Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
3378828-ionmihaipacepaorizonturirosii

3378828-ionmihaipacepaorizonturirosii

Ratings: (0)|Views: 7 |Likes:
Published by vmonoranu

More info:

Published by: vmonoranu on Oct 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/04/2011

pdf

text

original

 
 General-locotenent ION MIHAI PACEPA
 
ORIZONTURI RO
Ş
II
 
Amintirile unui general de securitate
 
INTRODUCERE
Pe cînd eram înc
ă
unul dintre principalii s
ă
i consilieri, pre
ş
edintelui român Nicolae Ceausescu îi pl
ă
cea deseori s
ă
vizionezeun film care ar 
ă
ta o demonstra
ţ
ie favorabil
ă
Bucurestiu-lui, avînd loc la Washington, D.C. începutul filmului ar 
ă
ta o slujb
ă
 religioas
ă
oferit
ă
de preo
ţ
i emigran
ţ
i români, f 
ă
cînd parte din confesiuni diferite, în fa
ţ
a unei mul
ţ
imi de cîteva sute de persoane adunate în jurul monumentului lui Washington. Printre cei prezen
ţ
i erau oameni îmbr 
ă
ca
ţ
i în costume na
ţ
ionaleromâne
ş
ti
ş
i cu banderole tricolore, 'purtînd lozinci ce salutau favorabil politica intern
ă
 
ş
i extern
ă
a Bucure
ş
tiului,independen
ţ
a României
ş
i în
ţ
elepciunea lui Ceausescu. Filmul îi ar 
ă
ta apoi pe demonstran
ţ
i stînd în picioare pe trepteleCapitoliului american
ş
i, mai tîrziu, defilînd în jurul Casei Albe, înso
ţ
i
ţ
i de îndemnuri rostite prin megafoane portabile petema reînnoirii clauzei na
ţ
iunii celei mai favorizate pentru România.
 
întreaga demonstra
ţ
ie fusese organizat
ă
de c
ă
tre Departamentul de Informa
ţ
ii Externe din România, cu ajutorul cîtorvaagen
ţ
i de influen
ţă
bine plasa
ţ
i. Mul
ţ
imea de emigran
ţ
i, în majoritate veni
ţ
i pentru prima dat
ă
la Washington, fuseser 
ă
 special transporta
ţ
i aici de c
ă
tre bisericile
ş
i'organiza
ţ
iile sociale, care erau finan
ţ
ate
ş
i controlate în secret de la Bucure
ş
ti.Placardele fuseser 
ă
confec
ţ
ionate la Ambasada Român
ă
, de unde proveneau
ş
i casetele transmise prin difuzoare,însu
ş
i,filmul fusese realizat de c
ă
tre doi tehnicieni, agen
ţ
i secre
ţ
i, trimi
ş
i special în Statele Unite cu aceast
ă
ocazie;comentariul fusese redactat de c
ă
tre so
ţ
ia ambasadorului român din Washington, ea lucrînd tot pentru Departamentul deInforma
ţ
ii Externe.
 
Demonstra
ţ
ia era de fapt un eveniment minor în compara
ţ
ie cu amploarea opera
ţ
iunilor secrete de influen
ţă
ini
ţ
iate înde
cursul anilor de c
ă
tre Departamentul de Informa
ţ
ii Externe pentru a ob
ţ
ine sprijinul politic si economic occidental de careBucurestiul avea atîta nevoie cas
ă
-si men
ţ
in
ă
func
ţ
ionarea sistemului s
ă
u marxist ullraorlodox. Pentru Ceauscscu, totu
ş
i, a simboli/at o .nou
ă
victorie asupraWashingtonului; cîteva s
ă
 pt
ă
mîni mai tîrziu Statele Unite reînnoiau clauza na
ţ
iunii celei mai favorizate pentru România, în ciuda binecunoscutelor sale înc
ă
lc
ă
ri ale drepturilor omului.
 
