Professional Documents
Culture Documents
S UMAR
STENOGRAMA
Mulţumesc.
*
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc.
Domnul senator Puiu Haşotti, microfonul 2.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
În legătură cu propunerea făcută de domnul senator Cristian Rădulescu, suntem de
acord cu propunerea pe care a făcut-o Domnia Sa.
Sigur, luăm act că raportul nu a stat deloc la casetele senatorilor, conform
Regulamentului Senatului, dar, dacă există un consens politic pe această chestiune, noi nu
avem nimic împotrivă. Este un proiect important şi suntem de acord cu propunerea făcută
de domnul senator Cristian Rădulescu, şi anume să discutăm astăzi, la punctul 6 din
ordinea de zi.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc.
Domnul senator Daea, după care urmează domnul senator Titus Corlăţean.
Domnul senator Daea. Microfonul 4, vă rog.
Domnul Petre Daea:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Propunerea domnului senator Rădulescu face parte din exerciţiul nostru de început
al fiecărei zile de lucru. Rugămintea ar fi ca această iniţiativă legislativă să fie trecută nu la
punctul 6, ci să fie trecută la punctul 10 din ordinea de zi, ca să avem şi noi timp să ne
uităm, în această perioadă, pe acest act normativ, pentru a putea vota în cunoştinţă de cauză
şi pentru a putea da un act normativ cum se cuvine.
Uneori, graba ne-a dus în eroare. Să nu repetăm acest lucru.
Suntem de acord.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Titus Corlăţean. Microfonul 4.
*
Domnul Titus Corlăţean:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
În fapt, mă referam la punctul 6 care este pe ordinea de zi. Poate părea doar un
acord internaţional oarecare, însă el este legat – şi spun colegilor – de un proiect extrem de
- 10 -
O altă propunere pe care dorim să o facem este legată de punctul 3 din ordinea de
zi, respectiv Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei de anchetă având drept scop
investigarea condiţiilor de legalitate a tranzacţiilor încheiate de autorităţile publice din
România cu Daimler AG, în perioada 2007-2008.
Am beneficiat ieri de o expunere din partea domnului vicepreşedinte Voiculescu,
referitor la motivele înfiinţării acestei comisii. Dânsul ne-a spus, practic, că a făcut
demersuri la Ministerul Justiţiei şi apoi la Procuratura Generală pentru a obţine informaţii
mai concrete referitoare la obiectul acestei anchete. Nu a obţinut încă informaţiile.
În Biroul permanent s-au exprimat puncte de vedere cum că, pentru a obţine un
răspuns de la Procuratura Generală, nu este necesară înfiinţarea unei comisii de anchetă a
Senatului, aceasta nu are cum să-i obţină informaţiile pe care le doreşte.
Nu suntem absolut deloc împotriva aflării oricăror informaţii, care să ajute la
stabilirea adevărului dorit de dânsul, dar, dacă ne aplecăm puţin asupra acestei chestiuni,
vedem că nu avem de ce să facem o comisie de anchetă pentru ca procurorul general să-i
dea dânsului răspunsul.
Ne asociem, în mod oficial, demersului dânsului pentru obţinerea informaţiilor pe
care le doreşte – facem această declaraţie publică, oficială – dar, să mai facem încă o
comisie de anchetă a Senatului, înseamnă să aruncăm în derizoriu obiectul activităţii
noastre.
De aceea propunem ca punctul 3 să fie scos din ordinea de zi.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc.
Comentarii? Vă rog, domnul senator Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al
Alianţei Politice PSD+PC.
Microfonul central.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Mai întâi, aş vrea să spun că, din motivarea făcută de domnul senator Voiculescu,
rezultă că dumnealui a făcut demersurile necesare obţinerii unui punct de vedere de la
Ministerul Justiţiei şi Parchetul General. Din păcate, ambele demersuri au rămas fără
rezultat.
Al doilea lucru, pe care trebuie să-l spunem foarte ferm, este acela că această
comisie de anchetă nu are drept scop obţinerea unui răspuns de la autorităţile americane.
Cred că, dacă citim denumirea comisiei şi titlul proiectului de hotărâre – Comisie de
- 13 -
spune. Dacă sunt altele motivele, atunci este obligat să le prezinte plenului Senatului, iar
noi putem opera în cunoştinţă de cauză atunci.
Vă mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc.
Numai un moment, domnul Rădulescu. A solicitat cuvântul domnul senator Ilie
Sârbu, liderul Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, pe care îl invit la
microfon, după care vă invit pe dumneavoastră. Vă mulţumesc.
Microfonul central, vă rog.
Domnul Ilie Sârbu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Cunoaştem cu toţii părerea Partidului Democrat Liberal vizavi de senatorul
Voiculescu.
Mai ştim şi faptul că în Statele Unite ale Americii această problemă a fost
clarificată, iar acolo se vorbea şi despre comisionul care s-a dat în România.
Sigur că sunt lucruri care unora li se par importante, alţii cred că nu este bine să
intrăm în acest joc, fiecare dintre cei care o anumită părere au dreptate, dar avem în faţă o
cerere pe care altă dată am aprobat-o şi nu văd de ce încercăm acum să „protejăm” o
afacere care, la nivel mondial deja, este recunoscută.
Poate este bine să ştim şi noi cum s-au achiziţionat aceste autobuze, cine a luat
comisionul, pentru că, aşa cum am văzut eu că merg lucrurile, cred că ne vom alege doar cu
această informaţie, pe care o vom avea şi va fi discutată mult pe toate mijloacele mass-media,
dar nu văd unde vor fi luate măsuri!
Cred că nu avem dreptul să obstrucţionăm propunerea unui coleg care se referă la
un caz concret. Nu vine să povestească, nu… Dacă ar fi avut posibilitatea pe care a
menţionat-o aici domnul senator Rădulescu, să ajungă la acest demers…, Procuratura
Generală, Ministerul Public, Ministerul Justiţiei să facă demersul respectiv, nu am fi ajuns
la această comisie. Deci suntem într-un impas pe care instituţiile statului l-au creat.
Ca atare, vă solicit acest vot şi cred că în viitor vom putea să avem rezultatul unei
comisii care să ne spună ce s-a întâmplat.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Mulţumesc foarte mult.
Îi ofer cuvântul domnului senator Rădulescu. Urmează liderul Grupului parlamentar al
PNL din Senatul României, domnul senator Puiu Haşotti. Este o galerie de lideri.
- 15 -
Din capul locului vă spun că Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea acestei
comisii. Sigur, am văzut foarte multe comisii de anchetă care au eşuat, mai mult sau mai
puţin, însă domnul senator Cristian Rădulescu tocmai a venit în întâmpinarea a ceea ce voi
spune eu mai departe. Dacă Domnia Sa şi Grupul parlamentar al PDL au deja informaţii că
la Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, în timpul mandatului domnului Videanu,
această afacere sau acest contract a fost unul absolut corect – cum au fost toate, de altfel,
pentru că nimeni nu bănuieşte că la Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, în timpul
mandatului domnului Videanu, s-ar fi făcut ceva nelegal, ar fi fost vreo şpagă, ar fi fost
vreun contract ilegal, vreo bordură pusă aiurea, nu, toţi suntem convinşi că acolo totul a
fost în regulă, domnul senator Cristian Rădulescu tocmai asta ne-a spus – atunci, de ce să
nu fim de acord – şi mai ales dumneavoastră, colegii de la PDL – cu înfiinţarea acestei
comisii de anchetă, care va demonstra, iată, o dată în plus, că la Primăria Generală a
Municipiului Bucureşti, în timpul mandatului domnului Videanu, „nu s-a întâmplat nimic
deosebit”, ca să citez o expresie foarte cunoscută din timpul celui de-al Doilea Război
Mondial!
