Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
75Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
AFLA DESPRE TRECUT. EI ANTICII, DESPRE STRAMOSII NOSTRII DACII

AFLA DESPRE TRECUT. EI ANTICII, DESPRE STRAMOSII NOSTRII DACII

Ratings:

5.0

(8)
|Views: 6,916 |Likes:
Published by Danilovici
ISTORIE
ISTORIE

More info:

Published by: Danilovici on Jul 20, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2013

pdf

text

original

 
AFLA DESPRE TRECUTEI, ANTICII
Iordanes,
Getica- despre Daci 
 
"... ce mare placere, ca niste oameni viteji sa se indeletniceasca cu doctrinele filozofice,cand mai aveau putin ragaz de razboaie. Puteai sa-l vezi pe unul cercetand poeziacerului, pe altul proprietatile ierburilor si ale arbustilor, pe acesta studiind cresterea siscaderea lunii, pe celalalt observand eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului, soarelevrand sa atinga regiunea orientala, este dus inapoi spre regiunea occidentala..."
Strabon -
Geografia, VII 
- Despre Zamolxis
Astfel se spune ca un oarecare get, numit Zamolxis, a fost sclavul lui Pythagoras. De lafilosof a obtinut oarecari informatii despre fenomenele ceresti, iar altele de la egipteni,deoarece in peregrinarile sale ajunsese chiar si in Egipt. Intors in patrie, Zamolxis a dobanditrespectul carmuitorilor si al poporului, ca talmacitor al fenomenelor ceresti. In cele din urma,a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat la carmuire, ca pe un om avand insusirea dea dezvlaui vointa zeilor. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui maivenerat dintre zeii lor, iar apoi l-au proclamat zeu pe el insusi. Zamolxis si-a ales o anume pestera, inaccesibila tuturor celorlalti oameni, si acolo isi petrecea viata, intalnindu-se rar cuoamenii, afara de rege si de dregatorii lui. Regele il sustinea, vazand ca acum poporul i sesupune mult mai bucuros decat pana atunci, in credinta ca el isi da poruncile dupa povatazeilor. Acest obicei s-a pastrat chiar pana in vremea noastra, intrucat ei au totdeauna un om deatare alcatuire, care de fapt nu este decat un sfetnic al regelui, insa la geti este venerat ca zeu.Tot astfel si muntele acesta a fost recunoscut sfant, si getii asa il numesc; numele lui,Kogaion, era acelasi cu numele raului care curgea in preajma. Cand peste geti a domnitBurebista, impotriva caruia se pregatise sa porneasca razboi divinul Caesar, functia aceastainalta o ocupa Deceneu. Asa sau altminteri, obiceiul pitagoreic de abtinere de la folosireaanimalelor ca hrana, introdus de Zamolxis, s-a mai pastrat.
Platon -
 Harmides
- Despre Zamolxis
"(Vorbeste
Socrate
:) - Bine, Harmides, am zis, la fel este acum si cu descantecul nostru. L-am invatat acolo, in armata, de la unul din medicii traci ai lui Zamolxis, despre care se spune1
 
ca ii face pe oameni nemuritori. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai dinHelada sa sprijine ceea ce ziceam adineauri. Dar, a adaugat el, Zamolxis, care-i regele nostru,dovedeste, ca zeu ce este, ca tot asa cum nu se cuvine sa incercam a vindeca ochii fara sa fivindecat capul, nici sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup, cu atat mai mult nutrebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul; pricina pentru care celemai multe boli nu se supun artei medicilor Heladei este ca ei nesocotesc intregul pe care s-ar cuveni sa-l ingrijeasca, iar daca acestui intreg nu-i merge bine, nu poate sa-i mearga bine nici partii. Asadar, zicea tracul meu, de la suflet pornesc cele rele si cele bune pentru corp, ca si pentru omul intreg; de acolo purced acestea, asa cum din cap purced cele privitoare la vaz.[...]Sa presupunem ca, asa cum ne incredinteaza Kritias, care este aici de fata, ai si aveaintelepciune in tine si ai fi atat cat se cuvine de intelept, tu nu mai ai nevoie nici dedescantecele lui Zamolxis, nici de acelea ale lui Abaris Hyperboreul; voi fi insa nevoit sa-tidau numaidecat remediul impotriva durerii de cap." Nota: Pentru a confrunta juxtapunerea pe care o face Platon intre Zamolxis si Abaris nelipsesc elemte esentiale, mitologic vorbind, cu privire la amandoi. Abaris era socotit unmagician care traia fara a se hrani si cutreiera Grecia zburand pe o sageata de aur, daruita dezeul Apollon, ca sa vindece diferite molimi; singurul raport ar fi fost, deci, practicareamedicinei, care la Abaris, spre deosebire de Zamolxis, se efectua pe calea miracolelor.
Fascinatia comorilor dace
Teritoriul Romaniei s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de reputatia unui timut al auruluisi al comorilor, asa cum pentru spanioli erau pamanturile proaspat descoperite in America.Aurul dacilor urmarit de romani in razboiul lui Traian echivaleaza cantitativ in traditiatransmisa cu aurul aztecilor. Catre comorile din Carpati si-au intors de-a lungul timpului caspre un teritoriu fabulos privirea multi aventuriei si amatori de imbogatiri subite. In IstoriaBucurestilor, Iaon Ionescu Gion ne vorbeste de existenta unor harti rare care circula printrecapii ortodocsi ai bisericii constantinopolitane pe care ar fi fost insemnate manastirile la careerau ingropate comori. Harta a ajutat la exploatarea sistematica a tezaurelor ascunse, care aufost scoase din tara. De aici credinta calugarilor si patriarhilor greci ca din tarile romanestioricati bani s-ar lua se vor gasi in continuare altii. In plin secolul XVIII, domnitorulAlexandru Ipsilanti lansa o campanie de sapaturi particulare cu conditia ca jumatate din bunurile dezgropate sa revina domniei. Cat de mari au fost aceste comori, intrate de obicei inalte maini decat cele romanesti, ne- o arata prima descoperire importanta din Transilvania din1543, in albia raului Streiul, unde sunt descoperiti peste 400.000 de galbeni de aur cu efigialui Lysimach.
Sumer sau istoria de dincolo de istorie
Se stie ca, inaintea primei dinastii din Ur, Sumerul isi atribuia mii de ani de civilizatieneintrerupta. Listele regale scrise candva in Babilon enumerau 10 regi inainte de Potop si 19dinastii de la Potop pana la sfarsitul celei de a treia dinastii din Ur. Dupa alta lista, 8 regi2
 
