Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
elanul102

elanul102

Ratings: (0)|Views: 6|Likes:
Published by toderascu25
Testing.....
Testing.....

More info:

Published by: toderascu25 on Oct 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/27/2010

pdf

text

original

 
Nr
102 
20
10
 AUGUST
REVIST
Ã
DE
 
CULTUR
Ã
EDITAT
Ã
DE ASOCIA
Þ
IA CULTURAL
Ã
„ACADEMIA RURAL
Ã
ELANUL“DIN GIURCANI, COM
UNA
G
Ã
GE
ª
TI, JUD
EÞUL
VASLUI
Fondatã: 1998
Anul XII
ELANUL
ELANUL
File din istoria interbelic
ã alocalitãþii Bãlãureº
ti
Tudor 
CIOBANU
 
(Chi
ºinãu)
 Împroprietãrirea
 În ºedinþa plenarã a Sfatului Þãrii din 26/27 noiembrie 1918 afost votatã legea privitoare la reforma agrarã din Basarabia. Înconformitate cu aceastã urmau sã fie desproprietãrite: zemstvele,supuºii strãini care nu se vor declara cetãþeni români pânã la 1ianuarie 1919, fostele moºii ale Guvernului Imperiului Rus. Parþialau fost expropriate mãnãstirile, pentru care urma sã se lase câte o jumãtate de hectar de pãmânt arabil de cãlugãr sau frate; la fel ºi dinmarile proprietãþi personale sau de familie se prevedeaexproprierea a 1.000.000 de hectare de teren cultivabil. Conform cuarticolul 17 împroprietãrirea a fost efectuatã prin intermediulrãscumpãrãrii bãneºti a loturilor primite. Statul se obliga sã achite25% din cost. Pentru realizarea reformei a fost înfiinþatã o instituþiede stat, numitã „Casa Noastrã”. Ea avea menirea de a pregãti ºiconduce lucrãrile de expropriere, ocupându-se atât desistematizarea fondului funciar rural (delimitare, parcelare ºicolonizare), cât ºi organizarea provizorie a agricultorilor în obºti ºicooperative. În fiecare judeþ „Casa noastrã” a înfiinþat câte o comisiealcãtuitã din: un delegat de al sãu, un judecãtor civil, un agronom aldirectoratului agriculturã, un reprezentant al proprietarilor ºi cinci aiþãranilor aleºi de congresul þãrãnesc judeþean.
 Au fost create subc
omisii, în cadrul cãrora delegaþii de la judeþ împreunã cu reprezentanþii localitãþii respective stabileau cumtrebuia parcelatã moºia ºi care era preþul pentru împroprietãrire. Înurma parcelãrii, loturile echivalente ca suprafaþã erau împãrþitesãtenilor în baza tragerii la sorþi. Sectorul unui gospodar v
aria între 6
ºi 8 ha de pãmânt ºi era constituit din pãmântul deþ
inut la ace
lmoment în proprietate ºi cel primit în urma aplicãrii reformei.
 Avantajele integrãrii europenea Republicii Moldova
Iulian SÎNZIANU
Cetãþenii Republicii Moldova îºi pun în prezent legitimele întrebãri: De ce este oportunã aderarea þãrii noastre la structurileUniunii Europene? Care sunt avantajele intrãrii în marea familieeuropeanã? În ce mãsurã societatea moldoveneascã va fischimbatã ºi va cunoaºte progrese în domenii diverse, cum ar ficreºterea economicã, îmbunãtãþirea nivelului de trai, modernizareaadministrativã, o mai mare calitate a actului judiciar, asigurareaintegralã a drepturilor ºi libertãþilor fundamentale? De ce este depreferat aderarea la Uniunea Europeanã rãmânerii în sfera deinfluenþã ruseascã, în condiþiile în care chiar unele state occidentale(Norvegia, Elveþia) au refuzat, în urma unor referendum – uri,intrarea în comunitatea europeanã?
Probleme fundamentale ale societãþii moldoveneºti.