Aşadar, votaţi în favoarea acestei comisii, pentru că este în favoarea
dumneavoastră. Deja ştiţi că este în favoarea dumneavoastră. Deci nu văd niciun motiv
pentru ca dumneavoastră să nu votaţi în favoarea acestei comisii.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Mulţumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Verestóy Attila, liderul Grupului parlamentar
al UDMR. Microfonul 2, vă rog.
Domnul Verestóy Attila:
Mulţumesc.
Nu sunt liderul Grupului parlamentar al UDMR, sunt chestor al Senatului României.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Aţi merita să fiţi.
Domnul Verestóy Attila:
Domnilor colegi,
Sigur că aflarea adevărului este scopul nostru, pe care-l vom obţine. Adică, sunt
convins că, după demersurile pe care le poate face, conform atribuţiilor şi prerogativelor pe
care le are Senatul României sau senatorii, există şansa să se elucideze acest mister care
este pornit de la o declaraţie sau, de fapt, de la informaţiile care provin de la Departamentul
de Stat pentru Justiţie al Statelor Unite ale Americii.
- 17 -
Problema noastră, în momentul de faţă, este dacă această comisie este oportun a fi
înfiinţată sau încă nu am explorat acele mijloace şi nu am mers până la capăt cu
posibilităţile pe care ni le oferă însuşi statutul de senator sau instituţia Senatului.
Cred că, în momentul de faţă, stăm într-o aşteptare nemeritat de lungă, şi aici
consider că domnul senator Voiculescu are, într-adevăr, dreptate, pentru că Domnia Sa a
făcut demersuri la care nu a primit răspunsul în timp.
De fapt, pentru a porni această comisie de anchetă, avem nevoie de o informaţie, pe
care domnul senator trebuia s-o primească în termen de 30 de zile, de la domnul Cătălin
Predoiu, ministrul justiţiei, şi anume: dacă a făcut sau nu a făcut intervenţia oficială,
singura, de altfel, prin care se poate deschide acest dosar, la Departamentul de Stat pentru
Justiţie al Statelor Unite ale Americii. În momentul de faţă, Departamentul de Stat pentru
Justiţie al Statelor Unite ale Americii a comunicat foarte clar că poate să spună ce a
obţinut, ce date deţine despre astfel de tranzacţii, poate, dar cu o singură condiţie: acest
lucru să fie cerut de ministrul justiţiei, atât.
Domnilor colegi,
În momentul de faţă, după această dezbatere, cred că am făcut deja o presiune, am
făcut deja un anunţ aproape oficial la adresa domnului ministru al justiţiei, să îndeplinească
această dorinţă legitimă, de fapt, a unui domn senator. Deci să aflăm răspunsul cât de
repede de la Departamentul de Stat pentru Justiţie al Statelor Unite ale Americii pe calea
legală, oficială, posibilă, care porneşte cu o cerere oficială a ministrului justiţiei din ţara
noastră. Altfel, Departamentul de Stat pentru Justiţie al Statelor Unite ale Americii nu va
răspunde nici domnului senator Voiculescu, nici Senatului României, nici nimănui din
această ţară. Asta este procedura care trebuie respectată.
Cred că avem, şi trebuie să dăm şansa domnului ministru al justiţiei să respecte
cerinţa, dorinţa domnului senator Voiculescu, în limita posibilităţii şi a legii care domină
aceste relaţii dintre Departamentul de Stat pentru Justiţie al Statelor Unite ale Americii şi
Ministerul Justiţiei din România şi să acordăm un termen rezonabil, de 30 de zile, cum se
acordă în aceste situaţii, pentru a afla un răspuns.
După ce avem acest răspuns sau, Doamne fereşte, dacă trece timpul şi nu se va
îndeplini ceea ce noi dorim acum în mod legitim, într-adevăr, va fi momentul şi vom fi
pentru o comisie de anchetă mai amplă probabil, care să exploreze şi de ce nu s-au făcut
aceste demersuri din timp pentru a afla adevărul cât se poate de repede.
Consider că, în momentul de faţă, trebuie să-i acordăm încredere domnului ministru
al justiţiei, că ne va ajuta, va ajuta ţara să elucideze acest caz, să punem punct unor astfel
de semne de întrebare şi, după aceea, să procedăm, eventual, sigur, cu contribuţia tuturor
- 18 -
grupurilor parlamentare, la formarea unei comisii de anchetă, dacă este cazul. Acesta este
un pas ulterior. Mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Şi eu vă mulţumesc.
Înainte de a le oferi cuvântul domnului senator Mitrea şi domnului senator Mircea
Andrei, vreau să fac o precizare în urma intervenţiei domnului senator Verestóy Attila,
pentru a nu lăsa să planeze o îndoială în legătură cu corectitudinea unui fost coleg. Este
vorba de un fost coleg de la Ministerul Justiţiei şi de la PNL, domnul ministru Cătălin
Predoiu. Deci domnul ministru Cătălin Predoiu i-a răspuns domnului senator Voiculescu în
scris, în termen, precizându-i că, pentru ca Ministerul Justiţiei să poată solicita oficial, în
baza Tratatului de colaborare juridică dintre România şi Statele Unite ale Americii, are
nevoie să-i fie adresată o cerere de la Parchetul General. Numai pe această bază, Ministerul
Justiţiei şi domnul ministru pot să acţioneze.
Nu vreau să rămână în stenogramă că domnul ministru Predoiu nu i-a răspuns
domnului senator Voiculescu. I-a răspuns în termenii pe care vi i-am menţionat.
Urmează la cuvânt domnul senator Mitrea, domnul senator Mircea Andrei şi
domnul senator Ţuţuianu.
Vă rog, domnule senator Mitrea, microfonul central.
Domnul Miron-Tudor Mitrea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Vreau să-l asigur pe domnul senator Rădulescu de faptul că cei care au pornit
această procedură de înfiinţare a comisiei de anchetă au dat numele corect. Vrem să se
ancheteze tranzacţiile pe care le-a făcut Daimler AG în România. Nu vrem să se ancheteze
activitatea domnului Videanu. Eu, personal, nu ştiam, până la intervenţia dumneavoastră,
că este legat numele domnului Videanu de această afacere, într-un fel sau altul, şi sper să
nu fie.
Deci nu are nicio legătură cu o persoană. Înţeleg faptul că vă apăraţi colegul, dar
asta nu are nicio legătură cu comisia pe care o punem în discuţie astăzi.
În acelaşi timp, aş vrea să precizez că, dacă autorităţile române ar fi dorit să afle
adevărul – şi nu mă refer neapărat la domnul ministru Predoiu care, sigur, are nevoie de o
scrisoare, de o notificare, de o notă de la procurorul general – procurorul general putea şi,
după părerea mea, era obligat să facă, în cel mai scurt timp, demersurile necesare ca
România să primească un răspuns oficial. Asta este pe partea administrativă.
