Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
4Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
elanul103

elanul103

Ratings: (0)|Views: 827|Likes:
Published by toderascu25

More info:

Published by: toderascu25 on Oct 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

12/21/2010

pdf

text

original

 
Nr
103 
20
10
SEPTEMBRIE
REVIST
Ã
DE
 
CULTUR
Ã
EDITAT
Ã
DE ASOCIA
Þ
IA CULTURAL
Ã
„ACADEMIA RURAL
Ã
ELANUL“DIN GIURCANI, COM
UNA
G
Ã
GE
ª
TI, JUD
EÞUL
VASLUI
Fondatã: 1998
Anul XII
ELANUL
ELANUL
- continuare în pagina 19 -- continuare în pagina 15 -
CULTUR
à ª
ISPIRITUALITATE PEVALEA ELANULUI
Florin VARVARA
Sub acest nume s-a desf 
ãº
urat, în cadrul „Zilelor culturale aleora
º
ului Murgeni”, simpozionul de joi, 5 august 2010, de la Murgeni.Manifestarea cultural
ã
a devenit tradi
þ
ional
ã
 în ultimii ani, î 
nperioada mandatului domnului primar Panica Jenicã,
desf 
ãº
urându-se chiar în sala de
º
edin
þ
e a Prim
ã
riei Murgeni
º
iavând drept co-organizatori prim
ã
ria, c
ã
minul cultural (dl. director Valerica Axinte
º
i d-na bibliotecar Alina Lupu),
º
i parteneri MuzeulJude
þ
ean „
ª
tefan cel Mare” Vaslui
º
i Academia Rural
ã Elanul.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de dl. Ioan Manca
º,directorul Muzeului Judeþ
ean „
ª
tefan cel Mare” Vaslui, care asalutat prezen
þ
a invita
þ
ilor, îndeosebi a primarului ora
º
ului Murgeni,exprimându-
º
i speran
þ
a c
ã domnia sa va acorda tot sprijinul posibilcampaniei de sã
p
ã
turi organizat
ã de Muzeul Judeþ
ean la movilaJuvara de lâng
ã Murgeni,
 în a doua jum
ã
tate a lunii august.Prima interven
þ
ie a fost legat
ã,
 în mod logic, de cadrul naturalal podi
º
ului Bârlad, fiind prezentat
ã de dl. Laurenþ
iu Ursach
i
,muzeograf al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad
º
i de dl. Daniel Bejan,doctorand al Facult
ãþ
ii de Geologie a Univ. „Al. I. Cuza” Ia
º
i. Studiulprezentat s-a referit la modific
ã
rile climatice asupra florei, faunei
º
imediului antropic în contextul schimb
ã
rilor climatice
º
i a exploziilor solare
º
i a stârnit un real interes, mai ales c
ã se prognozeazã ca
 înzon
ã,
 în viitorul mediu, s
ã existe o climã mediteraneanã cu nuanþ
etropicale.
Prof.
Florin Varvara a prezentat planul mai vechi al
 Academiei 
de cercetare
 