De cînd mi s-a acordat azil politic în Statele Unite, am relatat deseori înlîmpl
ă
ri de acest fel pentru a atrage aten
ţ
ia asupra pericolelor ac
ţ
iunilor de contrainforma
ţ
ii comuniste. Pe vremea cînd am rupt-o cu Bucurestiul, opera
ţ
iunile secrete ajunseser 
ă
s
ă
  joace un rol de prim
ă
importan
ţă
în programul Departamentului de Informa
ţ
ii Externe din România, al c
ă
rui num
ă
r de agen
ţ
isecre
ţ
i dep
ăş
ea cu mult pe cel al agen
ţ
ilor angaja
ţ
i în spionajul „clasic" pentru a ob
ţ
ine informa
ţ
ii confiden
ţ
iale din Vest. Sprijinul politic, avantajele tehnologice, si asisten
ţ
a financiar 
ă
pe care agen
ţ
ii secre
ţ
i ai Bucure
ş
tiului au reu
ş
it s
ă
le ob
ţ
in
ă
din Vest au fost principalii factori vitali pentru o economie de altfel stagnant
ă
si un sistem de guvern
ă
mînt asem
ă
n
ă
toare.
 
Odat
ă
cu trecerea timpului, totu
ş
i, am reu
ş
it s
ă
în
ţ
eleg c
ă
natura
ş
i scopul complicatelor opera
ţ
iuni secrete comuniste sînt deseoride neîn
ţ
eles pentru mentalitatea occidental
ă
. Am reu
ş
it de asemenea s
ă
în
ţ
eleg c
ă
, din fericire sau din nefericire, occidentalii pecare cei din blocul sovietic îi r 
ă
spl
ă
tesc cu generozitate cînd lucreaz
ă
pentru ei ca agen
ţ
i secre
ţ
i nu devin obiectul urm
ă
ririi juridice declan
ş
ate de legile
ţă
rilor occidentale referitoare la spionaj, chiar atunci cînd, datorit
ă
lor,
ţă
rile comuniste primescimportante beneficii politice, comerciale, tehnologice si financiare.
 
Mi-au trebuit mul
ţ
i ani pîn
ă
s
ă
pot privi retrospectiv spre fostul meu
ş
ef si spre sistemul s
ă
u comunist cu ochii unui american. Mi-a trebuit îns
ă
si mai mult timp pentru a-mi da seama c
ă
opera
ţ
iunile individuale secrete comuniste nu-l îngrijoreaz
ă
în mod special pe un occidental, dac
ă
acesta nu poate vizualiza întregul, fundalul tridimensional unde se desf 
ăş
oar 
ă
toate acestea. Cartea de fa
ţă
 reprezint
ă
o încercare de a schi
ţ
a acel fundal, sub forma unui jurnal cuprinzînd cele cîteva s
ă
 pt
ă
mîni ale anului
 
1978 cînd am fostconstant al
ă
turi de Ceausescu. Ea cuprinde povestea vie
ţ
ii mele de zi cu zi al
ă
turi de un conduc
ă
tor comunist care, de-a lungul a peste 20 de ani de putere absolut
ă
, a construit cea mai ortodox
ă
politic
ă
intern
ă
marxist
ă
din Europa de Est, desemnînd cu claritatecapitalismul ca fiind du
ş
manul s
ă
u num
ă
rul unu. Un conduc
ă
tor care, folosind în mod inteligent diferite opera
ţ
iuni secrete, a fostcapabil în mod simultan s
ă
ob
ţ
in
ă
sprijin politic occidental
ş
i bani lichizi, pentru a men
ţ
ine în via
ţă
regimul s
ă
u muribund
ş
i care îlservea ca o slug
ă
, edi-ficînd prima adev
ă
rat
ă
dinastie comunist
ă
din istorie.
CAPITOLUL I
Era o dup
ă
-amiaz
ă
rece si cenu
ş
ie de martie, în 1978, tipic
ă
pentru acea perioad
ă
a anului în Bucure
ş
ti. Luminile erau dejaaprinse.în biroul meu neînscris de la Departamentul de Informa
ţ
ii Externe (DIE). Chiar dac
ă
avea dou
ă
u
ş
i cu canaturi de sticl
ă
cese deschideau într-un balcon, camera era întotdeauna relativ întunecoas
ă
, deoarece avea pere
ţ
ii lambrisa
ţ
i cu mahon de jos pîn
ă
 sus. Puneam cîteva marcaje noi pe o imens
ă
hart
ă
albastr 
ă
a lumii, care acoperea tot peretele din spatele biroului meu de mahon,supradimensionat. Fixat
ă
pe o plac
ă
metalic
ă
invizibil
ă
, harta înf 
ăţ
i
ş
a o multitudine de marcaje magnetice avînd diferite forme
ş
i
 
