Stenograma 13.10.10

ST E NO G RAMA
şedinţei Senatului din 13 octombrie 2010
S UMAR
1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 7-28

2. Aprobarea introducerii în ordinea de zi a Proiectului de lege privind unele măsuri 7-8;
de expropriere în vederea realizării unor obiective de interes naţional, local şi 9 şi
judeţean. (L650/2010) 10
3. Aprobarea retragerii din ordinea de zi şi retrimiterea la Comisia juridică, de numiri, 8-9
disciplină, imunităţi şi validări a raportului privind Numirea membrilor în Consiliul şi
Naţional de Integritate. 10-11
4. Aprobarea retragerii din ordinea de zi a Proiectului de Hotărâre privind înfiinţarea 11-26
Comisiei de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate a
tranzacţiilor încheiate de autorităţile publice din România cu Daimler AG, în
perioada 2007-2008.
5. Aprobarea solicitării domnului senator Verestóy Attila, chestor al Senatului, ca 24-25
extrasul din stenograma şedinţei Senatului cuprinzând discuţiile asupra Proiectului şi
de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei de anchetă având drept scop investigarea 26-27
condiţiilor de legalitate a tranzacţiilor încheiate de autorităţile publice din România
cu Daimler AG, în perioada 2007-2008, să fie transmis Ministerului Justiţiei şi
Ministerului Public – Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
6. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 18-23 octombrie a.c. 29 şi 57
7. Informarea plenului Senatului asupra conducerii Comisiei pentru muncă, familie şi 29
protecţie socială:
- domnul senator Petru Başa – preşedinte;
- doamna senator Minerva Boitan – vicepreşedinte;
- domnul senator Alexandru Cordoş – secretar.
8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului între 9-10;
România şi Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) privind 27 şi
statutul de candidat la aderarea la CERN, semnat la Geneva la 11 februarie 2010. 29-35
(L665/2010)
-2-
9. Discuţii procedurale privind dezbaterea în procedură de urgenţă a Proiectului de lege 28;

privind sistemul unitar de pensii publice. (L124/2010) 35-57 şi
(Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României) 57-59
10. Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere pentru următoarele 59
iniţiative legislative:
- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003
privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie; (L370/2010)
- Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.
217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. (L432/2010)
-3-
STENOGRAMA
şedinţei Senatului din 13 octombrie 2010
Şedinţa a început la ora 10.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Teodor-Viorel Meleşcanu,
vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe David şi Cornel Popa,
secretari ai Senatului.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Stimaţi colegi,
Întrucât nu sunt absolut convins că suntem în cvorum, vă rog să-mi permiteţi,
înainte de a deschide lucrările, să-l rog pe domnul secretar Gheorghe David să facă apelul
nominal.
Domnul Gheorghe David:
Bună dimineaţa tuturor!
Din sală: Vă spunem noi cine este prezent.
Ca să nu greşesc, am să strig catalogul.
Albert Álmos prezent
Andrei Florin-Mircea prezent
Andronescu Ecaterina prezentă
Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent
Arcaş Viorel prezent
Ariton Ion Guvern
Badea Viorel-Riceard absent
Banias Mircea-Marius prezent
Bara Ion prezent
Başa Petru prezent
Bădescu Iulian prezent
Bălan Gheorghe-Pavel prezent
Belacurencu Trifon prezent
Berca Gabriel prezent
Berceanu Radu-Mircea prezent
-4-
Bîgiu Marian-Cristinel prezent

Bîrlea Gheorghe prezent
Blaga Vasile absent
Boagiu Anca-Daniela prezentă
Boitan Minerva prezentă
Bokor Tiberiu prezent
Borza Dorel-Constantin- Vasile prezent
Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent
Calcan Valentin-Gigel prezent
Câmpanu Liviu prezent
Chelaru Ioan prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu prezent
Chivu Sorin-Serioja absent
Cibu Constantin-Sever absent
Cinteză Mircea absent
Coca Laurenţiu Florian prezent
Constantinescu Florin prezent
Constantinescu Viorel prezent
Cordoş Alexandru prezent
Corlăţean Titus prezent
Crăciun Avram prezent
Cseke Attila-Zoltán Guvern
Daea Petre prezent
David Cristian absent
David Gheorghe prezent
Diaconescu Cristian absent
Diaconu Mircea prezent
Dobra Nicolae prezent
Dumitru Constantin prezent
Fekete-Szabó András-Levente prezent
Feldman Radu-Alexandru prezent
Filip Petru prezent
Fodoreanu Sorin prezent
Frâncu Emilian-Valentin prezent
Frunda György absent
-5-
Găină Mihăiţă prezent

Geoană Mircea-Dan prezent
Ghişe Ioan prezent
Greblă Toni prezent
Grosu Corneliu prezent
Günthner Tiberiu absent
Gyerkó László prezent
Haşotti Puiu prezent
Hărdău Mihail prezent
Humelnicu Augustin-Daniel prezent
Ichim Paul prezent
Igaş Traian-Constantin prezent
Ion Vasile absent
Iordănescu Anghel prezent
Jurcan Dorel prezent
Lazăr Sorin-Constantin prezent
Luca Raymond absent
Mang Ioan prezent
Marcu Gheorghe prezent
Mardare Radu-Cătălin prezent
Marian Ovidiu prezent
Marian Valer prezent
Markó Béla Guvern
Mazăre Alexandru delegaţie
Măgureanu Cezar-Mircea prezent
Mărcuţianu Ovidius prezent
Meleşcanu Teodor-Viorel prezent
Mihăilescu Petru-Şerban prezent
Mitrea Elena prezentă
Mitrea Miron-Tudor prezent
Mîrza Gavril prezent
Mocanu Alexandru prezent
Mocanu Toader prezent
Moga Nicolae absent
Mustăţea Vasile prezent
-6-
Mutu Gabriel prezent

Necula Marius-Gerard prezent
Nedelcu Vasile prezent
Nicoară Marius-Petre absent
Nicoară Romeo-Florin prezent
Nicolaescu Sergiu-Florin absent
Nicula Vasile-Cosmin prezent
Nistor Vasile prezent
Niţă Mihai prezent
Onofrei Orest învoire
Oprea Dumitru prezent
Oprea Mario-Ovidiu prezent
Panţuru Tudor prezent
Paşca Liviu-Titus prezent
Păran Dorin prezent
Pereş Alexandru prezent
Pintilie Vasile prezent
Plăcintă Sorina-Luminiţa prezentă
Pop Gheorghe prezent
Popa Cornel prezent
Popa Mihaela prezentă
Prodan Tiberiu-Aurelian absent
Prunea Nicolae-Dănuţ prezent
Rasaliu Marian-Iulian prezent
Rădulescu Cristian prezent
Rădulescu Şerban prezent
Robu Nicolae prezent
Rotaru Ion prezent
Ruşanu Dan-Radu absent
Ruşeţ Ion prezent
Saghian Gheorghe absent
Savu Daniel prezent
Sârbu Ilie prezent
Sbîrciu Ioan prezent
Secăşan Iosif prezent
-7-
Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă
Staicu Dumitru-Florian prezent
Stănişoară Mihai absent
Şova Dan-Coman absent
Tămagă Constantin prezent
Toma Ion absent
Ţopescu Cristian-George prezent
Ţuţuianu Adrian prezent
Udriştoiu Tudor absent
Urban Iulian prezent
Valeca Şerban Constantin prezent
Vasilescu Lia-Olguţa prezentă
Verestóy Attila prezent
Voicu Cătălin absent
Voiculescu Dan absent
Vosganian Varujan prezent
Avem cvorum, cu siguranţă.
Mulţumesc domnului senator Gheorghe David.
Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, ca să începem şedinţa de astăzi.
Declar deschisă şedinţa Senatului din 13 octombrie 2010. Lucrările vor fi conduse
de mine, temporar, şi apoi de domnul preşedinte Mircea-Dan Geoană, asistaţi de domnii
secretari Gheorghe David şi Cornel Popa.
Suntem în cvorum. O să vă comunic imediat şi prezenţa.
(Discuţii la prezidiu)
85 de senatori sunt prezenţi.
*
Vă propun să începem prin aprobarea ordinii de zi.
Vă supun aprobării ordinea de zi. Proiectul îl aveţi în mapele dumneavoastră.
*
(Domnul senator Cristian Rădulescu solicită cuvântul.)
Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Rădulescu, din partea Grupului
parlamentar al PDL.
Vă rog, domnule senator, microfonul central.
-8-
Domnul Cristian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.
Ar fi mai multe propuneri pentru modificarea ordinii de zi de astăzi, pe care o să vi
le prezint pe rând.
În primul rând, avem un proiect de lege pe care îl considerăm important –
L650/2010 – Proiectul de lege privind unele măsuri de expropriere în vederea realizării
unor obiective de interes naţional, local şi judeţean, la care a fost...
Domnule senator Rădulescu, la ce număr figurează?
Vă spun acum. La acest proiect de lege a fost elaborat raportul, a fost distribuit şi
dorim să-l includem pe ordinea de zi, la punctul 6. Aceasta este o primă propunere şi rog
colegii să se pronunţe, prin amabilitatea dumneavoastră.
Am înţeles.
Stimaţi colegi,
Domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, a
solicitat înscrierea pe ordinea de zi a unui proiect de lege care este înregistrat la Senat cu
nr. L650/2010. Acest proiect de lege nu a fost înscris pe ordinea de zi, întrucât nu erau gata
toate procedurile. Avem, la ora actuală, şi raportul, deci, din punctul meu de vedere, nu
sunt probleme.
Domnul senator Toni Greblă şi, după aceea, domnul senator Puiu Haşotti.
Domnul senator Greblă, microfonul 4, domnul senator Haşotti, microfonul 2, iar
domnul senator Daea, la microfonul „confiscat” temporar de domnul senator Greblă, deci
tot la microfonul 4.
Domnule senator Greblă, aveţi cuvântul.
*
Domnul Toni Greblă:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi,
Am văzut astăzi de dimineaţă raportul pe care Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări l-a întocmit pentru susţinerea punctului 2 din ordinea de zi.
Având în vedere că ieri am terminat la ora 13.30 – 14.00 şedinţa comisiei, că raportul, care
este destul de voluminos, are 5-6 pagini, a fost întocmit în grabă şi în el s-au strecurat
câteva erori materiale, vă rog să luaţi act de cererea noastră de a retrimite dosarul la
comisie pentru refacerea raportului pentru săptămâna viitoare, luni, eventual.
-9-
Mulţumesc.
*
Vă mulţumesc.
Domnul senator Puiu Haşotti, microfonul 2.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
În legătură cu propunerea făcută de domnul senator Cristian Rădulescu, suntem de
acord cu propunerea pe care a făcut-o Domnia Sa.
Sigur, luăm act că raportul nu a stat deloc la casetele senatorilor, conform
Regulamentului Senatului, dar, dacă există un consens politic pe această chestiune, noi nu
avem nimic împotrivă. Este un proiect important şi suntem de acord cu propunerea făcută
de domnul senator Cristian Rădulescu, şi anume să discutăm astăzi, la punctul 6 din
ordinea de zi.
Vă mulţumesc.
Domnul senator Daea, după care urmează domnul senator Titus Corlăţean.
Domnul senator Daea. Microfonul 4, vă rog.
Domnul Petre Daea:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Propunerea domnului senator Rădulescu face parte din exerciţiul nostru de început
al fiecărei zile de lucru. Rugămintea ar fi ca această iniţiativă legislativă să fie trecută nu la
punctul 6, ci să fie trecută la punctul 10 din ordinea de zi, ca să avem şi noi timp să ne
uităm, în această perioadă, pe acest act normativ, pentru a putea vota în cunoştinţă de cauză
şi pentru a putea da un act normativ cum se cuvine.
Uneori, graba ne-a dus în eroare. Să nu repetăm acest lucru.
Suntem de acord.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Titus Corlăţean. Microfonul 4.
*
Domnul Titus Corlăţean:
În fapt, mă referam la punctul 6 care este pe ordinea de zi. Poate părea doar un
acord internaţional oarecare, însă el este legat – şi spun colegilor – de un proiect extrem de
- 10 -
important, care se va dezvolta în România, care va genera dezvoltare tehnologică, un

proiect realmente esenţial şi unicat.
De aceea eu insist, cel puţin la nivelul meu, ca senator, ca punctul 6 din ordinea de
zi să rămână punctul 6 şi să putem ratifica pentru că este şi un termen limită. Vă
mulţumesc.
*
Vă mulţumesc.
Doresc să reamintesc tuturor colegilor că, la şedinţa Biroului permanent, domnul
secretar de stat Valentin Iliescu, din partea Guvernului, a cerut introducerea cu prioritate pe
ordinea de zi a acestui proiect pe care l-aţi menţionat.
Am înţeles că domnul senator Cristian Rădulescu este de acord cu înscrierea
Proiectului de lege privind unele măsuri de expropriere în vederea realizării unor obiective
de interes naţional, local şi judeţean (L650/2010) la punctul 10 din ordinea de zi, cum a
propus domnul senator Daea.
În consecinţă, avem două propuneri în legătură cu care o să vă rog să vă pronunţaţi.
Prima este introducerea Proiectului de lege privind unele măsuri de expropriere în
vederea realizării unor obiective de interes naţional, local şi judeţean la punctul 10 din
ordinea de zi – propunere venită din partea Grupului parlamentar al PDL, susţinută într-o
antantă, într-adevăr, de remarcat din partea opoziţiei, de domnul senator Puiu Haşotti, din
partea Grupului parlamentar al PNL şi, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice
PSD+PC, de domnul senator Petre Daea.
Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra solicitării venite din partea Grupului
parlamentar al PDL.
Vă rog să votaţi.
Cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, Proiectul de lege privind
unele măsuri de expropriere în vederea realizării unor obiective de interes naţional, local şi
judeţean a fost inclus pe ordinea de zi la punctul 10.
Rog secretariatul tehnic să distribuie cât mai rapid posibil copii ale rapoartelor
respective pentru domnii senatori.
*
A doua propunere de modificare a fost cea a domnului senator Toni Greblă, care
propune retrimiterea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a
raportului privind numirea membrilor în Consiliul Naţional de Integritate şi, în consecinţă,
scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 2.
- 11 -
Sunt şi alte puncte de vedere?

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie. Vă rog să
votaţi.
Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, a fost aprobată
retrimiterea la comisie.
Îmi cer scuze faţă de distinsele personalităţi care au fost propuse pentru a face parte
din Consiliul Naţional de Integritate şi care au venit în sală înaintea noastră. Urmează să vă
anunţăm ulterior despre reprogramarea acestui punct.
Vă mulţumesc pentru înţelegere.
*
Domnul senator Cristian Rădulescu.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Continui seria propunerilor. La punctele 33 şi 34 din ordinea de zi sunt două
ordonanţe de urgenţă ale Guvernului pe care le-aş vedea, pentru eficienţă, grupate cu
celelalte care sunt ceva mai jos pe ordinea de zi, şi anume le-aş introduce la punctele 17 şi
18, ca să tranşăm toate ordonanţele care sunt din partea Guvernului într-o primă urgenţă
într-un calup.
Deci punctele 33 şi 34 din ordinea de zi să fie înscrise la punctele 17 şi 18.
Vă mulţumesc.
În legătură cu propunerea domnului senator Rădulescu există observaţii?
Dacă nu sunt, supun la vot propunerea ca punctele 33 şi 34 din proiectul ordinii
noastre de zi să fie înscrise la punctele 17 şi 18 din ordinea de zi. Corect, domnule senator
Rădulescu?
Cu 82 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi o abţinere, a fost aprobată această
modificare.
Domnule senator Cristian Rădulescu, acum înţeleg că vin propunerile adevărate!
Vă rog, microfonul central.
*
Cu viteza dumneavoastră de gândire, aţi remarcat imediat acest lucru.
- 12 -
O altă propunere pe care dorim să o facem este legată de punctul 3 din ordinea de
zi, respectiv Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei de anchetă având drept scop
investigarea condiţiilor de legalitate a tranzacţiilor încheiate de autorităţile publice din
România cu Daimler AG, în perioada 2007-2008.
Am beneficiat ieri de o expunere din partea domnului vicepreşedinte Voiculescu,
referitor la motivele înfiinţării acestei comisii. Dânsul ne-a spus, practic, că a făcut
demersuri la Ministerul Justiţiei şi apoi la Procuratura Generală pentru a obţine informaţii
mai concrete referitoare la obiectul acestei anchete. Nu a obţinut încă informaţiile.
În Biroul permanent s-au exprimat puncte de vedere cum că, pentru a obţine un
răspuns de la Procuratura Generală, nu este necesară înfiinţarea unei comisii de anchetă a
Senatului, aceasta nu are cum să-i obţină informaţiile pe care le doreşte.
Nu suntem absolut deloc împotriva aflării oricăror informaţii, care să ajute la
stabilirea adevărului dorit de dânsul, dar, dacă ne aplecăm puţin asupra acestei chestiuni,
vedem că nu avem de ce să facem o comisie de anchetă pentru ca procurorul general să-i
dea dânsului răspunsul.
Ne asociem, în mod oficial, demersului dânsului pentru obţinerea informaţiilor pe
care le doreşte – facem această declaraţie publică, oficială – dar, să mai facem încă o
comisie de anchetă a Senatului, înseamnă să aruncăm în derizoriu obiectul activităţii
noastre.
De aceea propunem ca punctul 3 să fie scos din ordinea de zi.
Vă mulţumesc.
Comentarii? Vă rog, domnul senator Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al
Alianţei Politice PSD+PC.
Microfonul central.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Stimaţi colegi,
Mai întâi, aş vrea să spun că, din motivarea făcută de domnul senator Voiculescu,
rezultă că dumnealui a făcut demersurile necesare obţinerii unui punct de vedere de la
Ministerul Justiţiei şi Parchetul General. Din păcate, ambele demersuri au rămas fără
rezultat.
Al doilea lucru, pe care trebuie să-l spunem foarte ferm, este acela că această
comisie de anchetă nu are drept scop obţinerea unui răspuns de la autorităţile americane.
Cred că, dacă citim denumirea comisiei şi titlul proiectului de hotărâre – Comisie de
- 13 -
anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate a tranzacţiilor încheiate de

