Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
14Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
imbogatirea lexicului

imbogatirea lexicului

Ratings: (0)|Views: 2,036|Likes:
Published by AndrC

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: AndrC on Oct 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

07/01/2013

pdf

text

original

 
Imbogăţirea lexicului românesc actual prin procedee interne
Lexicul se deosebeşte de gramatică, între altele, prin marea sa capacitatede schimbare: în orice epocă din istoria unei limbi sunt cuvinte care dispar saucare se întâlnesc tot mai rar, întrebuinţarea lor restrângându-se, eventual, ladomenii speciale sau la anumite regiuni; totodată se produce fenomenul invers:apar, de obicei în număr mai mare, cuvinte noi – împrumuturi din alte limbi saucreaţii interne, formate din elementele de care dispune limba respectivă şi caresunt destinate să îmbrace conceptele noi, pe care viaţa unui popor, în multipleleei forme, le creează şi le impune comunicării.Formarea de cuvinte noi – derivate sau compuse – reprezintă un fenomenconstant în cursul istoriei unei limbi. Particularităţile care caracterizează subacest aspect o anumită epocă, deosebind-o de altele, privesc intensitateaprocesului şi preferinţa pentru anumite procedee, pentru anumite elemente dederivare sau compunere.Bogăţia şi diversitatea formaţiilor sufixale apărute în presapostdecembristă confirmă faptul că, în ciuda creşterii spectaculoase a număruluicompuselor, româna îşi păstrează caracterul de limbă derivată de tip sufixal,ceea ce o apropie – sub aspect structural – de franceza contemporană.Derivarea cu afixe se caracterizează prin menţinerea pe primul loc – caimportanţă cantitativă şi calitativă – a sufixării şi printr-o sporire marcată aderivatelor cu prefixe. In ambele situaţii, cele mai productive afixe sunt celeneologice, cu etimologie multiplă.Sufixarea rămâne, în continuare, pe primul loc între procedeele interne,deşi acest fapt fusese contestat in anii `60 chiar de autoarea DCR5, caresemnala tendinţa de trecere de la tipul structural derivativ la unul nou, în carepredomina compunerea.Transpunând în domeniul formarii cuvintelor o distincţie propusă de SextilPuşcariu, ne putem referi – sub aspectul motivaţiei – la derivate „necesare” siderivate „de lux”. DCR2 ilustrează printr-un număr impresionant de derivate,
 
ambele categorii, confirmând tendiele constatate de noi în presapostdecembristă.In domeniul sufixării, derivatele „necesare” reprezintă cuvinte cu funcţiedenominativă şi sens denotativ, având rolul de a „umple” un „gol” lexical sau de apropune un termen mai adecvat (prin monosemantism sau brevilocvenţă).Majoritatea derivatelor denotative se realizează cu ajutorul unor sufixeneologice:Sufixele substantivale sunt astăzi, ca şi în trecut, cele mai numeroase,cele mai diverse ( sub aspect semantic şi stilistic) şi cele mai productive.Sufixele pentru nume de agent se caracterizeaprin multiple valorisemantice şi stilistice.Sufixul neologic de origine greacă - IST a pătruns în română la începutulsecolului al XIX- lea prin intermediul unor împrumuturi din franceză şi italiană, iar ulterior şi din alte limbi (germană, rusă, spaniolă, engleză).Alături de corelativul său – ISM, - IST este, probabil, cel mai productivsufix neologic din perioada interbelică şi până astăzi.Derivatele în – IST sunt, de regulă, substantive, dar pot fi şi adjective;unele funcţionează cu dublă valoare: evazionisit [fiscal], opoziţionist, tupeist,pedeserist.Marea lui productivitate se explică prin capacitatea de a se ataşa maimultor parţi de vorbire:Substantive comune simple (valutist, A.22.03.1999, p. 16) sau compuse(ping-pongist, A.16.01.1996, p.10), inclusiv prin abreviere ( pedeserist,cederist, A, 13.03.1998, p.1); nume proprii ( ciorbist „susţinător al ex-premierului Victor Ciorbea, A, 8.06.1998, p.1; trabantist „ posesor de automobilTrabant”, TVR1, 13.06.1993; lăzărist elev la Liceul „Gh. Lazăr”, A, 15.06.1999,p.13);Adjective: vocalist „interpret vocal” (D, 23.12.1994,p.6); fiscalist „ lucrător al fiscului”.
 
Numerale: [ poet ] optzecist, nouăzecist („ Curierul Românesc”, 2/1996p.7);Adverbe: angrosist (cf. DN3. p.68).Sub aspectul etimologic, bazele sunt, de regulă, neologisme latino-romanice, dar şi împrumuturi foarte recente din engleză ( hobbyst, R.Act,24.08.1998; lobbyst, A.28.10.1995, p.3), rusă ( pedeserist, DCR2, p.175).Majoritatea derivatelor recente în- IST exprimă sensuri denotative. Sunt ,astfel, desemnate urmatoarele categorii de pleonasme („ agenţi”, în sens larg):-cel care are o anumită profesie, specialitate sau ocupaţie: [medic]infecţionist (RL, 7.11.1996, p.8); penalist ( A, 1.07.1999, p.8); civilist [ în domeniuldreptului]; ştirist [la radio] ( A, 5.07.1999, p.4); internist „ utilizator al reţeleiInternet” ( A, 18.02.1998,p.12), calculatorist ( PTV,14/1999,p.22).-cel care işi practică meseria într-un anumit loc: tonetist (A, 3.09.1997,p.3), tarabist, garajist, traseistă („ prostituată de pe şoseaua de centură”) ( A,7.04.199,p. 1).-cel care face parte dintr-o organizaţie culturală, politică, etc.: vetrist [<Vatra Ronească>] ( A, 22.07.1996, p.4); pedeserist, cederist, yogist(A.23.05.1999, p. 8).-cel care are anumite convingeri, atitudini, comportamente:fundamentalist, deviaţionist ( A, 27.05. 1998, p.1); satanist (A, 9.05.1997,p.3), opoziţionist, tranziţionist, trekist „fan al filmului Star Trek” [ EM,5/1995, p.15).Valorile semantice peiorative sau nuanţele ironice ale derivatelor în- IST( semnalate de Iorgu Iordan în „Limba roactuală. O gramatică a„greşelilor”, p.180-184 apar cu pregnanţă în cazul celor care denumesc persoanecu un comportament reprobabil: „mitingist” ( „O nouă profesie: mitingistul” – RM,237/1994,p. 12); „ simpozionist” ( „ simpozioniştii de week-end adunaţi în fostasală ARLUS”, A,8.06.1998,p.1); „zvonist” („Zvoniştii îl aşează deja pe bancasteliştilor pe Emeride Ienei”, A, 29.08.1998,p.9).Alte sufixe substantivale frecvent întâlnite în presa actuală sunt cele în: -ITATE, - IADA, - RE.

Activity (14)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
viosecan liked this
Lena Dimitroglo liked this
Andreea Calofir liked this
Emilia Lazariuc liked this
Alina Sporea liked this
Elena Ursachianu liked this
lauranist liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->