Anamneza psihosocială (biografia socială)

Extras din “Sociodinamica grupului militar - o abordare polifuncţională”, Gabriel

Dulea, Editura Militara, Bucureşti, 2008

Reprezintă o metodă pe cât de simplă pe atât de eficientă, des utilizată în

cunoaşterea subordonaţilor. Prin intermediul anamnezei, comandantul de subunitate
reuşeşte să culeagă într-un timp relativ scurt date biografice necesare în aprecierea,
din punct de vedere calitativ, a evoluţiei personalităţii subordonaţilor.
În aplicarea anamnezei psihosociale se disting două modalităţi :a) fie prin atragerea
subordonaţilor la o discuţie dirijată; b) fie prin solicitarea acestora de a-şi prezenta
în scris datele biografice mai importante, sub forma „Eu despre mine”.
a) Pentru prima modalitate sociologul român Septimiu Chelcea propune următorul
grupaj de probleme:
A. naşterea. Data şi locul naşterii. Numărul de fraţi şi de surori. Al câtelea era.
Raporturile cu fraţii şi surorile. Ce gândeşte despre viaţa fraţilor şi a surorilor;
B. părinţii. Căsătoria lor. Părerea despre părinţi şi căsnicia lor. Bunicii. Amintiri
despre ei. Date despre copilăria părinţilor;
C. tatăl. Anul şi locul naşterii. Ocupaţiile (succesive). Părerea subiectului despre
tatăl lui. Starea sănătăţii (în timpul copilăriei subiectului). Cât câştiga. Se îngrijea de
familie? Comportamentul. Nivel de şcolarizare. Situaţia actuală. Legături actuale;
D. mama. Anul şi locul naşterii. Părerea subiectului despre mama lui. Starea
sănătăţii (în timpul copilăriei). Cu ce se ocupa? Se îngrijea de familie. Nivel de
şcolarizare. Situaţia actuală. Legături actuale;
E. casa părintească. Numărul de camere. Câţi dormeau într-o cameră. Din ce era
construită casa. Starea construcţiei. Amplasarea ;
F. localitatea natală (la vârsta preşcolară a subiectului). Oamenii. Amintiri despre ei;
G. vârsta 7-15 ani ;
a) joacă. Cu cine se juca? Ce jocuri? Cine conducea? Cu ce se ocupă azi colegii de
joacă? Ce legături are cu ei;
b) şcoală. Nivel de şcolarizare. Ce fel de elev era? Cine din familie îl supraveghea la
şcoală? Amintiri din şcoală; colegi şi profesori;
c) muncă. Treburi gospodăreşti. Munca câmpului. Creşterea vitelor(alte preocupări);
H. munca;
a) pregătirea pentru muncă. Cum s-a calificat? Cine l-a îndrumat? Cine l-a ajutat?
Amintiri din perioada de calificare. Atitudini şi opinii actuale despre felul cum a
învăţat meserie;
b) alte profesii. Locul de muncă. Ocupaţii succesive. Relaţiile cu colegii de muncă,
cu şefii. Satisfacţii. Insatisfacţii. Atitudini şi opinii despre locul de muncă dinaintea
venirii în armată şi despre foştii colegi de muncă. Proiecte de viitor;
I. familie. Starea civilă.Căsătoria. Împrejurările în care a cunoscut-o pe soţie. Data şi
locul naşterii acesteia. Familia soţiei. Legăturile cu familia soţiei. Ocupaţia soţiei.
Nivelul de şcolarizare. Numărul de copii. Educaţia copiilor: joacă, şcoală, muncă.
Proiecte, opinii despre familie;
J. părăsirea satului(oraşului) natal. Imaginea satului (oraşului) natal în momentul
plecării. Gradul de dotare. Oamenii. Hotărârea de a părăsi satul (oraşul)natal. Când?
Cum? De ce? Cine l-a ajutat? Cine l-a îndemnat? Legăturile actuale cu cei din sat
(oraş). Opiniile despre satul (oraşul) de azi;
K. stabilirea în oraşul actual. Dificultăţile primei perioade. Ce a găsit faţă de ceea ce
a sperat să găsească? Avantajele oraşului actual. Planurile de perspectivă.
Este lesne de observat după parcurgerea acestui ghid-cadru că nu toate problemele
interesează în aceaşi măsură în efectuarea investigări membrilor grupului militar de
tip „subunitate”, făcându-se distincţia de rigoare, funcţie de ceea ce doreşte
comandantul de subunitate să afle despre subordonaţii săi. Este de domeniul
evidenţei, subliniem totuşi că aplicarea acestei metode nu înseamnă nicidecum un
„interogatoriu” în ordinea strictă a problemelor cuprinse în grupajul de mai sus şi
nici a tuturor aspectelor cuprinse în ghidul-cadru, mai ales că unele date sunt
cuprinse în fişa întocmită la centrele militare judeţene şi de sector în evidenţa cărora
se află.
În culegerea datelor care-i interesează, comandantul de subunitate va proceda cu
tact, invitându-l pe subiect la o discuţie de la om la om, în care acesta să manifeste
maximum de sinceritate dinainte stabilit. Se obţin rezultatele scontate dacă
comandantul de subunitate reuşeşte să conducă cu abilitate discuţia, pătrunzându-se
în intimitatea vieţii subordonatului.
b) Anamneza sub forma autoboigrafiei„Eu despre mine” comportă un grad de
dificultate mai redus, scurtând considerabil timpul de cunoaştere a subordonaţilor
prin aplicarea metodei anamnezei.
Se impun câteva precizări . După părerea noastră, pentru sporirea eficităţii acestei
metode este de dorit orientarea de principiu asupra a ceea ce trebuie să cuprindă
„compunerea” „Eu despre mine”, prin prezentarea unui ghid cadru, cu problemele
care să fie neapărat atinse pe parcursul relatării scrise. Se va solicita subiecţilor
maximum de sinceritate, încredinţându-i că datele pe care le vor relata nu vor fi
făcute cunoscute public.
Folosirea cu discernământ a metodei anamnezei psihosociale mijloceşte
comandantului de subunitate primul contact cu subordonaţii, oferindu-i date
importante privind influenţele educative suportate până la venirea în armată,
sensibilitatea acestora, cauzele care au daterminat un anumit mod de comportare a
subiecţilor şi de aici alegerea metodelor care se dovedesc a fi cele mai adecvate în
educarea ulterioară a acestora.