- 19 -
Foarte scurt. Domnul senator Ţuţuianu are dreptate. Poate că ar trebui să discutăm
de o comisie de anchetă, dar în niciun caz pe o afacere privată. Cred că ar trebui să
discutăm eventual de o comisie de anchetă privind modul în care instituţii ale statului şi-au
făcut sau nu şi-au făcut datoria. Cred că aici este de competenţa Senatului. În niciun caz să
ne uităm în aşternuturile unei instituţii publice. Altfel, vă spun sincer, eu aş fi tentat, dacă
se aprobă înfiinţarea acestei comisii de anchetă, ca săptămâna viitoare să propun o comisie
de anchetă pentru a analiza, cum au dispărut 50 de milioane de euro de la primăria Galaţi,
fapt consemnat de Curtea de Conturi. Mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Şi eu vă mulţumesc.
(Domnul senator Miron-Tudor Mitrea solicită cuvântul).
Domnule senator Mitrea, am o rugăminte către toţi colegii, haideţi să ne
concentrăm pe punctul nostru, o să vă invit şi pe dumneavoastră, să nu divagăm, că riscăm
să intrăm într-o dezbatere care, dată fiind situaţia din România, ar pomeni foarte multe
localităţi.
Domnul senator Rădulescu, vă rog, microfonul central.
Domnul Cristian Rădulescu:
Voi formula dreptul la replică tot aşa sintetic şi structurat ca şi domnul senator
Ţuţuianu.
1. Devine evident şi din expunerea dânsului că singura modalitate de rezolvare a
acestei chestiuni este ca Ministerul Justiţiei să adreseze o cerere oficială Departamentului
de Stat pentru Justiţie al Statelor Unite ale Americii. Faptul că noi vom face o comisie
senatorială, care, eventual, va duce la o hotărâre adoptată unanim în Senat, cu o anumită
concluzie, nu-i va impresiona deloc pe cei de la Departamentul de Stat pentru Justiţie, ca
să ne trimită nu ştiu ce informaţii. Ei vor cere în continuare o cerere oficială de la
Ministerul Justiţiei din România şi cu asta basta. Deci, aici este evident faptul că şi dânsul
vede ca inutilă înfiinţarea acestei comisii.
2. Nici nu am început bine dezbaterile asupra necesităţii înfiinţării acestei comisii,
şi, deja, iată cum se perverteşte scopul înfiinţării ei. Nici pe departe chestia cu adevărul, ci
dorinţa de a macula tot ce se poate împrejur.
Fiindcă eu am zis să nu se arunce cu praf pe o persoană, domnul senator Haşotti a
spus că acea persoană s-ar putea să fie domnul Videanu, iar domnul senator Mitrea a venit
şi a spus: domnul Rădulescu a afirmat clar că este vorba de domnul Videanu, şi, în final, ca
în bancurile acelea cu ruşi, va rămâne că Rădulescu a recunoscut vinovăţia lui Videanu.
- 23 -
Ei, dat fiind că în felul acesta evoluează deja înfiinţarea comisiei respective, de asta
nu vrem s-o înfiinţăm.
Domnul Teodor–Viorel Meleşcanu:
Mulţumesc domnului senator Rădulescu.
Domnul senator Mitrea, o să vă rog scurt, pentru drept la replică. Urmează domnul
senator Georgică Severin.
Domnul Miron-Tudor Mitrea:
Domnule preşedinte, sigur că sunt tentat să dau replică şi domnului senator
Rădulescu, dar nu ajungem nicăieri.
Am venit la acest microfon ca să protestez faţă de ceea ce a spus colegul meu,
senatorul Necula, spunându-i că acest mod de manipulare publică, în momentul discutării
unui subiect, este inadmisibil, cel puţin între noi senatorii. Nu discutam nici de Galaţi, nici
de Iaşi, nici de altceva, discutam de compania Daimler AG. Iar faptul că am fost puşi..., eu
am vorbit pozitiv, am spus că nu sunt de acord ca numele colegului nostru să fie folosit
aici. Dacă s-a înţeles altfel îmi cer scuze! Dar nu sunt de acord ca noi să continuăm această
metodă de manipulare publică, să venim la microfon pe un subiect şi să începem să atacăm
alt subiect..., că vrem să fim „miliţieni”... Nu, nu vrem să fim miliţieni. Este dreptul nostru
constituţional şi obligaţia noastră să înfiinţăm, atunci când considerăm că este nevoie,
comisii de anchetă.
Vă rog mult să nu intrăm peste alte subiecte. Acest mod de manipulare este
inacceptabil între noi, senatorii. Vă mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc şi eu.
Domnul senator Georgică Severin. Urmează domnul senator Ilie Sârbu, liderul
Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Domnul Georgică Severin:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Doamnelor şi domnilor,
Nu intenţionam să iau cuvântul, dar ascultând un coleg care vorbea despre faptul că
acţionăm ca nişte miliţieni m-am gândit exact la ceea ce menţiona şi domnul senator Mitrea
mai devreme, şi anume că una din cele mai importante datorii ale parlamentarilor este să
contribuie la aflarea adevărului, iar acesta se face inclusiv prin intermediul acestor comisii de
anchetă, care sunt un instrument perfect constituţional, democratic şi legal. Mă gândesc ce ar
fi fost dacă nu s-ar fi creat comisii de anchetă, de exemplu, în cazul „Watergate” sau în cazul
„Monica Lewinsky”. Sper că noi nu avem asemenea probleme aici.
- 24 -
În acelaşi timp, aş vrea să mai amintesc un lucru în ceea ce priveşte situaţia aceasta.
Celelalte parlamente, din statele menţionate în ancheta Daimler AG, au iniţiat, cel puţin
două dintre ele, comisii de anchetă. Ţinând cont de replica mai puţin popularizată a
doamnei Merkel, de ieri, legată de riscurile corupţiei în România, faptul că Parlamentul
României se fereşte să iniţieze o comisie de anchetă într-un caz internaţional, semnalat în
forurile diplomatice, este un semn atât pentru democraţia din România, dar mai ales pentru
modul cum Parlamentul nostru înţelege să-şi facă datoria. Vă mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Şi eu vă mulţumesc.
Domnul senator Ilie Sârbu. Vă rog mai pe scurt.
Microfonul central, vă rog.
Domnul Ilie Sârbu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Am doar o propunere de făcut şi, sigur, voi surprinde poate şi pe colegii din grupul
meu parlamentar: sunt de acord cu propunerea pe care a făcut-o domnul senator Necula, mi
se pare justă, cu o precizare: ar trebui să extindem obiectivul comisiei de anchetă şi la
firmele pe care le are mama dânsului şi care au avut contracte atât cu administraţia locală,
cât şi cu cea centrală. (Discuţii în sală)
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Eu vă propun, înainte de a supune la vot propunerea domnului senator Rădulescu,
care a fost larg dezbătută, să-mi permiteţi ca, indiferent de rezultatul care îl va avea acest
vot, să informez Biroul permanent despre discuţiile care au avut loc şi, la o primă şedinţă,
să discutăm şi despre propunerile pe care unii dintre dumneavoastră le-aţi avansat.
