Professional Documents
Culture Documents
PROIECT ABSOLVIRE
Nivelul 2
MECANIC A
PROFESOR COORDONATOR
Elev absolvent
Popescu Ion
TEMA DE PROIECT:
TEHNOLOGIA ASAMBLARILOR
NEDEMONTABILE
Elev absolvent
Popescu Ion
MEMORIU JUSTIFICATIV
Dpa cum s-a precizat in partea introductive a acelui subcapitol, nituirea are inca
o larga aplicabilitate intr-o serie de domneii unde nu se poate excuta sudarea.
Pprintre principalele constructii nituite se nimara si cele aeronautice , unde se
folsesc in general aliajele de auminiu.La aesmenea constructii se aplica numai
niturea la rece, deoarece prin incalzire tablele respective din cauza modicicarii
structurii isi micsoreaaza rzistenta. Pentru acest motiv nu se pot folosi nitrii cu
diametru mai mare de 13 mm.
De asemene,trrbuie avut in vedere faptul ca nituirea, exctandu-se la rece,
strangerea puternica a tablelor nu este asigurata prin contractia ulterioara a tijei
nitului si erforturile se tranzmit numai prin contactul direct dintre tija si
peretele gaurii. Deci, pero\icolul de forfecare a tijei nitului este mult mai mare
decatin cele lalte cazuri, motiv pentru care la niturea caestor aliaje se cere cu
totul deosebita.
Dupa cum s-a precizat in aprtea introductiva a acestui subcapitol, niturea are
inca o larga aplicare dintr-o serie de domenii unde nu se pot executa sudarea.
Printre principalele contructii nituite se numara si cele aeronautice, unde se
folosesc in general aliaje de aluminiu.
La asemenea costructii se aplica numai nituirea la rece, deoarece prin incalzire
tablele respective din cauza modificarii structurii isi micsoreaza rezistenta.
Pentru acest motiv nu se pot folosi nituri cu diametru mai mare de 13 mm.
De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca nituirea, executandu-se la
rece,stringerea puternica a tsblelor nu este asigurata prin contractia uilterioaraa
tjei nitului si eforturile se transmit numai princontactul direct dintre tija si
peretele gaurii.
Deci, pericolul de forfecare a tijei nitului este mult mai mare decat cele lalte
cazuri, motiv pentru care la nituirea acestor alia se cere o atentie cu totul
deosebita.
Una din motodele cele mai productive este cusatura dubla, care se poate aplica
ata la sudarea otelului, cat si la sudarea metalelor neferoase. Tablele de imbinat
se aseaza in pozitie verticala, iar sudarea e ececuta simultan de catre doi sudori
aseazati de o parte si de alta a tablelor. Prn aplicarea acestei metode, iar
consulul de gaze se micsoreaza cu 40%.
O alta metoda productiva este sudarea cu suflauil multiplu. Becurile au doua sau
mai multe ajutate : una din flacarile preincazeste piesa, iar cealalta topeste
matrialul. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaz cu 15% fata de
sudarea spre stanga.
O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia de serie
pentru sudarea custurilor longitudinale fara metal de adaos se a tevi cu apereti
subtiri. Sufaliul folosite unt cu mai multe falcari si se racesc cu apa. Amestecul
gazos folosit este cu exces de oxigen, ceea ce asigura o temperatura inalta a
flacarii.
SCULE SI DISPOZITIVE PENTU OPERTIILE DE SUDARE
Inainte de atrece la asamblare, asa cum s-a arat, piesele trebuie trebuie curatate
de bavuri, de impuritati, de pete de grasime si vopsea. Asamblarea propriu-zisa
necesita un volum mare de munca si este operatia de raspundere, deoarece in
acest caz lipsesc gaurile de nit care sa jute la prinderea pieselor uele de altele.
Pentru aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de
strangere, opritoarele, precum si gabaritele de asamblare.