culori, r 
ă
spîndite de-a lungul lumii, f 
ă
ă
nici o logic
ă
aparent
ă
. Ele erau cele mai secrete canale de comunicare cu ambasadeleromâne si alte reprezentan
ţ
e oficiale de peste hotare, cu sta
ţ
iile DIE din toat
ă
lumea si cu centrele de contactare a ofi
ţ
erilor ilegaliDIE din Occident. Reprezentau de asemenea diferite opera
ţ
iuni secrete individuale, cum ar fi supravegherea electronic
ă
a celei de-a
Ş
asea Flote a Statelor Unite din Mediterana.
 
Ş
apte telefoane erau amplasate pe o mas
ă
aflat
ă
la dreapta biroului meu, deasupra altor cinci sisteme cifrate radio-telefonice,ascunse pe dou
ă
rafturi dedesubt. Dou
ă
dintre acestea erau linii de c,oa mai mare importan
ţă
, conectate direct la cabinetul pre
ş
edintelui Nicolae Ceausescu. Proiectat si instalat de KGB-ul sovietic drept un canal de comunicare extrem de sigur, telefonulcu dou
ă
linii era parte dintr-un sistem integrat stabilind leg
ă
tura reciproc
ă
dintre guvernele Tratatului de la Var 
ş
ovia. O linie,numit
ă
S de la
 scurt 
 pentru c
ă
avea doar trei cifre, era numai pentru Bucure
ş
ti. Era instalat
ă
în birourile
ş
i re
ş
edin
ţ
ele luiCeausescu, ale primului-ministru, ale celorlal
ţ
i membri ai Comitetului Politic Executiv care locuiau în Bucure
ş
ti, la membiiiguvernului, la
ş
eful si reprezentantul DIE, la comandamentul general de la cadre
ş
i la ambasadorul sovietic din România. Cealalt
ă
 linie, denumit
ă
TO, deoarece func
ţ
iona printr-un operator telefonic, era pentru distan
ţ
e lungi. F
ă
cea leg
ă
tura între acelea
ş
i persoane din Bucure
ş
ti
ş
i re
ş
edin
ţ
ele de prim
ă
var 
ă
, var 
ă
, toamn
ă
si iarn
ă
ale lui Ceau
ş
escu, precum
ş
i cu membrii ComitetuluiPolitic Executiv din cele 39 de jude
ţ
e române
ş
ti, cu primii-secre-tari ai comitetelor jude
ţ
ene de partid
ş
i cu
ş
efii inspectoratelor locale ale serviciului intern de Securitate. Sistemul telefonic românesc TO era conectat — via Moscova — la celelalte
ţă
rimembre ale Tratatului de la Var 
ş
ovia.
 
Era pu
ţ
in dup
ă
ora cinci dup
ă
-amiaz
ă
cînd a sunat telefonul. Am recunoscut sunetul liniei S, conectat
ă
la biroul lui Ceau
ş
escu.
 