În mod cu totul excepţional îi dau cuvântul pentru a treia sau a patra oară, pe
acelaşi subiect, domnului senator Verestóy Attila. Am exagerat puţin. Microfonul 2.
*
Domnul Verestóy Attila:
Domnule preşedinte,
Onoraţi colegi,
Mă bucur că mă vedeţi prezent şi când nu iau cuvântul, este a doua oară, şi nu
pentru altceva, decât pentru a repeta că am făcut o propunere clară: nu suntem împotriva
înfiinţării acestei comisii de anchetă. Considerăm că va veni momentul în care nu vom
- 25 -
avea un alt mijloc de a contribui la aflarea adevărului şi, asta cât de repede, dar trebuie să
acordăm încredere câteva zile domnului ministru al justiţiei să îndeplinească procedura,
pentru că nu cred că nu este în legătură cu doamna procuror general. Nu cred. Eu cred că
este posibil ca în câteva zile să se îndeplinească această, cum se spune, conversaţie oficială
dintre procuratură şi minister, pentru ca domnul ministru să fie dezlegat, în sfârşit, şi să
poată să afle, conform promisiunii Departamentului de Stat pentru Justiţie al SUA, acele
date, dovezi de care dispun dânşii. Daţi-ne voie să avem încredere că totuşi dânşii vor face
aceste lucruri în câteva zile. Astfel de demersuri trebuie să dureze în jur de 30 de zile, să
acordăm cele 30 de zile care se acordă totdeauna autorităţilor în aceste cazuri.
În acest sens, propun ca toată discuţia de astăzi, stenograma şedinţei, să fie trimisă
atât domnului ministru, cât şi doamnei procuror general, cu menţiunea că, dacă se ajunge la
această concluzie, aşteptăm să ne dea răspunsul, în conformitate cu cel primit deja, după
îndeplinirea procedurilor, de la Departamentul de Stat pentru Justiţie al SUA, cu privire la
stadiul în care se află ancheta.
Aceasta este propunerea făcută, faţă de propunerea de înfiinţare imediată a comisiei
de anchetă, care nu este exclusă, v-am spus, dacă este nevoie, vom ajunge acolo, dar să nu
explorăm până atunci instrumentele pe care le avem noi la îndemână, nu este corect.
Mulţumesc.
*
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Am înţeles.
Îmi pare rău că trebuie să vă contrazic. Singura propunere clară care a fost făcută
aici, este cea a domnului senator Rădulescu, în legătură cu scoaterea punctului pe de
ordinea de zi. O voi supune prima la vot şi, în cazul în care se aprobă această propunere,
voi supune la vot propunerea dumneavoastră, şi anume ca stenograma şedinţei de astăzi, cu
aceste discuţii, să fie trimisă celor interesaţi.
Stimaţi colegi,
Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, chiar dacă sunteţi independenţi sau de la alte
partide, ca să votăm în legătură cu propunerea făcută de domnul senator Cristian
Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, în legătură cu scoaterea punctului 3 din
ordinea de zi.
Domnul Puiu Haşotti (din sală):
Liste!
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Domnul senator Haşotti, ca să nu fie discuţii, a solicitat anticipat liste.
- 26 -
*
Vă rog să aprobăm programul de lucru al Senatului pentru perioada 18-23
octombrie a.c. Vă atrag atenţia că este o singură modificare. Biroul permanent vă propune
să introducem un plen în plus. Deci vom avea plen luni, marţi, miercuri, având în vedere că
suntem foarte în urmă cu procesul legislativ.
Dacă nu sunt observaţii, supun votului dumneavoastră programul de lucru al
Senatului pe perioada 18-23 octombrie 2010. Vă rog să votaţi.
Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri, programul de lucru a fost
aprobat.
Tot la probleme organizatorice avem o solicitare a Comisiei pentru politică externă.
Biroul permanent al Senatului a fost de acord să le motivăm absenţele de la lucrările
Senatului astăzi, 13.10.2010, între orele 11.30-13.00, pentru o acţiune pe care o au.
Supun votului dumneavoastră solicitarea Comisiei pentru politică externă de a le
motiva absenţa.
Vă rog să votaţi dacă sunteţi de acord.
Cu 88 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri, solicitarea a fost aprobată.
*
Doresc să vă informez că Biroul permanent al Senatului a fost sesizat asupra
faptului că în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială s-a hotărât, în unanimitate,
în şedinţa din data de 5 octombrie 2010, ca biroul de conducere al comisiei să aibă
următoarea componenţă: preşedinte – domnul senator Petru Başa, pe care îl felicit,
vicepreşedinte – doamna senator Minerva Boitan, secretar – Alexandru Cordoş, pe care, de
asemenea, îi felicit.
Este doar pentru informarea dumneavoastră, nu trebuie să ne pronunţăm prin vot.
Vă mulţumesc.
*
Trecem la punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru ratificarea
Acordului între România şi Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN)
privind statutul de candidat la aderarea la CERN, semnat la Geneva la 11 februarie 2010.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Király Andrei-Gheorghe,
microfonul 8.
Domnul Király Andrei-Gheorghe – secretar de stat în Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
- 30 -
având în vedere cotizaţia pe care urma să o plătim, România nu era capabilă să întoarcă
atâtea rezultate benefice pentru cercetarea românească.
Din acest motiv, pentru că nu mai am date, vreau să-l întreb pe domnul secretar de
stat care este cotizaţia după momentul aderării? În ce măsură rezultatele pe care le lucrăm
în comun în cadrul acestui centru de cercetări se justifică vizavi de cotizaţia plătită?
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc.
Mai sunt intervenţii sau întrebări adresate domnului secretar de stat Király
Andrei-Gheorghe? Domnul senator Titus Corlăţean.
Domnul Titus Corlăţean:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Evident că susţinem ratificarea acestui acord, Comisia pentru politică externă a dat
foarte rapid un aviz.
Aş vrea să le spun colegilor un lucru şi să-i sensibilizez de pe acum – cred că este
bine să facem publicitate pentru un proiect extrem de important. Este un proiect care a fost
gândit de nişte oameni extrem de valoroşi profesional, specialişti în fizică atomică în
România şi care, pe scurt, va aduce în România, dacă vom avea şi noi înţelepciunea
politică de a sprijini cu toţii acest proiect şi prin finanţarea acestui proiect în bugetul anului
viitor, un centru deosebit în care, poate, cel mai puternic laser din lume va fi aici, în
România, ceea ce va însemna un progres tehnologic extraordinar. Este o contribuţie
internaţională. Toate aceste lucruri se vor întâmpla la noi dacă – subliniez încă o dată –
vom avea inteligenţa de a face un efort bugetar care, vă asigur, nu este extraordinar şi îl
putem face.
Acest acord trebuie ratificat astăzi pentru a permite realizarea acestui proiect. Vă
mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc.
Mai sunt alte intervenţii sau întrebări? Nu.
Îl invit pe domnul secretar de stat Király Andrei-Gheorghe să răspundă la
întrebarea domnului senator Valeca.
