a influenţa categorii sociale diferite.Declanşează o transformare în interiorul minţii umane şi ne fac pe toţi să realizăm că putem facelucruri măreţe şi excepţionale. Într 
-
adevăr, şcoala iniţiatică pare să susţină că transformarea
spiritului uman, de la barbarie la angelic, ar putea surveni numai prin intermediul operelor de
artă.
 
 
Acum cîtva timp, am început să cochetez cu ideea că deşi Marea Operă a fost exprimată cel maibine în piatră, ulterior şi
 
 în literatură, şi m
-am întrebat
cum ar putea fi ea exprimată astăzi? Numai există nici o îndoială că plaja de mijloace de comunicare umană s
-a modificat. Ceea ce se
comunica odată prin simbol
 – ulterior s-a apelat la cuvântul scris – acum modelul literar a fost
comutat în realizările cinematografice, televiziune şi computere. Dintre aceste trei forme noi decomunicare, cinematografia constituie atracţia cea mai evidentă pentru cineva care ar vrea săincifreze Marea Operă într 
-
un model modern. Dar, pe măsură ce examinam peisajul istorieicinematografiei, nu am descoperit Marea Operă şi în film. Cel puţin nu imediat…
 
Am vizionat multe filme clasice, pentru a depista dacă regizorul sau scenaristul a încercat să netransmită secretele transformării umane. Foarte multe filme şi realizatorii lor au fost aproape deacest pas, uneori explicând aspecte minore ale operei alchimice, dar majoritatea lor au dat greş.Filmele lui Orson Welles sunt cele care te intrigă cel mai mult. Dar chiar şi ele nu reuşesc să
atin
gă aceea măreţie pe care o căutam.
 
Este cinematografia un mediu mult prea profan pentru a tenta pe cineva, cu mintea şi spirituladecvate, să realizeze un astfel de demers? Este, oare, posibil ca Marea Operă să nu fi fostniciodată transmisă şi prin film? Când iei în considerare posibilitatea unei asemenea realizări, îţidai seama că este nevoie de o mare cantitate de abilităţi separate care să fie cumulate de un
singur regizor pentru a-
i reuşi acestuia un asemenea film. Această persoană ar trebui să aibăcunoştinţe de alchimie, astronomie, antropologie şi să cunoască adevărata istorie a rasei umane. În afară de acestea, o curiozitate insaţiabilă, ar trebui să înţeleagă adevărata natură a condiţieiumane şi locul nostru în univers. Aceste informaţii ar tr 
ebui completate de un real talent în
realizarea filmelor şi capacitatea de a demara un astfel de proiect. Din acest punct am început săfiu convins că efortul meu de identificare a Marii Opere în film era inutil.
 
Mă aflam în Franţa, documentându
-
mă pentru o carte pe care o scriu împreună cu un alt autor,subiectul fiind alchimistul francez Fulcanelli, când am aflat că Stanley Kubrick murise. Francezii, întotdeauna având grijă să dea clasă tuturor, au dedicat următoarele seri ale programului lor naţional de televiziune, Channel 3, filmelor lui Kubrick. Televiziunea franceză transmite mai multelinii pe ecran decât televiziunea americană. Acest lucru conferă imaginii o rezoluţie şi o culoarepe care nu putem spera să le vedem în Statele Unite. Astfel că, în
 
următoarele nopţi am urmăritunele dintre filmele lui Kubrick. Atunci am început să descopăr că nici un alt regizor de film, poatecu excepţia lui Welles, nu avea acel simţ al compoziţiei şi luminii ca şi Kubrick. Viziual vorbind,
filmele sale sunt incred
ibil de bogate şi au uluitoarea calitate de a rezista probei timpului.
 
Stanley Kubrick a realizat 13 filme în 46 de ani. Primul său film, „Frica şi dorinţa“, a fost turnat în
1953, cu un buget aproape de zero. A fost foarte rar proiectat pentru public.
Ultimul său film, „Cuochii larg închişi“, a fost terminat în 1999. Kubrick a murit aproape imediat după terminarea
montajului.
Fiind un fan convins al lui Kubrick, decesul său m
-
a întristat. Am început să mă gândesc la el şi lapuzderia de poveşti auzite despre el. Fusese un puştan evreu, cu aspect ciudat, abandonaseşcoala din Bronx şi manifestase un interes timpuriu pentru fotografie şi imagine. Se apucase săfacă fotografii pentru revista Look. După o vreme a devenit regizor de film. La terminarea
unei
serii de documentare interesante, a regizat cinci filme comerciale în următorii 8 ani. A fost
 
perioada sa cea mai productivă din întreaga sa viaţă artistică.
 