a movilelor din preajma Murgenilor,
de cãtre MuzeulJudeþean Vaslui,
prima vizat
ã fiind movila Juvara, numitã aº
a pentruc
ã se aflã
 în zona unde, o perioad
ã, a avut moº
ia familia Juvara.Imaginile preg
ã
tite aveau rolul de a ar 
ã
ta cât de dificil
ã va ficercetarea, av
ând în vedere dimensiunile impresionante aletrufa
º
ului tumul, fiind deja evident c
ã cercetarea sistematicã va fi ochestiune de mai mulþ
i ani.
Tocmai de aceea am considerat c
ã este neapã
rat necesar 
ã oradiografie a movilei
cu aparatur 
ã modernã. Prin intermediulcolegului Cristian Onel am pus la cale planul de a apela la laboratorulcomplex de analizã al Univ. „
 Al.I.Cuza” Ia
º
i, lucru realizabil doar cu ofinan
þ
are considerabil
ã.
 Acest lucru
a devenit posibil datorit
ã generozi
t
ãþ
iideosebite ar 
ã
tate de
familia Juvara: doamnaAlexandra Chiliman Juvara
, împreun
ã cu copiii
, MariaCristina Chiliman Juvara
º
i
Matei Ioan ChilimanJuvara
, împreun
ã cu sora domniei sale
,
doamna IlincaJuvara
, din Elve
þ
ia, c
ã
rora le mul
þ
umim din suflet
º
ic
ã
rora le vom consacra descoperirile f 
ã
cute în perioadaurm
ã
toare.
 Înv
ãþã
turile lui PaulGottfried c
ã
tre români
Dan RAVARU
Recent, Universitatea “Al. I. Cuza” din Ia
º
i, la aniversarea a150 de ani de
existenþã, a fost onoratã de prezenþ
a reputatuluic
ã
rturar Paul Gottfried, care ne-a uimit prin profunzimea,originalitatea
º
i, mai ales, curajul aser 
þ
iunilor sale publicate înrevista „Convorbiri literare”, în iunie 2010. Provenind dintr-o familieevreiasc
ã din Budapesta,stabilitã
 în Statele Unite,educat în climatul culturalamerican, a devenit opersonalitate remarcabil
ã
 în plan social – între altele afost bun prieten cu RichardNixon
º
i al
þ
i mari demnitari –, cât mai ales în planintelectual, prin cele peste10 c
ã
þ
i
º
i nenum
ã
ratearticole în care trateaz
ãmulticulturalitatea de laHegel si Marx p
ân
ã la fenomenele contemporane. Subliniind faptulcã prin originea sa etnicã º
tie ce pot s
ã
 însemne exager 
ã
rilena
þ
ionaliste, savantul american se manifest
ã
 îns
ã vehement
 împotriva celor care „încearc
ã
 în mod deliberat de a sl
ã
biconexiunea care exist
ã
 între na
þ
iuni
º
i trecutul lor istoric, diminuarearela
þ
iilor dintre înv
ãþã
mânt sau alte activit
ãþ
i culturale
º
i contextulspecific na
þ
ional”. În viziunea sa, exist
ã o adevã
rat
ã modã
 în acestsens în tratarea valorilor ca exerci
þ
ii pentru direc
þ
ionarea c
ã
treformarea
º
i consolidarea con
º
tiin
þ
ei globale. Problema principal
ã avremurilor noastre constã
 în amenin
þã
rile la adresa libert
ãþ
ilor individuale
º
i colective, care, în România, provin din Occident. Iat
ãun citat semnificativ
 în acest sens: „Amenin
þã
rile la care m
ã refer vinde la cei care,
 în numele luptei împotriva inamicului “fascist” vor s
ãniveleze º
i s
ã omogenizeze omenirea,
 începând cu cei care
þ
in preamult la trecutul lor. Statul universal omogenizant, care niveleaz
ãp
ân
ã la anihilare naþ
iuni, sexe
º
i comunit
ãþ
i, e acum pericolul care i-a luat locul lui Hitler, Stalin, Ceau
º
escu
º
i altor tirani recen
þ
i. Dac
ãvechii tirani mã
ºã
luiau împotriva du
º
manilor na
þ
ionali saumobilizau masele împotriva a
º
a-ziselor “clase du
º
m
ã
noase”, noulinamic îmbr 
ãþ
i
º
eaz
ã
 întreaga omenire pentru a o reeduca.
ª
i, oformidabil
ã concluzie: Nu º
tiu ce e mai periculos, tiranul care nelipse
º
te de via
þã sau cel care ne lipseº
te de identitate, de tradi
þ
ie”. În mod paradoxal, uzând în permanen
þã de termenul
toleran
þã”, Uniunea Europeanã se amestecã p
ân
ã
 în cele mai miciaspecte ale comportamentului social. Dac
ã o naþ
iune ac
þ
ioneaz
ã
 înnumele standardelor sale na
þ
ionale sau religioase, este imediatpasibil
ã sã fie condamnatã
 în numele “drepturilor omului” stabilite laBruxelles. De asemenea, Uniunea European
ã stabileº
te
º
i ceputem
º
i ce nu putem spune despre propria istorie (cazul Antonescu), cenzurându-ne în ceea ce prive
º
te predarea în
º
coli;altfel, putem fi stigmatiza
þ
i pentru o pretins
ã intoleranþã.
 