autorităţile publice din România cu Daimler AG, în perioada 2007-2008, constatăm faptul
că această comisie de anchetă va avea nişte sarcini cu mult mai largi decât obţinerea unui
răspuns de la autorităţile americane.
În al treilea rând, eu cred că, dacă suntem serioşi în abordarea problemelor care ţin
de combaterea corupţiei, pentru că aici este vorba de fapte de corupţie, cred că Partidul
Democrat Liberal ar trebui să fie alături de noi în acest demers, şi nu împotrivă, motiv
pentru care noi, cei din Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, nu suntem de
acord cu scoaterea de pe ordinea de zi a acestui punct.
Considerăm utilă, necesară şi bine-venită o comisie de anchetă care, repet, priveşte
analiza unor fapte de corupţie sesizate printr-un raport al autorităţilor americane. Vă
mulţumesc.
Vă mulţumesc.
Alte comentarii?
Domnul senator Daea, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice
PSD+PC. Microfonul 4, vă rog.
Domnul Petre Daea:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Ne este atât de proaspătă imaginea când domnul lider a propus introducerea pe
ordinea de zi a unor acte normative pentru a reglementa, a clarifica, a lucra în Senatul
României şi, bineînţeles, Senatul României a aprobat introducerea pe ordinea de zi.
Nu pot să înţeleg – decât dacă este ceva care nu se prezintă în motivaţia domnului
lider de grup parlamentar – de ce vine cu scoaterea de pe ordinea de zi pentru că, în fond şi
la urma urmei, dacă am putea discuta despre programul de lucru, despre conţinutul
acestuia, am putea vedea foarte uşor – şi e lesnicios în gândire – că această comisie doar se
înfiinţează şi trebuie să o lăsăm să lucreze, dând informaţii nu altora, ci senatorilor
României, acelora care reglementează, care au instrumentul de control şi care trebuie să-l
valorifice.
Gândesc că este o propunere fără substanţa necesară şi, de aceea, apelez la
conştiinţa politică a membrilor PDL pentru a da un vot cum l-au primit mai devreme la
propunerile pe care le-au făcut.
Nu am niciun motiv să cred că va fi altfel, decât dacă este altceva, ceea ce eu nu
văd la această oră. Dacă are elemente suplimentare, domnul senator Rădulescu ne-ar putea
- 14 -
spune. Dacă sunt altele motivele, atunci este obligat să le prezinte plenului Senatului, iar
noi putem opera în cunoştinţă de cauză atunci.
Vă mulţumesc.
Vă mulţumesc.
Numai un moment, domnul Rădulescu. A solicitat cuvântul domnul senator Ilie
Sârbu, liderul Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, pe care îl invit la
microfon, după care vă invit pe dumneavoastră. Vă mulţumesc.
Microfonul central, vă rog.
Domnul Ilie Sârbu:
Stimaţi colegi,
Cunoaştem cu toţii părerea Partidului Democrat Liberal vizavi de senatorul
Voiculescu.
Mai ştim şi faptul că în Statele Unite ale Americii această problemă a fost
clarificată, iar acolo se vorbea şi despre comisionul care s-a dat în România.
Sigur că sunt lucruri care unora li se par importante, alţii cred că nu este bine să
intrăm în acest joc, fiecare dintre cei care o anumită părere au dreptate, dar avem în faţă o
cerere pe care altă dată am aprobat-o şi nu văd de ce încercăm acum să „protejăm” o
afacere care, la nivel mondial deja, este recunoscută.
Poate este bine să ştim şi noi cum s-au achiziţionat aceste autobuze, cine a luat
comisionul, pentru că, aşa cum am văzut eu că merg lucrurile, cred că ne vom alege doar cu
această informaţie, pe care o vom avea şi va fi discutată mult pe toate mijloacele mass-media,
dar nu văd unde vor fi luate măsuri!
Cred că nu avem dreptul să obstrucţionăm propunerea unui coleg care se referă la
un caz concret. Nu vine să povestească, nu… Dacă ar fi avut posibilitatea pe care a
menţionat-o aici domnul senator Rădulescu, să ajungă la acest demers…, Procuratura
Generală, Ministerul Public, Ministerul Justiţiei să facă demersul respectiv, nu am fi ajuns
la această comisie. Deci suntem într-un impas pe care instituţiile statului l-au creat.
Ca atare, vă solicit acest vot şi cred că în viitor vom putea să avem rezultatul unei
comisii care să ne spună ce s-a întâmplat.
Mulţumesc foarte mult.
Îi ofer cuvântul domnului senator Rădulescu. Urmează liderul Grupului parlamentar al
PNL din Senatul României, domnul senator Puiu Haşotti. Este o galerie de lideri.
- 15 -
Aveţi cuvântul, domnule senator, microfonul central.

După aceea, urmează domnul senator Verestóy, ca să fie complet. Îmi cer scuze.
Încep citându-l pe colegul Haşotti „Dacă vrei să nu se afle ceva, fă o comisie de
anchetă”.
Noi vrem să se afle şi atunci nu facem comisia de anchetă, fiindcă această comisie,
în mod sigur, va stârni doar un nor de praf, iar în urma acestui nor nu se va mai şti, la urma
urmei, care este adevărul, ci doar că s-a discutat că cutare ar fi luat nişte bani, chiar dacă se
vor face investigaţiile şi vor fi făcute probatoriile respective că persoanele incriminate –
sau pe care doreşte această comisie şi această iniţiativă să le incrimineze – nu au nicio
legătură cu speţa respectivă.
Zicea domnul senator Daea de unele elemente suplimentare. Nu este cazul să
intrăm în fond. Acum suntem doar la punctul zero al acestei iniţiative de înfiinţare a
comisiei, dar o să-i dau totuşi plăcerea, fiindcă, oricum, documentul va circula prin presă,
să-i spun că este vorba, pur şi simplu, de o confuzie bine speculată între numele a două
societăţi: Daimler AG este una şi Mercedes-Benz Türk A.S. este cu totul altceva. Şi avem
din partea firmei din urmă, pe care am menţionat-o, un răspuns oficial, citez:
„Vă confirmăm cunoştinţele noastre cu privire la informaţiile publicate de către
Ministerul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii – US Department of Justice – în
legătură cu Acordul cu Daimler AG.
Tranzacţiile Mercedes-Benz Türk A.S., menţionate în documentele autorităţilor
americane, cu referire la România, nu privesc RATB. RATB nu a achiziţionat în trecut
autobuze de la Mercedes-Benz Türk A.S.”.
Avem în continuare aceeaşi bună-voinţă, împreună cu dumneavoastră, pentru
aflarea adevărului, dar nu cu preţul de a specula o confuzie de nume şi de a arunca cu praf
peste cineva care nu merită acest lucru.
Dacă se doreşte să se obţină date suplimentare, se poate şi pe altă cale, fără să
creăm un scandal public cuiva care nu merită.
Mulţumesc foarte mult.
Îl invit la cuvânt pe domnul senator Puiu Haşotti. Vă rog, microfonul 2.
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
- 16 -
Din capul locului vă spun că Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea acestei
comisii. Sigur, am văzut foarte multe comisii de anchetă care au eşuat, mai mult sau mai
puţin, însă domnul senator Cristian Rădulescu tocmai a venit în întâmpinarea a ceea ce voi
spune eu mai departe. Dacă Domnia Sa şi Grupul parlamentar al PDL au deja informaţii că
la Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, în timpul mandatului domnului Videanu,
această afacere sau acest contract a fost unul absolut corect – cum au fost toate, de altfel,
pentru că nimeni nu bănuieşte că la Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, în timpul
mandatului domnului Videanu, s-ar fi făcut ceva nelegal, ar fi fost vreo şpagă, ar fi fost
vreun contract ilegal, vreo bordură pusă aiurea, nu, toţi suntem convinşi că acolo totul a
fost în regulă, domnul senator Cristian Rădulescu tocmai asta ne-a spus – atunci, de ce să
nu fim de acord – şi mai ales dumneavoastră, colegii de la PDL – cu înfiinţarea acestei
comisii de anchetă, care va demonstra, iată, o dată în plus, că la Primăria Generală a
Municipiului Bucureşti, în timpul mandatului domnului Videanu, „nu s-a întâmplat nimic
deosebit”, ca să citez o expresie foarte cunoscută din timpul celui de-al Doilea Război
Mondial!
Aşadar, votaţi în favoarea acestei comisii, pentru că este în favoarea
dumneavoastră. Deja ştiţi că este în favoarea dumneavoastră. Deci nu văd niciun motiv
pentru ca dumneavoastră să nu votaţi în favoarea acestei comisii.
Mulţumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Verestóy Attila, liderul Grupului parlamentar
al UDMR. Microfonul 2, vă rog.
Domnul Verestóy Attila:
Mulţumesc.
Nu sunt liderul Grupului parlamentar al UDMR, sunt chestor al Senatului României.
Aţi merita să fiţi.
Domnilor colegi,
Sigur că aflarea adevărului este scopul nostru, pe care-l vom obţine. Adică, sunt
convins că, după demersurile pe care le poate face, conform atribuţiilor şi prerogativelor pe
care le are Senatul României sau senatorii, există şansa să se elucideze acest mister care
este pornit de la o declaraţie sau, de fapt, de la informaţiile care provin de la Departamentul
de Stat pentru Justiţie al Statelor Unite ale Americii.
- 17 -
Problema noastră, în momentul de faţă, este dacă această comisie este oportun a fi
înfiinţată sau încă nu am explorat acele mijloace şi nu am mers până la capăt cu
posibilităţile pe care ni le oferă însuşi statutul de senator sau instituţia Senatului.
Cred că, în momentul de faţă, stăm într-o aşteptare nemeritat de lungă, şi aici
consider că domnul senator Voiculescu are, într-adevăr, dreptate, pentru că Domnia Sa a
făcut demersuri la care nu a primit răspunsul în timp.
De fapt, pentru a porni această comisie de anchetă, avem nevoie de o informaţie, pe
care domnul senator trebuia s-o primească în termen de 30 de zile, de la domnul Cătălin
Predoiu, ministrul justiţiei, şi anume: dacă a făcut sau nu a făcut intervenţia oficială,
singura, de altfel, prin care se poate deschide acest dosar, la Departamentul de Stat pentru
Justiţie al Statelor Unite ale Americii. În momentul de faţă, Departamentul de Stat pentru
Justiţie al Statelor Unite ale Americii a comunicat foarte clar că poate să spună ce a
obţinut, ce date deţine despre astfel de tranzacţii, poate, dar cu o singură condiţie: acest
lucru să fie cerut de ministrul justiţiei, atât.
Domnilor colegi,
În momentul de faţă, după această dezbatere, cred că am făcut deja o presiune, am
făcut deja un anunţ aproape oficial la adresa domnului ministru al justiţiei, să îndeplinească
această dorinţă legitimă, de fapt, a unui domn senator. Deci să aflăm răspunsul cât de
repede de la Departamentul de Stat pentru Justiţie al Statelor Unite ale Americii pe calea
legală, oficială, posibilă, care porneşte cu o cerere oficială a ministrului justiţiei din ţara
noastră. Altfel, Departamentul de Stat pentru Justiţie al Statelor Unite ale Americii nu va
răspunde nici domnului senator Voiculescu, nici Senatului României, nici nimănui din
această ţară. Asta este procedura care trebuie respectată.
Cred că avem, şi trebuie să dăm şansa domnului ministru al justiţiei să respecte
cerinţa, dorinţa domnului senator Voiculescu, în limita posibilităţii şi a legii care domină
aceste relaţii dintre Departamentul de Stat pentru Justiţie al Statelor Unite ale Americii şi
Ministerul Justiţiei din România şi să acordăm un termen rezonabil, de 30 de zile, cum se
acordă în aceste situaţii, pentru a afla un răspuns.
După ce avem acest răspuns sau, Doamne fereşte, dacă trece timpul şi nu se va
îndeplini ceea ce noi dorim acum în mod legitim, într-adevăr, va fi momentul şi vom fi
pentru o comisie de anchetă mai amplă probabil, care să exploreze şi de ce nu s-au făcut
aceste demersuri din timp pentru a afla adevărul cât se poate de repede.
Consider că, în momentul de faţă, trebuie să-i acordăm încredere domnului ministru
al justiţiei, că ne va ajuta, va ajuta ţara să elucideze acest caz, să punem punct unor astfel
de semne de întrebare şi, după aceea, să procedăm, eventual, sigur, cu contribuţia tuturor
- 18 -
grupurilor parlamentare, la formarea unei comisii de anchetă, dacă este cazul. Acesta este
un pas ulterior. Mulţumesc.
Şi eu vă mulţumesc.
Înainte de a le oferi cuvântul domnului senator Mitrea şi domnului senator Mircea
Andrei, vreau să fac o precizare în urma intervenţiei domnului senator Verestóy Attila,
pentru a nu lăsa să planeze o îndoială în legătură cu corectitudinea unui fost coleg. Este
vorba de un fost coleg de la Ministerul Justiţiei şi de la PNL, domnul ministru Cătălin
Predoiu. Deci domnul ministru Cătălin Predoiu i-a răspuns domnului senator Voiculescu în
scris, în termen, precizându-i că, pentru ca Ministerul Justiţiei să poată solicita oficial, în
baza Tratatului de colaborare juridică dintre România şi Statele Unite ale Americii, are
nevoie să-i fie adresată o cerere de la Parchetul General. Numai pe această bază, Ministerul
Justiţiei şi domnul ministru pot să acţioneze.
Nu vreau să rămână în stenogramă că domnul ministru Predoiu nu i-a răspuns
domnului senator Voiculescu. I-a răspuns în termenii pe care vi i-am menţionat.
Urmează la cuvânt domnul senator Mitrea, domnul senator Mircea Andrei şi
domnul senator Ţuţuianu.
Vă rog, domnule senator Mitrea, microfonul central.
Domnul Miron-Tudor Mitrea:
Vreau să-l asigur pe domnul senator Rădulescu de faptul că cei care au pornit
această procedură de înfiinţare a comisiei de anchetă au dat numele corect. Vrem să se
ancheteze tranzacţiile pe care le-a făcut Daimler AG în România. Nu vrem să se ancheteze
activitatea domnului Videanu. Eu, personal, nu ştiam, până la intervenţia dumneavoastră,
că este legat numele domnului Videanu de această afacere, într-un fel sau altul, şi sper să
nu fie.
Deci nu are nicio legătură cu o persoană. Înţeleg faptul că vă apăraţi colegul, dar
asta nu are nicio legătură cu comisia pe care o punem în discuţie astăzi.
În acelaşi timp, aş vrea să precizez că, dacă autorităţile române ar fi dorit să afle
adevărul – şi nu mă refer neapărat la domnul ministru Predoiu care, sigur, are nevoie de o
scrisoare, de o notificare, de o notă de la procurorul general – procurorul general putea şi,
după părerea mea, era obligat să facă, în cel mai scurt timp, demersurile necesare ca
România să primească un răspuns oficial. Asta este pe partea administrativă.
- 19 -
Nu ştiu de ce s-a interpretat faptul că această comisie are ca scop să obţinem un

