Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
practici de lectura

practici de lectura

Ratings: (0)|Views: 35|Likes:
Published by Alexandru Ofrim

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Alexandru Ofrim on Oct 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/31/2011

pdf

text

original

 
Alexandru Ofrim
   ©    D  a  n   S   t  a  n  c   i  u
 Practici de lectur`
 
15
DILEMATECA
l
AUGUST 2010
 Lectura ruloului de papirus
Primul suport care a f`cut posibil` redac-tarea unor texte de mari dimensiuni a fost ru-loul de papirus. Tulpina de papirus era prelu-crat` prin uscare, presare [i lustruire, ob]i-nîndu-se o suprafa]` neted`, un material suplupe care se putea scrie. Poten]ialul „tehnologic“a fost repede sesizat de egipteni, care au înce-put s` lipeasc` foile de papirus, unele în conti-nuarea celorlalte, într-o band` continu` lung`de 6-10 metri [i lat` de 20-30 cm. Din Egipt pa-pirusul a fost importat în Grecia [i apoi la Roma(sec. VII-V î.Hr.).Pentru a putea fi manipulat cu u[urin]`, su-lul de papirus era rulat pe un cilindru confec]io-nat din lemn sau din metal, numit
umbilicus
(„buricul“ c`r]ii). De unul din mînere se ata[a oetichet` pe care se afla titlul c`r]ii – 
 syllabus
îngreac`,
titulus
în latin`. Textul era scris cu cer-neal`, pe o singur` fa]` a sulului de papirus, ceadin interior. Pe m`sur` ce se desf`[ura ruloul,de la dreapta la stînga, ap`reau sec]iuni succe-sive de aproximativ 30 de cm l`]ime, cu scrisulpe dou`-trei coloane: aceasta era „pagina“ pecare o avea sub ochi cititorul din Antichitate.Nu era prea comod s` cite[ti un sul de pa-pirus. Pentru a fi citit`, o carte în form` de ruloutrebuia ]inut` cu ambele mîini. Cu mîna dreapt`se ]inea sulul, iar cu mîna stîng` erau efectuatesuccesiv dou` opera]iuni: derularea [i înf`[u-rarea paginii citite. Dup` lectur`, cartea trebuiaînf`[urat` la loc, în sens invers, pe cilindru, o-
DOSAR
Cititul ni se pare „natural“, la fel ca respiratul sau mersul pe jos, o de- prindere universal`, desf`[urat` dup` acelea[i reguli, atît în zilelenoastre, cît [i în trecutul mai mult sau mai pu]in îndep`rtat. Este îns` suficient s` arunc`m o privire asupra unei pagini dintr-o carte ma-nuscris` din secolul al XIV-lea pentru a ne da seama c` maniera în careera citit` difer` foarte mult fa]` de obi[nuin]ele cititorului de azi. Prac-ticile [i gesturile lecturii s-au schimbat de-a lungul timpului, odat` cutransformarea suporturilor materiale ale scrierii. Textele nu pot fi diso-ciate de materialitatea lor. Formatul c`r]ii, punerea în pagin`, organi- zarea intern` a textului, regulile ortografice îndeplinesc o func]ie expre- siv` [i determin` modalit`]ile de lectur`. Istoricii vorbesc despre maimulte „revolu]ii ale lecturii“ care au modificat obi[nuin]ele [i prefe-rin]ele cititorilor: înlocuirea ruloului de papirus de c`tre codex, tre-cerea de la lectura cu voce tare la lectura silen]ioas`, inventarea tipa-rului, apari]ia textului electronic.
 Alexandru Ofrim
este conferen]iar la Facultatea de Litere,Universitatea Bucure[ti. Are în preg`tireun volum despre istoria practicilor de lectur`.
 