 În august 1991, Parlamentul de la Chiºinãu proclamaindependenþa politicã a Republicii Moldova. În realitate, dupã douãdecenii de la acele evenimente, dependenþa de spaþiul fostei URSS,cel puþin în domeniul economic ºi în privinþa resurselor energetice,este încã substanþial. Republica Moldova are ºi astãzi, dupã douãdecenii de la proclamarea independenþei,
o economie cu caracter preponderent agrar, în timp ce media euro
peanã a populaþiei activeangajate în sectorul agricol variazã între 2-5%. În acelaºi timp,Republica Moldova nu dispune de resurse energetice importante,aproape toate provin din import, mai ales din Rusia, ceea ce setransformã, pe alocuri, în posibilitãþi de ºantaj politic. Deºi din anul2000 se înregistreazã o creºtere economicã importantã ºi constantã,de 5-6% pe an, cetãþenii Republicii Moldova continuã sã fie cei maisãraci locuitori ai Europei, în cifre absolute, cu un PIB per capita în jur de
1500 de dolari (ceva mai ridicat raportat la puterea decump
ãrare), sub o zecime din media din Uniunea Europeanã.
- continuare în pagina 16 -- continuare în pagina 2 -- continuare în pagina 2 -
Mo
º Ghiþã ª
tirbu
º
i mare
º
alul Prezan
Dan RAVARU
sã rezolv problema. Adevã
rul era c
ã respectivii
Prin 1986, o delega
þ
ie a veteranilor a ajuns la
culturnici ori nu º
tiau cine a fost Prezan, ori
º
tiau bine,Schinetea-Dume
º
ti pentru a se reculege ladin “anumite” surse,
º
i se fereau, deci, s
ã se implice.
mormântul mare
º
alului Constantin Prezan. Ce a
Mareº
alul Prezan, unul dintre cei trei militari românig
ã
sit acolo i-a oripilat pe b
ã
trânii lupt
ã
tori
º
i,care au ajuns la acest rang, avea o situa
þ
ie cu totul“indignatio facit”, au venit la primul-secretar alspecial
ã
 în viziunea comuni
º
tilor. De
º
i ceilal
þ
i doi jude
þ
ului, cu jalba în pro
þ
ap. Era, într-adev
ã
r, omare
º
ali români, Alexandru Averescu
º
i Ionru
º
ine na
þ
ional
ã, neperceputã
 îns
ã la adevã
ratele Antonescu, erau aminti
þ
i când de bine, când de r 
ã
u însale dimensiuni în acea perioad
ã. Pisica a fost
manualele de istorie, în jurul lui Prezan, care spre
aruncatã
 în curtea Comitetului Jude
þ
ean pentrudeosebire de ceilal
þ
i doi, nu a fost implicat în via
þ
a Art
ã º
i Cultur 
ã Socialistã care, la r 
ândul s
ã
u, apolitic
ã, exista o ignorare suspectã. Constantin
apelat la institu
þ
iile subordonate. Nimeni, îns
ã, nuPrezan a fost un strã
lucit militar, un adev
ã
rat
a vrut sã se angajeze, aº
a c
ã am fost delegat eu,
tehnician în domeniul s
ã
u,
º
i s-a remarcat în primul
care aveam o funcþ
ie modest
ã º
i eram singurul dinR
ã
zboi Mondial prin fapte memorabile.sistem care nu avea onoarea s
ã fie membru PCR,
 
ELANUL
2
Nr. 102 - august 2010
Legea prevedea loturi întregi pentru bisericã ºi ºcoalã.Locuitorii care nu erau de acord cu deciziile Comisiei judeþeneputeau face apel la Comisia Centralã a Casei Noastre în decurs de15 zile de la emiterea hotãrârei.Pe parcursul anilor 1919 ºi 1920 a fost parcelatã întreagamoºie Bãlãureºti. S-a constatat cã suprafaþa pãmântului arabil nuera suficientã pentru împroprietãrirea tuturor sãtenilor conformprevederilor reformei agrare. La 23 decembrie 1920 preotul parohIoan Marcoci ºi cântãreþul Teofil Spinei înºtiinþeazã, printr-oscrisoare, Comisia judeþeanã a Casei Noastre cã biserica dinBãlãureºti nu a beneficiat de pãmânt, cu toate cã articolul 6 al legiicu privire la reforma agrarã prevedea ca biserica sã fie împroprietãritã cu loturi întregi în numãr egal cu cel al statelor slujitorilor bisericeºti din localitate. Semnatarii cer Comisiei
1
 judeþene sã intervinã pentru a le fi repartizat pãmânt
.La începutul anului 1921 subprefectura
 judeþului Chiºinãu, împreunã cu agronomul regiunii agricole Nemþeni, au cerut de laprimãria comunei Bãlãureºti înfiinþarea unei subcomisii localepentru soluþionarea problemelor apãrute. Din cei 250 capi degospodãrie cu drept de împroprietãrire, aproape la jumãtate lereveneau mai puþin de 5 ha. Þinând cont de acest fapt, adunarea ahotãrât sã includã în componenþa subcomisiei mai mulþireprezentanþi dintre acei cu puþin pãmânt. Prin decizia comunitãþiisãteºti au fost aleºi: primarul Eftimie Creþu, preºedinte, preotul IonMarcoci, învãþãtoarea Nadejda Bariþcaia ºi trei gospodari cu mai
2
puþin de 5 ha de pãmânt: Ion Proca, N. Buºtiuc, Gh. Stavarache
.