răspuns din partea autorităţilor americane. Nu acesta este scopul comisiei. Răspunsul
autorităţilor americane poate fi un element în timpul desfăşurării activităţii acestei comisii.
Sperăm cu toţii, ca senatori, ca parlamentari ai României, să avem rapid, cu
colaborarea firească a Parchetului General, acest răspuns, care poate fi parte în cadrul
anchetei respective. Am solicitat – eu nu am semnat documentul privind această comisie,
nu mi-a fost înaintat, probabil că l-aş fi semnat – am vrea să aflăm dacă este ceva în
neregulă, pentru că a fost dovedit că, la nivel internaţional, pe acest tip de afaceri, au fost
nereguli, şi vă rog să mă credeţi că au mai fost şi în alte domenii, iar acele domenii au fost
anchetate. S-a stabilit dacă a avut sau nu a avut România legătură cu scandalul „X” sau
„Y” sau cineva din România, din diferite firme mari, din Germania sau din altă parte, şi s-a
dovedit până acum, de-a lungul timpului, că România nu a intrat în asemenea scandaluri
internaţionale, şi asta este bine.
De aceea, domnule senator Rădulescu, deşi apreciez cu totul – vă cunosc de mult –
solidaritatea faţă de un coleg, domnul Videanu, eu nu am ştiut că este vorba de domnul
Videanu şi nu cred că este o comisie de anchetă împotriva domnului Videanu.
(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Rădulescu.)
Păi, nu, dar v-am auzit pe dumneavoastră spunând şi am înţeles că din această
cauză nu votaţi comisia, pentru că este vorba de faptul că deja se ştie.
(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Rădulescu.)
Mă rog. Domnule senator Rădulescu, staţi o secundă, iertaţi-mă! Nu sunt naiv.
Puteţi să spuneţi orice despre mine. Două lucruri nu puteţi spune: că nu vă respect sau că
sunt naiv.
Domnul senator Rădulescu a spus că această comisie nu este bună, pentru că
această comisie va crea valuri şi va murdări numele unui coleg, numele unei persoane, fără
să se refere la numele colegului.
În momentul respectiv, nu am ştiut despre ce persoană este vorba. După aceea, domnul
senator Haşotti a spus că nu era vorba de domnul Videanu. Eu nu ştiu să fie vorba despre
domnul Videanu sau despre o altă persoană. Cred că-i face rău domnului Videanu faptul că am
discutat deja această chestiune, mai ales că eu, personal, nu am nicio informaţie.
De aceea, cred că şi dumneavoastră, dacă vreţi să nu se creeze o dificultate
colegului dumneavoastră, este bine să votaţi pentru înfiinţarea acestei comisii, care, sigur,
îşi va face datoria, aşa cum va putea.
Vă mulţumesc.
- 20 -
Domnule senator Mircea Andrei, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul senator Ţuţuianu. Vă rog frumos, microfonul2.
Domnul Florin-Mircea Andrei:
Ce am înţeles până acum este că Senatul doreşte să ancheteze un contract
comercial, de prin anul 2005 de la Primăria Generală a Municipiului Bucureşti.
Nu ştiu dacă aceasta este atribuţia importantă a Senatului României şi dacă noi
astăzi – sau măcar cei nou-veniţi – vom înţelege suficient această dorinţă de întoarcere
către mentalitatea de miliţian, pentru că Senatul nu de anchete trebuie să se ocupe, ci eu
cred că avem lucruri mai importante de făcut decât să ne eviscerăm această tentaţie, să
ajungem la puterea miliţianului, să anchetăm noi în locul organelor abilitate pentru acest
lucru. Nimic nu a creat o emoţie mai mare sau o dorinţă mai mare şi o curiozitate în acest
sens, decât comisiile de anchetă. De când suntem în Senat, nu am văzut de la niciuna,
niciun rezultat palpabil.
Cred că ceea ce ar trebui să facem, ca să nu coborâm demnitatea senatorului, ar fi
să cerem ministrului sau organelor de cercetare penală un raport complet, şi nu să facem
noi munca de anchetă pe care o presupune o astfel de activitate. Înţeleg că, după ce
înfiinţăm comisia, urmează ca unii dintre noi să facă audieri, să facă citaţii, să punem
sechestre, eventual, pentru că aceasta este munca de poliţie, pe care nu ştiu dacă colegii
mei o cunosc aşa cum trebuie.
Ce vreau să vă spun este că, din punct de vedere al mentalităţii sau atitudinii
Senatului, nu aceasta este poziţia care ne face cinste. Mulţumesc.
Domnule senator Ţuţuianu, vă rog, poate puţin mai scurt, deoarece aţi mai luat
cuvântul pe această temă. Vă rog, microfonul central.
Stimaţi colegi,
Noi nu ne-am propus să anchetăm pe nimeni. Nu ştiu de unde aţi tras
dumneavoastră concluzia că noi vrem să-l anchetăm pe domnul Videanu. Probabil că aţi
discutat la grup despre faptul că aveţi o problemă pe acest segment.
Proiectul de hotărâre are următorul titlu: „Proiectul de hotărâre privind înfiinţarea
unei comisii de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate a
tranzacţiilor încheiate de autorităţile publice din România cu Daimler AG, perioada 2007 –
2008”. Nu ştim câte tranzacţii, nu ştim cine le-a încheiat, nu ştim care autorităţi, care
ministere, care primării. Vom vedea în momentul în care această comisie îşi lămureşte
exact ceea ce are de studiat.
- 21 -
În primul rând, ca să punem lucrurile într-o ordine cronologică firească, există

informaţia, confirmată printr-o scrisoare a procurorului general adjunct al Statelor Unite
ale Americii, potrivit căreia Concernul Daimler AG a fost sancţionat de către
Departamentul de Stat pentru Justiţie al Statelor Unite ale Americii.
În al doilea rând, domnul procuror general adjunct al Statelor Unite ale Americii,
într-un răspuns transmis domnului senator Voiculescu spune foarte clar că autorităţile din
Statelor Unite ale Americii vor colabora deschis cu partea română, însă, pentru a furniza
eventuale informaţii, mărturii, declaraţii, documente, înregistrări, este necesară o solicitare
expresă din partea ministrului justiţiei, instituţie abilitată prin Tratatului de colaborare
juridică dintre România şi Statele Unite ale Americii.
În al treilea rând, domnul ministru al justiţiei, şi în scris, şi în ultima şedinţă a
Birourilor permanente reunite, a spus foarte clar că nu a procedat la un asemenea demers,
pentru că nu are o solicitare expresă din partea procurorului general, doamna Codruţa
Kövesi.
Domnul senator Voiculescu – şi ajungem la punctul 4 în ordine cronologică – s-a
ocupat şi de acest lucru. S-a adresat printr-o scrisoare procurorului general. Au trecut peste
30 de zile, nici procurorul general, nici ministrul justiţiei nu au făcut niciun fel de
demersuri pentru a clarifica ceea ce spune în scrisoarea Departamentului de stat pentru
Justiţie al Statelor Unite ale Americii, respectiv că în România s-au plătit comisioane.
Ultimul punct. În condiţiile în care autorităţile nu fac nimic, nu credeţi că Senatul,
Camera superioară a Parlamentului, cu atribuţii inclusiv pe zona anchetelor..., pentru că
putem constitui prin Regulament comisii de anchetă, nu ne substituim instituţiilor abilitate
ale statului, le vom sesiza dacă considerăm că este util.
Deci, pentru toate aceste argumente, eu cred că soluţia este aceea de a vota pentru
înfiinţarea comisiei de anchetă şi nu de a pune – cum să spun – „tălpi” unei acţiuni care
este justificată legal.
Vă mulţumesc.
(Domnul senator Cristian Rădulescu solicită cuvântul)
Numai un moment. Mă scuzaţi!
Domnul senator Necula Marius şi-a exprimat dorinţa de a lua cuvântul, apoi o să vă
rog pe dumneavoastră, poate conchidem această dezbatere, cu tot respectul.
Vă rog, domnule senator.
Domnul Marius-Gerard Necula:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
- 22 -
Foarte scurt. Domnul senator Ţuţuianu are dreptate. Poate că ar trebui să discutăm
de o comisie de anchetă, dar în niciun caz pe o afacere privată. Cred că ar trebui să
discutăm eventual de o comisie de anchetă privind modul în care instituţii ale statului şi-au
făcut sau nu şi-au făcut datoria. Cred că aici este de competenţa Senatului. În niciun caz să
ne uităm în aşternuturile unei instituţii publice. Altfel, vă spun sincer, eu aş fi tentat, dacă
se aprobă înfiinţarea acestei comisii de anchetă, ca săptămâna viitoare să propun o comisie
de anchetă pentru a analiza, cum au dispărut 50 de milioane de euro de la primăria Galaţi,
fapt consemnat de Curtea de Conturi. Mulţumesc.
(Domnul senator Miron-Tudor Mitrea solicită cuvântul).
Domnule senator Mitrea, am o rugăminte către toţi colegii, haideţi să ne
concentrăm pe punctul nostru, o să vă invit şi pe dumneavoastră, să nu divagăm, că riscăm
să intrăm într-o dezbatere care, dată fiind situaţia din România, ar pomeni foarte multe
localităţi.
Domnul senator Rădulescu, vă rog, microfonul central.
Voi formula dreptul la replică tot aşa sintetic şi structurat ca şi domnul senator
Ţuţuianu.
1. Devine evident şi din expunerea dânsului că singura modalitate de rezolvare a
acestei chestiuni este ca Ministerul Justiţiei să adreseze o cerere oficială Departamentului
de Stat pentru Justiţie al Statelor Unite ale Americii. Faptul că noi vom face o comisie
senatorială, care, eventual, va duce la o hotărâre adoptată unanim în Senat, cu o anumită
concluzie, nu-i va impresiona deloc pe cei de la Departamentul de Stat pentru Justiţie, ca
să ne trimită nu ştiu ce informaţii. Ei vor cere în continuare o cerere oficială de la
Ministerul Justiţiei din România şi cu asta basta. Deci, aici este evident faptul că şi dânsul
vede ca inutilă înfiinţarea acestei comisii.
2. Nici nu am început bine dezbaterile asupra necesităţii înfiinţării acestei comisii,
şi, deja, iată cum se perverteşte scopul înfiinţării ei. Nici pe departe chestia cu adevărul, ci
dorinţa de a macula tot ce se poate împrejur.
Fiindcă eu am zis să nu se arunce cu praf pe o persoană, domnul senator Haşotti a
spus că acea persoană s-ar putea să fie domnul Videanu, iar domnul senator Mitrea a venit
şi a spus: domnul Rădulescu a afirmat clar că este vorba de domnul Videanu, şi, în final, ca
în bancurile acelea cu ruşi, va rămâne că Rădulescu a recunoscut vinovăţia lui Videanu.
- 23 -
Ei, dat fiind că în felul acesta evoluează deja înfiinţarea comisiei respective, de asta
nu vrem s-o înfiinţăm.
Domnul Teodor–Viorel Meleşcanu:
Mulţumesc domnului senator Rădulescu.
Domnul senator Mitrea, o să vă rog scurt, pentru drept la replică. Urmează domnul
senator Georgică Severin.
Domnule preşedinte, sigur că sunt tentat să dau replică şi domnului senator
Rădulescu, dar nu ajungem nicăieri.
Am venit la acest microfon ca să protestez faţă de ceea ce a spus colegul meu,
senatorul Necula, spunându-i că acest mod de manipulare publică, în momentul discutării
unui subiect, este inadmisibil, cel puţin între noi senatorii. Nu discutam nici de Galaţi, nici
de Iaşi, nici de altceva, discutam de compania Daimler AG. Iar faptul că am fost puşi..., eu
am vorbit pozitiv, am spus că nu sunt de acord ca numele colegului nostru să fie folosit
aici. Dacă s-a înţeles altfel îmi cer scuze! Dar nu sunt de acord ca noi să continuăm această
metodă de manipulare publică, să venim la microfon pe un subiect şi să începem să atacăm
alt subiect..., că vrem să fim „miliţieni”... Nu, nu vrem să fim miliţieni. Este dreptul nostru
constituţional şi obligaţia noastră să înfiinţăm, atunci când considerăm că este nevoie,
comisii de anchetă.
Vă rog mult să nu intrăm peste alte subiecte. Acest mod de manipulare este
inacceptabil între noi, senatorii. Vă mulţumesc.
Vă mulţumesc şi eu.
Domnul senator Georgică Severin. Urmează domnul senator Ilie Sârbu, liderul
Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Domnul Georgică Severin:
Doamnelor şi domnilor,
Nu intenţionam să iau cuvântul, dar ascultând un coleg care vorbea despre faptul că
acţionăm ca nişte miliţieni m-am gândit exact la ceea ce menţiona şi domnul senator Mitrea
mai devreme, şi anume că una din cele mai importante datorii ale parlamentarilor este să
contribuie la aflarea adevărului, iar acesta se face inclusiv prin intermediul acestor comisii de
anchetă, care sunt un instrument perfect constituţional, democratic şi legal. Mă gândesc ce ar
fi fost dacă nu s-ar fi creat comisii de anchetă, de exemplu, în cazul „Watergate” sau în cazul
„Monica Lewinsky”. Sper că noi nu avem asemenea probleme aici.
- 24 -
În acelaşi timp, aş vrea să mai amintesc un lucru în ceea ce priveşte situaţia aceasta.
Celelalte parlamente, din statele menţionate în ancheta Daimler AG, au iniţiat, cel puţin
două dintre ele, comisii de anchetă. Ţinând cont de replica mai puţin popularizată a
doamnei Merkel, de ieri, legată de riscurile corupţiei în România, faptul că Parlamentul
României se fereşte să iniţieze o comisie de anchetă într-un caz internaţional, semnalat în
forurile diplomatice, este un semn atât pentru democraţia din România, dar mai ales pentru
modul cum Parlamentul nostru înţelege să-şi facă datoria. Vă mulţumesc.
Domnul senator Ilie Sârbu. Vă rog mai pe scurt.
Microfonul central, vă rog.
Domnul Ilie Sârbu:
Stimaţi colegi,
Am doar o propunere de făcut şi, sigur, voi surprinde poate şi pe colegii din grupul
meu parlamentar: sunt de acord cu propunerea pe care a făcut-o domnul senator Necula, mi
se pare justă, cu o precizare: ar trebui să extindem obiectivul comisiei de anchetă şi la
firmele pe care le are mama dânsului şi care au avut contracte atât cu administraţia locală,
cât şi cu cea centrală. (Discuţii în sală)
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Eu vă propun, înainte de a supune la vot propunerea domnului senator Rădulescu,
care a fost larg dezbătută, să-mi permiteţi ca, indiferent de rezultatul care îl va avea acest
vot, să informez Biroul permanent despre discuţiile care au avut loc şi, la o primă şedinţă,
să discutăm şi despre propunerile pe care unii dintre dumneavoastră le-aţi avansat.
În mod cu totul excepţional îi dau cuvântul pentru a treia sau a patra oară, pe
acelaşi subiect, domnului senator Verestóy Attila. Am exagerat puţin. Microfonul 2.
*
Onoraţi colegi,
Mă bucur că mă vedeţi prezent şi când nu iau cuvântul, este a doua oară, şi nu
pentru altceva, decât pentru a repeta că am făcut o propunere clară: nu suntem împotriva
înfiinţării acestei comisii de anchetă. Considerăm că va veni momentul în care nu vom
- 25 -
avea un alt mijloc de a contribui la aflarea adevărului şi, asta cât de repede, dar trebuie să
acordăm încredere câteva zile domnului ministru al justiţiei să îndeplinească procedura,
pentru că nu cred că nu este în legătură cu doamna procuror general. Nu cred. Eu cred că
este posibil ca în câteva zile să se îndeplinească această, cum se spune, conversaţie oficială
dintre procuratură şi minister, pentru ca domnul ministru să fie dezlegat, în sfârşit, şi să
poată să afle, conform promisiunii Departamentului de Stat pentru Justiţie al SUA, acele
date, dovezi de care dispun dânşii. Daţi-ne voie să avem încredere că totuşi dânşii vor face
aceste lucruri în câteva zile. Astfel de demersuri trebuie să dureze în jur de 30 de zile, să
acordăm cele 30 de zile care se acordă totdeauna autorităţilor în aceste cazuri.
În acest sens, propun ca toată discuţia de astăzi, stenograma şedinţei, să fie trimisă
atât domnului ministru, cât şi doamnei procuror general, cu menţiunea că, dacă se ajunge la
această concluzie, aşteptăm să ne dea răspunsul, în conformitate cu cel primit deja, după
îndeplinirea procedurilor, de la Departamentul de Stat pentru Justiţie al SUA, cu privire la
stadiul în care se află ancheta.
Aceasta este propunerea făcută, faţă de propunerea de înfiinţare imediată a comisiei
de anchetă, care nu este exclusă, v-am spus, dacă este nevoie, vom ajunge acolo, dar să nu
explorăm până atunci instrumentele pe care le avem noi la îndemână, nu este corect.
Mulţumesc.
*
Am înţeles.
Îmi pare rău că trebuie să vă contrazic. Singura propunere clară care a fost făcută
aici, este cea a domnului senator Rădulescu, în legătură cu scoaterea punctului pe de
ordinea de zi. O voi supune prima la vot şi, în cazul în care se aprobă această propunere,
voi supune la vot propunerea dumneavoastră, şi anume ca stenograma şedinţei de astăzi, cu
aceste discuţii, să fie trimisă celor interesaţi.
Stimaţi colegi,
Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, chiar dacă sunteţi independenţi sau de la alte
partide, ca să votăm în legătură cu propunerea făcută de domnul senator Cristian
Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, în legătură cu scoaterea punctului 3 din
ordinea de zi.
Domnul Puiu Haşotti (din sală):
Liste!
Domnul senator Haşotti, ca să nu fie discuţii, a solicitat anticipat liste.
- 26 -
Supun la vot propunerea de scoatere din ordinea de zi a punctului 3. Vă rog să

votaţi.
Cu 51 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă, nicio abţinere, propunerea domnului
senator Rădulescu a fost aprobată.
*
În aceste condiţii voi supune la vot propunerea domnului senator Verestóy Attila, şi
anume de a transmite stenograma discuţiilor de azi autorităţilor interesate, respectiv
Ministerul Justiţiei şi Ministerului Public – Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie. (Rumoare, discuţii)
Supun votului dumneavoastră propunerea domnului senator Verestóy Attila. Liderii
de grup, vă rog.
Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.
Listă!
Domnul senator Haşotti a solicitat listă.
Cu 91 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 5 abţineri...
(Discuţii, rumoare, vociferări, râsete, aplauze)
Vă rog...
Domnul Constantin Dumitru (din sală):
Nu am vorbit eu!
Vă rog, stimaţi colegi!
Propunerea domnului senator Verestóy Attila a fost aprobată. Rog secretariatul
tehnic să pregătească stenograma.
Rog colegii să se manifeste la microfon, nu în sală. Domnule senator Dumitru, dacă
nu veniţi la microfon, nu vă auzim bine. Manifestaţi-vă la microfon. Vă rog frumos.
Stimaţi colegi...
Domnul Constantin Dumitru (din sală):
Bine, la microfon.
Vă supun acum la vot...
Vă rog, dacă doriţi să vă exprimaţi la microfon... După care urmează domnul
senator Valeca.
Domnul senator Dumitru, microfonul 3.
- 27 -
Domnul Constantin Dumitru:

Vreau să-i spun domnului senator Puiu Haşotti că nu eu am cerut listă şi în niciun
caz nu m-am folosit de numele dumnealui. Am această putere personală să-mi exprim
punctele de vedere. Nu am nevoie de ajutorul dumnealui.
Vă mulţumesc foarte mult.
Sunt convins că puteaţi să i-o spuneţi şi direct.
Domnul senator Valeca, microfonul 4.
Haideţi să încercăm să trecem şi la celelalte puncte din ordinea de zi. Şi domnul
senator Mitrea, după aceea.
*
Domnul Şerban Constantin Valeca:
Domnule preşedinte, cred că am reuşit să ne facem reclamă negativă în faţa
colegilor din cercetare... (Rumoare, discuţii)
Având în vedere că cercetarea românească, sportul, cultura sunt singurii vectori
care ne mai reprezintă cu mândrie şi onorare în aceste clipe grele, în care economia este la
pământ, vă solicit şi vă propun să trecem punctul 6 – Acordul între România şi CERN – la
punctul 2, având în vedere că punctul 2 a fost retrimis la comisie, iar punctul 3 a fost scos
de pe ordinea de zi.
Măcar să avem un vot pe un acord internaţional astăzi, iar colegii din cercetare să
nu mai participe la aceste discuţii sterile.
Vă mulţumesc. (Rumoare, discuţii)
*
Vă mulţumesc.
Domnul senator Valeca propune trecerea punctului 6 la punctul 2 din ordinea de zi.
Dacă nu sunt probleme...
Supun votului dumneavoastră aprobarea ordinii de zi de astăzi, cu modificările pe
care le ştiţi, inclusiv ultima modificare propusă de domnul senator Valeca. Vă rog să votaţi
ordinea de zi, aşa cum a fost modificată.
Cu 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, ordinea de zi a fost
adoptată.
Supun votului dumneavoastră programul de lucru de astăzi, între orele 9.00-13.00.
- 28 -
Scuze. Vă cer îngăduinţa să ia cuvântul domnul senator Mitrea. Purtat de valul

entuziasmului tineresc... (Râsete, discuţii) am uitat să-i dau cuvântul. Vă cer scuze,
domnule senator Mitrea. Microfonul central.
*
Domnul Tudor Miron Mitrea:
Domnule preşedinte, aveam şi eu o propunere privind ordinea de zi, de aceea m-am
înscris la cuvânt. Voiam să o fac în faţa Senatului şi nu cred că făceam ceva foarte rău.
M-am uitat la punctul 4 şi, sincer, am o mare nedumerire, legat de ceea ce a făcut
Biroul permanent al Senatului în momentul în care a introdus pe ordinea de zi o solicitare
de procedură de urgenţă pentru o reexaminare.
În primul rând, în conformitate cu art. 107 alin. (1) din Regulamentul Senatului nu
există procedură de urgenţă pentru reexaminări.
În al doilea rând, este total inutilă procedura de urgenţă, din moment ce în
Regulamentul Senatului scrie foarte clar că reexaminarea cerută de preşedinte se rezolvă în
maxim 30 de zile. Or, procedura de urgenţă spune acelaşi lucru.
Nu înţeleg de ce trebuie să inventăm o procedură care nu există şi care nu foloseşte
nimănui. Cred că colegii din Biroul permanent, cei care sunt acolo consilieri, au uitat să le
spună colegilor senatori că nu putem să punem pe ordinea de zi o chestiune care este
rezolvată. Este inutilă această cerere şi nici nu există această procedură.
Vă mulţumesc.
Vă mulţumesc.
Suntem într-o situaţie delicată, întrucât noi am adoptat totuşi ordinea de zi, este
adevărat, îmi cer scuze, omiţând să-l invit la cuvânt pe domnul senator Mitrea care îşi
manifestase regulamentar această dorinţă.
În consecinţă, vă propun să intrăm pe ordinea de zi şi când ajungem la punctul 4 de
acum, vă rog să reluăm discuţia în legătură cu necesitatea de a adopta sau nu procedură de
urgenţă pentru o iniţiativă legislativă revenită la noi pentru reexaminare.
Vă mulţumesc.
*
Îmi cer scuze. Intrăm la punctul... Programul de lucru. Da. Nu am apucat să-l
votăm. Programul de lucru pentru astăzi, de la orele 9.00-13.00. Aveţi ceva împotrivă? Nu.
Vă rog să votaţi programul de lucru de astăzi.
Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, programul de lucru a fost
aprobat.
- 29 -
*
Vă rog să aprobăm programul de lucru al Senatului pentru perioada 18-23
octombrie a.c. Vă atrag atenţia că este o singură modificare. Biroul permanent vă propune
să introducem un plen în plus. Deci vom avea plen luni, marţi, miercuri, având în vedere că
suntem foarte în urmă cu procesul legislativ.
Dacă nu sunt observaţii, supun votului dumneavoastră programul de lucru al
Senatului pe perioada 18-23 octombrie 2010. Vă rog să votaţi.
Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri, programul de lucru a fost
aprobat.
Tot la probleme organizatorice avem o solicitare a Comisiei pentru politică externă.
Biroul permanent al Senatului a fost de acord să le motivăm absenţele de la lucrările
Senatului astăzi, 13.10.2010, între orele 11.30-13.00, pentru o acţiune pe care o au.
Supun votului dumneavoastră solicitarea Comisiei pentru politică externă de a le
motiva absenţa.
Vă rog să votaţi dacă sunteţi de acord.
Cu 88 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri, solicitarea a fost aprobată.
*
Doresc să vă informez că Biroul permanent al Senatului a fost sesizat asupra
faptului că în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială s-a hotărât, în unanimitate,
în şedinţa din data de 5 octombrie 2010, ca biroul de conducere al comisiei să aibă
următoarea componenţă: preşedinte – domnul senator Petru Başa, pe care îl felicit,
vicepreşedinte – doamna senator Minerva Boitan, secretar – Alexandru Cordoş, pe care, de
asemenea, îi felicit.
Este doar pentru informarea dumneavoastră, nu trebuie să ne pronunţăm prin vot.
Vă mulţumesc.
*
Trecem la punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru ratificarea
Acordului între România şi Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN)
privind statutul de candidat la aderarea la CERN, semnat la Geneva la 11 februarie 2010.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Király Andrei-Gheorghe,
microfonul 8.
Domnul Király Andrei-Gheorghe – secretar de stat în Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului:
- 30 -
Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului între România şi Organizaţia

Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) privind statutul de candidat la aderare la
CERN, semnat la Geneva la 11 februarie 2010.
Acordul reprezintă o înţelegere internaţională bilaterală care, prin obiectul de
reglementare, intră sub incidenţa Legii nr. 590/2003 privind tratatele, urmând a fi supus
spre ratificare Parlamentului.
Prin Rezoluţia CERN din 11 decembrie 2008, România a fost acceptată să devină
stat candidat la CERN. În urma negocierii şi analizei dosarului de candidatură al României,
proiectul de acord a fost definitivat în cursul anului 2009.
La data de 11 februarie 2010, la Geneva s-a semnat Acordul între România şi
Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare privind statutul de candidat pentru
aderare la CERN, în baza Memorandumului nr. 13307 din 29 decembrie 2009.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Autoritatea Naţională
pentru Cercetare Ştiinţifică, are responsabilitatea de a susţine şi gestiona participarea
comunităţii ştiinţifice la programele, proiectele şi experimentele CERN şi de a contribui
financiar la aceasta şi pe plan intern, în cotă de cel puţin o treime din valoarea contribuţiei
la CERN. Vă mulţumesc.
Vă mulţumesc.
Din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi
protecţia mediului, domnul preşedinte Nicula. Microfonul 7.
Domnul Vasile-Cosmin Nicula:
Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ şi de Comisia pentru
politică externă.
Noi, comisia, propunem admiterea proiectului de lege. Amintesc că suntem în faţa
unei legi ordinare, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
Vă mulţumesc.
Dezbateri generale. Doreşte să intervină cineva?
Domnul senator Valeca. Microfonul 4.
Eu susţin, fără îndoială, proiectul de lege, însă ne-am confruntat cu o situaţie
similară în anul 2001. Şi atunci am cerut la CERN statutul de ţară în curs de aderare, dar
- 31 -
având în vedere cotizaţia pe care urma să o plătim, România nu era capabilă să întoarcă
atâtea rezultate benefice pentru cercetarea românească.
Din acest motiv, pentru că nu mai am date, vreau să-l întreb pe domnul secretar de
stat care este cotizaţia după momentul aderării? În ce măsură rezultatele pe care le lucrăm
în comun în cadrul acestui centru de cercetări se justifică vizavi de cotizaţia plătită?
Vă mulţumesc.
Mai sunt intervenţii sau întrebări adresate domnului secretar de stat Király
Andrei-Gheorghe? Domnul senator Titus Corlăţean.
Domnul Titus Corlăţean:
Evident că susţinem ratificarea acestui acord, Comisia pentru politică externă a dat
foarte rapid un aviz.
Aş vrea să le spun colegilor un lucru şi să-i sensibilizez de pe acum – cred că este
bine să facem publicitate pentru un proiect extrem de important. Este un proiect care a fost
gândit de nişte oameni extrem de valoroşi profesional, specialişti în fizică atomică în
România şi care, pe scurt, va aduce în România, dacă vom avea şi noi înţelepciunea
politică de a sprijini cu toţii acest proiect şi prin finanţarea acestui proiect în bugetul anului
viitor, un centru deosebit în care, poate, cel mai puternic laser din lume va fi aici, în
România, ceea ce va însemna un progres tehnologic extraordinar. Este o contribuţie
internaţională. Toate aceste lucruri se vor întâmpla la noi dacă – subliniez încă o dată –
vom avea inteligenţa de a face un efort bugetar care, vă asigur, nu este extraordinar şi îl
putem face.
Acest acord trebuie ratificat astăzi pentru a permite realizarea acestui proiect. Vă
mulţumesc.
Vă mulţumesc.
Mai sunt alte intervenţii sau întrebări? Nu.
Îl invit pe domnul secretar de stat Király Andrei-Gheorghe să răspundă la
întrebarea domnului senator Valeca.
Domnul Király Andrei-Gheorghe:
Conform Acordului pentru perioada în care România va fi stat candidat, contribuţia
va fi plătită în felul următor: 25% în primul an, 35% în al doilea an, 50% în al treilea an,
60% în al patrulea an şi 75% în al cincilea an, din cotizaţia anuală.
- 32 -
Pentru anul 2010, contribuţia financiară a României este de 3 232 200 de franci
elveţieni, echivalent în lei, la cursul BNR.
Dar dorim să subliniem că, prin dobândirea statutului de candidat la aderare la
CERN, România va avea dreptul să participe la şedinţele în plen ale consiliului, inclusiv la
cele ale Consiliului pentru Strategie Europeană.
Domnul senator Valeca, vă rog, microfonul 4.
Aş vrea să nu fim într-o confuzie. Statutul de membru la CERN nu are nicio
legătură cu alte proiecte.
Totuşi, revin la statutul de membru cu drepturi depline la CERN. Faptul că
participăm la o şedinţă nu înseamnă mare lucru. Totuşi, domnul secretar de stat ne-a spus
de contribuţia de 3 milioane de franci elveţieni din primul an, când plătim 25%. Această
cotizaţie va creşte. Eu ştiu foarte bine, am vrut să fie informat Senatul.
Rămân întrebările: care este, cum evaluaţi şi ce planuri de viitor v-aţi făcut pentru a
eficientiza participarea României, ştiindu-se faptul că, de exemplu, la o nouă instalaţie care
se face la CERN, primele întrebate sunt industriile naţionale, deci ţările membre. Şi atunci,
întreb dacă aţi avut o discuţie cu reprezentanţii industriei naţionale de resort pentru a livra
echipamente şi materiale pentru CERN, măcar aceşti bani să se întoarcă în producţia
românească. Deci dacă aveţi o strategie în acest sens. Faptul că suntem membri într-un
comitet decizional nu înseamnă absolut nimic, dacă industria nu ne sprijină.
Acesta a fost şi motivul pentru care în anul 2001 am cerut statutul de ţară în curs de
aderare, ca să plătim numai 400 000 de franci elveţieni, şi nu aceste milioane.
Deci aveţi o asemenea strategie?
Mulţumesc.
Domnule secretar de stat Király, microfonul 8, dacă vreţi să răspundeţi, vă rog.
Mulţumesc frumos.
Domnule preşedinte, vă cer permisiunea să acordăm cuvântul domnului Zamfir,
care reprezintă Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) în momentul de
faţă, având în vedere că ANCS va desemna membrii la CERN din partea ministerului.
Vă rog, domnule Zamfir, microfonul 9.
- 33 -
Domnul Nicolae Victor Zamfir – director general la Autoritatea Naţională

pentru Cercetare Ştiinţifică:
Avantajele participării la CERN sunt, cred, pe trei direcţii: în primul rând,
participarea la marile descoperiri ale ştiinţei din ziua de astăzi şi pregătirea de cadre. În
momentul acesta avem câteva zeci de studenţi care îşi fac tezele de doctorat pe tematica
experimentelor de la CERN. Deci cel mai mare accelerator funcţionează, iar studenţii
noştri participă la acel experiment.
În al doilea rând, avantajele sunt cele economice. Ţările membre, inclusiv noi în
decursul celor cinci ani, deci inclusiv România participă la toate licitaţiile pentru
construcţii. Acceleratorul de la CERN a costat în jur de 6 miliarde de euro. Această sumă
s-a întors în economiile naţionale ale ţărilor membre. Deci firmele din România participă
alături de firmele din celelalte ţări membre la licitaţii. Vă pot da un exemplu. Finlanda, de
exemplu, îşi plăteşte... Deci suma pe care o recuperează prin contracte economice este de
câteva ori mai mare decât plata cotizaţiei, pentru că a câştigat licitaţiile pentru furnizarea
întregii cantităţi de hârtie, de la hârtie igienică, până la hârtie de xerox. Este partea de
construcţii-montaj, este partea de tehnologie înaltă, la care participă firmele româneşti.
Apoi, fiind membri ai CERN-ului, suntem coautori ai tuturor patentelor care se realizează
la CERN.
Vreau să vă amintesc, ca un ultim exemplu, că internetul, paginile de web au fost
descoperite la CERN. Terapia cancerului cu ioni acceleraţi, care este extrem de eficientă,
este descoperită la CERN, iar ţările membre beneficiază de această tehnologie gratis.
Austria construieşte un centru, luând tehnologia de la CERN.
Deci acestea ar fi beneficiile.
Comisia de evaluare a CERN-ului a constatat că România este pregătită pentru...
Cum spuneaţi dumneavoastră, în anul 2001 s-au început contactele şi, în momentul acesta,
după zece ani, România este pregătită să colaboreze cu cele mai mari foruri ştiinţifice
internaţionale.
În momentul acesta participăm la toate experimentele care se efectuează la marele
accelerator şi participăm şi la alte patru experimente, la sincrotronul de protoni de mare
energie. Sunt, în total, cam 100 de cercetători români care participă la aceste experimente
şi sperăm ca, prin aderarea la CERN, când România va avea dreptul să aibă angajaţi
permanenţi acolo, să dublăm participarea la CERN în următorii câţiva ani.
Mulţumim domnului director Zamfir.
Domnul senator Valeca, microfonul 4.
- 34 -
(Intervenţie neinteligibilă din sală)