ELANUL
2
Nr. 103 - septembrie 2010
M
arele logofãt Ionaºco Ghenghea
Lucian-Valeriu LEFTER
Trãim în umbra oamenilor de odinioarã iar chipurile lor stau toatã Moldov
a, majoritatea concentrate
 în nord, în þinuturile Hotin,mãrturie pentru noi. Fãrã a fi întru totul conºtienþi de aceasta, ne Cernãuþi ºi Suceava, restul satelor fiind împrãºtiate în celelalteaflãm sub semnul implacabil al trecutului în mersul nostru cãtre un þinuturi. În þinutul Cernãuþi stãpânea vreo zece sate, printre careviitor neºtiut. Vechi boieri de altãdatã care stãpâneau sate ºi oameni Boian, Lucoviþa,
Gr 
ãmeºtii, ªãrbãuþii, C
ernauca, sat care în sec
olulpe cuprinsul unui pãmânt românesc nedespãrþit de vreo apã al XIX-lea devine reºedinþa boierilor patrioþi ºi cãrturari din familiacurgãtoare, stau strajã la memoria þãrii spre neuitarea istoriei Hurmuzachi, ºi altele. În þinutul
Hotinului avea
 
Bilãuþii, Chelmeºtii,noastre. Din sudul Moldovei, din colinele Tutovei, pânã în apa Noua Suliþã, Parcova, Ravacãuþii etc. Dar ºi în þinutul Orheiului aveaCeremuºului ºi malul Nistrului, în Bucovina ºi Basarabia de mai satul Vãscãuþii, iar în zona Vasluiului, în vechiul þinut Fãlciutârziu, vechi sate amintesc prin istoria lor de stãpânii care le-au stãpânea satele Leoºtii ºi Mãlãeºtii, ºi în fostul þinut Tutova vreoapãrat cu sabia. Generaþiile curg, amintirea bunicilor se nouã sate, precum ºi, mai la nord, stãpânea satul Negreºti, actualulestompeazã în memoria urmaºilor, dar uitarea se pedepseºte prin oraº din judeþul Vaslui.pierderea identitãþii umane specifice ºi, în cele din urmã, duce la Au mai fost, probabil, ºi alte sate, de vreme ce, dupãpieirea unui neam ºi a unei naþiuni, pentru cã, dupã cum a zis marele pierderea Bucovinei, în satul Voloca de lângã Vãscãuþi, peistoric Nicolae Iorga, cine uitã nu meritã – sã existe, am putea zice Ceremuº, trãiau fraþii Ghenghea, pentru care mai mulþi boiernaºi ºinoi. mazili din Bucovina mãrturiseau ºi, totodatã, cereau consiliului
 Între
doi vechi boieri aparent nu existã nici o legãturã, nobililor de la Liov ca acestora sã li se recunoascã origineaprecum între Ioan Tãutu ºi Ionaºco Ghenghea, ambii mari logofeþi ai boiereascã, cãci „sã trag din Ghenghe logofãt mare, care în multeMoldovei, dar, în relitate se interpun trei generaþii de femei prin care scrisori vechi este însemnat”. Atât Voloca, la þinutul Cernãuþi, cât ºis-a perpetuat legãtura de rudenie. Urmãrind curgerea generaþiilor, Negreºtii cu Lineºtii, la þinutul Vaslui, au ajuns în stãpânirea luiconstatãm Irina, soþia lui Ionaºco Ghenghea, a fost strãnepoata Ionaºco Ghenghea în urma înrudirii sale, prin cãsãtorie, cu
o
lui Ioan Tãutu. Având în minte modelul biblic, aceastã descendenþã
str 
ãnepoatã a logofãtului Ioan Tãutu, cel din vremea lui ªtefan celfemininã poate fi descrisã astfel: Ioan Tãutu a avut pe Nastasia, Mare.Nastasia a avut pe Odochia, Odochia a avut pe Agafia, iar Agafia a Urmaºii lui Ionaºco Ghenghea nu au mai atins apogeulavut pe Irina Ghenghioaia. Astfel, fiii lui Ionaºco Ghenghea sunt puterii acestuia. Biserica din Iaºi a marelui logofãt stãtea mãrturiestrã-strãnepoþii lui Ioan Tãutu.pentru aducerea aminte a vremurilor de odinioarã, însã a dispãrut*prin anii 1940, fiind ruinatã. Cu o jumãtate de veac în urmã, se puteaNicolae Iorga nu avea cuvinte mãgulitoare la adresa zãri, în apropierea casei lui Vasile Alecsandri din Iaºi, pe strada ce-imarelui logofãt Ionaºco Ghenghea. La început de domnie, Vasile poartã numele, o bisericã ce amintea de ctitorul sãu din veacul alvodã Lupu înlãturã pe „«cânele bãtrân» trãdãtor al multor domni, XVII-lea, marele logofãt Ionaºco Gh
enghea, fii