Sudarea incepe prin prindera in cateva puncte de sudura a marginilor de
asamblat. Punctele de sudura se executa ata la sudarea manuala cat si la sudarea
automata. Ea necesitza sa se stabileasca regimul de sudare in functie de grosi,ea
teblei, de p[ozitia de lucru si de calitatea elctrodului.
Aplicarea sudurii automate, desi prezinta avantaje imporatante din punct de
vedere al productivitatii si al calitatii, este inca limitata, deoarece nu se poate in
orice pozitie, iar sudara cordoanelor scurte si raspindite nu este rezolvata pana
in prezentul sub aspectul excutarii rentabile.
Consumul de electrozi de metel este mai mic, datorita faptului ca marginile se
prelucreaza mai putin, iar prindera prin stropi sunt mai mici. De asemenea,
consumul de energie este mai redus, intrucat sub protectia fluxului de sudura,
caldura arcului electric este mai bine utulizata.
Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care se
elimine unele dificultati pentru care aparatul de sudure automata anu poate fi
utilizata. Acestea sunt:
-instalati de sudare automata pentru grinzi. Acesta costa dintr-o marca de
perete, care se poate deplsa de-a lungul unor grinzi de conducere. Aparatul de
sidura este suspendat pe traversa imobila, iar capul de sudare este fix pe o
brosa verticala cu inaltimea reglabila. In fuctie de caracteristicile tehnicew a;e
cordonului de sudura se stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se
imprima macaralei-portal.
Aceasta instalatie, combinata cu dispozitivul de intoarcere cu lant, asigura o
usurare manipulare si sudare a grinzilor si stilpilor cu sectiuni compuse;
-instalatia de sudare automat pentru cccazane si rezervoare este compusa dintr-i
instalatie similara cele aratate, cu deosebire ca in locul dispozitivului de
intoarcere cu lant se adapteaza dispozitivului de intoarcere cu role. In acest fel
se rezolva udara automata atat a cusatirilor traversale, cat si a celor
longitudinale.
S-au creeat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticle, care, de
si prezinta dificultai in aplicare, este totusi rentabila in cazul cordoanelor de
dimensiuni mari, care se inlocuisc in general la constructiile de funare.
Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt
destinate excutarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta
tendinta uttlizarii numai a aparatelor mauale care au ca rezultat o productivitate
redusa si necesita un personal cu calificare superioara. A plicarea sudarii si in
special inlocuirea de noi metode este in plina desfasurare tinindu-se seama ca
ca toate perfectionarile tinand spre o productivitate cat mai ridicata so un pret
de cost cat mai resua si ca in prezent s-au relizat viteze de sudare pana la
200m/h, la otelurile cu grsimea pana la 10 mm, si de 300 m/h la otelurile cu
grsimea pana la 4 mm.
In timpul sudarii apar uneori fisuri in sudura sau in zonele invecinate. Unele
fisuri apar in timpul cand metalul trece prin zona de temperatura
corespunzatoare fragilitaiti la cald (1 300C; acestea se numesc fisuri la cald;
ele apar in general spre radacina sudurii sau in locurile unde nu este suficine
patrunsa. Sulful si unele elemente de aliere, ca michelul, favorizeaza aparitia
fisurilor la cald.
Fusurile care apar in timpul reciri, dupa termnarea cristalizarii, si numesc fisuri
la rece. Acestea se produc indeosebi in metalul de baza, langa cordonul de
sudura, datorita madificarilor structurale, cu schimbari de volum.
Fisurile sunt provocate de calitatea necorespuzatoare a otelrilor ce se sudeaza, in
special cand se utilizeaza electrozi care nu corespund otoleleui respectiv, cand
aterialul de baza contine inpuritati sau cand procedeulde sudare nu este bine
condus. Controlul in privinta fisurilor trebuie facut cu mare atentie, deoarece
fisurile la cald se observa greu cu ochiul liber; acestea apar abia in timpul
exppoatarii si pot provoca accidente.
DEFECTOSCOPIA RÖENTGEN