16
DILEMATECA
l
AUGUST 2010
DOSAR
pera]iune în care, deseori, cititorul se foloseade b`rbie ca punct de sprijin. Poetul latin Mar-]ial aminte[te acest gest într-o epigram`: „O car-te fat`-mare, o carte neumblat`, / Pe care-al eip`rinte o ]ine încuiat`, / Un sul pe care nimeninu l-a desf`[urat, / {i nimeni înc` barba de el nu[i-a frecat“. Lectura unui rulou de mari dimen-siuni putea fi o opera]ie periculoas`. Pliniu celB`trîn relateaz` c` un cititor în vîrst` de 83 deani „citea în picioare un volumen foarte greu pecare l-a sc`pat din mîini. |ncercînd s`-l prind`[i-a pierdut echilibrul, a c`zut [i [i-a rupt picio-rul, dup` care a murit“.Ruloul impunea o lectur` linear` [i secven-]ial`; consultarea unei pagini precedente sau re-g`sirea unei informa]ii erau opera]iuni greoaie,ce necesitau derularea înainte [i înapoi a rulou-lui. Cartea de papirus nu putea fi frunz`rit`, nuse putea pune un semn de carte. Lectura, o dat`întrerupt`, ducea la pierderea reperelor. Dac`dorea s` localizeze un capitol sau un paragraf,cititorul nu dispunea de orientare în organiza-rea intern` a c`r]ii [i era obligat s` citeasc` pa-saje întregi pentru a reg`si informa]ia dorit`.Specialistul canadian în teoria lecturii, Christian Vandendorpe, este de p`rere c` ruloul de pa-pirus „a impus serioase limit`ri expansiunii scri-sului [i a contribuit la men]inerea acestuia subtutela oralului“.
 Scrierea continu` [i lectura cu voce tare
Un aspect interesant al culturii scrise din Antichitatea greco-roman` este faptul c` texteleerau redactate în
 scriptio continua
, adic` f`r`separarea cuvintelor, a propozi]iilor [i a fra-zelor. Scribii foloseau rar [i inconsecvent sem-nele de punctua]ie, literele alc`tuiau un textcontinuu, f`r` majuscule, alineate [i paragrafe.Cititorul nu avea alt` solu]ie decît s` urmezefirul textului, citindu-l neîntrerupt, de la primapîn` la ultima pagin`. |n textele antice, sarcinade a separa cuvintele era îndeplinit` de cititor,[i nu de scrib.Pentru a exemplifica sistemul scrierii în
 scriptio continua,
 vom alege paragraful de maisus [i vom scoate semnele de punctua]ie:
Unaspectinteresantalculturiiscrisedinantichitateagrecoroman`estefaptulc`texteleeraur edactateînscriptiocontinuaadic`f`r`separar eacuvintelorapropozi]iilor[iafrazelorscribiifoloseaurar[iinconsecventsemneledepunctua]ieliterelealc`tuiauuntextcontinuuf`r`majusculealineate[iparagrafe.
 Vedem c` cititorul modern are mari dificul-t`]i în a citi [i a în]elege un text în aceast` pre-zentare. Lectura este greoaie [i necesit` inter- ven]ia vocii pentru descifrare. Din pricina ab-sen]ei oric`rui dispozitiv grafic care s` mar-cheze pauzele, cititorul trebuie s` redea de maimulte ori textul cu voce tare pentru a sesizasuccesiunea cuvintelor, sensul frazei. |n acesttip de lectur`, ochiul are nevoie de un supli-ment vocal.Cititorii din Antichitate nu puteau avea obi[-nuin]a de a citi în t`cere, maniera cea mai obi[-nuit` de lectur` era cu voce tare, f`cut` atît pen-tru sine, cît [i pentru ceilal]i. Scrisul nu se puteadispensa de voce, dup` cum afirm` clasicistul Jesper Svenbro, într-o carte în care analizeaz`rela]iile complexe dintre scriere [i lectur` înGrecia antic`: „Pentru greci, lectura înseamn`lectura cu voce tare. Aceasta nu pentru c` ar fifost incapabili s` citeasc` în t`cere, cum sus]ineo pozi]ie extrem`, ci pentru c` modul naturalde a citi un text în Grecia antic` era, f`r` nici oîndoial`, acela de a-l citi cu voce tare. Leg`turape care grecii o între]ineau cu scrisul ar putea fi,într-adev`r, comparat` cu aceea pe care noimodernii o avem cu nota]ia muzical`: nu esteimposibil s` citim muzica în t`cere, dar modulcel mai curent de a face acest lucru este de a ocînta sau a o interpreta la un instrument pentrua [ti cum sun`“
(Phrasikleia. Antropologia lec-turii în Grecia antic`,
traducere din limbagreac` de Anca Dan [i Raluca-Mihaela Nedea,Editura Symposion, 2004).Svenbro mai constat` c` exist` o serie deanalogii între categoriile culturii scrise grece[ti[i practica „pederastiei pedagogice“, care pre-supunea rela]ia amoroas` dintre un
erast 
(b`r-bat adult, activ [i dominant) [i un
eromen
(ado-lescent, pasiv [i dominat). Acest model, al rela-]iei între
erast 
[i
eromen,
a fost folosit de grecipentru a reprezenta scrisul [i lectura, rela]ia

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->