Nu vă interesează cercetarea! E păcat! De aceea aţi alocat atât de puţini bani.
Mă bucur că s-au amintit cele două mari avantaje, într-adevăr, participarea
cercetărilor români şi participarea la patente, dar întrebarea rămâne. S-a dat exemplul cu
Finlanda, s-a dat exemplu... Eu ştiu că o mare parte din bani s-au dus către Rusia, pentru că
niciuna dintre ţările membre, la vremea respectivă, nu putea să facă nişte componente.
Şi revin cu întrebarea: laşi cercetarea la o parte? Pentru că participă şi, ştiu foarte
bine, cu mare eficienţă. Dacă privitor la industria română de înaltă tehnologie, există un
plan, pentru că totuşi, 3 milioane şi ceva de franci elveţieni reprezintă o sumă foarte mare,
pe care o plătim. Dacă există o strategie din partea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare
Ştiinţifică. Dacă aţi discutat cu agenţii economici de specialitate, potenţiali furnizori,
pentru a fi pregătiţi, în sensul de a participa, pentru că ei trebuie să primească înainte
informaţiile de la CERN, ca să ştie ce tip de aparatură electronică sau mecanică este
necesar acolo pentru experimente.
Şi rămâne întrebarea şi îl rog pe domnul secretar de stat să-mi răspundă.
Dacă mai doriţi, domnule secretar de stat Kiraly sau domnule director Zamfir, să
mai adăugaţi ceva.
Domnul director Zamfir.
Domnul director Zamfir, microfonul 9, vă rog.
Domnul Nicolae Victor Zamfir:
În anii 2009 – 2010, atâta timp cât au fost în dezbatere acordul şi apoi legea în
Parlament, CERN-ul a acceptat să trimită toate informaţiile economice, care sunt dirijate
către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi către Camera de Comerţ
a României. Deci cele două entităţi distribuie aceste informaţii tuturor firmelor.
Mulţumesc foarte mult, domnule director Zamfir.
Stimaţi colegi, dacă nu mai sunt intervenţii generale, v-aş ruga să trecem la vot.
Avem un raport de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege are caracter de
lege ordinară. Voi supune direct la vot raportul comisiei, fără amendamente şi proiectul de
lege.
- 35 -
Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, Proiectul de lege

pentru ratificarea Acordului dintre România şi Organizaţia Europeană pentru Cercetări
Nucleare (CERN) privind statutul de candidat la aderarea la CERN, semnat la Geneva la
11 februarie 2010, a fost adoptat de Senatul României.
*
La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgenţă pentru
dezbaterea şi adoptarea următoarei iniţiative legislative:
1. Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Dacă mai doriţi să interveniţi încă o dată, domnule senator Mitrea, cu scuzele mele,
să prezentaţi punctul de vedere. Vă rog, microfonul central.
Este în regulă, domnule preşedinte. Scurt, că doar am mai spus acest lucru. Nu
există procedură de urgenţă în cadrul Regulamentului Senatului pentru cererile de
reexaminare şi este şi inutilă, deoarece Regulamentul spune că cererea de reexaminare
trebuie rezolvată în 30 de zile, iar procedura de urgenţă tot în 30 de zile. De aceea, am
propus scoaterea de pe ordinea de zi, pentru că este inutilă.
Vă rog, domnule senator Pereş, microfonul 2.
Domnul Alexandru Pereş:
Sigur, asupra celor scrise în Regulamentul Senatului putem să discutăm şi tot n-o să
epuizăm săptămâna aceasta, n-o să ne lămurim asupra unor asemenea solicitări pe care,
câteodată, le face Biroul permanent, câteodată, le fac liderii grupurilor parlamentare.
Eu aş reaminti... Sigur, sunt de acord cu ceea ce a spus domnul senator Mitrea. În
art. 146 din Regulamentul Senatului sunt trecute ca termen 30 de zile pentru reanalizarea
proiectului de lege de către prima Cameră sesizată, dar, în acelaşi timp, vreau să-i
reamintesc că, la alin. (2) se prevede că „reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui
României se face cu respectarea procedurii legislative”, iar procedura legislativă dă această
posibilitate, de a solicita şi procedură de urgenţă.
Pe de altă parte, dacă ne uităm puţin pe fişa proiectului, procedura legislativă este
respectată. Am cerut această procedură de urgenţă la data când Senatul a fost sesizat cu
acest proiect de lege, iar comisiile sesizate inclusiv pentru a analiza această reexaminare
trebuie să fie, efectiv, comisiile pe care Senatul, în momentul sesizării cu acest proiect de
lege, le-a consfinţit prin hotărâre. Plenul Senatului a luat act de acest lucru.
- 36 -
Şi, ca să dau un exemplu, tot astăzi avem, la un punct din ordinea de zi, un Proiect
de lege privind Camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, tot
reexaminare în urma sesizării preşedintelui, la care tot Biroul permanent al Senatului a
hotărât nişte termene, într-adevăr, foarte scurte pentru întocmirea raportului privind cererea
de reexaminare, inclusiv pentru avize, de 6 sau 7 zile.
Deci, iată, sunt nişte elemente care vin în susţinerea acestei afirmaţii a noastre,
acestei dorinţe a noastre, de a cere procedură de urgenţă, inclusiv în cazul acestui proiect
de lege trimis spre reexaminare de către preşedinte.
Mulţumesc foarte mult, domnule senator Pereş.
Domnul senator Petre Daea, domnul senator Puiu Haşotti şi, după aceea, domnul
senator Toni Greblă, doamna senator Olguţa Vasilescu, domnul senator Ţuţuianu.
(Intervenţie neinteligibilă din sală)
Am adoptat Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi
CERN, şi acum ne putem permite... Da.
Domnul senator Daea, microfonul 4, vă rog.
Domnul Petre Daea:
În primul rând, aş vrea să apreciez disponibilitatea dumneavoastră de a conduce
regulamentar şedinţa de plen şi să apreciez şi perspicacitatea de conducător, având în
vedere faptul că aţi şi înşiruit următorii vorbitori, ca să nu pierdem timpul cu deplasarea la
microfon.
Domnule preşedinte, ne aflăm în faţa unei cereri care deja s-a rezolvat. Eu ştiu că
ieri, în şedinţa Biroului permanent, urmare a acestei solicitări, membrii Biroului permanent
şi nu numai, şi cel ce vă vorbeşte, în calitatea mea de invitat la şedinţa lărgită a Biroului
permanent, au studiat cu atenţie paşii procedurali pe care trebuie să-i facă la o lege atât de
importantă.
Sigur, s-a creat o anumită zonă de disconfort, evidentă din punctul de vedere al
celui care beneficiază de o asemenea lege, pentru că noi, aici, trebuie să avem în vedere
faptul că purcedem la actul legislativ, într-un demers juridic care pune în spaţiu de
execuţie milioane de beneficiari. Şi avem acest disconfort al imaginii publice, când legea,
în Senatul României, a trecut prin adoptare tacită, iar în Camera Deputaţilor a trecut printr-
un vot, evident, incorect, ca să fiu elegant în exprimare şi, prin această eleganţă, să dau
răspunsul diferit faţă de atitudinea acelora care conduc vremelnic şedinţele de plen ale
Parlamentului României.
- 37 -
Eu, ca senator, mă văd profund afectat de acest mod de promovare, de aprobare a

legii, când cel ce vă vorbeşte nu a avut posibilitatea să-şi aducă contribuţia pe parcursul
legislativ şi când cel ce vă vorbeşte nu poate să dea explicaţii de ce Parlamentul României
intră într-un joc al unei persoane care, spun, vremelnic, conduce o Cameră din Parlamentul
României.
Şi atunci, prin această posibilitate pe care ne-a dat-o preşedintele ţării, ca legea să
intre din nou în judecata Parlamentului, avem acum posibilitatea şi noi, cei de la Senat, să
ne aplecăm cu atenţie asupra unui act normativ extrem de valoros şi de important. Dacă
ne-am grăbit la votat, să nu ne grăbim la judecat.
De aceea, consider că este inutil, pierdem timp, consumăm energii care ar trebui
îndreptate în alte zone de lucru, ca noi să propunem o procedură care este şi asumată de
Biroul permanent într-un grafic de lucru în comisii, cu un raport final, şi cu o prevedere
foarte clară a art. 146 din Regulamentul Senatului. În cazul în care Preşedintele României
cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima dată de către Senat,
cererea va fi scrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului.
Ne aflăm în această situaţie, ba, mai mult decât atât, prin voinţa legiuitorului,
înţelegând judecata noastră, în momentul în care am proiectat acest act normativ şi l-am
pus în mişcare ca act normativ, reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României
se face cu respectarea procedurii legislative.
Nu avem niciun motiv să facem altfel şi iată de ce consider că solicitarea colegilor
din Grupul parlamentar al PDL pentru acest act normativ este în afara prevederilor
regulamentare, pe culoarul acesta de reexaminare a legii.
Referitor la respectarea procedurii legislative, sigur, am avut în vedere şi acest
lucru la Biroul permanent, iar Biroul permanent a pus în mişcare pe graficul de analiză a
actului normativ acele comisii care au contingenţă cu domeniul şi care trebuie să analizeze
actul normativ.
Spuneam că nu trebuie să ne grăbim la judecată, pentru că ne-am grăbit la vot şi de
aceea, revin, domnule preşedinte, apreciind modul dumneavoastră elegant de a conduce
şedinţa, să nu supunem la vot ceea ce nu este în regulă.
Hotărârea Biroului permanent a introdus solicitarea pe ordinea de zi în mod eronat,
iar plenul, în înţelepciunea lui, trebuie să vadă această eroare şi să o aprobe ca atare.
Dacă vreţi, stimaţi colegi, – şi înţeleg că domnul preşedinte îmi dă posibilitatea să
mă adresez plenului – nu putem folosi acest instrument. S-a mai întâmplat şi în alte dăţi
când Biroul permanent a greşit, plenul a luat seama de acea greşeală – intervenţia a fost
corectă –, iar votul a fost în consecinţă.
- 38 -
Acelaşi lucru vă solicit şi eu.

Vă mulţumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Puiu Haşotti. Microfonul 2.
Se pregăteşte domnul senator Toni Greblă.
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Nu pot începe această intervenţie a mea decât cu acea amintire a unei fraude
mizerabile pe care a făcut-o preşedintele Camerei Deputaţilor, doamna Roberta Anastase,
şi pentru care ar trebui să răspundă, şi pentru care ar fi trebuit să i se retragă sprijinul
politic, şi pentru care… multe altele.
Doamna preşedinte Roberta Anastase, să nu uităm, face parte din noua generaţie de
oameni politici, este un important exponent al reformei politice, care s-a făcut în România,
al tinerei generaţii. Şi, dacă aceasta este tânăra generaţie în fruntea căreia se află Roberta
Anastase, mai bine lipsă.
Acum să revenim la propunerea pe care a făcut-o Grupul parlamentar al PDL – şi
dânşilor mă adresez acum.
Avem un punct 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind unele măsuri de
expropriere în vederea realizării unor obiective de interes naţional, local şi judeţean – un
proiect de lege foarte important.
Am luat cuvântul şi atunci, şi spun şi acum.
Suntem de acord ca, în ciuda faptului că raportul ne-a fost prezentat astăzi la plen,
să-l dezbatem, să-l şi votăm. Am fost de acord cu acest lucru. Am fost de acord cu toate
propunerile de modificare a ordinii de zi, făcute de liderul Grupului parlamentar al PDL.
Am fost de acord ca marţi să legiferăm, să fie o zi în plus de legiferare şi să renunţăm la
munca din comisii sau să facem după-amiază şedinţă în comisii, pentru a descongestiona
ordinea de zi.
Biroul permanent a stabilit o dată. În situaţia în care noi venim în plen şi invalidăm
decizii ale Biroului permanent, ce rost mai are Biroul permanent? Vom ajunge ca în plen să
facem şi repartizarea proiectelor şi propunerilor legislative.
- 39 -
Eu înţeleg că plenul Senatului este suveran, dar plenul nu poate să descarce de

sarcină politică Biroul permanent. Nu trebuie să intervină abuziv peste deciziile Biroului
permanent.
Stimaţi colegi,
În situaţia în care admitem şi trebuie să admitem că plenul este suveran, dar nu în
chestiuni de acest fel, înseamnă că noi vom tranşa absolut orice chestiune minoră, pentru
că aceasta este o chestiune minoră în fond. Ce vrem? Vrem să uităm mai repede frauda
mizerabilă pe care a făcut-o doamna preşedinte Roberta Anastase la Camera Deputaţilor.
Aceasta vrem, de fapt. Este o chestiune minoră. Aceasta nu se poate uita dacă dezbatem cu
o săptămână mai devreme cererea de reexaminare a Preşedintelui României.
Haideţi să fim serioşi!
Şi opoziţia are instrumentele ei. Eu vreau să vă spun, stimaţi colegi de la Grupul
parlamentar al PDL, că, în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, opoziţia este
majoritară. Nu este cazul ca acolo să ne manifestăm într-o manieră care nu este chiar – să
spunem – corectă, nu e foarte bună…
Nu e foarte elegantă…
Nu e foarte elegantă…
Mulţumesc, domnule preşedinte, întotdeauna sunteţi un înţelept şi ne ajutaţi.
Cu această majoritate, ce putem face? Putem să blocăm! Putem să venim în plen
fără raport! Aici ar trebui să ajungem. Eu cred că noi, în Senat… Până acum, au fost doar
două săptămâni tensionate şi una-două şedinţe de câte o jumătate de oră,… că mai
conducea un vicepreşedinte de la Grupul parlamentar al PDL – mă uit către dânsul –, dar,
noi, totdeauna, în Senat, am avut o altă atmosferă decât în Camera Deputaţilor şi cred că
noi trebuie să fim un exemplu pentru dânşii, şi nu dânşii un exemplu pentru noi.
Închei, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, spunându-vă că, în situaţia în care
Grupul parlamentar al PDL nu-şi va retrage această solicitare, voi cere, la rândul meu, o
intervenţie pe procedură.
Vă mulţumesc.
Vă mulţumesc.
Înainte de a-l invita la microfon pe domnul senator Toni Greblă, aş vrea… şi
dumneavoastră, după domnul senator Ţuţuianu…
- 40 -
Aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că, pe lângă proiectul de lege menţionat de domnul

Puiu Haşotti, respectiv Proiectul de lege privind unele măsuri de expropriere în vederea
realizării unor obiective de interes naţional, local şi judeţean, care este înscris acum la
punctul 10 din ordinea de zi, mai avem punctele 7, 8 şi 9, care sunt cu adoptare tacită
astăzi, 13 octombrie 2010. În acest moment este ora 11.55.
În al doilea rând, dacă îmi permiteţi, nu ca preşedinte, numai în calitate de coleg al
dumneavoastră, vă spun că singurul avantaj al procedurii de urgenţă – aşa cum este
prevăzut în Regulament, sunt tot 30 de zile – este că, dacă Senatul nu se pronunţă în
termen de 30 de zile, legea este considerată ca adoptată, ceea ce nu există în cazul
reexaminării.
Deci, după părerea mea, este acoperitor, dar este o opinie personală pe care am
exprimat-o, pe care mi-am permis…
Pe procedură, am înţeles că doreşte să ia cuvântul domnul senator Sârbu, după
aceea domnul senator Toni Greblă.
Domnul Ilie Sârbu:
Stimaţi colegi,
Cred că puteam să evităm această discuţie şi, într-adevăr, să ne întoarcem la ceea
ce aveam de gând şi doream cu toţii astăzi, şi anume să legiferăm.
Este o chestiune de procedură. Eu nu-mi explic cum a ajuns pe ordinea de zi
această solicitare, pentru că, ieri, la Biroul permanent a fost repartizată la – dacă eu reţin
bine – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. A fost o discuţie şi s-a
votat.
Dacă permanent – şi aici mă alătur celor spuse de domnul lider Haşotti –
minimalizăm rolul colegilor noştri care se află în Biroul permanent, precum şi Biroul
permanent, atunci să nu mai existe Biroul permanent, venim şi discutăm în plen, ne certăm
aici, ca şi astăzi 2-3 ore, legiferăm, când e vorba de o prioritate pe care cu toţii o agreăm şi,
în rest… Aceasta va fi activitatea noastră în viitor. Nu cred că cineva poate gândi în acest
mod.
Va trebui să verificăm cine a înscris solicitarea pe ordinea de zi, în ce condiţii şi cu
aprobarea cui? Era simplu şi nu aveam astăzi problema pe care o avem.
Vă mulţumesc.
Eu am arătat spre dumneavoastră, că dumneavoastră aţi introdus-o, dar vă dau
cuvântul după aceea.
Îl invit la microfon pe domnul senator Toni Greblă. Microfonul 3.
- 41 -
Se pregăteşte doamna senator Olguţa Vasilescu.