 — General Pacepa la telefon, am
ă
spuns.
 
 — Aici servitorul dumitale,
ş
efule. Constantin Manea. Tovar 
ăş
ul te cheam
ă
la el imediat, îmi pare r 
ă
u c
ă
am dat de dumneata.Vremea e groaznic
ă
aici. Voi spune o rug
ă
ciune pentru dumneata.
 
 — în regul
ă
, profesore.
 
Obisnuiam s
ă
-i spun lui Constantin Manea „profesorul", deoarece era doctor în istorie.în cei aproape 15 ani cît fusese
ş
efulcancelariei lui Ceau
ş
escu, Manea nu-i spusese practic niciodat
ă
pe nume. întotdeauna cînd se referea la el îi spunea „Tovar 
ăş
ul".M-am împrietenit cu Manea în timpul zilelor fr 
ă
mîntate de la începutul anilor '70, cînd am început s
ă
organizez vizitele luiCeau
ş
escu peste hotare. Bun cunosc
ă
tor al psihologiei umane, Manea era probabil singura persoan
ă
capabil
ă
într-adev
ă
r s
ă
des-cifreze natura labil
ă
a lui Ceau
ş
escu
ş
i reac
ţ
iile sale imprevizibile, „în public, Tovar 
ăş
ul este amabil, zîmbitor, chiar cald
ş
i afec-tuos", obi
ş
nuia s
ă
spun
ă
Manea despre personalitatea de tip Je-kyll
ş
i Hyde a lui Ceau
ş
escu. „De
ş
i cel de care trebuie s
ă
m
ă
ocupîn fiecare zi, cînd nu e furios la culme, e în cea mai mare m
ă
sur 
ă
nervos, întunecat, nelini
ş
tit
ş
i nep
ă
s
ă
tor fa
ţă
de al
ţ
ii".
 
în timpul ultimilor 
ş
ase ani, cînd eram chemat îa el de Ceau
ş
escu aproape zilnic, nu numai în leg
ă
tur 
ă
cu probleme de spionaj sauîn calitate de consilier preziden
ţ
ial, dar si pentru cele mai nea
ş
teptate probleme de familie, cum ar fi cadouri pentru
 
so
ţ
ia sa, orimomente dificile în via
ţ
a particular 
ă
a copiilor s
ă
i. Manea m-a ferit de nenum
ă
rate dureri de cap. Sfaturile sale referitoare lamomentul oportun încerc
ă
rii de a rezolva o problem
ă
pentru Ceau
ş
escu sau cînd nu trebuia, cînd s
ă
fiu îndr 
ă
zne
ţ
 
ş
i cînd s
ă
-mi
ţ
ingura, au fost de nepre
ţ
uit, îmi telefona deseori numai ca s
ă
zic
ă
: „Vremea e teribil
ă
aici. Cum e acolo ?" Voia s
ă
spun
ă
c
ă
 Ceau
ş
escu este extrem de furios
ş
i c
ă
ar fi mai în
ţ
elept digppartea mea s
ă
plec din Bucure
ş
ti tot restul zilei. Sau obi
ş
nuia s
ă
zic
ă
:„De ce nu-
ţ
i umpli servieta cu cîteva dosare
ş
i apoi s
ă
vii aici ?", ceea ce însemna c
ă
Ceau
ş
escu e foarte bine dispus
ş
i c
ă
el,Manea, îmi rezerv
ă
un moment liber în program pentru a m
ă
strecura în
ă
untru.
 
Deschizîndu-mi în grab
ă
seiful
ş
i sco
ţ
înd carne
ţ
elul pe care îl foloseam la întîlnirile cu Ceau
ş
escu, am plecat spre biroul s
ă
u de laComitetul Central al Partidului Comunist Român, unde ocupa toat
ă
partea central
ă
a etajului doi. Cum am intrat, l-am v
ă
zut peManea în capul sc
ă
rilor.„ROMERO" TREBUIE RECRUTAT — Tovar 
ăş
ul e cu ministrul de interne
ş
i cu Plesi
ţă
, a spus. Ministrul de interne era Teodor Coman. Generalul Nicolae
 
Plesi
ţă
fusese mul
ţ
i ani
ş
eful serviciului de paz
ă
a lui Ceau
ş
escu si fusese promovat recent în func
ţ
ia de adjunct al ministrului deinterne.
 