Subcomisia a lucrat operativ. Au fost întocmite noi tabelepentru împroprietãrirea þãranilor din satul Bãlãureºti, care au fostafiºate în localul primãriei la 14 martie 1921 pentru ca timp de 20 dezile sãtenii sã facã cunoºtinþã cu conþinutul lor. Toate obiecþiileurmau sã fie expuse subcomisiei. Apoi, la 3 aprilie, 1921, a fostconvocatã adunarea comuniþãþii pentru a discuta public listele. Încadrul întrunirii s-a constat cã nu s-a comis nici o greºalã. Procesulverbal al adunãrii a fost scris „în trei exemplare, din care unul se vatrimite la Comisia judeþeanã, al doilea la Casa Noastrã, prinregiunea agricolã Nisporeni, iar al treilea se va pãstra în arhiva
3
primãriei”
. Ulterior, au fost organizate
 încã douã ºedinþe publice, la10 aprilie ºi, respectiv 17 aprilie.Documentele au fost analizate de cãtre Comisia judeþeanã ºiadministraþ
ia Cercului agricol
Nemþeni, iar la 3 decembrie, 1921, afost organizatã o ºedinþã publicã comunã: „Noi, C. Secarã, Administrator agricol al cercului Nemþeni, în urma ordinului Dlui Agronom Regional, respectiv, ne-am prezentat, azi, data de maisus, în comuna Bãlãureºti, unde în asistenþa întregii subcomisiilocale de împroprietãrire ºi a obºtei adunate, am procedat întâi laverificarea tabloului de împroprietãrire, fãcând corecturile legale ºi în urmã au tras în faþa noastrã sorþii urmãtorii locuitori: 6 invalizi derãzboi, o vãduvã de rãzboi, 17 vãduve, 6 orfani, 12 locuitori, capi defamilie, care au drept la 4-5 ha; 21 – la 3-4 ha; 38 – la 2-3ha; 58 – la
4
1-2 ha; 70 – la 0-1 ha”
. S
ãtenii din aceiaºi categorie, împãrþeau întreei loturile în conformitate cu tragerea la sorþi. „Asemeni obºtea acerut în faþa noastrã, ca delegaþilor ºi întregii subcomisii locale sã lise dea pãmânt în apropiere de sat, fãrã sorþi, ca recompensã pentru
5
munca în interesul ce depune pentru nevoile obºtei”
.