Domnul Király Andrei-Gheorghe:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Conform Acordului pentru perioada în care România va fi stat candidat, contribuţia
va fi plătită în felul următor: 25% în primul an, 35% în al doilea an, 50% în al treilea an,
60% în al patrulea an şi 75% în al cincilea an, din cotizaţia anuală.
- 32 -
Pentru anul 2010, contribuţia financiară a României este de 3 232 200 de franci
elveţieni, echivalent în lei, la cursul BNR.
Dar dorim să subliniem că, prin dobândirea statutului de candidat la aderare la
CERN, România va avea dreptul să participe la şedinţele în plen ale consiliului, inclusiv la
cele ale Consiliului pentru Strategie Europeană.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Domnul senator Valeca, vă rog, microfonul 4.
Domnul Şerban Constantin Valeca:
Aş vrea să nu fim într-o confuzie. Statutul de membru la CERN nu are nicio
legătură cu alte proiecte.
Totuşi, revin la statutul de membru cu drepturi depline la CERN. Faptul că
participăm la o şedinţă nu înseamnă mare lucru. Totuşi, domnul secretar de stat ne-a spus
de contribuţia de 3 milioane de franci elveţieni din primul an, când plătim 25%. Această
cotizaţie va creşte. Eu ştiu foarte bine, am vrut să fie informat Senatul.
Rămân întrebările: care este, cum evaluaţi şi ce planuri de viitor v-aţi făcut pentru a
eficientiza participarea României, ştiindu-se faptul că, de exemplu, la o nouă instalaţie care
se face la CERN, primele întrebate sunt industriile naţionale, deci ţările membre. Şi atunci,
întreb dacă aţi avut o discuţie cu reprezentanţii industriei naţionale de resort pentru a livra
echipamente şi materiale pentru CERN, măcar aceşti bani să se întoarcă în producţia
românească. Deci dacă aveţi o strategie în acest sens. Faptul că suntem membri într-un
comitet decizional nu înseamnă absolut nimic, dacă industria nu ne sprijină.
Acesta a fost şi motivul pentru care în anul 2001 am cerut statutul de ţară în curs de
aderare, ca să plătim numai 400 000 de franci elveţieni, şi nu aceste milioane.
Deci aveţi o asemenea strategie?
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Mulţumesc.
Domnule secretar de stat Király, microfonul 8, dacă vreţi să răspundeţi, vă rog.
Domnul Király Andrei-Gheorghe:
Mulţumesc frumos.
Domnule preşedinte, vă cer permisiunea să acordăm cuvântul domnului Zamfir,
care reprezintă Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) în momentul de
faţă, având în vedere că ANCS va desemna membrii la CERN din partea ministerului.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă rog, domnule Zamfir, microfonul 9.
- 33 -
Şi, ca să dau un exemplu, tot astăzi avem, la un punct din ordinea de zi, un Proiect
de lege privind Camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, tot
reexaminare în urma sesizării preşedintelui, la care tot Biroul permanent al Senatului a
hotărât nişte termene, într-adevăr, foarte scurte pentru întocmirea raportului privind cererea
de reexaminare, inclusiv pentru avize, de 6 sau 7 zile.
Deci, iată, sunt nişte elemente care vin în susţinerea acestei afirmaţii a noastre,
acestei dorinţe a noastre, de a cere procedură de urgenţă, inclusiv în cazul acestui proiect
de lege trimis spre reexaminare de către preşedinte.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Mulţumesc foarte mult, domnule senator Pereş.
Domnul senator Petre Daea, domnul senator Puiu Haşotti şi, după aceea, domnul
senator Toni Greblă, doamna senator Olguţa Vasilescu, domnul senator Ţuţuianu.
(Intervenţie neinteligibilă din sală)
Am adoptat Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi
CERN, şi acum ne putem permite... Da.
Domnul senator Daea, microfonul 4, vă rog.
Domnul Petre Daea:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
În primul rând, aş vrea să apreciez disponibilitatea dumneavoastră de a conduce
regulamentar şedinţa de plen şi să apreciez şi perspicacitatea de conducător, având în
vedere faptul că aţi şi înşiruit următorii vorbitori, ca să nu pierdem timpul cu deplasarea la
microfon.
Domnule preşedinte, ne aflăm în faţa unei cereri care deja s-a rezolvat. Eu ştiu că
ieri, în şedinţa Biroului permanent, urmare a acestei solicitări, membrii Biroului permanent
şi nu numai, şi cel ce vă vorbeşte, în calitatea mea de invitat la şedinţa lărgită a Biroului
permanent, au studiat cu atenţie paşii procedurali pe care trebuie să-i facă la o lege atât de
importantă.
Sigur, s-a creat o anumită zonă de disconfort, evidentă din punctul de vedere al
celui care beneficiază de o asemenea lege, pentru că noi, aici, trebuie să avem în vedere
faptul că purcedem la actul legislativ, într-un demers juridic care pune în spaţiu de
execuţie milioane de beneficiari. Şi avem acest disconfort al imaginii publice, când legea,
în Senatul României, a trecut prin adoptare tacită, iar în Camera Deputaţilor a trecut printr-
un vot, evident, incorect, ca să fiu elegant în exprimare şi, prin această eleganţă, să dau
răspunsul diferit faţă de atitudinea acelora care conduc vremelnic şedinţele de plen ale
Parlamentului României.
- 37 -
pentru un articol în Parlamentul României şi legea a plecat din Parlament cu trei sau patru
alte articole votate?
Haideţi să fim serioşi! Până la a trece pe acea chestiune strict procedurală, vă întreb
încă o dată: care este urgenţa vizavi de acest articol care va intra în vigoare în anul 2030?
Vă mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc şi eu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Ţuţuianu. Se pregătesc domnul senator Dumitru
Constantin, doamna ministru Anca-Daniela Boagiu şi domnul senator Gheorghe David.
Microfonul central, domnule senator Ţuţuianu.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Stimaţi colegi,
Mai întâi, vreau să lămurim foarte clar ce discutăm aici şi trebuie să spunem clar
pentru opinia publică, pentru că şi opinia publică trebuie să ştie ce se întâmplă în Senatul
României – că Grupul parlamentar al PDL vrea să dea un vot în două zile pe Legea
pensiilor care afectează 5 700 000 de pensionari, în timp ce Grupul parlamentar al Alianţei
Politice PSD+PC şi Grupul parlamentar al PNL vor ca asupra acestei legi să discutăm
temeinic – şi o să vă aduc astăzi argumente serioase pentru o discuţie temeinică pe tema
acestei legi, şi de text, şi de precedent parlamentar, argumente care ţin de modul în care se
comunică opiniei publice anumite lucruri. Aceasta ar fi o primă chestiune.
A doua chestiune care este, de asemenea, de subliniat. Ieri, s-a decis în Biroul
permanent un calendar. Respectiv, săptămâna viitoare, Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări să se pronunţe pe chestiunile care sunt în discuţie. Celelalte
comisii care au fost sesizate pentru aviz să fie convocate şi să dea avize până pe data de 27
octombrie 2010. Pe data de 2 noiembrie 2010, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie
socială să întocmească raport, iar pe data de 3 noiembrie 2010 raportul să fie supus
dezbaterii plenului Senatului.