 — Chiar dac
ă
pere
ţ
ii sînt gro
ş
i de un lat de palm
ă
, l-am auzit pe Tovar 
ăş
ul strigînd la ei, a ad
ă
ugat Manea.
 
Cînd am deschis u
ş
a, Ceau
ş
escu era la biroul s
ă
u, iar Coman
ş
i Plesi
ţă
st
ă
teau aten
ţ
i în picioare în mijlocul camerei.
 
 — Intr 
ă
.
Ăş
tia nu-
ş
i mai amintesc nimic. Cine era diplomatul
ă
la occidental care a fost prins de „so
ţ
" în apartamentul „amantei"sale din Bucure
ş
ti, atunci ?
 
Ceau
ş
escu însu
ş
i are o memorie de elefant, dar în ultimii zece ani c
ă
 p
ă
tase de asemenea încredere în memoria mea neobi
ş
nuit de bun
ă
. Cînd am început
ş
coala elementar 
ă
, tata m
ă
obliga s
ă
memorez o pagin
ă
întreag
ă
din cartea
t
de telefon în
 
fiecare zi. „Nimicnu-
ţ
i va folosi mai mult în viitor decît o mc morîe excelent
ă
", obi
ş
nuia s
ă
spun
ă
, ori de cîte ori încercam s
ă
protestez.Singura modalitate g
ă
sit
ă
de mine pentru a face fa
ţă
preten
ţ
iilor sale era s
ă
memorez fiecare pagin
ă
ca pe o fotografie
ş
icurînd am fost în stare s
ă
-mi amintesc paginile ori de cîte ori era nevoie. De exemplu, puteam de obicei preciza c
ă
un anumenum
ă
r de telefon se afla în partea sting
ă
a paginii 183. Aceast
ă
capacitate mi-a fost extrem de folositoare mai tîrzte, cînd amînceput s
ă
studiez ingineria chimic
ă
si trebuia s
ă
memorez mii de formule chimice, sau cînd am devenit efectiv conduc
ă
tor al DIE si trebuia s
ă
memorez dosare întregi. Ceau
ş
escu înv
ăţ
ase de-acum c
ă
, pentru a-mi stimula memoria, trebuia s
ă
-midescrie o scen
ă
.
 
 — Aminte
ş
te-
ţ
i, m-a îmboldit Ceau
ş
escu, cum „so
ţ
ul" l-a apucat pe individ de boa
ş
e si l-a aruncat în plin
ă
strad
ă
, unde sedesf 
ăş
ura o mare petrecere cu o mul
ţ
ime de be
ţ
ivani care aproape c
ă
l-au omorît.
Ş
tii, diplomatul
ă
la din Occident carevorbea române
ş
te
ş
i ne d
ă
dea atîtea dureri de cap ?
 
 — Consilierul grec, tovar 
ăş
e, am r 
ă
spuns imediat. — A
ş
a e.
Ş
i „so
ţ
ul" care l-a prins ?
 
 — Colonelul Marinescu, directorul adjunct al Direc
ţ
iei de Contrainforma
ţ
ii militare a Securit
ăţ
ii, am replicat.
 
