Estul Europei se află în Nord sau în

Sud?
Raport. Cel mai nou raport al Centrului Român pentru Politici Europene
sintetizează temerile membrelor estice faţă de intenţia UE de ajuta ţările sărace
să polueze mai puţin şi indică ce se poate face cu drepturile de poluare rămase
neutilizate în actualul tratat de la Kyoto. Un alt subiect al raportului este
„strategia kamikaze de a prezenta un singur candidat pentru viitoarea Comisie
Europeană”, cu referire la „incapacitatea candidatului Adrian Severin de a crea
alianțe acasă”.
Raportul Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE) se concentrează pe tema care a
captat atenția la Consiliul European de săptămâna trecută: poziția comună a UE înaintea
conferinței de la Copenhaga privind schimbările climatice.

Cea mai aprinsă dezbatere a fost cea legată de costurile care ar urma să fie suportate de țările
sărace și cele în curs de dezvoltare. Dezbaterea privind schimbarea climatică este dominată de
logica Nord-Sud – aminteşte CPRE. Țările bogate promovează limitarea emisiilor cu efect de
seră, în timp ce țările sărace și în curs de dezvoltare recunosc existența problemei, dar refuză o
responsabilitate directă, pe logica: voi ați poluat planeta până v-ați dezvoltat, acum e rândul
nostru să ne dezvoltăm fără grija mediului.

În ceea ce privește Estul Europei, „dilema este dacă ne aflăm în Nord sau în Sud. Partenerii
noștri occidentali par a se aștepta să ne comportăm ca membri plini ai clubului țărilor bogate, pe
când țările estice, în bloc, se consideră în cel mai bun caz la un nivel intermediar între Nord și
Sud.” Ca dovadă, CRPE îl citează pe ministrul polonez al Finanțelor, Jan Rostowski: „Din punctul
nostru de vedere este total inacceptabil ca țările sărace din Europa să ajute țările bogate din
Europa să ajute țările sărace din restul lumii”.

Estul, incomplet integrat în Nordul bogat

Dezbaterea actuală nu se duce asupra reducerilor propriu-zise a emisiilor de către UE (Europa

are deja un plan unitar, cel mai avansat la nivel global), ci asupra banilor pe care Europa ar trebui
să-i aloce Sudului – explică raportul CRPE. Suma estimată de Comisie înaintea întâlnirii de
săptămâna trecută era undeva într-o marjă destul de largă plecând de la 2 miliarde până la 15
care ar urma să fie plătiți anual de UE. De aici, conflictul Est / Vest: Polonia şi Ungaria, sprijinite
de Cehia, Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, România şi Slovenia doresc ca ajutorul oferit
țărilor sărace să fie plătit de europeni în funcție de bogăția fiecărei țări. Pe de altă parte, Suedia,
Marea Britanie, Finlanda, Danemarca ar dori ca plățile să se facă în funcție de cât poluează
fiecare stat. Astfel, Estul întoarce logica Sud-Nord folosită de Occident în relația cu restul lumii
împotriva Occidentului: de ce să ajutăm săracii lumii pentru că sunt săraci, dar noi să plătim în
funcție de cât poluăm, nu în funcție de cât de săraci suntem la rândul nostru?

Deocamdată, Consiliul a decis crearea unui grup de lucru care va studia diverse formule de
distribuire a costurilor, cu alte cuvinte, au constat dezacordul și au amânat decizia. Cert este că
opoziția Estului a blocat intenția ca UE să vină la Copenhaga cu niște cifre concrete privind
ajutorul pentru statele mai sărace din restul lumii.

În acest context, CRPE anunţă că pregătește o analiză comprehensivă a costurilor și a poziției

României în actuala dezbatere privind reducerea emisiilor poluante și va veni cu recomandări
privitoare la modul în care România trebuie să acționeze la nivel european și privind modalitățile
interne de reducere a emisiilor poluante.
Drepturile neutilizate

O altă chestiune discutată săptămâna trecută la Bruxelles și cu impact direct asupra României
este cea privind drepturile de poluare rămase neutilizate. Conform actualului tratat de la Kyoto,
fiecare stat care nu și-a atins limitele de poluare poate vinde acest drept. Pentru că a trecut
printr-o dezindustrializare masivă după 1989, România, ca tot spațiul fost comunist, a scăzut
masiv emisiile și a rămas cu „drepturi de poluare”. Dilema actuală este: ce facem cu ele atunci
când Kyoto va expira? Unele state din UE vor ca aceste drepturi să fie anulate, o parte din statele
estice ar dori să fie prelungite și în perioada post-Kyoto. Există și ipoteza ca dacă se va decide
vinderea rapidă a acestor drepturi, de către mai multe state, prețul să scadă dramatic. Raportul
CRPE apreciază că dacă la Copenhaga se va decide să nu se reporteze aceste drepturi în
perioada post-Kyoto, România ar trebui să negocieze în cadrul UE primirea de compensaţii
directe de la Comisie.

Comisarul kamikaze

În altă ordine de idei, CRPE apreciază că strategia României de a nominaliza doar un singur
candidat, în persoana lui Dacian Cioloş, este riscantă şi are în subsidiar o logică pe care am
putea-o numi „gândire kamikaze”: agricultura sau nimic. Acest tip de gândire se poate întoarce
împotriva noastră – socoteşte CRPE.

În ceea ce privește eventuala candidatură a lui Adrian Severin pentru funcția de Înalt
Reprezentant pentru Afaceri Externe, CRPE apreciază că perspectiva ca un român să acceadă
la această poziţie ar fi o oportunitate pentru România şi pentru Estul Europei. Dar Adrian Severin
are şanse puţine, în primul rând pentru că nu are sprijin politic de la Bucureşti, iar acordarea unui
asemenea post unei persoane nesusţinute de propria ţară şi nici măcar de propriul partid este cu
totul iluzorie. „Adrian Severin pare a plăti acum pentru politica personală dusă recent la Bruxelles,
unde a atacat vehement candidatura oficial asumată pentru postul de comisar de guvernul de la
acea vreme PDL – PSD” – punctează raportul CRPE.

Raportul se încheie cu un editorial despre adecvarea lui Tony Blair la Preşedinţia Consiliului
European”. Ideea de bază este aceea că substantanța noii funcții va depinde de personalitatea
primului ocupant, „iar Blair este singurul candidat actual care are anvergura necesară pentru a
crea o Președinție puternică a Consiliului”.