antediluvieni ar fi domnit in total 241200 de ani sau 456000 ani, calculele facandu-se in
 sars
sau cicluri de 360 de ani. Pe pamantul de langa Eufrat sumerienii intemeiaza orase ca Ur,Umma, Nippur, Lagas pe care lupte sangeroase pentru suprematie le-au macinat lent.Stramosii lor, scria Beroses in Babilon prin secolul III sau IV i.e.n., veneau dintr-o rasa demonstri, jumatate oameni, jumatate pesti, iesiti din Golful Persic si care au adus e pamantcivilizatia. Pastori si agricultori, sumerienii au inventat sistemul de irigatii pentru a smulge pamantul din ghearele secetei si a-l face sa produca mai mult. Comercianti abili, si-auconstruit cu inteligenta bunastarea. Inceputul mileniului III i.e.n. ii gaseste cu templeimpunatoare ce dominau viata oraselor. Aici erau adorati, in sanctuarele impodobite cumozaicuri policrome, Inanna (Zeita Urukului) si Dumuzi sau Tammuz, iubitul ei divin, pastorul zeificat. Institutiile administrative, legislatia (abundenta "codicelor" de legi odovedeste), arta - fusesera deja inventate. ca si scrisul pe placute de lut. Dupa 2800 i.e.n.templele iau forme gigantice. Ele isi ridica terasele in forma piramidala a ziguratului pana lainaltimi ametitoare. Apar cilindrii-pecete pentru a consemna si pecetlui tranzactiilecomerciale. Viata comerciala a Sumerului isi intinsese ramificatiile pana in Egipt si India.Casele - patrulatere cu doua etaje - aveau dubla functie de locuinta si de cavou. Viii "locuiau"deci laolalta cu defunctii, poate dintr-un sentiment de compasiune. Dupa moarte omul trecea pentru sumerieni intr-o cumplita lume subpamanteana a tenebrelor si pulberii. Totusi, misteruleternei reintoarceri, al perpetuei deveniri, incarnat de povestea perechii mitice Inanna-Dumuzicrea o ciudata dualitate in sufletul sumerianului ingrozit de "casa pulberii" (groaza pe carenimic nu a sugerat-o mai profund decat celebrul Ghilgames) dar traind si aspiratia renasterii.Fara a avea un sens metafizic, moartea putea capata un inteles initiatic, asa cum s-a presuspusdupa descoperirea Cimitirului regilor din Ur, datat 3500 i.e.n., unde, numarul mare de persoane ingropate intr-un fast incredibil laolalta cu defunctul, a facut posibila ipoteza"casatoriei mistice".Iar viata, de o imensa tristete si lipsa de speranta, era guvernata de sfera zeilor organizati inadevarate triade - si de aceea a demonilor. Oamenii, executanti ai vointei divine, traiau intr-un politeism naturistic completat de artele magice destinate sa-i potoleasca pe demoni. Arta,expresie a colectivitatii, este inca anonima si statica - scrie Sabatino Moscati in "Vechi imperiiale Orientului" deoarece ca si in lumea egipteana aici este foarte greu sa intrevedem liniileunei evolutii, estompate pe de alta parte si de timpul imens care ne desparte. Epopeea luiGhilgames, ecou al literaturii sumeriene, contine totusi o pecete personala - aceea a destinuluice se povesteste pe sine insusi, a unui ipotetic Ghilgames, personaj si autor totodata.Sumerienii - autorii civilizatiei cu orizontul cel mai practicist din vechime - au fost creatoriiunei arte "cerebrale", "intelegand prin aceasta prevalenta gandirii asupra impresiei".Decaderea Sumerului a concis cu momentul cel mai fertil al artei sale, cand se scriu opereistorice, cosmogonii, imnuri, texte epice prelucrate ulterior de tot Prientul. O putere vecinaridicata amenintator profita de luptele dintre orasele sumeriene si de epuizarea Sumerului inurma navalirilor succesive.Hammurabi, regele Babilonului, Il cucereste iar fiul acestuia, dupace distruge Ur-ul, il va scoate din istorie.3

Activity (75)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
marandan85 liked this
Catalin Tomescu liked this
cornel2012 liked this
7777777 liked this
Geanina Hodorog liked this
Silvy Haze liked this
olimpiagherban liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->