 — A
ş
a e. Consilierul grec. A
ş
a e. Ceau
ş
escu s-a ridicat de la birou si a început s
ă
se plimbe prin camer 
ă
. „Romero" trebuierecrutat. Sînt sigur c
ă
va ceda. La urma urmelor, el e cel care a f 
ă
cut primul pas. Dar dac
ă
d
ă
cumva înapoi, atunci va trebui
 
s
ă
te ocupi de el a
ş
a cum ai f 
ă
cut-o cu consilierul grec. Instruie
ş
te-o pe amanta sa românc
ă
s
ă
-l invite din nou la ea acas
ă
.Cînd vor fi chiar în toiul regulatului, „so
ţ
ul" furios va n
ă
v
ă
li peste ei. Marinescu ar trebui s
ă
-l prind
ă
în pielea goal
ă
în patulei, s
ă
-l apuce de fudulii si s
ă
-l arunce în strad
ă
, strigînd în gura mare c
ă
i-a violat so
ţ
ia. Ofi
ţ
eri deghiza
ţ
i în civil vor a
ş
teptaafar 
ă
si-l vor pedepsi pe individ. Tu, Plesi
ţă
, te vei ocupa de asta, a
ş
a cum ai procedat cu Goma. Cînd te-ai ocupat-deGoma ai folosit un lip care era boxer la Dinamo**. N-a fost a
ş
a, Plesi
ţă
?
 
*în edi
ţ
ia englez
ă
se mai men
ţ
ioneaz
ă
: „Paul Goma esle un disident român care a evocat frecvent mînia lui Ceau
ş
escu".
 
' Idem : „Dinamo era clubul sportiv al Ministerului de Interne".
 
 — C
ă
 pitanul Horst Stumpf. Acum a fost numit mili
ţ
ian în Bucure
ş
ti.
 
 — Foarte bine ! îmbrac
ă
-l în chip de m
ă
tur 
ă
tor de strad
ă
sau altceva, s
ă
stea pe acolo la lucru în seara respectiv
ă
si s
ă
-i ard
ă
 o b
ă
taie zdrav
ă
n
ă
lui „Romero", s
ă
-i toarne ni
ş
te coniac pe gît si s
ă
-l lase acolo pe strad
ă
în zori, a spus Ceau
ş
escu,examinîndu-ne fe
ţ
ele în parte s
ă
vad
ă
dac
ă
am în
ţ
eles. Privindu-m
ă
în ochi a continuat:
 
 — Serviciul t
ă
u de dezinformare, Pacepa, ar trebui atunci s
ă
împr 
ăş
tie zvonul c
ă
„Romero" nu e nimic altceva decît un be
ţ
ivan ordinar, un afemeiat si a
ş
a mai departe. Ei
ş
tiu s
ă
-
ş
i fac
ă
meseria. Ai în
ţ
eles ?
 
 — Da, tovar 
ăş
e pre
ş
edinte.
 
 — 
Ş
i tu, Coman ?
 
 — Da, tovar 
ăş
e Ceau
ş
escu.
 
 — Asta-i tot, a spus, ridicîndu-
ş
i bra
ţ
ele ca semn inconfun-dabil c
ă
întîlnirea s-a terminat.
 
 — La birou, i-am ordonat
ş
oferului cîteva minute mai tîrziu. „Romero" al lui Ceau
ş
escu era un agent secret func
ţ
ionînd
 
ca ata
ş
at militar la Ambasada Italiei din Bucure
ş
ti. Recent se îndr 
ă
gostise pîn
ă
peste cap de o românc
ă
, o femeie demoravuri u
ş
oare, care era agent
ă
a Securit
ăţ
ii. Cu dou
ă
luni în urm
ă
, so
ţ
ia lui „Romero" a trebuit s
ă
se întoarc
ă
la Roma dinmotive familiale, iar el a început s
ă
-
ş
i petreac
ă
aproape toate nop
ţ
ile în apartamentul amantei sale. în timpul ultimelor s
ă
 pt
ă
mîni ea devenise tot mai insistent
ă
, amenin
ţ
înd c
ă
va scrie ambasadorului italian despre leg
ă
tura lor, dac
ă
„Romero" nuva fi de acord s
ă
stea mai mult timp cu ea
ş
i s
ă
-i împ
ă
rt
ăş
easc
ă
mai multe secrete. Dup
ă
o mi
ş
care nea
ş
teptat
ă
, cu os
ă
 pt
ă
mîn
ă
în urm
ă
, .Romero" a cerut o întrevedere urgent
ă
cu ministrul român de interne pentru a discuta „o problem
ă
 secret
ă
, extrem de delicat
ă
".
 