Domnul Toni Greblă:
Stimaţi colegi,
Eu sper ca intervenţia mea să deblocheze situaţia şi să aibă darul să facă în aşa fel
încât să reluăm procesul de votare a legilor.
De fapt, noi ce analizăm acum?
Analizăm solicitarea ca Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice
să fie adoptat în procedură de urgenţă ca urmare a cererii de reexaminare a Preşedintelui
României.
Cutuma constantă a plenului Senatului a fost în felul următor: orice solicitare de
dezbatere în procedura de urgenţă va fi luată în considerare în plenul Senatului, doar dacă
iniţiatorul este prezent şi-şi susţine solicitarea, ca propunerea legislativă, proiectul de lege
să fie adoptate în procedură de urgenţă.
Desigur că acum noi ne aflăm în situaţia de a analiza cererea de reexaminare a
Preşedintelui României, însă avem un iniţiator al acestui proiect de lege. Este Guvernul
României. Dacă nu avem o solicitare din partea iniţiatorului … este practica constantă a
Senatului. Este iniţiatorul în sală? Nu este. Atunci, nici nu-l mai cităm. Este Guvernul în
sală? Până în prezent – şi aş ruga să se comporte corespunzător – nu s-a făcut o solicitare
în acest sens. Drept urmare, nu avem ce dezbate şi ce examina.
În felul acesta, cred că şi colegii din Grupul parlamentar al PDL au o soluţie
elegantă de a ieşi din această situaţie şi de a înţelege să continuăm votarea iniţiativelor
legislative care sunt foarte importante, mai ales că solicitarea – şi cu asta închei – este
absolut inutilă, de vreme ce Biroul permanent a stabilit termen data de 2 noiembrie 2010
pentru depunerea rapoartelor, astfel încât se încadrează în procedura de urgenţă. Chiar dacă
s-ar adopta, prin absurd, astăzi, procedura de urgenţă, termenele stabilite de Biroul
permanent rămân valabile înăuntrul termenului de 30 de zile.
Ca să vedeţi că este numai o pupătură pe un obraz, care nu a fost întins încă, şi
pentru că a fost invocat Proiectul de lege privind Camerele pentru agricultură, silvicultură
şi dezvoltare rurală, trimis spre reexaminare de Preşedintele României, am scrisoarea
Preşedintelui României, datată 16 iulie 2010. Din luna iulie 2010. Astăzi este în plen şi nu
va fi adoptat nici astăzi, dacă continuăm această dezbatere sterilă.
Nu am înţeles de ce nu s-au grăbit şi nu se grăbesc cu toate legile. Aceasta pentru
că este o lege la care cineva ţine mai mult decât la alte legi? De aceea, solicitarea mea este
să dăm dovadă de înţelepciune, să dăm posibilitatea preşedintelui de şedinţă să constate că
- 42 -
iniţiatorul nu a solicitat procedură de urgenţă şi, pe cutuma noastră, să nu putem adăugăm

nimic în ordinea de zi. Trecem mai departe şi legiferăm.
Vă mulţumesc.
Îi ofer cuvântul doamnei senator Olguţa Vasilescu. Se pregăteşte domnul senator
Ţuţuianu şi va trage concluziile domnul senator Dumitru Constantin.
Doamna Lia-Olguţa Vasilescu:
Sunt de 10 ani parlamentar, dar vă mărturisesc faptul că nu reuşesc să înţeleg deloc
actuala coaliţie şi ceea ce cere.
Ne aflăm în faţa unui articol aflat în reexaminare, care va intra în vigoare în anul
2030. Care este urgenţa acestei legi? Sunt în ordinea de zi iniţiative legislative – una care,
întâmplător, chiar îmi aparţine –, care aşteaptă să fie dezbătute, şi ne pierdem în discuţii pe
urgenţa unei legi care, repet, intră în vigoare în anul 2030.
Aceasta poate pentru că avem colegi, din actuala coaliţie, bineînţeles, care vor să-şi
arate obedienţa faţă de Preşedintele României, pentru că, altfel, nu înţeleg. Au avut prilejul la
Camera Deputaţilor să voteze de două ori acest articol care se referă la vârsta de pensionare.
A trecut o dată pentru că nu erau suficienţi la vot şi a trecut cu vârsta de pensionare de 63 de
ani la femei şi 65 de ani la bărbaţi. Nu le-a convenit. Au creat un precedent la Camera
Deputaţilor, s-a reluat articolul respectiv, au votat vârsta de 65 cu 65, după care s-au
răzgândit. Aceasta pentru că le-a spus Preşedintele României că ar trebui să fie vârsta de 63
de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Şi acum vin, în procedură de urgenţă,
repede, repede, să facă ce le-a spus preşedintele. Când sunt serioşi oamenii aceştia?
În al doilea rând, cred că legea respectivă, care a trecut printr-o mare fraudă în
Parlamentul României, ar trebui să fie reluată in integrum, pentru că nu putem accepta să
se dezbată doar un singur articol – vârsta de pensionare – în condiţiile în care întreaga lege
a fost trecută în Parlamentul României printr-o fraudă. Poate că ar trebui să dezbatem iar
punctul de pensie, poate că ar trebui să dezbatem iar cum este cu pensionarea anticipată,
deoarece contribui la sistemul de pensii 30 de ani şi, pentru că ieşi înainte cu cinci ani, mai
iei jumătate din pensie şi aşa mai departe.
Văd mâini ridicate în sală şi-mi dau seama că o să fie colegi care vor spune că nu se
poate pe procedură. Păi, la Legea ANI cum s-a putut, stimaţi colegi? Când s-a întors pentru
câteva articole punctuale şi au venit colegi de-ai noştri care s-au referit şi la alte articole, şi
am votat aceste lucruri? Să vă mai aduc aminte de câte ori au fost cereri de reexaminare
- 43 -
pentru un articol în Parlamentul României şi legea a plecat din Parlament cu trei sau patru
alte articole votate?
Haideţi să fim serioşi! Până la a trece pe acea chestiune strict procedurală, vă întreb
încă o dată: care este urgenţa vizavi de acest articol care va intra în vigoare în anul 2030?
Vă mulţumesc.
Vă mulţumesc şi eu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Ţuţuianu. Se pregătesc domnul senator Dumitru
Constantin, doamna ministru Anca-Daniela Boagiu şi domnul senator Gheorghe David.
Microfonul central, domnule senator Ţuţuianu.
Stimaţi colegi,
Mai întâi, vreau să lămurim foarte clar ce discutăm aici şi trebuie să spunem clar
pentru opinia publică, pentru că şi opinia publică trebuie să ştie ce se întâmplă în Senatul
României – că Grupul parlamentar al PDL vrea să dea un vot în două zile pe Legea
pensiilor care afectează 5 700 000 de pensionari, în timp ce Grupul parlamentar al Alianţei
Politice PSD+PC şi Grupul parlamentar al PNL vor ca asupra acestei legi să discutăm
temeinic – şi o să vă aduc astăzi argumente serioase pentru o discuţie temeinică pe tema
acestei legi, şi de text, şi de precedent parlamentar, argumente care ţin de modul în care se
comunică opiniei publice anumite lucruri. Aceasta ar fi o primă chestiune.
A doua chestiune care este, de asemenea, de subliniat. Ieri, s-a decis în Biroul
permanent un calendar. Respectiv, săptămâna viitoare, Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări să se pronunţe pe chestiunile care sunt în discuţie. Celelalte
comisii care au fost sesizate pentru aviz să fie convocate şi să dea avize până pe data de 27
octombrie 2010. Pe data de 2 noiembrie 2010, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie
socială să întocmească raport, iar pe data de 3 noiembrie 2010 raportul să fie supus
dezbaterii plenului Senatului.
Deci nu cred că noi am dorit în vreun fel să blocăm adoptarea cererii de
reexaminare sau neadoptarea ei, discutarea acestei cereri, ci am dorit să facem un lucru
serios şi temeinic. Repet, am să aduc argumente suficiente pentru necesitatea unei analize
temeinice a acestui act normativ.
Calendarul nostru este unul foarte strâns. Practic, avem trei săptămâni în cadrul
cărora să luăm o decizie asupra acestei cereri.
- 44 -
Vă aduc argumente pentru ceea ce spunem astăzi, argumente de text. Interpretarea

legii, pentru cei care văd că o tot citesc pe aici, este o meserie. Pentru a interpreta corect
legea avem nevoie de jurişti care să fi trecut serios pe la şcoală. (Intervenţie neinteligibilă
din sală)
Mai mult, stimate coleg, interpretarea legii se face prin mai multe metode şi se face
în aşa fel încât orice text dintr-un regulament să poată produce efecte, şi nu să anihilăm un
text prin altul.
Să mergem să citim, pentru că este prima formă de interpretare. Se cheamă forma
gramaticală: art. 146 alin. (1), care spune foarte clar: „În cazul în care Preşedintele
României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptată prima dată de către
Senat, cererea va fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a
Senatului”. Nu am încălcat cu nimic art. 146 alin. (1). Punem cererea pe ordinea de zi a
Camerei mai devreme, respectiv în 21 de zile.
Alin. (2), la care făcea cineva referire, spune următoarele: „Reexaminarea legii pe
baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative”. Când
vorbim de procedură legislativă, sigur că trebuie să interpretăm alin. (1), împreună cu alin.
(2), ceea ce înseamnă că respectăm toate cele care privesc avize, rapoarte, în cadrul
termenului prevăzut la art. 1, domnule vicepreşedinte Pereş, ca să ne lămurim foarte bine
asupra acestei chestiuni.
Dacă citim şi Regulamentul Camerei Deputaţilor, veţi vedea că avem o
reglementarea la art. 135, care-i diferită de a noastră, alin. (1), care spune că termenul în
cadrul căruia trebuie discutată cererea de reexaminare este de cel mult 30 de zile de la
primire acesteia. Discutată, atenţie! Deci noi avem o procedură în Senat, pentru cei care
nu înţelegeţi şi metoda comparaţiei, care este mult mai rapidă decât cea din Camera
Deputaţilor.
Al doilea argument se cheamă precedent parlamentar. S-a spus aici că nu s-a
discutat, nu s-a adăugat la cerere, s-a răspuns numai la ceea ce s-a solicitat prin cererea de
reexaminare pentru termene.
Am avantajul să nu fi fost parlamentar şi atunci am cerut, am studiat, am căutat ce
s-a întâmplat în Parlament, până când am ajuns şi eu în această situaţie.
Am să vă dau numai trei exemple:
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006
pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi modificarea altor legi.
Pe data de 27 noiembrie 2007 a fost trimisă cererea de reexaminare pentru raport la
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi pe data de 19 martie 2008 –
- 45 -
deci după câteva luni de zile, aproape o jumătate de an – s-a discutat cererea de
reexaminare în plenul Senatului.
Al doilea exemplu, tot pe termen: Proiectul de lege pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 678/2001 pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane.
Cererea de reexaminare a fost înregistrată la Senat pe data de 17 noiembrie 2009. Senatul a
adoptat cererea de reexaminare pe data de 17 mai 2010, deci după şase luni de zile de la
data la care cererea de reexaminare a fost primită la această Cameră.
Al treilea exemplu: Propunerea legislativă privind statutul controlorului civil de
trafic aerian în România. Propunerea legislativă a fost înregistrată pe data de 28 octombrie
2008 la Senat pentru reexaminare. Senatul României s-a pronunţat pe data de 23 martie
2009, deci după un interval de timp extrem de larg, pe o lege nu foarte importantă care
privea o chestiune punctuală.
Al patrulea exemplu şi ultimul, pentru a nu abuza de timpul dumneavoastră şi
timpul nostru: Pe 17 decembrie 2007, s-a înregistrat la Senat Proiectul de lege – atenţie, pe
o chestiune importantă – privind personalul Curţii Constituţionale. Am avut o cerere de
reexaminare pe data de 17 decembrie 2007 şi Senatul s-a pronunţat asupra cererii de
reexaminare pe data de 25 iunie 2008, deci după şapte-opt luni de zile.
Ca atare, legat de termen, aceasta este practica acestei Camere a Parlamentului
numită Senat.
Cu privire la ceea ce ne pronunţăm noi, … (Intervenţie neinteligibilă din sală)
Iertaţi-mă, nu intru în conflict, pentru că Regulamentul Senatului spune să nu
dialoghez cu sala şi atunci încerc să nu răspund.
Domnul preşedinte de şedinţă îmi confirmă că am dreptate, dar sunt convins că şi
domnul preşedinte Geoană îmi va confirma acest punct de vedere. (Conducerea şedinţei a
fost preluată de domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului.)
Legat de modul în care trebuie să răspundem cererii de reexaminare, adică dacă ne
rezumăm la ceea ce solicită Preşedintele României sau dacă putem discuta şi alte aspecte,
pe precedent judiciar, vin în faţa dumneavoastră şi vă arăt că s-au discutat alte aspecte.
Primul exemplu, care este cel mai recent – şi am fost cu toţii participanţi –, este
Proiectul de lege privind consolidarea integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor
publice.
Sesizarea domnului preşedinte Traian Băsescu privea doar şase modificări ale
textului – acestea sunt, aceasta este cererea de reexaminare. Ce am făcut noi? Am venit şi
am adus modificări şi completări masive în corpul şi forma legii, care a fost adoptată de
- 46 -
Senat, a fost adoptată şi de Camera Deputaţilor, a fost promulgată de preşedinte, este alta
decât ceea ce ni s-a cerut prin cererea de reexaminare.
Al doilea exemplu – de data aceasta ceva mai vechi – este Proiectul de lege pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2005 privind modificarea şi
completarea Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de
corupţie, un act normativ extrem de important.
Cererea de reexaminare a domnului preşedinte a privit – aceasta este – trei articole
din lege. Ce a făcut Senatul? A adoptat un raport, cu amendamente – şi acesta este – pe 9
articole din lege, deci a modificat mai mult decât a cerut preşedintele prin cererea de
reexaminare.
Al treilea exemplu este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă,
tot un act normativ extrem de important.
Cererea de reexaminare a domnului preşedinte Băsescu privea trei texte – punctul
trei – eliminarea unor deficienţe de ordin tehnic legislativ. Ce a făcut Senatul? A venit cu
un raport prin care a modificat, stimaţi colegi, nici mai mult nici mai puţin de 22 de
articole din text.
Deci de la 3 la 22. Ca să tragem o concluzie, precedentul parlamentar ne arată că
avem posibilitatea să intervenim pe întreg textul legii şi nu doar pe chestiunea sesizată de
către preşedinte.
Al treilea argument priveşte ... (Discuţii în sală)... am să mă opresc când voi
termina argumentele. Cu mare plăcere.
Acest act normativ a trecut prin Senat prin adoptare tacită şi vinovaţi sunteţi
dumneavoastră cei din coaliţia de guvernare, pentru că aţi părăsit sala, după ce aţi văzut că
noi ne-am retras în semn de protest, pentru că nu aţi fost de acord cu punctul de pensie de
45%. Aţi părăsit sala de şedinţe, aţi lăsat şedinţa fără cvorum şi aţi determinat o adoptare
tacită a unui act normativ. Mai departe, acesta a ajuns la Camera Deputaţilor unde, cineva
de aici a spus elegant ceea ce s-a întâmplat. (Discuţii în sală) Acolo avem de-a face cu o
fraudă, un furt. Un lucru care este de neimaginat într-o democraţie cu adevărat consolidată,
să numeri în loc de 80, 170. Care este argumentul? O lege, care a trecut prin adoptare
tacită, fără niciun fel de modificare în Senat şi prin fraudă în Camera Deputaţilor, merită,
stimaţi colegi, să fie discutată. Este obligatoriu să o discutăm, dacă suntem serioşi în ceea
ce facem. Dacă vrem să fim doar un loc pe unde trec proiectele de lege ale Guvernului,
fără niciun fel de discuţie şi modificare, sigur că putem face şi asta, dar atunci v-aş propune
să ne ducem în Belarus, pentru că acolo se întâmplă acest lucru.
- 47 -
Domnul Constantin Dumitru (din sală): Eşti liber.

Ne trebuie viză.
Următorul argument, al cincilea. Noi discutăm aici despre un act normativ, care nu-l
priveşte doar pe Ţuţuianu, nu-l priveşte doar pe Popescu sau doar pe Ionescu. Acest act
normativ reglementează, viaţa, situaţia juridică a 5 700 000 de pensionari, aflaţi astăzi în
plată, şi a altor milioane de pensionari, care vor ieşi la pensie în anii 2011, 2012, 2013,
2015, 2030, inclusiv situaţia noastră. Sigur, eu mai am până acolo vreo 20 de ani. Unii
dintre dumneavoastră poate doriţi să ieşiţi la pensie anul viitor. Nu cumva merită, măcar
pentru dumneavoastră, să fiţi atenţi la ce votăm aici? Nu cumva merită cei 5 700 000 de
pensionari să le acordăm atenţie? Nu cumva trebuie să fim atenţi la ce spune opinia publică
vizavi de modul în care a fost tratat acest act normativ în cele două Camere ale
Parlamentului? Nu cumva trebuie să fim atenţi la ceea ce s-a întâmplat, la frauda masivă
din Camera Deputaţilor şi să arătăm că în Senat lucrurile se fac serios? Eu cred că da.
Milioanele de români, care beneficiază astăzi de această lege sau care vor beneficia mâine,
necesită atenţia noastră.
Argumentul numărul şase. Ieri, am auzit pe la televiziuni că de fapt Senatul ar dori să
protejeze pensiile speciale ale parlamentarilor. Este afirmaţia unui lider al Grupului
parlamentat al PDL. Aş vrea să vă spun că această afirmaţie este lipsită de orice argument. De
ce? Tot pentru opinia publică, pentru că, stimaţi colegi, încercaţi să-i minţiţi pe oameni. Legile
speciale sau situaţia lor a fost clarificată cu ocazia asumării răspunderii de către Guvern, prin
Legea nr. 119 din 30 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 441 din 30
iunie 2010. Ca atare, în acest moment, nu mai putem discuta în România de pensii speciale,
deoarece au un alt regim juridic decât pensiile stabilite prin Legea nr. 119/2010. În baza
acestei legi – tot pentru informarea celor care încearcă să disemineze informaţii false
pentru opinia publică – şi pentru aplicarea ei, s-au adoptat două hotărâri de Guvern:
Hotărârea Guvernului nr. 737 din 21 iulie 2010 privind metodologia de recalculare a
categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 literele c) - h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Ce rezolvă această hotărâre de
Guvern? Să spunem exact ce avem în Legea nr. 119/2010 la literele c) – h). La litera c)
„pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
al parchetelor de pe lângă acestea, la litera d) „pensiile de serviciu ale personalului
diplomatic şi consular, la litera e) „pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici
parlamentari, la litera f) „pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor”, la litera g)
- 48 -
„pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil, navigant, profesionist din aviaţia
civilă şi la litera h) „pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi”.
O a doua hotărâre este Hotărârea de Guvern nr. 735 din 21 iulie 2010 pentru
recalcularea pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor
publici cu statut special din sistemul Administraţiei Penitenciarelor, conform Legii
nr. 119/2010. Adică, ceea ce spune art. 1 lit. a) din Legea nr. 119 din 30 iunie 2010.
În sfârşit, stimaţi colegi,
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă rog să şi concluzionaţi intervenţia dumneavoastră. Mai sunt foarte mulţi alţi
vorbitori şi îmi este teamă că epuizăm şedinţa de astăzi pe o discuţie sterilă. (Discuţii în sală)
Imediat domnule preşedinte.
Vă mulţumesc.
Avem o problemă de tehnică legislativă şi v-aş ruga să mă ascultaţi cu atenţie, că o
să fie motiv de contestare pe la Curtea Constituţională.
Legea nr. 24/2000 care reglementează normele de tehnică legislativă spune foarte
clar că nu putem avea două reglementări pe acelaşi subiect. Noi avem reglementare prin
Legea nr. 119/2010 şi trebuie să punem de acord textul legii pe care am primit-o spre
reexaminare cu ceea ce spune Legea nr. 119/2010.
Şi, din acest motiv, este nevoie de o modificare mai substanţială a legii aflată în
dezbatere.
Ca urmare, stimaţi colegi, orice limitare, echivalează cu subminarea unui raport
echilibrat între puterile statului, negând în felul acesta rolul de legiferare al Parlamentului.
Pentru aceste motive eu cred că trebuie să dezbatem legea în procedura stabilită de
Biroul permanent şi nu altfel, pentru că am încălca grav dreptul nostru de legiferare şi am
contraveni argumentelor pe care eu le-am susţinut în faţa dumneavoastră. Vă mulţumesc
mult. (Aplauze)
Mulţumesc domnului senator.
Îl invit la microfonul 3 pe domnul senator Dumitru Constantin.
Încep prin a spune că votul plenului Senatului este suveran şi, nu întâmplător, spun
acest lucru.
- 49 -
Aş spune colegilor mei de la Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC că,