 În anul urmãtor, au avut loc mai multe ºedinþe ale Comisiei judeþene de expropriere ºi împroprietãrire în cadrul cãrora s-adiscutat situaþia din satul Bãlãureºti. Spre exemplu, în ºedinþa din 10februarie 1922 au fost definitivate listele invalizilor de rãzboi, aorfanilor de rãzboi ºi cea a vãduvelor de rãzboi din sat care trebuiau împroprietãriþi: invalizi de rãzboi: Ion Gh. Isache, Vasile I. Trohin,Toader I. Bobernaga, Constantin Iudin, Ion C. Munteanu, Petre S.Bãtrânu, Eftene Proca; orfani de rãzboi: Agafia M. Mãmãligã;vãduve de rãzboi: Elena I. Trohin. În vara anului 1922, timp de trei
File din istoria interbelic
ã alocalitãþii Bãlãureº
ti
- urmare din pagina 1 -
Comandant al Armatei a IV-a (de nord), a realizat cu succesp
ã
trunderea în Ardeal
º
i s-a retras cu efectivele complete numaiatunci când aceea
º
i mi
º
care au executat-o
º
i ru
º
ii, care formauflancul drept al trupelor sale. A fost pe punctul de a salva sau de a întârzia, cel pu
þ
in, ocuparea Bucure
º
tilor prin ac
þ
iunile grupului dearmate Prezan, opera
þ
iune din p
ã
cate e
º
uat
ã datoritã trã
d
ã
rii(sau prostiei?) generalului Socek.În continuare, din decembrie 1916 pân
ã la sf 
âr 
º
itul
ã
zboiului, a fost
º
eful Marelui Stat Major, stabilind planurile delupt
ã ale marilor bã
t
ã
lii, în primul rând cea de la M
ã
ãº
e
º
ti, împreun
ã cu seful secþ
iei “opera
þ
iuni”, maiorul Ion Antonescu,
º
i elviitor mare
º
al. Marele s
ã
u p
ã
cat pentru comuni
º
ti a fost faptul c
ã,
 în 1918, a salvat România de bol
º
evism. La începutul anului,Lenin preg
ã
tise un complot care ar fi dus la proclamarea uneiRomânii sovietice. La Ia
º
i, în tab
ã
ra de la Socola, au fostconcentra
þ
i mii de solda
þ
i ru
º
i îndoctrina
þ
i pentru comunism
º
icare, sub conducerea unui oarecare Rosal, urmau s
ã aresteze perege, guvernul º
i parlamentul, apoi s
ã proclame sovietizarea caexemplu al revoluþ
iei mondiale, preconizat
ã de Troþ
ki (Bronstein),adjunctul lui Lenin. Ceea ce a reu
º
it temporar în Ungaria,Slovacia, Bavaria nu a reu
º
it în România.
ª
i aceasta datorit
ãintervenþ
iei energice a generalului, apoi mare
º
alului Prezan,care, în mod surprinz
ã
tor, a adus de pe front dou
ã regimenteproaspete de v
ân
ã
tori care i-au dezarmat pe ru
º
i. Sovieticii nu i-au iertat niciodat
ã aceasta º
i Prezan a r 
ã
mas în vizorul tuturor serviciilor secrete ale “marelui vecin” de la r 
ã
s
ã
rit, indiferent cums-au numit: Ceka, OGPU, GPU, NKVD, KGB
º
i, poate, FSB…. Înconcluzie, nici în perioada de relativ
ã reconsiderare a valorilor naþ
ionale si patriotice de dup
ã 1965, mareº
alul Prezan nu putea filuat în considera
þ
ie la dimensiunile meritelor sale; se sup
ã
ra “bigbrother”-ul, adic
ã Moscova. Ajuns la Schinetea-Dumeº
ti, am fost
º
i eu îngrozit de starea mormintelor mare
º
alului Prezan
º
i al so
þ
ieisale, Olga. În fostul s
ã
u conac era instalat un azil de bolnavipsihic, care distruseser 
ã crucile º
i foloseau pl
ã
cile mormintelor pentru dejec
þ
ii, iar spa
þ
iul din jur pentru alte “activit
ãþ
i”, toateacestea spre nep
ã
sarea administra
þ
iei. Am întocmit un plan dem
ã
suri care ar fi costat zece mii de lei
º