„Romero" a povestit o întîmplare lung
ă
 
ş
i obositoare despre un agent secret occidental, func
ţ
ionînd ca diplomat laBucure
ş
ti, care între
ţ
inea o rela
ţ
ie amoroas
ă
cu o românc
ă
. Ea a început s
ă
-l
ş
antajeze, amenin
ţ
înd c
ă
îl va informa peambasadorul lui, dac
ă
nu-i va cump
ă
ra un apartament cu valut
ă
forte. Apelul lui confuz a fost ca ministrul de interne s
ă
seocupe personal de acest caz si s-o opreasc
ă
pe fat
ă
. „Un agent secret occidental
 
necompromis ar putea fi mult mai folositor României dccit unui. compromis", a sugerat „Romero" cu
ş
iretenie. Totu
ş
i, dup
ă
numai patru ore a izbucnit în lacrimi, m
ă
rturisindc
ă
el este subiectul cazului de fa
ţă
, dar accentuînd c
ă
, dac
ă
ambasadorul s
ă
u ar fi informat de aceast
ă
rela
ţ
ie amoroas
ă
, si-ar pierdeatît postul din România, cît si cariera în cadrul serviciului de spionaj militar italian.
 
Aflînd despre rezultatul întîlnirii cu „Romero", Ceausescu a dat ordin s
ă
fie recrutat. R 
ă
 bufnirea dp furie a lui Ceausescu de ast
ă
zise datora faptului c
ă
„Romero" se r 
ă
zgîndise, hot
ă
rînd c
ă
nu vrea s
ă
fie agent.OPERA
Ţ
IUNEA „ORIZONT"Recrutarea de agen
ţ
i pentru
ţă
rile NATO este una dintre cele mai mari priorit
ăţ
i ale lui Ceausescu, nu numai pentru a-
ş
i onoraobliga
ţ
iile fa
ţă
de Tratatul de la Var 
ş
ovia, dar mai ales pentru a-si proteja cea mai secret
ă
opera
ţ
iune a sa, denumit
ă
codificat„Orizont". Aceasta era o vast
ă
opera
ţ
iune de spionaj condus
ă
de el în persoan
ă
, pentru a ob
ţ
ine sprijin politic, bani
ş
i tehnologiidin Occident.
 
Totul a început în seara zilei de 22 februarie 1972, cînd Ceausescu personal a preluat conducerea DIE. „Experien
ţ
a noastr 
ă
 demonstreaz
ă
c
ă
ast
ă
zi Occidentul este deosebit de dornic s
ă
încurajeze cel mai mic semn de independen
ţă
în cadrul bloculuisovietic. S
ă
profit
ă
m de dorin
ţ
a lui", a spus Ceausescu cinic în memorabila-i cuvîntare
ţ
inut
ă
în seara aceea în biroul s
ă
u în fa
ţ
acomisiei de directori ai DIE. „Trebuie s
ă
facem din inteligen
ţă
tr 
ă
s
ă
tura noastr 
ă
na
ţ
ional
ă
... înceta
ţ
i s
ă
mai ar 
ă
ta
ţ
i Occidentului ofa
ţă
posac
ă
, încruntat
ă
si pumnii încle
ş
ta
ţ
i, începe
ţ
i s
ă
-l face
ţ
i s
ă
simt
ă
compasiune pentru noi
ş
i ve
ţ
i vedea cît de repede se vor transforma în m
ă
rinimie boicoturile din Occident. S
ă
prezent
ă
m România ca pe o insul
ă
latin
ă
în marea slav
ă
... Tradi
ţ
iile noastremilenare de independen
ţă
sînt ast
ă
zi împotriva politicii de centralizare a Moscovei... Un pion între dou
ă
superputeri..."
 