nd numitã „BisericaGhenghe, [care astfel] îºi pierdu rostul fiind trimis la mãnãstire de Gheanghei”. Aºa cum scria Vasile Panopol, acestei strãzi „pevechiul sãu duºman care puse mare logofãt pe Toderaºcu Ianovici”. vremuri i se spunea Uliþa Ghenghei, dupã numele marelui logofãtDar nu dupã multã vreme, Ghenghea redevine în ochii domnului sub mai multe domnii, vel logofãtul Ionaºco Ghenghea”.„adevãrat credincios ºi cinstit batrân boier al nostru”, ºi astfel la1635,
 îi reconfirma dreptul de st
ãpânire în satul Negreºti, în þinutul Fãrã îndoialã, este vorba de un secui, „trecut cândvaVaslui. Marele logofãt deþinuse un rol important în sfatul domnilor de peste munþi, în Moldova”, pe vremea când au „descãlecat” mulþi alþiipânã atunci. În vremea iminentei numiri la domnie a lui Alexandru din Ardeal, din Maramureº sau din secuime.
 Atunci va fi venit un
Iliaº, în locul lui Moise Movilã, scaunul domnesc a rãmas în grija
secui, al c
ãrui nume sau poreclã, Gyenge (care înseamnã plãpând,caimacamilor „Ghenghe logofãtul ºi Enachie postelnicul”; noul slab), a fost transcris în actele moldoveneºti aºa cum se pronunþa:domn nu a fost dorit de boieri, „ºtiindu cu toþii hirea”, ºi a fost alungat. Gheanghea/Ghianghea sau Ghenghea; tot astfel
va fi venit
ºi un Apoi, decapitarea lui Miron vodã Barnovschi la Constantinopol a slovac, numit în ugureºte Tóth, care în româneºte devine Tãut.fost urmatã de închiderea marilor boieri care l-au urmat: „Ghenghea Aceºtia fãceau parte din generaþia acelor „viteji cavaleri de obârºielogofãtul, Baºotã hatmanul, Cehan vornicul, Roºca vistiernicul, maramureºeanã”, din suitele lui Dragoº ºi Bogdan, iar marii boieri aiCostin postelnicul”, care ulterior au fost eliberaþi.þãrii de mai târziu, precum Ioan Tãutu ºi Ionaºco Ghenghea, poartã,Numele logofãtului Ghenghea trebuie legat de un strãmoº prin numele lor, amintirea acelor vremuri.trãitor în vremea lui ªtefan cel Ma
re în sudul Moldovei,
 în actualul ____________ 
Textul de faþã reprezintã o sintezã a unui studiu mai mare (a doua parte),
 judeþ Vaslui. La 16 ianuarie 1495, Petre Ghenghe împreunã cu
publicat în volumul
Pro Bucovina. Reper 
e istorice ºi naþio
nale
, coord. Mihai-
fratele sãu Gavril ºi surorile sale, Maruºca ºi Muºata,
dim
preunã ºi
Bogdan Atanasiu
ºi Mircea-Cristian Ghenghea, Bucureºti, 2010, p. 15-37
cu verii lor, erau întãriþi stãpâni în satul Popeºti, pe Jerãvãþ, în þinutulTutovei. Un strãnepot al lui Petre Ghenghea
a fost CozmaGhenghea, pe care
 îl gãsim menþionat în vremea lui Petru Rareº, la1543, ca unul din cei doi pârcãlabi de
la cetatea Orheiului, pe malulNistrului. Pe când era p
ârcãlab de Roman, la 1547, CozmaGhenghea cumpãrã trei sate pe Siret, în þinutul Suceava. Vacumpãra ºi alte douã sate, în þinutul Hotin, drept pentru care, prindouã acte din 1552, ªtefan Rareº întãrea fostului pârcãlab deRoman (Cetatea Nouã) stãpânirea a nouã sate ºi pãrþi de satecumpãrate de acesta în þinuturile Suceava ºi Hotin, precum ºi laSoroca.Ionaºco Ghenghea este fiul lui Cozma, ºi va urca ierarhiarangurilor de la vornic de gloatã sau spãtar pânã la mare logofãt alÞãrii Moldovei între anii 1616 ºi 1623, dupã care
va
deþine funcþia demare vornic al Þãrii de Jos ºi revine ca mare logofãt pânã la 1634;
la jum
ãtatea anului 1635 era mort.
Domeniul funciar al ma
relui logofãt Ionaºco Ghengheaera impresionant. Familia sa stãpânea peste 60 de sate risipite înUNUI FILANTROPUNUI DONATOR ZGÂRCITPentru o nobilã lucrare,Dupã moarte (
mi se spuse),Sunt
de-acord ºi înþeleg;
Ca
sã-mi dau inima-n dar,
Dau
o sutã de parale,Domnul bun, care-o primise,
 Î 
nsã
eu cu ce m-aleg?
Deveni pe loc avar.UNUI DONATOR DE NGEUNUI MURIBINDPicãtura mea de sângeCând roiesc strigoii-n noapte
 Î 
ncã o viaþã a salvat,Cucuveaua a cântat,
Când
pe targã alco
olistulNu
mai ºtiu cât era ceasul,La spital... era sevrat.
C
ã-
ntre timp am decedat.
Gheorghiþã ªTIRBU
E P I G R A M E
 