i pe care, bineîn
þ
eles, nu s-a gândit nimeni s
ã-l punã
 în aplicare. Cel mai important moment aldeplas
ã
rii a fost întâlnirea cu Ghi
þã Stirbu, cel care, de fapt,
 îichemase pe veterani. La peste 90 de ani, el p
ã
stra un cult profundal mare
º
alului Prezan. Îl admirase de când era copil, impresionatde frumuse
þ
ea
º
i
þ
inuta sa militar 
ã, iar visul sã
u modest de fiu alsatului era ca, atunci când se va c
ã
s
ã
tori, Prezan s
ã
 îi fie nas.Voluntar în armat
ã, i-a fost ordonanþã
 în timpul r 
ã
zboiului
º
i a avutbucuria s
ã-i aibã ca naº
i de cununie pe Constantin
º
i OlgaPrezan. Când mare
º
alul a murit, în 1943,
º
i sicriul a fost adus,conform dorin
þ
ei sale, de la Bucure
º
ti la Schinetea, de la gar 
ãp
ân
ã
 în sat s-a format un cordon de 3.000 de ofi
þ
eri, deasuprazburând avioane pentru protec
þ
ie, deoarece cortegiul funerar era înso
þ
it de regele Mihai, mare
º
alul Antonescu
º
i al
þ
i înal
þ
idemnitari. Dar, pe urm
ã, nimeni nu s-a mai preocupat dedefunctul mareº
al. Ghi
þã ª
tirbu, legat de datini
º
i tradi
þ
ii, a fostmirat c
ã au trecut 7 ani º
i mul
þ
i al
þ
ii apoi,
º
i nimeni nu a f 
ã
cutslujbele religioase cuvenite, la dezgropare. Atunci s-a erijat singur ca urma
º º
i rud
ã º
i, din s
ã
ã
cia sa, a f 
ã
cut 80 de col
ã
cei la care aad
ã
ugat 20 de litri de vin, a pl
ã
tit o slujb
ã º
i a
ã
cut toate celecre
º
tine
º
ti pentru mare
º
al. Gestul s
ã
u a simbolizat pentru mine oadev
ã
rat
ã º
i sincer 
ã manifestare de recunoº
tin
þã º
i deconservare a memoriei unui mare patriot, mai important
ã dec
âttoate manifest
ã
rile omagiale de dup
ã 1989, “
când s-a dat voie”.
Mo
º Ghiþã ª
tirbu
º
imare
º
alul Prezan
- urmare din pagina 1 -
 
3
ELANULNr. 102 - august 2010
zile 27, 28 ºi 29 iulie, în cadrul Comisiei judeþene a fost analizatãlista celor 242 împroprietãriþi din satul Bãlãureºti stabilitã la 3decembrie 1921. Au fost efectuate anumite modificãri. LuiConstantin Solomon, pe motiv cã este bãtrân, ºi nu are copiinecãsãtoriþi, i s-a refuzat acordarea altor proprietãþi funciare în afarãde cele pe care le stãpânea. A fost anulatã împroprietãrirea pentruToader Luncaºu pe motiv cã era holtei, la fel ºi lui Vasile Bãlan ºiVladimir Proca din cauza cã s-au cãsãtorit dupã 15 septembrie,1921. La 28 iulie, învãþãtoarea Nadejda Bariþcaia a depus ocontestare pe numele Comisiei judeþene, prin care anunþa cã nu aprimit lotul de pãmânt repartizat. Contestarea a fost discutatã înºedinþa Comisiei judeþene din 15 septembrie în prezenþareprezentanþilor satului: Eftimie Creþu, în calitate de primar, IonProca – delegat ºi N. Bariþcaia – contestatar, unde s-a decis ca învãþãtoarei sã-i fie acordat lotul respectiv. Tot atunci s-a luat deciziade ai include în listã pe Teodor S. Luncaº ºi Gh. C. Istrati pe motiv cãau atins vârsta majoratului ºi au gospodãrii proprii. În total au fostacceptate 260 de împroprietãriri, incluzând ºcoala primarã ºi casaparohialã. O parte din locuitorii satului Bãlãureºti deþineau pãmânt în baza dreptului embaticar sau de arendã îndelungatã pe moºiaNemþeni. Comisia a decis ca arendaºii sã poate obþine asupra
6
loturilor respective titlul de proprietate
.