Deci nu cred că noi am dorit în vreun fel să blocăm adoptarea cererii de
reexaminare sau neadoptarea ei, discutarea acestei cereri, ci am dorit să facem un lucru
serios şi temeinic. Repet, am să aduc argumente suficiente pentru necesitatea unei analize
temeinice a acestui act normativ.
Calendarul nostru este unul foarte strâns. Practic, avem trei săptămâni în cadrul
cărora să luăm o decizie asupra acestei cereri.
- 44 -
deci după câteva luni de zile, aproape o jumătate de an – s-a discutat cererea de
reexaminare în plenul Senatului.
Al doilea exemplu, tot pe termen: Proiectul de lege pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 678/2001 pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane.
Cererea de reexaminare a fost înregistrată la Senat pe data de 17 noiembrie 2009. Senatul a
adoptat cererea de reexaminare pe data de 17 mai 2010, deci după şase luni de zile de la
data la care cererea de reexaminare a fost primită la această Cameră.
Al treilea exemplu: Propunerea legislativă privind statutul controlorului civil de
trafic aerian în România. Propunerea legislativă a fost înregistrată pe data de 28 octombrie
2008 la Senat pentru reexaminare. Senatul României s-a pronunţat pe data de 23 martie
2009, deci după un interval de timp extrem de larg, pe o lege nu foarte importantă care
privea o chestiune punctuală.
Al patrulea exemplu şi ultimul, pentru a nu abuza de timpul dumneavoastră şi
timpul nostru: Pe 17 decembrie 2007, s-a înregistrat la Senat Proiectul de lege – atenţie, pe
o chestiune importantă – privind personalul Curţii Constituţionale. Am avut o cerere de
reexaminare pe data de 17 decembrie 2007 şi Senatul s-a pronunţat asupra cererii de
reexaminare pe data de 25 iunie 2008, deci după şapte-opt luni de zile.
Ca atare, legat de termen, aceasta este practica acestei Camere a Parlamentului
numită Senat.
Cu privire la ceea ce ne pronunţăm noi, … (Intervenţie neinteligibilă din sală)
Iertaţi-mă, nu intru în conflict, pentru că Regulamentul Senatului spune să nu
dialoghez cu sala şi atunci încerc să nu răspund.
Domnul preşedinte de şedinţă îmi confirmă că am dreptate, dar sunt convins că şi
domnul preşedinte Geoană îmi va confirma acest punct de vedere. (Conducerea şedinţei a
fost preluată de domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului.)
Legat de modul în care trebuie să răspundem cererii de reexaminare, adică dacă ne
rezumăm la ceea ce solicită Preşedintele României sau dacă putem discuta şi alte aspecte,
pe precedent judiciar, vin în faţa dumneavoastră şi vă arăt că s-au discutat alte aspecte.
Primul exemplu, care este cel mai recent – şi am fost cu toţii participanţi –, este
Proiectul de lege privind consolidarea integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor
publice.
Sesizarea domnului preşedinte Traian Băsescu privea doar şase modificări ale
textului – acestea sunt, aceasta este cererea de reexaminare. Ce am făcut noi? Am venit şi
am adus modificări şi completări masive în corpul şi forma legii, care a fost adoptată de
- 46 -
Senat, a fost adoptată şi de Camera Deputaţilor, a fost promulgată de preşedinte, este alta
decât ceea ce ni s-a cerut prin cererea de reexaminare.
Al doilea exemplu – de data aceasta ceva mai vechi – este Proiectul de lege pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2005 privind modificarea şi
completarea Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de
corupţie, un act normativ extrem de important.
Cererea de reexaminare a domnului preşedinte a privit – aceasta este – trei articole
din lege. Ce a făcut Senatul? A adoptat un raport, cu amendamente – şi acesta este – pe 9
articole din lege, deci a modificat mai mult decât a cerut preşedintele prin cererea de
reexaminare.
Al treilea exemplu este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă,
tot un act normativ extrem de important.
Cererea de reexaminare a domnului preşedinte Băsescu privea trei texte – punctul
trei – eliminarea unor deficienţe de ordin tehnic legislativ. Ce a făcut Senatul? A venit cu
un raport prin care a modificat, stimaţi colegi, nici mai mult nici mai puţin de 22 de
articole din text.
Deci de la 3 la 22. Ca să tragem o concluzie, precedentul parlamentar ne arată că
avem posibilitatea să intervenim pe întreg textul legii şi nu doar pe chestiunea sesizată de
către preşedinte.
Al treilea argument priveşte ... (Discuţii în sală)... am să mă opresc când voi
termina argumentele. Cu mare plăcere.
Acest act normativ a trecut prin Senat prin adoptare tacită şi vinovaţi sunteţi
dumneavoastră cei din coaliţia de guvernare, pentru că aţi părăsit sala, după ce aţi văzut că
noi ne-am retras în semn de protest, pentru că nu aţi fost de acord cu punctul de pensie de
45%. Aţi părăsit sala de şedinţe, aţi lăsat şedinţa fără cvorum şi aţi determinat o adoptare
tacită a unui act normativ. Mai departe, acesta a ajuns la Camera Deputaţilor unde, cineva
de aici a spus elegant ceea ce s-a întâmplat. (Discuţii în sală) Acolo avem de-a face cu o
fraudă, un furt. Un lucru care este de neimaginat într-o democraţie cu adevărat consolidată,
să numeri în loc de 80, 170. Care este argumentul? O lege, care a trecut prin adoptare
tacită, fără niciun fel de modificare în Senat şi prin fraudă în Camera Deputaţilor, merită,
stimaţi colegi, să fie discutată. Este obligatoriu să o discutăm, dacă suntem serioşi în ceea
ce facem. Dacă vrem să fim doar un loc pe unde trec proiectele de lege ale Guvernului,
fără niciun fel de discuţie şi modificare, sigur că putem face şi asta, dar atunci v-aş propune
să ne ducem în Belarus, pentru că acolo se întâmplă acest lucru.
- 47 -
„pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil, navigant, profesionist din aviaţia
civilă şi la litera h) „pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi”.
O a doua hotărâre este Hotărârea de Guvern nr. 735 din 21 iulie 2010 pentru
recalcularea pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor
publici cu statut special din sistemul Administraţiei Penitenciarelor, conform Legii
nr. 119/2010. Adică, ceea ce spune art. 1 lit. a) din Legea nr. 119 din 30 iunie 2010.
În sfârşit, stimaţi colegi,
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă rog să şi concluzionaţi intervenţia dumneavoastră. Mai sunt foarte mulţi alţi
vorbitori şi îmi este teamă că epuizăm şedinţa de astăzi pe o discuţie sterilă. (Discuţii în sală)
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Imediat domnule preşedinte.
Vă mulţumesc.
Avem o problemă de tehnică legislativă şi v-aş ruga să mă ascultaţi cu atenţie, că o
să fie motiv de contestare pe la Curtea Constituţională.
Legea nr. 24/2000 care reglementează normele de tehnică legislativă spune foarte
clar că nu putem avea două reglementări pe acelaşi subiect. Noi avem reglementare prin
Legea nr. 119/2010 şi trebuie să punem de acord textul legii pe care am primit-o spre
reexaminare cu ceea ce spune Legea nr. 119/2010.
Şi, din acest motiv, este nevoie de o modificare mai substanţială a legii aflată în
dezbatere.