3
ELANULNr. 103 - septembrie 2010
Marele comis
 
ª
tefan Cerchez
(aprox. 1630 - 1708)
 Drd. Ciprian-Gicã TODERAªCUO scurtã precizare
curtea domneascã pare sã-l fi motivat pe tânãr sã intre în anturajulSingura lucrare din istoriografia românã care ni-l prezintã pe voievodului, dupã cum se va putea observa ceva mai jos.ª
tefan Cerchez este ,,Via
þ
a lui Constantin Cantemir”. Despre a
cestboier, Dimitrie Cantemir a scris în lucrarea sa numai cuvinte frumoase,
 În dregãtoria de
comis al II-lea
arãtând cã ,,avea mare trecere pe lângã domn, era mereu la curte ºi la
 În 1663
ªtefan Cerchez nu mai îndeplinea dregãtoria de
1
medelnicer, ci pe cea de comis al II-lea. El s-a apropiat de pricepereamasã” º
i
º
tia ,,toate tainele domnului. De era a
ºa ori nu, voi arãta în cele
16
ce urmeazã. Sã începem cu naº
terea
º
i ascenden
þ
ii acestui boier.
neamului sãu în creº
terea
º
i folosirea cailor, avându-l cel pu
þ
in un an ca
17
º
ef pe Miron Costin care în 1665 era mare comis. Cel dint
âi act care-l
18
Naºterea ºi ascendenþii.
aminteºte pe ªtefan în aceastã dregãtorie este din 12 mai 1663
. La
ªtefan Cerchez era fiul lui Ioniþã Cerchez ,,vel” stolnic ºi al Irinei.
acest
ã datã el a cumpãrat de la Nastasia Strãtioaia, cu 55 de galbeni de
19
Era strãnepot al lui Cerchez cel ,,bãtrân” ºi nepot al lui Cerchezargint, o vie cu pomeþi situatã la Copou, în ocolul târgului Iaºi
.
2
spãtarul
. At
ât tatãl, cât ºi bunicul sãu au fost oameni de vazã ai societãþii
Ucenic
al marelui comis, ªtefan Cerchez avea sã fie farã
20
 în care au trãit, iar ªtefan avea sã le pãºeascã pe urme. întrerupere pânã în 1676
.
 În aceastã perioadã, dominatã de
21
ªtefan Cerchez s-a nãscut la o datã care nu se cunoaºte cuinstabilitate politicã
, boierul a slujit domnilor Moldovei urm
ãrindu-ºiexactitate. Prin conexiunea informaþiilor transmise de mai multeprecis scopurile. În virtutea obþinerii bunãvoinþ
ei acestora
º
i a
documente presupun cã evenimentul ar fi avut loc în jurul anului 1630.
soli
daritãþii de familie, a împlinirilor personale, imediate sau îndepãrtate,Un act din 14 noiembrie 1668 evidenþiazã cã în vremea lui Vasile Lupu,ªtefan Cerchez a reuºit în perioada 1663-1676 sã achiziþioneze,,când au ars tãtarii Iaºii”, ªtefan Cerchez ºi-a pierdut zapisul denumeroase moºii prin danii ºi cumpãrãturi care i-au mãrit patrimoniulstãpânire asupra locului de casã din Iaºi ce-l primise ca zestre de nuntãfunciar. Totodatã, a reuºit sã se pregãteascã pentru a fi ridicat într-o
3
de la socrul sãu, Ena
che Palade. Av
ând în vedere cã incursiuneanouã dregãtorie. Numeroase documente ne spun cã, în perioada dejatãtarilor, în urma cãreia capitala Moldovei a ars, a avut loc în toamnaamintitã, boierul s-a implicat alãturi de alþi camarazi în diferite probleme
4
anului 1650
, este o certitudine faptul c
ã nunta lui ªtefan cu Acsiþade naturã politicã sau socialã. Un document datat la 30 mai 1665Palade s-a întâmplat înainte de toamna anului 1650. Dacã se considerãprecizeazã faptul cã ªtefan a intervenit pentru scoaterea de la temniþã acã ar fi avut loc nu mai devreme de începutul anului 1650, atunci, selui Aleviz bãcalul din Iaºi, cãruia i-a împrumutat 250 de lei bãtuþi pentru a-
22
poate afirma cã tãnãrul s-a nãscut în jurul anului 1630, þinând cont cãºi rãscumpãra greºeala sãvârºitã