Dup
ă
cum îi sta în obicei, Ceausescu
ş
i-a continuat lec
ţ
ia de filosofic cu ordine pentru a o pune în aplicare: DIE trebuie s
ă
înceap
ă
 o ac
ţ
iune ofensiv
ă
organizat
ă
împotriva Occidentului. Trebuie s
ă
implanteze cu grij
ă
cîteva aluzii la independen
ţă
— f 
ă
ă
s
ă
 afecteze bazele comunismului — si apoi s
ă
ac
ţ
ioneze pe mai departe, cu scopul de a trezi simpatia Occidentului pentru România side a cî
ş
tiga ajutorul s
ă
u politic si economic. Agen
ţ
ii secre
ţ
i ai DIE trebuie s
ă
ajute România s
ă
ob
ţ
in
ă
avantaje politice sieconomice din Occident, s
ă
transforme guvernele
ţă
rilor din lumea a treia în alia
ţ
i politici, iar pe emigran
ţ
ii ostili în sus
ţ
in
ă
tori, s
ă
 manipuleze mass-media interna
ţ
ional
ă
. Ace
ş
ti agen
ţ
i trebuie de asemenea s
ă
fac
ă
uz de noul prestigiu al României pentru adeschide u
ş
ile spre tehnologiile strict secrete interzise
ţă
rilor comuniste. România trebuie s
ă
-
ş
i m
ă
reasc
ă
substan
ţ
ial contribu
ţ
ia nunumai pentru ap
ă
rarea Tratatului de la Var 
ş
ovia, dar si pentru sus
ţ
inerea Beijingului
ş
i a întregii lumi comuniste.
 
A doua zi dup
ă
aceast
ă
cuvîntare istoric
ă
, Ceausescu a l
ă
rgit schema de organizare de la aproximativ 700 la peste 2800 de agen
ţ
isecre
ţ
i, sporindu-i de asemenea bugetul, pl
ă
tit în valut
ă
forte, de peste opt ori. Apoi a pus pe planul doi activit
ăţ
ile secrete pentrustr 
ă
in
ă
tate, stabilind opera
ţ
iunile de spionaj ca principala sarcin
ă
a DIE.
 
„Orizont" era numele codificat pe care Ceausescu însu
ş
i l-a •dat acestei ac
ţ
iuni, una dintre numeroasele opera
ţ
iuni de spionajcauzînd mari decep
ţ
ii tot de el construit
ă
, c
ă
ă
mid
ă
cu c
ă
ă
mid
ă
, începînd din 1972. Scopul s
ă
u era s
ă
dea Occidentului iluzia c
ă
 România ceausist
ă
este un nou tip de
ţ
ar 
ă
comunist
ă
, independent
ă
fa
ţă
de toat
ă
lumea, jnclusiv fa
ţă
de Moscova,
ş
i care merit
ă
s
ă
 fie sprijinit
ă
de Occident, cu scopul de a face bre
ş
e în zidurile ce înconjoar 
ă
blocul sovietic. „Orizontul" lui Ceausescu avea totul: propagand
ă
ăţ
i
şă
 
ş
i deschis
ă
în Occident, microfoane ascunse, descoperite în ambasadele române din Occident si
ţ
inute peloc,pentru a transmite anumite mesaje cu piste false; documente „semnate" de conduc
ă
tori de guvern str 
ă
ini, contraf 
ă
cute laBucure
ş
ti
ş
i pierdute întîmpl
ă
tor în hoteluri de lux sau strecurate în Occident pe alte c
ă
i; agen
ţ
i secre
ţ
i operînd deghiza
ţ
i în

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->