Ca urmare, stimaţi colegi, orice limitare, echivalează cu subminarea unui raport
echilibrat între puterile statului, negând în felul acesta rolul de legiferare al Parlamentului.
Pentru aceste motive eu cred că trebuie să dezbatem legea în procedura stabilită de
Biroul permanent şi nu altfel, pentru că am încălca grav dreptul nostru de legiferare şi am
contraveni argumentelor pe care eu le-am susţinut în faţa dumneavoastră. Vă mulţumesc
mult. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc domnului senator.
Îl invit la microfonul 3 pe domnul senator Dumitru Constantin.
Domnul Constantin Dumitru:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Încep prin a spune că votul plenului Senatului este suveran şi, nu întâmplător, spun
acest lucru.
- 49 -
la 63 de ani. Că este în 2030, că este în 2000 noi o discutăm acum, nu o discutăm nici peste
cinci ani, nici peste 10 ani.
Încă o dată vă spun, cererea de reexaminare a preşedintelui este extrem de simplă.
Trebuie să hotărâm – plenul Senatului – dacă admitem sau respingem această cerere de
reexaminare a preşedintelui pe articolul privind vârsta de pensionare la femei, şi doar atât.
Ce s-a întâmplat în Camera Deputaţilor e treaba dumnealor. Colegul meu vine şi-mi
dă exemplu aici circul pe care îl fac acolo colegii Domniei Sale. Este o altă Cameră. Am
spus-o şi ieri în Biroul permanent şi o repet şi astăzi cu toată seriozitatea: Camera
superioară a Parlamentului are cu totul şi cu totul o altă înfăţişare. Suntem oameni cu păr
alb, oameni cu judecată, nu avem voie să transformăm în circ o şedinţă de plen a Senatului.
Nu se poate acest lucru.
Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, dovedind încă o dată, că pragmatismul din
mine iese la iveală totdeauna – numai pentru că revin la ce am spus iniţial, şi anume că
votul plenului Senatului este suveran – Grupul parlamentar al PDL vine şi propune să dăm
un vot pentru data de 19 octombrie 2010 pentru emiterea raportului pentru comisiile care
au fost avizate iniţial la lege, pentru că nimeni nu i-a împiedicat în timpul dezbaterii legii…
Vă rog, domnule Haşotti, vin lângă dumneavoastră şi îmi spuneţi ce vreţi. Mi-e atât
de drag. Doar mi-aţi fost mentor şi nu pot să fac altfel decât cum faceţi dumneavoastră.
Dacă vă supără cumva vreo depăşire, îmi pare rău. Dar aşa este pe lumea asta: discipolii…
ştiţi dumneavoastră.
Deci încă o dată, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi votului plenului Senatului
data de 19 octombrie pentru raportul privind cererea de reexaminare a preşedintelui.
Dacă mai există vreun alt articol şi alţi colegi de-ai noştri demonstrează că are
legătură cu acest articol privind vârsta de pensionare, suntem de acord să îl discutăm.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Doamna ministru Anca Boagiu.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Eu voi răspunde chiar inginereşte – nu avocăţeşte, ci strict inginereşte – colegilor
de la PSD care au întrebat, cred că în toate intervenţiile, de ce atâta grabă.
Păi, cred că răspunsul îl ştim şi noi, şi dumneavoastră. Există un acord cu Fondul
Monetar Internaţional, pe care l-am negociat, iniţial, împreună cu dumneavoastră, care
- 51 -
continuă şi, din nefericire pentru noi, din nou suntem întârziaţi în a realiza angajamentele
din acest acord.
Vă informez că pe data de 19 octombrie soseşte în România delegaţia Comisiei, iar
pe 20 octombrie delegaţia Fondului Monetar Internaţional, care vor sta în România până pe
data de 1 noiembrie, motiv pentru care angajamentele noastre – şi de data asta discutăm
despre un proiect de lege pe care ni l-am asumat împreună; repet, eram împreună în coaliţie
la momentul respectiv – trebuie să treacă de cele două Camere şi să facem dovada că ne
menţinem promisiunile pe care le-am făcut.
Acesta este motivul, dragi colegi, pentru care trebuie să reexaminăm în regim de
urgenţă proiectul de lege retransmis Parlamentului.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, doamna ministru.
Domnul senator Gheorghe David.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, se deplasează la
microfonul central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Gheorghe David:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul coleg Ţuţuianu şi-a uitat aici, la pupitrul microfonului central, nişte fiţuici.
Să mai vină o dată să le ia.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Cred că mai are şapte argumente pregătite.
Domnul Gheorghe David:
Referitor la ceea ce discutăm astăzi, vreau să fac o precizare din punct de vedere al
procedurii legislative, dacă ceea ce avem la punctul 4 din ordinea de zi este corect sau nu.
Mă folosesc de Regulamentul Senatului, care spune la „Procedura de urgenţă”:
„Alin. (1) – La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Senatul poate adopta
proiecte de lege sau propuneri legislative în procedură de urgenţă.
Alin. (2) – Cererea pentru procedura de urgenţă se analizează de către Biroul permanent”
– ceea ce am făcut ieri – „şi se supune aprobării Senatului în prima şedinţă de plen.”
Cred că au fost îndeplinite condiţiile de punere pe ordinea de zi de astăzi şi sigur
că, în urma multor discuţii ale noastre, în final, va trebui să dăm un vot care va spune dacă
rămâne sau nu rămâne această procedură de urgenţă.
Vă mulţumesc. (Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, revine la
prezidiu.)
- 52 -
În Senat, pentru că din diverse motive a fost pusă pe ordinea de zi exact pe muchia
termenului de adoptare tacită şi legea, din păcate, nu a trecut această frontieră, a plecat
nevătămată la Camera Deputaţilor, iar la Camera Deputaţilor, cum bine ştim, a fost acel
simulacru, în legătură cu care tare mi-aş dori ca fiecare membru al Camerei Deputaţilor să dea
o declaraţie pe propria răspundere dacă a fost sau nu a fost la vot, iar, dacă a fost, împreună cu
reprezentanţii Parchetului, să arate pe peliculă locul în care a fost atunci când a votat; ca să
ştim exact – în virtutea sentimentului onoarei, care trebuie să anime pe orice parlamentar –
dacă majoritatea, cel puţin din perspectiva cuvântului de onoare, a fost sau nu întrunită.
Pe scurt, stimaţi colegi, o lege care a trecut fie prin nebăgare de seamă sau
nevătămată într-o Cameră şi prin tertipuri în altă Cameră nu mai poate, reîntorcându-se la
Parlament, să invoce proceduri de urgenţă, proceduri excepţionale. După părerea mea,
această lege trebuie să prilejuiască din nou o abordare deplină şi responsabilă.
De ce spun asta? Pentru că am de partea mea doi aliaţi: Fondul Monetar Internaţional
şi, într-o postură cu totul inedită, premierul Emil Boc. Şi unul, şi celălalt, în faţa unei
iminente căderi la Curtea Constituţională, au avertizat că dacă această lege nu trece de Curtea
Constituţională vor trebui luate alte măsuri de creştere a veniturilor pe anul 2011.