Suprafaþa cu destinaþie agricolã de pe moºia Bãlãureºti erainsuficientã pentru a fi împroprietãriþi toþi cei care aveau dreptul. Însatele vecine situaþia era exact invers – terenul agricol disponibil eramai mare. Acest fapt a determinat Comisia judeþeanã sã dealocuitorilor din Bãlãureºti loturi pe moºiile vecine. ªedinþa Comisiei judeþene din 28 martie 1923 a avut loc în comuna Bãlãureºti. Au fostprezenþi: I. Curavschi, membru al Comisie judeþene, Ion Ionescu,agronom regional Nemþeni, Filip Coratcovsci, Administrator agricolal cercului Nemþeni, Constantin Mãmãligã, primarul comunei.Principalul subiect discutat a fost „... stabilirea definitivã a terenului
7
cu care urmeazã a se împroprietãri locuitorii satului Bãlãureºti...”
.Tot atunci s-a discutat
ºi cazul Nadejdei Bariþcaia, care a primit lotulºc
olii primare.
 În ºedinþa din 20 iulie 1923 aceastã comisie a hotãrât: „Fixarea întinderii lotului întreg ºi de completare pentru împroprietãrirealocuitorilor recunoscuþi cu drept la împroprietãriri din satul
8
Bãlãureºti, plasa Nisporeni, judeþul Chiºinãu c
u 6 ha”. S-a stabilitca suprafa
þa rezervatã pentru împroprietãrirea þãranilor dinBãlãureºti sã fie completatã cu loturi de pe moºiile vecine dupã cumurmeazã în tabelul de mai jos:Moºia
Proprietarul
Suprafaþa
Hectare
Metri pãtraþiNemþeniMãnãstirea Neamþ
589.324ZberoaiaGh. Gonata2682.480Frasin
Episcopia Huºi
389.517
CosteºtiN. Dãnãilã
6311.800
Cãþãleni
S. Axiuc108579
 Întreprinderi economice. Bugetul
 În perioada interbelicã în satul Bãlãureºti au activat mai multe întreprinderi comerciale ºi de producþie care aparþineau localnicilor.Vasile Gh. Negru a înfiinþat în anul 1921 o „prãvãlie de mãrunþiºuri ºi
9
manufacturã”
, pe care a amplasat-o
 în locuinþa sa. Clãdirea eraconstruitã din lemn, nuiele ºi pãmânt, iar acoperiºul din ºindrilã.Localul avea 6 camere, din care trei au fost rezervate pentru trai. Îngospodãria lui Vasile Negru se mai afla o pivniþã ºi un sarai, careerau folosite pentru buna organizare a afacerii. În conformitate cudatele stocate la comisia primãriei pentru colectarea impozitelor înanul 1921, din care fãceau parte primarul C. Mãmãliga, G. Trohin ºiN. Ionel, venitul brut mediu pe zi al acestei unitãþi economice a fostestimat la 60 lei, iar venitul brut anual – la 21.960 lei. Cheltuialaanualã brutã era de 11.160 lei, din care 2.000 erau prevãziþi pentrureparaþie, 2.000 pentru achitarea impozitelor. Întreprinderea, înconformitate cu datele comisiei, valora circa 25.000 lei. În anul 1921de serviciile acestei întreprinderi au beneficiat în jur de 1500 sãte
ni.
Principalul document care reflectã activitatea financiarã alocalitãþii Bãlãureº
ti în perioad
a interbelicã era bugetul unitãþiiadministrative din care fãcea parte. Documentul elaborat deprimãrie era corectat la judeþ. Pentru anul 1924, când satulBãlãureºti era parte a comunei Zberoaia, au fost calculate venituri însumã de 92.548 lei 30 bani, iar la capitolul cheltuieli suma de
10
137.243 lei
. Comisia interimar 
ã a Zemstvei judeþului Chiºinãu aredus de la capitolul venituri cotele adiþionale, a suprimat articolul„De la mori de mãcinat cereale”, a adãugat articolul „Din taxe pentrubuletine de înscriere la biroul populaþiei”. A suferit schimbãri ºicapitolul cheltuieli: s-au adãugat 10.000 lei pentru lichidareavolostei, Comisia a cerut sã fie alocaþi bani pentru abonamente laziare ºi reviste ºi pentru iluminatul ºi încãlzitul sediului primãriei. Înbugetul anului financiar 1924-1925 instanþa judeþeanã respectivã aintervenit în sumele planificate pentru achitarea salariuluiadministraþiei comunei, aºa cum se poate vedea din tabelul de mai jos. Totuºi, bugetul pentru acel an a rãmas deficitar. Veniturileacumulate au fost estimate la peste 109.173 lei, iar suma totalã a
11
cheltuielilor depãºea 180.540 lei
.