ieri, în Biroul permanent – pentru cei care nu au participat la Biroul permanent, iar cei care
au participat şi au auzit altceva, este problema dumnealor –, inclusiv reprezentantul
Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu a subliniat şi a cerut, a rugat Biroul
permanent să se dea un termen mai scurt. De altfel, noi am avansat două termene ieri.
Faptul că puterea Biroului permanent a fost arătată pe faţă este cu totul şi cu totul
altceva.
Eu îl felicit pe colegul meu, domnul senator Ţuţuianu, pentru cât de mult a muncit
să ne ţină o prelegere de o oră. Se cunoaşte că este avocat. Probabil, nu mai merge la bara
niciuneia dintre judecătorii, că atunci ar fi fost obosit şi nu ar mai fi ţinut această prelegere
să ne înveţe pe noi, ca şi ieri, pentru că la urma urmei tot ajungem la o modificare –
revizuirea Constituţiei. Cred că ar trebui să fie o prevedere clară acolo, nimeni nu are voie
să ajungă în Parlamentul României decât dacă este de profesie jurist. Noi ceilalţi suntem
nişte profesionişti în domenii care nu au ce căuta în Parlamentul României. Sunt ei, juriştii,
se descurcă şi cu cealaltă putere judecătorească, cu Curtea Constituţională şi am lămurit.
Dar, îl asigur pe colegul meu, că dacă fi numai jurişti nici măcar un articol dintr-o lege în
patru ani nu va trece, pentru că, acolo unde sunt doi sau mai mulţi jurişti, lucrurile o iau
razna. (Aplauze, râsete)
Domnule senator, dar eu care sunt inginer şi jurist ce fac?
Nici nu ar trebui să fiţi ... Să ştiţi.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Domnul senator ne-a venit cu atâtea exemple, ne-a împuiat capul, eu mă simt deja
obosit. Cred că o să-mi revin în acest weekend. Ce să fac acum? Atâtea texte de lege ... că
am modificat, că nu am mers pe ce a spus preşedintele… Sigur, este adevărat, îi dau
dreptate. Şi acum putem discuta cererea de reexaminare a preşedintelui privind anii de
pensionare pentru femei, dacă şi numai dacă alte articole din Legea pensiei au vreun lucru
comun cu această cerere de reexaminare. Eu nu ştiu ca în Legea pensiilor, undeva să se
spună că punctul de pensie poate să crească, dacă şi numai dacă vârsta femeii este redusă
- 50 -
la 63 de ani. Că este în 2030, că este în 2000 noi o discutăm acum, nu o discutăm nici peste
cinci ani, nici peste 10 ani.
Încă o dată vă spun, cererea de reexaminare a preşedintelui este extrem de simplă.
Trebuie să hotărâm – plenul Senatului – dacă admitem sau respingem această cerere de
reexaminare a preşedintelui pe articolul privind vârsta de pensionare la femei, şi doar atât.
Ce s-a întâmplat în Camera Deputaţilor e treaba dumnealor. Colegul meu vine şi-mi
dă exemplu aici circul pe care îl fac acolo colegii Domniei Sale. Este o altă Cameră. Am
spus-o şi ieri în Biroul permanent şi o repet şi astăzi cu toată seriozitatea: Camera
superioară a Parlamentului are cu totul şi cu totul o altă înfăţişare. Suntem oameni cu păr
alb, oameni cu judecată, nu avem voie să transformăm în circ o şedinţă de plen a Senatului.
Nu se poate acest lucru.
Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, dovedind încă o dată, că pragmatismul din
mine iese la iveală totdeauna – numai pentru că revin la ce am spus iniţial, şi anume că
votul plenului Senatului este suveran – Grupul parlamentar al PDL vine şi propune să dăm
un vot pentru data de 19 octombrie 2010 pentru emiterea raportului pentru comisiile care
au fost avizate iniţial la lege, pentru că nimeni nu i-a împiedicat în timpul dezbaterii legii…
Vă rog, domnule Haşotti, vin lângă dumneavoastră şi îmi spuneţi ce vreţi. Mi-e atât
de drag. Doar mi-aţi fost mentor şi nu pot să fac altfel decât cum faceţi dumneavoastră.
Dacă vă supără cumva vreo depăşire, îmi pare rău. Dar aşa este pe lumea asta: discipolii…
ştiţi dumneavoastră.
Deci încă o dată, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi votului plenului Senatului
data de 19 octombrie pentru raportul privind cererea de reexaminare a preşedintelui.
Dacă mai există vreun alt articol şi alţi colegi de-ai noştri demonstrează că are
legătură cu acest articol privind vârsta de pensionare, suntem de acord să îl discutăm.
Vă mulţumesc.
Vă mulţumesc.
Doamna ministru Anca Boagiu.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Eu voi răspunde chiar inginereşte – nu avocăţeşte, ci strict inginereşte – colegilor
de la PSD care au întrebat, cred că în toate intervenţiile, de ce atâta grabă.
Păi, cred că răspunsul îl ştim şi noi, şi dumneavoastră. Există un acord cu Fondul
Monetar Internaţional, pe care l-am negociat, iniţial, împreună cu dumneavoastră, care
- 51 -
continuă şi, din nefericire pentru noi, din nou suntem întârziaţi în a realiza angajamentele
din acest acord.
Vă informez că pe data de 19 octombrie soseşte în România delegaţia Comisiei, iar
pe 20 octombrie delegaţia Fondului Monetar Internaţional, care vor sta în România până pe
data de 1 noiembrie, motiv pentru care angajamentele noastre – şi de data asta discutăm
despre un proiect de lege pe care ni l-am asumat împreună; repet, eram împreună în coaliţie
la momentul respectiv – trebuie să treacă de cele două Camere şi să facem dovada că ne
menţinem promisiunile pe care le-am făcut.
Acesta este motivul, dragi colegi, pentru care trebuie să reexaminăm în regim de
urgenţă proiectul de lege retransmis Parlamentului.
Vă mulţumesc.
Vă mulţumesc, doamna ministru.
Domnul senator Gheorghe David.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, se deplasează la
microfonul central pentru a lua cuvântul.)
Domnul coleg Ţuţuianu şi-a uitat aici, la pupitrul microfonului central, nişte fiţuici.
Să mai vină o dată să le ia.
Cred că mai are şapte argumente pregătite.
Referitor la ceea ce discutăm astăzi, vreau să fac o precizare din punct de vedere al
procedurii legislative, dacă ceea ce avem la punctul 4 din ordinea de zi este corect sau nu.
Mă folosesc de Regulamentul Senatului, care spune la „Procedura de urgenţă”:
„Alin. (1) – La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Senatul poate adopta
proiecte de lege sau propuneri legislative în procedură de urgenţă.
Alin. (2) – Cererea pentru procedura de urgenţă se analizează de către Biroul permanent”
– ceea ce am făcut ieri – „şi se supune aprobării Senatului în prima şedinţă de plen.”
Cred că au fost îndeplinite condiţiile de punere pe ordinea de zi de astăzi şi sigur
că, în urma multor discuţii ale noastre, în final, va trebui să dăm un vot care va spune dacă
rămâne sau nu rămâne această procedură de urgenţă.
Vă mulţumesc. (Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, revine la
prezidiu.)
- 52 -

Vă mulţumesc, domnule senator.
Domnul senator Varujan Vosganian.
Să nu mă faci să plâng. (Râsete, discuţii)
Domnul Varujan Vosganian:
Stimaţi colegi,
Dragă domnule Puiu Haşotti… (Râsete, discuţii, aplauze)
Fireşte că o democraţie se conduce prin legi şi regulamente. Prima dintre acestea este
Constituţia, iar Constituţia vorbeşte răspicat despre rolul central al Parlamentului într-o
democraţie.
Discuţia cu privire la Legea pensiilor nu este doar o discuţie cu privire la motivul
pentru care preşedintele a retrimis această lege în Parlament. Ea prilejuieşte o dezbatere
mai amplă privind rolul Parlamentului în sistemul instituţional românesc şi privind
responsabilitatea Parlamentului în ceea ce priveşte normarea vieţii românilor prin asumarea
trecutului, prin modelarea vieţii lor de azi şi prin realizarea unei perspective pe termen
mediu şi lung.
De ce vorbesc despre toate aceste lucruri? Pentru faptul că legislaţia pensiilor
reuneşte toate aceste trei dimensiuni: în primul rând, recunoaşterea muncii de-o viaţă a
unor oameni, în al doilea rând, recunoaşterea situaţiei dificile în care se află ei şi, în al
treilea rând, recunoaşterea faptului că reforma sistemului de pensii presupune un orizont de
timp cu un termen foarte lung.
De ce însă invoc rolul Parlamentului? Pentru că el este pus în ultima vreme la grea
încercare şi această dezbatere nu este pusă deloc sub auspicii favorabile în momentul în
care se lansează asumarea răspunderii pentru Legea educaţiei, pentru care deja de anul
trecut Curtea Constituţională a dat un semnal de alarmă prin verdictul dat – legile care se
referă la construcţia organică a societăţii româneşti trebuie să fie rodul unei dezbateri
ample, profunde, transparente şi legitime prin intermediul Parlamentului.
Ce avem noi astăzi? Avem o lege trimisă preşedintelui, pe care Parlamentul nu a
votat-o în niciuna din Camerele sale: la Senat legea a trecut prin adoptare tacită, la Camera
Deputaţilor legea a trecut pe sub tejghea.
Tema de fond este că invocarea normalităţii, cea a Regulamentului sunt, fireşte,
exerciţii bune pentru tribuna parlamentară, ele însă se referă, în acest caz, la o lege în care
expresia de voinţă legitimă a Parlamentului nu s-a exprimat, în plenul său şi în plenitudinea
sa, nici în Senat, nici în Camera Deputaţilor.
- 53 -
În Senat, pentru că din diverse motive a fost pusă pe ordinea de zi exact pe muchia
termenului de adoptare tacită şi legea, din păcate, nu a trecut această frontieră, a plecat
nevătămată la Camera Deputaţilor, iar la Camera Deputaţilor, cum bine ştim, a fost acel
simulacru, în legătură cu care tare mi-aş dori ca fiecare membru al Camerei Deputaţilor să dea
o declaraţie pe propria răspundere dacă a fost sau nu a fost la vot, iar, dacă a fost, împreună cu
reprezentanţii Parchetului, să arate pe peliculă locul în care a fost atunci când a votat; ca să
ştim exact – în virtutea sentimentului onoarei, care trebuie să anime pe orice parlamentar –
dacă majoritatea, cel puţin din perspectiva cuvântului de onoare, a fost sau nu întrunită.
Pe scurt, stimaţi colegi, o lege care a trecut fie prin nebăgare de seamă sau
nevătămată într-o Cameră şi prin tertipuri în altă Cameră nu mai poate, reîntorcându-se la
Parlament, să invoce proceduri de urgenţă, proceduri excepţionale. După părerea mea,
această lege trebuie să prilejuiască din nou o abordare deplină şi responsabilă.
De ce spun asta? Pentru că am de partea mea doi aliaţi: Fondul Monetar Internaţional
şi, într-o postură cu totul inedită, premierul Emil Boc. Şi unul, şi celălalt, în faţa unei
iminente căderi la Curtea Constituţională, au avertizat că dacă această lege nu trece de Curtea
Constituţională vor trebui luate alte măsuri de creştere a veniturilor pe anul 2011.
Cu alte cuvinte, atât Fondul Monetar Internaţional, cât şi Guvernul au recunoscut că
adoptarea acestei legi va duce la reducerea fondului de pensii şi la reducerea drepturilor
unei largi categorii de pensionari.
Cu alte cuvinte, noi nu putem, şi de această dată, să recurgem fie la tertipuri, fie la
omisiuni de responsabilitate, fie la proceduri excepţionale. Să ne asumăm responsabilitatea,
pentru că orice administraţie stabilă, orice evoluţie organică a societăţii se bazează pe un
contract social. Este felul în care noi răspundem cu onoare mandatului dat de alegători.
Dacă nu am fost capabili, la prima trecere a trenului prin gară, să fluturăm cum trebuie
batista responsabilităţii, de această dată nu mai trebuie să trecem cu acceleratul această
lege prin Parlament, ci să dăm pensionarilor semnalul pe care îl aşteaptă.
Chiar dacă până la urmă se va dovedi că nu putem modifica decât articolul semnalat
de preşedinte, să ne asumăm că procedăm rapid la modificarea legii, astfel încât pensionarii
să simtă că votul lor a fost un vot care se regăseşte în ameliorarea vieţii lor de zi cu zi.
De aceea, resping categoric orice încercare de a băga această lege sub alt semn al
excepţionalului şi al excepţiei decât cel al faptului că mai ales de data asta trebuie să
răspundem cu onoare sarcinii pe care o avem ca parlamentari.
Vă mulţumesc. (Aplauze)
Vă mulţumesc.
- 54 -
Pentru că aţi vorbit de accelerat, îl invit pe domnul senator Mitrea şi îl rog să se