Cu alte cuvinte, atât Fondul Monetar Internaţional, cât şi Guvernul au recunoscut că
adoptarea acestei legi va duce la reducerea fondului de pensii şi la reducerea drepturilor
unei largi categorii de pensionari.
Cu alte cuvinte, noi nu putem, şi de această dată, să recurgem fie la tertipuri, fie la
omisiuni de responsabilitate, fie la proceduri excepţionale. Să ne asumăm responsabilitatea,
pentru că orice administraţie stabilă, orice evoluţie organică a societăţii se bazează pe un
contract social. Este felul în care noi răspundem cu onoare mandatului dat de alegători.
Dacă nu am fost capabili, la prima trecere a trenului prin gară, să fluturăm cum trebuie
batista responsabilităţii, de această dată nu mai trebuie să trecem cu acceleratul această
lege prin Parlament, ci să dăm pensionarilor semnalul pe care îl aşteaptă.
Chiar dacă până la urmă se va dovedi că nu putem modifica decât articolul semnalat
de preşedinte, să ne asumăm că procedăm rapid la modificarea legii, astfel încât pensionarii
să simtă că votul lor a fost un vot care se regăseşte în ameliorarea vieţii lor de zi cu zi.
De aceea, resping categoric orice încercare de a băga această lege sub alt semn al
excepţionalului şi al excepţiei decât cel al faptului că mai ales de data asta trebuie să
răspundem cu onoare sarcinii pe care o avem ca parlamentari.
Vă mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
- 54 -
Internaţional, a spus că, din moment ce legea a trecut de Curtea Constituţională, România
şi-a îndeplinit sarcina asumată faţă de Fond, aceea ca legea să treacă prin cele două Camere
ale Parlamentului. Legea a trecut prin cele două Camere ale Parlamentului şi Fondul
Monetar Internaţional a acceptat că această sarcină a fost îndeplinită. Deci nu mai avem o
presiune din acest punct de vedere.
Închei făcând referire la acelaşi subiect la care s-a referit colegul meu Vosganian.
Noi nu avem o lege şi vorbim de „legea votată în Parlament”. Noi avem un text propus de
Guvern pe care nu l-a votat nicio Cameră a Parlamentului. Deci noi ne referim greşit la
lege. Trebuie să ne referim la textul legii care a fost pus, la un moment dat, în discuţia
Parlamentului.
Traian Băsescu a făcut o mişcare politică pe care nu m-am sfiit să o cataloghez ca
fiind inteligentă. Nu şi-a asumat şi nu v-a atribuit dumneavoastră „neregularitatea” – vedeţi
că sunt elegant –, neregularitatea la votul din Camera Deputaţilor.
Pentru că se poate întâmpla – şi în România, de data asta, s-a întâmplat şi trebuie să
ne gândim cu toţii dacă pe viitor se mai poate întâmpla – ca o neregularitate produsă într-o
instituţie a statului să nu aibă, la prima vedere sau la o căutare foarte rapidă, mijloc de atac.
Pentru că neregularitatea votului din Camera Deputaţilor pe care l-am văzut cu toţii – unii
îl acceptă, îl recunosc public, alţii nu-l recunosc, dar nu are importanţă – nu avea cale de
atac. Dacă Grupurile parlamentare ale PNL şi Alianţei Politice PSD+PC nu atacau la
Curtea Constituţională, nu se putea discuta această chestiune. Sigur, Curtea Constituţională
i-a dat drumul.
Dacă preşedintele Traian Băsescu nu voia să intervină în acest joc, spunând că a
intervenit din alt motiv, nu exista cale de atac. Şi în România putea fi o lege – în acest caz,
cu acest text – în funcţiune.
Dar noi nu trebuie să ne gândim numai la ce se întâmplă astăzi. Din păcate, toată
discuţia de astăzi este o luptă despre acest text. Noi trebuie să ne gândim ce se întâmplă, în
general, cu un text de lege care trece în neregulă printr-o Cameră a Parlamentului, care este
Cameră decizională.
Care este instrumentul, când te uiţi pe You Tube sau unde vrei şi numeri 97 de
oameni, care te determină să spui că acolo au fost 167? Şi ce îţi dă ţie dreptul, ca senator,
ca preşedinte, ca orice altceva, să nu iei atitudine, să nu încerci să intervii?
Aici eu nu sunt de acord cu ce a spus colegul meu Vosganian când a făcut apel să
stea procuratura lângă fiecare deputat, să spună că a fost acolo. Eu fac parte dintre cei care
consideră că noi nu avem dreptul să introducem alte organe în procesul legislativ decât
parlamentarii. Nu cred că trebuie să apelăm la procuratură, la justiţie, la preşedinte, la mai
- 56 -
ştiu eu cine să ne facă ordine în Parlament; dar trebuie să avem capacitatea să discutăm
serios. Ce facem când suntem în faţa unei situaţii ca cea de la Camera Deputaţilor? Care
este instrumentul pe care îl construim?
V-am mai spus de la această tribună că noi mai avem o situaţie incredibilă, aceea a
ordonanţelor simple şi a ordonanţelor de urgenţă. Dacă sunt pentru legi organice,
ordonanţele de urgenţă trec…
Mă iertaţi, numai ordonanţele de urgenţă.
Ordonanţele de urgenţă sunt emise de Guvern şi, dacă nu îndeplinesc numărul de
voturi nici pentru aprobare, nici pentru respingere, rămân în vigoare.
Deci, din acest punct de vedere, pe o Constituţie greşit formulată – pentru că nu a
existat în vechea Constituţie această situaţie –, Guvernul poate legifera împotriva voinţei
Parlamentului, împotriva voinţei. Pentru că, în momentul în care nu se strâng voturile
pentru un proiect de lege cu caracter de lege organică, proiectul este considerat respins,
deci nu a avut voturi.
Aşadar avem două sau trei chestiuni în Parlament care nu sunt de suprafaţă, nu sunt
uşor de rezolvat. Sigur, acest text este important, prin ceea ce a creat el, ca situaţie politică
majoră, trebuie să ne gândim la el. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Daea, urmat de domnul senator Chelaru.
Domnul Petre Daea:
Domnule preşedinte al Senatului,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Nu reveneam la acest microfon dacă pe parcursul dezbaterilor nu se contura o
realitate de care trebuie să ţinem cont, iar spiritul nostru corect trebuie să fie pavăză în
procesul legislativ, în aşa fel încât să creăm instrumente de lucru corecte, care să
îmbunătăţească viaţa economică şi socială a ţării.
În momentul discuţiilor s-a decupat în mintea mea o secvenţă pe care am prezentat-
o cu condescendenţa necesară, cu eleganţa impusă de regula democraţiei şi a noastră, ca
oameni care ne desfăşurăm activitatea în Parlamentul României.
Spuneam atunci şi îl rugam pe premierul ţării, domnul Emil Boc…
Să ştiţi că ieri l-am urmărit cu atenţie la întâlnirea cu cel mai puternic om politic din
Europa, cancelarul Germaniei, şi acolo am putut privi pe faţa Domniei Sale unda de regret
că nu suntem unde trebuie, că ne-au luat-o înainte şi bulgarii, că ne-au scos din cuplajul
acela folosit de Guvernul Năstase în procesul de integrare în Uniunea Europeană, am avut
- 57 -