Kubrick a părăsit Statele Unite în 1961 şi s
-
a mutat în Anglia. Acolo trăia într 
-un castel ciudat,extrem de vechi, aflat pe un domeniu imens. Nu s-
a mai întors niciodată în America. Robert
Temple mi-
a relatat că Stanley era obsedat de relicvele naziste. Am auzit un zvon cum că încontractul semnat cu studiourile Pinewood impusese o clauză care
 
preciza că decorurile filmului2001 nu trebuiau demontate decât după doi ani de la terminarea filmului. Kubrick venea din când în când în studio, noaptea târziu, întotdeauna singur şi se plimba încet printre decoruri. Când
acestea au fost demontate, se sp
une că Stanley a intrat într 
-
o fază de depresie profundă. Maicirculă încă şi faimoasa poveste cu Stephen King, căruia Stanley Kubrick i
-a dat un telefon în
miez de noapte. Stanley se afla în mijlocul decorurilor pentru „Iluminarea“ şi vocea sa răsuna
neli
niştită. „Crezi în Dumnezeu?“, îl întreabă Stanley. Stephen King şi
-
a dres glasul şi i
-
a răspuns:„Da“, la care Stanley a răspuns brutal: „Ştiam eu“. După care a închis. Bineînţeles, după acestepisod, filmul realizat de el după romanul lui Stephen King a
fost dezavuat de autor, acesta
neînţelegând ce voia să demonstreze regizorul.
 
De-
abia după moartea sa am descoperit că există o carte despre Marea Operă incifrată în film şică Stanley Kubrick realizase acest mare film. De
-
abia atunci am înţeles că Stan
ley Kubrick
regizase cel mai mare film al tuturor timpurilor. Fanii lui Orson Welles vor fi dezamăgiţi deaceastă realitate. Şi „Cetăţeanul Kane“este un film uluitor. De fapt, a fost filmul meu favorit până în momentul în care am început să dezgrop adevărul despre ceea ce a ţesut Kubrick încapodopera sa, „2001: Odiseea Spaţiului“. Am înţeles că Stanley Kubrick nu a fost doar un mareregizor, fusese cel mai bun. Nădăjduiesc să
-
ţi revelez, oh, cinstite cititor, că, de fapt, filmul evocă
toate aspectele marii opere alchimice. „2001“ este „cartea naturii“ în cinematografie. Literalmente,
sper să dovedesc că Stanley Kubrick a făcut acest lucru cu cea mai profundă intenţie şi că ştiaprecis ce face pe fiecare metru din film. Există şi erori în filmele sale, dar c
ea mai mare realizare
a sa este aproape perfectă.
 
Este inmportant de amintit că, spre deosebire de „Cetăţeanul Kane“, „2001“ a fost un succesimediat. A fost primul film rămas multă vreme în box
-
office şi datorită faptului că a fost vizionat în
repet
ate rânduri de publicul câştigat la primul contact cu filmul. Astăzi, este ceva obişnuit cacineva să meargă de mai multe ori la „Titanic“ sau „Star Wars“. Contabilii de la Hollywoodcontează pe acest lucru când decid finanţarea unui film, dar „2001“ a aru
ncat într-
o adevăratăvâltoare o întreagă generaţie de spectatori. Se întâmpla pe finele anilor ’60 şi întreaga planetăvedea filmul în cadrul unui adevărat ritual al vizionării. Cinematografele de pe cuprinsul Statelor 
Unite erau luate cu asalt de grupuri
de hipioţi drogaţi, intraţi la proiecţiile de noapte pentru a„călători“ în timpul filmului, împreună cu el. Destul de ciudat însă, nimeni nu părea să ştie desprece era, cu adevărat,vorba. Filmul îi făcea pe toţi să
-
şi exprime propria interpretare. Şi ni
meni nu
reuşea să explice într 
-
un mod adecvat ultimele 25 de minute ale filmului. Există acceptul căaceasta este partea cea mai controversată a filmului. Într 
-
adevăr, s
-
au irosit mii de ore de discuţii în cafenele şi prin căminele studenţeşti, în universităţi şi colegii pentru comentarea diverselor psobilităţi de mesaj cuprins în pasajele finale ale filmului. Toată lumea a căzut de acord că eraceva în legătură cu transformarea, însă nimeni nu ştia mai mult de atât. Nici chiar Arthur 
C.Clarke, care l-a aju
tat pe Kubrick să conceapă scenariul nu înţelesese acest final neobişnuit.Iar Stanley nu vorbea despre asta. A refuzat cu încăpăţânare să discute cu cineva despre sensulfilmului său. În singurul interviu pe care l
-
a acordat, legat de film, a refuzat să d
iscute despre
conţinutul său. Majoritatea criticilor vremii erau convinşi că Stanley Kubrick nu ştiuse cum sătermine filmul aşa că a optat pentru un final sibilinic. Vă pot asigura că nu este aşa. Finalulfilmului explică, de fapt,
tot ceea ce Stanley a
vrut să incifreze în capodopera sa. Fără acest

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->