. Pe parcursul anului 1666, în
5
ultima datã la care este menþionat în viaþã este 7 iulie 1708
. Dac
ã se
contextul în care la tronul Moldovei din septembrie 1665 nu se
mai aflaadaugã, pe de o parte, faptul cã vârsta optimã pentru realizareaEustratie Dabija, ci Gheorghe Duca, Nastasia Strãtioaia a cãutat sã-ºi
6
legãmântului de cãsãtorie în Evul Mediu era pentru bãrbat de 14 ani
, iar,
recapete prin judecatã domneascã, la 7 mai 1666, via cu pomeþi de la
23
pe de alt
ã parte, faptul cã Acsiþa, nãscutã Palade, apare într-unCopou vândutã comisului
. Instan
þa de judecatã a dat câºtig de cauzã
7
document din 1716 ca ,,soþia rãposatului ªtefan Cerchez”
, atunci
cerchezului. Acesta, teoretic, a primit o datã cu întãrirea stãpânirii
argumentele sunt în favoa
rea ipotezei cã ªtefan s-a nãscut în jurulasupra viei ºi ,,votul” de încredere al domnului întrucât atât el cât ºianului 1630.urmaºul sãu la tronul Moldovei, Iliaº Alexandru, aveau sã-l menþinã peªtefan în dregãtoria de comis al II-lea pe toatã dura domniilor lor. În
Prima menþiune în documente ºi cea dintâi dregãtorie
vremea domniei celui din urmã (1666-1668), ªtefan Cerchez a reuºitDin punct de vedere documentar, cea dintâi menþiune a lui ªtefansã-ºi întãreascã stãpânirea asupra câtorva moºii, sã-ºi refacã unele
8
Cerchez o gãsim într-un document de danie din 22 aprilie 1640
. Actul,
acte pierdute ºi sã-ºi mãreascã patrimoniul funciar prin cumpãrarea
emis de c
ãtre Vasile Lupu voievod pãstreazã viu faptul cã ªtefan câtorva locuri de casã în Iaºi.Cerchez a primit danie de la ,,Naste, nepoata Milii din sat din Rãspopeni
La 21 aprilie 1667, i-a
fost întãritã stãpânirea asupra unei vii de la(...) ce-i la þinutul Sorocãi pe apa Prutului (...) toatã partea ei, câtã sã va Copou, cumpãratã cu 40 de lei de la Anisia, soþia lui Vasile Roºca, fost
924
alege din sat din Rãspopeni (...) pentru iertarea pãcatelor lui”
. Evident,
vornic, ºi de la fiii ei, Dumitraºco Roºca vornic ºi Simion
. La 9 iunienu este vorba
 în document despre iertarea pãcatelor lui ª
tefan, ci a 1667, dreg
ãtorului domnesc i-a fost întãritã moºia Fruntiºeni
din hotarul
2526
altcuiva. Despre cine este vorba nu putem
ºti dat fiind faptul cã pãnã la
târgului Bârlad, pe teritoriul c
ãreia se afla ºi schitul Grãjdeni
. La 4 iulie,
11 septembrie 1654, ª
tefan Cerchez nu mai apare men
þ
ionat în nici unacela
ºi an, a primit de la Ilieº Alexandru voievod pãmânturile Balomireºti
27
act de cancelarie.
ºi Dumbrãviþa
. La 30 mai 1668, afl
ându-se la Iaºi, a cumpãrat de la Ion În vremea domniei lui Gheorghe ªtefan (1653-1658), a fost emis,ºi soþia sa, Bejana, un loc de casã pe Uliþa Chervãsãriei cu 60 de lei
28
la 11 septembrie 1654, documnetul care pune în evidenþã, pe de o parte,bãtuþi
, iar spre sf 
ârºitul aceluiaºi an, ªtefan ºi soþia sa, Catrina, auascendenþii lui ªtefan Cerchez pânã la Cerchez cel ,,bãtrân” din vremearefãcut comisului ªtefan Cerchez actul de vânzare al unui loc de casã delui Aron Vodã Tiranul, iar, pe de altã parte, faptul cã lui ªtefan ºi mameipe Uliþa Piciorogoae din Iaºi, pe care cerchezul l-a pierdut ,,când au ars
29
sale le-au fost întãriþi niºte þigani asupra cãrora Ioniþã Cerchez spãtarultãtarii Iaºii”
 