Organigrama primãriei
salariul
de funcþie, în lei,pentru anul 1925 stabilit deprimãriejudeþ
Primar10.8008.400Notar16.80014.400Secretar13.2009.600
Vãtãjel
5.4004.800Perceptor5.4004.800
Dupã desfiinþarea instituþiei zemstvei, bugetul comunei eraexpertizat de cãtre Delegaþia permanentã judeþeanã, care dispuneade împuternicirea de a corecta sumele planificate de primãrie. Înanul 1925 Delegaþia a redus din capitolul venituri, al bugetuluicomunei Zberoaia, 10.000 lei din totalul contribuþiilor comunale.Bugetul pentru anul financiar 1925-1926 a fost echilibrat, suma
12
prognozatã a veniturilor era egalã cu cea a cheltuielilor 
.
Bugetul, care determina starea economicã a primãriei, înaintede a fi definitivat de cãtre Consiliul comunal, era afiºat în loc public.La 26 mai 1928, consiliul comunal Zberoaia s-a întrunit pentru avota bugetul pentru anul financiar 1927-1928. „Noi, Grigore Lupu,primarul comunei Zberoaia, judeþul Lãpuºna, conform ordinuluiPrefecturii Judeþului Lãpuºna, nr. 9020/928 constatãm prinprezentul proces-verbal cã bugetul pe exerciþiul 1928 aprobat decãtre Consiliul comunal a fost afiºat pe uºa primãriei timp de 15 zile
13
cu începere de la 10 pânã la 25 mai”
. Pentru acel an capitolulvenituri avea c
âteva articole esenþiale: 72.500 lei reprezentau sumacuvenitã din repartiþia fondului comunal, 134.500 lei urmau sãprovinã din taxa domiciliarã, 66.000 lei – din cotizaþii pentruconstrucþii.La plata impozitului la fel erau supuºi comercianþii ºi miciiindustriaºi. Astfel, în 1928 Andrei Negru ºi Vasile Trohin au achitat otaxã comunalã de 200 lei pentru cã aveau în proprietate câte ocârciumã. Aceiaºi sumã au plãtit-o ºi proprietarii de bãcãnii NeculaiNegru ºi Moise ªeiber. În acel an în sat sunt înregistrate ºi douãfabrici de ulei aflate în proprietatea lui Gheorghe Munteanu ºi
14
Neculai Rotaru
. Satul B
ãlãureºti, în perioada interbelicã, era vestitºi prin lemnarii sãi: Constantin S. Luncaºu, Zaharia Drãgan,Mitrofan V. Lupu, Vasile Bãlan, iar Nãstase Drãgan confecþionacãciuli. Impozitul plãtit de cãtre ei în bugetul comunal varia de la 50lei pânã la 100 lei. Una din îndeletnicirile tradiþionale era producereavinului. În bugetul comunei pentru anul financiar 1925-1926proprietarii de teascuri au plãtit taxe în valoare de 2.850 lei. Cuocazia alcãtuirii bugetului pe anul financiar 1927-1928 suntmenþionaþi mai mulþi deþinãtori de teascuri cãtre trebuiau sã achite otaxã localã de 300 lei anual: Ion Gr. Negru; Ion Maleº, Vasile Negru,Teodor I. Istrate, Teodor T. Mãmãligã, Costache Mãmãligã, Ion T.Iovu, Ion Caraman, Vasile Ion Iovu, Ion Mãmãligã, Teodor Negru, Andrei Negru, Trifan Istrate. În total suma prevãzutã era de 6.400
15
lei
.
 În total, pentru acel an au fost prognozate venituri în sumã de343.200 lei.
Printre cele mai costisitoare articole de la capitolul cheltuieli
 în1927-1928 au fost retribuþia personalului administrativ – 109.200lei, reparaþia primãriei – 10.000 lei, reparaþia podurilor – 10.000 lei,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->