pregătească pe domnul senator Daea.
Vă rog, microfonul central.
Stimaţi colegi,
Nu am ştiut ce deschid ca dezbatere atunci când am spus un lucru simplu, plin de
bun-simţ, şi anume că la o cerere de reexaminare trimisă de preşedinte nu are rost şi nu
există procedură de urgenţă din moment ce Regulamentul spune că în termen de 30 de zile
trebuie dezbătută.
Nu am intrat în alt subiect în momentul în care am venit eu la acest microfon, dar
discuţiile care au apărut ulterior îmi creează şi mie posibilitatea să răspund la două, trei
probleme ridicate şi să-mi spun punctul de vedere.
Întreba un coleg de-al nostru dacă propunerea preşedintelui Băsescu de modificare
a vârstei de pensionare are legătură şi cu alt articol. Are legătură cu multe articole. Are
legătură directă cu stagiul de cotizare, are legătură directă cu punctul de pensie, are
legătură cu o întreagă filozofie a legii în acelaşi timp.
Eu personal nu sunt de acord cu modificarea vârstei de pensionare, aşa cum a
propus-o preşedintelui Băsescu. Sigur, este şi o greşeală să modifici numai vârsta de
pensionare, lăsând stagiul de cotizare neschimbat, egalizat. Bun, sigur, asta îmi arată mie
un lucru, care este evident pentru toată lumea: preşedintele Traian Băsescu nu a trimis
legea înapoi ca să se modifice vârsta de pensionare; Domnia Sa, cu două, trei săptămâni
înainte de adoptarea legii, şi-a exprimat public sprijinul pentru vârstă egală la bărbaţi şi la
femei. Grupurile parlamentare de la Camera Deputaţilor, că la Senat nu am apucat să
discutăm foarte serios – chiar şi aici, am discutat în Comisia pentru muncă, familie şi
protecţie socială – au fost pentru egalizarea celor două vârste de pensionare.
Sigur, nu-mi permit să fiu nerespectuos să spun că nu a arătat foarte bine ca,
imediat după ce preşedintele Băsescu a spus că nu mai vrea 65-65, ci îşi doreşte 63-65, să
văd pleiada de lideri ai dumneavoastră afirmând că brusc au descoperit că 63 este bine. Nu
face bine niciunui politician din România să vedem asemenea poziţii.
Aţi avut şi doi lideri, ale căror nume nu vreau să le subliniez, care au fost mult mai
rezonabili în poziţia publică; măcar şi-au păstrat şira spinării dreaptă, aşa cum ar trebui să o
facem toţi. Dar asta este o observaţie pe care îmi permit să o fac fiindcă am postura necesară.
Pentru colega noastră, doamna senator Boagiu, vreau să-i amintesc că Fondul
Monetar Internaţional, prin vocea reprezentantului României la Fondul Monetar
- 55 -
Internaţional, a spus că, din moment ce legea a trecut de Curtea Constituţională, România
şi-a îndeplinit sarcina asumată faţă de Fond, aceea ca legea să treacă prin cele două Camere
ale Parlamentului. Legea a trecut prin cele două Camere ale Parlamentului şi Fondul
Monetar Internaţional a acceptat că această sarcină a fost îndeplinită. Deci nu mai avem o
presiune din acest punct de vedere.
Închei făcând referire la acelaşi subiect la care s-a referit colegul meu Vosganian.
Noi nu avem o lege şi vorbim de „legea votată în Parlament”. Noi avem un text propus de
Guvern pe care nu l-a votat nicio Cameră a Parlamentului. Deci noi ne referim greşit la
lege. Trebuie să ne referim la textul legii care a fost pus, la un moment dat, în discuţia
Parlamentului.
Traian Băsescu a făcut o mişcare politică pe care nu m-am sfiit să o cataloghez ca
fiind inteligentă. Nu şi-a asumat şi nu v-a atribuit dumneavoastră „neregularitatea” – vedeţi
că sunt elegant –, neregularitatea la votul din Camera Deputaţilor.
Pentru că se poate întâmpla – şi în România, de data asta, s-a întâmplat şi trebuie să
ne gândim cu toţii dacă pe viitor se mai poate întâmpla – ca o neregularitate produsă într-o
instituţie a statului să nu aibă, la prima vedere sau la o căutare foarte rapidă, mijloc de atac.
Pentru că neregularitatea votului din Camera Deputaţilor pe care l-am văzut cu toţii – unii
îl acceptă, îl recunosc public, alţii nu-l recunosc, dar nu are importanţă – nu avea cale de
atac. Dacă Grupurile parlamentare ale PNL şi Alianţei Politice PSD+PC nu atacau la
Curtea Constituţională, nu se putea discuta această chestiune. Sigur, Curtea Constituţională
i-a dat drumul.
Dacă preşedintele Traian Băsescu nu voia să intervină în acest joc, spunând că a
intervenit din alt motiv, nu exista cale de atac. Şi în România putea fi o lege – în acest caz,
cu acest text – în funcţiune.
Dar noi nu trebuie să ne gândim numai la ce se întâmplă astăzi. Din păcate, toată
discuţia de astăzi este o luptă despre acest text. Noi trebuie să ne gândim ce se întâmplă, în
general, cu un text de lege care trece în neregulă printr-o Cameră a Parlamentului, care este
Cameră decizională.
Care este instrumentul, când te uiţi pe You Tube sau unde vrei şi numeri 97 de
oameni, care te determină să spui că acolo au fost 167? Şi ce îţi dă ţie dreptul, ca senator,
ca preşedinte, ca orice altceva, să nu iei atitudine, să nu încerci să intervii?
Aici eu nu sunt de acord cu ce a spus colegul meu Vosganian când a făcut apel să
stea procuratura lângă fiecare deputat, să spună că a fost acolo. Eu fac parte dintre cei care
consideră că noi nu avem dreptul să introducem alte organe în procesul legislativ decât
parlamentarii. Nu cred că trebuie să apelăm la procuratură, la justiţie, la preşedinte, la mai
- 56 -
ştiu eu cine să ne facă ordine în Parlament; dar trebuie să avem capacitatea să discutăm
serios. Ce facem când suntem în faţa unei situaţii ca cea de la Camera Deputaţilor? Care
este instrumentul pe care îl construim?
V-am mai spus de la această tribună că noi mai avem o situaţie incredibilă, aceea a
ordonanţelor simple şi a ordonanţelor de urgenţă. Dacă sunt pentru legi organice,
ordonanţele de urgenţă trec…
Mă iertaţi, numai ordonanţele de urgenţă.
Ordonanţele de urgenţă sunt emise de Guvern şi, dacă nu îndeplinesc numărul de
voturi nici pentru aprobare, nici pentru respingere, rămân în vigoare.
Deci, din acest punct de vedere, pe o Constituţie greşit formulată – pentru că nu a
existat în vechea Constituţie această situaţie –, Guvernul poate legifera împotriva voinţei
Parlamentului, împotriva voinţei. Pentru că, în momentul în care nu se strâng voturile
pentru un proiect de lege cu caracter de lege organică, proiectul este considerat respins,
deci nu a avut voturi.
Aşadar avem două sau trei chestiuni în Parlament care nu sunt de suprafaţă, nu sunt
uşor de rezolvat. Sigur, acest text este important, prin ceea ce a creat el, ca situaţie politică
majoră, trebuie să ne gândim la el. Vă mulţumesc.
Mulţumesc.
Domnul senator Daea, urmat de domnul senator Chelaru.
Domnul Petre Daea:
Domnule preşedinte al Senatului,
Nu reveneam la acest microfon dacă pe parcursul dezbaterilor nu se contura o
realitate de care trebuie să ţinem cont, iar spiritul nostru corect trebuie să fie pavăză în
procesul legislativ, în aşa fel încât să creăm instrumente de lucru corecte, care să
îmbunătăţească viaţa economică şi socială a ţării.
În momentul discuţiilor s-a decupat în mintea mea o secvenţă pe care am prezentat-
o cu condescendenţa necesară, cu eleganţa impusă de regula democraţiei şi a noastră, ca
oameni care ne desfăşurăm activitatea în Parlamentul României.
Spuneam atunci şi îl rugam pe premierul ţării, domnul Emil Boc…
Să ştiţi că ieri l-am urmărit cu atenţie la întâlnirea cu cel mai puternic om politic din
Europa, cancelarul Germaniei, şi acolo am putut privi pe faţa Domniei Sale unda de regret
că nu suntem unde trebuie, că ne-au luat-o înainte şi bulgarii, că ne-au scos din cuplajul
acela folosit de Guvernul Năstase în procesul de integrare în Uniunea Europeană, am avut
- 57 -
o undă de regret şi am o revoltă interioară vizavi de faptul că suntem acolo unde nu

merităm. Iar toţi de aici, din această sală, oameni cu experienţă, cu dragoste faţă de
electorat, că altminteri nu poţi să te aşezi în faţa electoratului dacă nu ai dragoste de el…
Vii în Parlamentul României să soliciţi ceea ce nu se poate şi să impui ceea ce nu trebuie!
Şi spuneam, repet, că l-am rugat pe premier să nu mai dea ordonanţe
neconstituţionale. A făcut-o. Şi dacă luăm inventarul acelora care au fost scoase din circuit
după ce şi-au făcut efectul, dovedindu-se neconstituţionale, mă întreb dacă nu cumva
suntem aici din cauza stăruinţei în rău. Şi eu spun că da.
Stăruim în rău, dând în continuare acte neconstituţionale, iar acolo unde Curtea
Constituţională poate fi păcălită, se foloseşte votul fraudulos în Parlamentul României
pentru acte normative care nu ne fac cinste şi care nici nu trebuie să fie puse pe masa de
lucru a guvernanţilor sau a celor care urmează, în dinamica vieţii, să le pună în aplicare.
De aceea, stimaţi colegi, mă întreb: în acest moment, putem noi fi părtaşi la fraudă,
la nereguli? Categoric, nu!
În Senatul României, cu eleganţa cuvenită, iar un coleg a remarcat acest lucru, există
stăruinţă pentru a legifera, există bună-credinţă pentru a judeca, există înţelegere când nevoia
ţării este o realitate. Şi astăzi, în Senatul României, există o realitate, şi anume aceea că unii
doresc, şi alţii nu. Unii doresc să facă bine populaţiei României, pentru că toţi suntem, într-un
fel sau altul, azi sau mâine, sau mai târziu, în tiparul acestei legi, cu drepturi şi obligaţii. Şi
pentru că suntem toţi antrenaţi în punerea în aplicare a acestei legi…
Da, domnule preşedinte.
Sunt atent la dumneavoastră şi vă respect. De aceea, vreau să concluzionez. Este
bine să judecăm şi e bine să-i daţi cuvântul şi domnului senator Ţuţuianu, pentru că i s-a
pronunţat numele, iar dreptul la replică este regulamentar.
Vă mulţumesc. (Rumoare în sală, râsete)
Mulţumesc. Cred că şi stăruinţa în bine trebuie să fie o calitate a Senatului României.
Domnul senator Chelaru.
*
Aş dori să informez membrii Biroului permanent al Senatului că am convenit,
împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor, o şedinţă a Birourilor permanente reunite luni,
la ora 14.30, pe subiectul angajării răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei naţionale.
*
Vă rog, domnule senator Chelaru.
Domnul Ioan Chelaru:
- 58 -
Stimaţi şi distinşi colegi,

Printre multe defecte pe care recunosc public că le am, unul mi l-am întărit în
ultimii şase ani, de când sunt în Parlament: m-am obişnuit să ascult; şi pe unii, şi pe alţii, şi
bune, şi rele, şi lucruri de mare valoare, judecăţi de valoare deosebită, şi, uneori, inepţii.
Uneori îmi trag concluziile interioare, alteori simt nevoia să exprim aceste concluzii.
Înainte de a începe să exprim un punct de vedere succint şi pragmatic pe problema
pusă în discuţie, vreau să-mi daţi voie să fac trei consideraţii vizavi de rezultatul ascultării
de astăzi. Şi aş începe cu neregularitatea pe această lege, invocată de unul din distinşii mei
colegi, care nu are nicio sancţiune.
Dragi senatori,
Niciodată, nimeni, în istoria unei Camere a Parlamentului din Uniunea Europeană, nu
şi-a putut imagina şi nu a inclus în Constituţie sau în Regulament posibilitatea ca votul în Senat
sau în Camera Deputaţilor să fie furat. Niciodată! De asta nici nu există o sancţiune.
Care dintre dumneavoastră îşi poate imagina – prietenul meu, domnul senator
Constantin Dumitru, sigur nu-şi poate imagina – că votul pe o lege poate fi furat?!
Când am lucrat la Regulament – şi îl văd aici pe distinsul nostru coleg, domnul
Berceanu; şi am lucrat la Regulament opt luni, poate chiar mai mult – şi-a putut imagina
cineva, vreodată, că se poate fura în plenul unei Camere în acest mod un vot?! De asta nu
există sancţiune. Asta ca să ştiţi logica.
A doua chestiune. Am mai spus-o o dată.
Am avut curiozitatea să arunc o privire peste CV-urile colegilor mei. 67% dintre
dumneavoastră, membrii Senatului, aveţi şi studii juridice. Aşa că să nu se supere acelaşi
distins prieten că ne adresăm poate uneori cam lung, poate uneori cu prea multe detalii,
poate uneori tragem concluziile – ca să nu spun conchidem – mai târziu decât ar trebui, dar
67% aţi trecut printr-o facultate de drept şi ştiţi ce înseamnă acest lucru. Aşa că nu facem
deosebire, indiferent de profesie, nu e normal.
A treia chestiune. Doamna ministru Boagiu invoca acordul cu Fondul Monetar
Internaţional şi considera că merităm o presiune specială în împrejurarea că există acest
acord şi că trebuie să iasă repede – nu a spus şi bine – Legea pensiilor.
Vă aduc însă aminte că nu Senatul se face vinovat de împrejurarea că a fost sesizat
cu o cerere de reexaminare. Observaţia – ca să nu spun mai mult – trebuia adresată
preşedintelui. De ce a îndrăznit distinsul nostru preşedinte să facă cerere de reexaminare şi
s-o trimită înapoi? Trebuia s-o promulge, că nu era niciun fel de problemă.
Recunosc că noi abia aşteptam.
În sfârşit, aş vrea să spun alt lucru.
- 59 -
Distinşi colegi senatori, prevederea din Regulamentul Senatului, de la art. 146,

trebuie privită şi interpretată în spiritul, dar şi în litera ei. Ea spune foarte clar că „cererea
de reexaminare va fi înscrisă” – repet, nimeni n-a spus acest lucru – „înscrisă în termen de
cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului”.
Suntem cumva sau există pericolul ca acest termen să fie depăşit, termenul de a fi
înscrisă în proiectul de ordine de zi?
Dacă fac o socoteală, sunt câteva zile de când domnul preşedinte ne-a sesizat cu
cererea. Am trecut-o prin Biroul permanent, am pus-o repede în discuţia comisiilor.
Dumneavoastră aţi vrea s-o fi votat ieri.
Nu mi se pare, şi pentru argumentele aduse de mai mulţi domni senatori, că e firesc
să nu o dezbatem în comisii şi în plen, cu discuţiile care privesc punctul respectiv, invocat
de preşedinte, tangenţele celorlalte puncte referitoare la invocarea vârstei de pensionare şi
aşa mai departe.
De aceea, sunt aproape convins că toate argumentele aduse aici au valabilitate,
toate argumentele exprimă şi responsabilitatea fiecăruia dintre senatori, indiferent de
formaţiunea politică de la care vine, şi toate argumentele înseamnă să ne aplecăm asupra
unei legi extrem de serioase. Nu înseamnă că nu sunt toate legile importante, însă parcă
aceasta îmbracă în conţinutul ei mult prea mare impact asupra vieţii cetăţenilor acestei ţări.
Nu dăm importanţă, nu ne interesează, o votăm… ieri.
Dacă ne interesează şi dorim cu adevărat să ne exprimăm punctul de vedere şi să
votăm în cunoştinţă de cauză, lăsaţi-ne să o dezbatem, să treacă din nou prin comisii, să
vină în plen, să ne exprimăm votul – aveţi majoritatea, nu aveţi a vă face probleme – şi
legea îşi va urma cursul.
Vă mulţumesc.
*
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Am o rugăminte. Pentru că suntem foarte aproape de terminarea programului, aş
dori totuşi să vă cer un vot la punctul 5 – aprobarea prelungirii termenului de dezbatere
pentru Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 privind
prevenirea şi combaterea violenţei în familie.
Dacă nu prelungim termenul de la 45 la 60 de zile, riscăm ca ea să fie adoptată
tacit. Este ultimul moment al acestui plen în care am putea evita adoptarea tacită.
Pe procedură, domnul Dumitru Constantin.
- 60 -
Am rugămintea ca acest subiect, eventual, să-l putem trata înainte de…

Nicio problemă, îl tratăm, suntem de acord, dar să nu uitaţi că şi noi am făcut o
propunere şi vă rog să o supuneţi votului astăzi.
Dacă cu privire la…
De la punctul privind prelungirea la 60 de zile, termen de dezbatere a unei iniţiative
legislative, supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie
(L370/2010, număr de identificare).
Cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, s-a aprobat prelungirea
termenului la 60 de zile.
De asemenea, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii
nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie (L432/2010). Aceeaşi
temă.
Pe procedură, imediat, domnul lider Ilie Sârbu.
Cu 61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri, s-a aprobat
prelungirea termenului la 60 de zile şi pentru acest text.
De asemenea, aş dori să rog echipa tehnică ca punctul 10 – Proiectul de lege
privind unele măsuri de expropriere în vederea realizării unor obiective de interes naţional,
local şi judeţean – să figureze în agenda legiferării a zilei de luni, 18 octombrie 2010, cât
mai sus în ordinea de zi.
Într-adevăr, este o lege importantă, care necesită urgentare.
Vă rog, domnul lider Sârbu, ultima intervenţie, pentru că ne apropiem de finalul
programului.
Domnul Ilie Sârbu:
Intervenţia e simplă. Ori constataţi că programul s-a terminat, ori cer o pauză de
consultări.
Stimaţi colegi,
Am depăşit deja timpul alocat şedinţei şi, pentru a evita o situaţie de continuare a
acestui plen, declar închisă şedinţa noastră de astăzi.
Vă mulţumesc.
Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.

Stenograma 13.10.10

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Stenograma 13.10.10

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ST E NO G RAMA

şedinţei Senatului din 13 octombrie 2010

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 7-28

9. Discuţii procedurale privind dezbaterea în procedură de urgenţă a Proiectului de lege 28;

şedinţei Senatului din 13 octombrie 2010

Şedinţa a început la ora 10.05.

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Bîgiu Marian-Cristinel prezent

Găină Mihăiţă prezent

Mutu Gabriel prezent

Severin Georgică prezent

Domnul Cristian Rădulescu:

important, care se va dezvolta în România, care va genera dezvoltare tehnologică, un

Sunt şi alte puncte de vedere?

anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate a tranzacţiilor încheiate de

Aveţi cuvântul, domnule senator, microfonul central.

Nu ştiu de ce s-a interpretat faptul că această comisie are ca scop să obţinem un

Domnule senator Mircea Andrei, aveţi cuvântul.

În primul rând, ca să punem lucrurile într-o ordine cronologică firească, există

Supun la vot propunerea de scoatere din ordinea de zi a punctului 3. Vă rog să

Domnul Constantin Dumitru:

Scuze. Vă cer îngăduinţa să ia cuvântul domnul senator Mitrea. Purtat de valul

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului între România şi Organizaţia

Domnul Nicolae Victor Zamfir – director general la Autoritatea Naţională

(Intervenţie neinteligibilă din sală)

Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, Proiectul de lege

Eu, ca senator, mă văd profund afectat de acest mod de promovare, de aprobare a

Acelaşi lucru vă solicit şi eu.

Eu înţeleg că plenul Senatului este suveran, dar plenul nu poate să descarce de

Aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că, pe lângă proiectul de lege menţionat de domnul

Se pregăteşte doamna senator Olguţa Vasilescu.

iniţiatorul nu a solicitat procedură de urgenţă şi, pe cutuma noastră, să nu putem adăugăm

Vă aduc argumente pentru ceea ce spunem astăzi, argumente de text. Interpretarea

Domnul Constantin Dumitru (din sală): Eşti liber.

Aş spune colegilor mei de la Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC că,

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Pentru că aţi vorbit de accelerat, îl invit pe domnul senator Mitrea şi îl rog să se

o undă de regret şi am o revoltă interioară vizavi de faptul că suntem acolo unde nu

Stimaţi şi distinşi colegi,

Distinşi colegi senatori, prevederea din Regulamentul Senatului, de la art. 146,

Am rugămintea ca acest subiect, eventual, să-l putem trata înainte de…

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.

You might also like