ºi pe care-l primise de la scocrul sãu, Enache Paladi, ca
1030
intrase în posesie în vremea lui Moise Movilã voievod
. Dac
ã în actul dinzestre de nuntã
.
1654, ªtefan nu apare menþionat cu vreo dregãtorie, din 1656 ºi pânã laDespre activitatea sa de comis din aceastã perioadã nu suntmoartea sa acesta este evidenþiat de cronicile ºi actele Þãrii Moldoveiinformaþii. Cel mai probabil, cum de altfel era ºi normal pentru un comis, îndeosebi datoritã faptului cã a reuºit sã urce pe scara ierarhiei sociale ºiel s-a ocupat de îngrijirea grajdurilor domneºti, de orânduirea fânului ºi a
11
sã se menþinã în diferite dregãtorii
. Cea dint
âi dregãtorie care aobroacelor (tainurilor) pentru caii domneºti ºi de transportarea prin þarã
1231
 îndeplinit-o a fost cea de medelnice
r al II-lea.
 În aceastã funcþie estea oaspeþilor domneºti
.
atestat pentru întãia datã la 4 iunie 1656, când a participat ca martor laO datã cu cea de-a doua domnie la tronul Moldovei a lui Gheorghevânzarea unor case cu pivniþã de pe Uliþa Mare din Iaºi care aparþineauDuca (1668-1672), ªtefan, îndeplinind aceeaºi dregãtorie de comis,Tudosiicãi, soþia rãposatului ªaidâr fost logofãt al II-lea. Evident, începe sã fie tot mai des amintit în actele vremii. Dacã la 10 februarieprezenþa sa la acest eveniment nu era o atribuþie impusã de dregãtoria1669 a cumpãrat de la Vasile ºi Simion pãrþile lor din Uscaþi, moºie în
32
 în care se afla, însã nu era nici pur întâmplãtoare, ea datorându-seþinutul Fãlciu
, la data de 23 septembrie, acela
ºi an, comisul a participat
13
faptului cã boierul îºi avea casa pe aceeaºi Uliþã Mare a Iaºului
unde
ca martor la vânzarea unui loc de casã ,,din zãplazii ce au ºezut
33
erau situate
ºi cele ale Tudosicãi ªaidâr. Aºadar, în virtutea dreptului decerchezii” de pe Uliþa Herbinte din Iaºi
.
 În primãvara anului urmãtor, la
14
preemþiune
, la caz
ªtefan nu numai cã trebuia sã fie martor la vânzare10 martie, a dãruit ,,la svânta mãnãstire a lui Iane postelnicul, din Dialulunei case de pe Uliþa Mare, ci o putea chiar ºi cumpãra.Mare, unde iaste
hramul Na
ºterea Preasvintei a Lui Dumnedzãu
34
 În ceea ce priveºte principala atribuþie de zi cu zi a lui ªtefanNãscãtoare º
i pururea Fecioara Mariia”, o vie la Coste
ºti în þinutulCerchez ca medelnicer al II-lea, trebuie precizat cã era aceea de aTutovei pentru pomenire, dupã care a plecat la Crit unde a dus ,,cai
1535
aºeza masa domnului în fiecare zi
. Aceast
ã activitate desfãºuratã laimpãrãteºti”
. C
ãlãtoria în insula Creta nu se ºtie în ce condiþii se va fi

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
marct1964 liked this
marct1964 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->