Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
14Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
securitatea societala_1_idei

securitatea societala_1_idei

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 1,584|Likes:
Published by radu.baltasiu
Securitatea societală - introducere la nivelul ideilor care fac trimitere, au relevanţă cu problema securităţii societale. Deşi Barry Buzan este cel care formalizează conceptul, acesta este deja subînţeles în noţiunea generală de progres a Revoluţiei Americane şi a Revoluţiei Franceze. De asemenea, sociologia românească interbelică - Gusti şi Manoilescu lămuresc mai cuprinzător fenomenul
Securitatea societală - introducere la nivelul ideilor care fac trimitere, au relevanţă cu problema securităţii societale. Deşi Barry Buzan este cel care formalizează conceptul, acesta este deja subînţeles în noţiunea generală de progres a Revoluţiei Americane şi a Revoluţiei Franceze. De asemenea, sociologia românească interbelică - Gusti şi Manoilescu lămuresc mai cuprinzător fenomenul

More info:

Published by: radu.baltasiu on Oct 31, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/18/2013

pdf

text

original

 
1
Universitatea din Bucureşti
 
Facultatea de sociologie şi Asistenţă Socială
 
Şcoala Doctorala, octombrie 2010
 Modul Integrare European
ă
 
ş
i Studii securitateProf.univ.dr. Radu Baltasiu
Securitatea societală
 1.
 
Idei
[suport de curs nedefinitiv]
Introducere în problematică
 
La
nivelul ideilor, securitatea societală o considerăm pe trei paliere:
 -
 
al validităţii paradigmei dominante –
 
 în cazul nostru doctrina neoliberală (includem şi„monetarismul”) cu excrescenţele subordonate: capitalismul financiar, pragmatismul caadevăr cuantificabil, cvasidoctrina etnoglobalizării şi a unificării europene
 -
 
al stocului de paradigme concurente, chestiune care se traduce în final în „vitalitatea”clasei de mijloc, la rândul ei aproximată prin mobilitatea socială, în special a forţei demuncă, repartiţia sărăciei (distanţa socială); cu alte cuvinte, al calităţii „circulaţieielitelor” şi a inegalităţii sociale;
 -
 
al „pauzei”, golului, distanţei dintre provocări şi capacitatea de a răspunde la provocări a
unei noi paradigme
[rb1]
 
Modificarea axului de gândire reprezintă, în sine, ameninţări la adresa coerenţei sociale întrucât
societatea nu are formate mecanismul
sistemic
, impersonal,
autocorecţiile
prin care se reface
echilibrul dintre cadre şi manifestări.
Conceptul de securitate ca progres general
Sec
uritatea societală
(
societal security 
) este un termen foarte generos.
Până de curând, noţiunea desecuritate a societăţii echivala cu un sumum între diversele idealuri pentru care lumea civilizată afăcut revoluţii şi marii gânditori, alături de oamenii de
 
rând, şi
-
au dat viaţa: libertate, egalitate,fraternitate. Securitatea societală era, şi este încă, un concept difuz, care trimite la
condiţiile necesare progresului umanităţii în general, al societăţii ca şi comunitate.
 
 În particular, Revoluţia Americană
aconsacrat
mobilitatea socială
ca
aspect esenţial al libertăţii persoanei în societate
, denunţândstratificarea socială pe moştenirea statusului (societatea de status), aşa cum era perceputăsocietatea suzerană britanică. Eliberarea energiilor colective
 pe vectorul abilităţilor individuale
a fost
una dintre cele mai importante câştiguri
universale
 
al revoluţiei americane. Unul dintre părinţii
 
2
fondatori ai SUA, John Adams, spunea, după grecii antici că „Nu poate exista virtute publică fără
virtute individu
ală, iar virtutea publică este singura care poate fi Întemeietoare a Republicii”:
"There must be a positive Passion for the public good, the public Interest, Honour, Power,and Glory, established in the Minds of the People, or there can be no RepublicanGovernment, nor any real Liberty. And this public Passion must be Superior to all privatePassions. Men must be ready, they must pride themselves, and be happy to sacrifice theirprivate Pleasures, Passions, and Interests, nay their private Friendships and dearestconnections, when they Stand in Competition with the Rights of society."
1
 
Progresul însuşi este parte a noţiunii de securitate societală. Deci, într
-
o primă accepţiune, până laapariţia Şcolii de la Copenhaga şi în special a scrierilor lui Barry Buzan,
securitatea societalădesemnează accesul la progres şi condiţiile necesare pe
ntru realizarea acestuia. Cea mai
importantă condiţie a progresului este libertatea, a insului şi a comunităţii din care acesta face
parte (insul-
cetăţean şi societatea democratică).
Progresul operaţionalizat ca securitate societală. Barry Buzan
 
Şcoala de la Copenhaga a apărut ca reacţie la suprapunerea excesivă dintre domeniul securităţiimilitare şi cel al societăţii. Scrierile aferent au apărut ca o recunoaştere a faptului că, după cădereacomunismului în 1989,
chiar nu mai era nevoie
de accent
ul militar în chestiunea securităţii. Cu altecuvinte, nevoia de reconceptualizare a noţiunii de securitate n
-
a făcut decât să înregistreze un lucrucare deja se produsese: decuplarea necesară a sistemului militar de cel civil în logica securităţii. Mai
mu
lt, Estul fusese înfrânt prin metodologii şi ideologii care au distrus, din interior URSS
-
ul şi, îngeneral sistemul comunist, înaintea teoretizării conceptului de către Buzan (1983, prima ediţie a„People, States & Fear”). Cu alte cuvinte războiul rece fusese deja câştigat de către Vest prin colapsulsecurităţii societale în lagăr comunist: statele estice se prăbuşiseră, devenind disfuncţionale, iarsocietăţile, agresate de către logica disfuncţională a aparatului de partid şi de stat intraseră într
-unnou ciclu de descopunere-
recompunere prin ideologia liberală profesată de Europa Liberă. Esteinteresant de remarcat că fraza prin care Reagan a spus despre URSS că este un „imperiu al răului”,marcând accentuarea fără precedent a presiunii SUA asupra URSS, a
 
apărut în acelaşi an cu cartea luiBarry Buzan care a încercat să operaţionalizeze conceptul, în 1983
2
 
Securitatea societală reprezintă „capacitatea statelor şi a societăţilor de a
-
şi menţine identitateaindependentă şi integritatea lor funcţională” (Buza
n: 30)
Definiţia pe care o propune Buzan nu reprezintă o noutate pentru cultura europeană: aşa cum amarătat mai sus, progresul a fost dintotdeauna sinonim cu creşterea calităţii integrării sociale a insului
1
Adams citat in Paul A. Rahe,
Republics Ancient and Modern: Classical Republicanism and the AmericanRevolution. Volume: 2
(1994) p. 23. [http://en.wikipedia.org/wiki/American_Revolution#cite_note-Rahe1994-11]
2
 
Pasajul rostit de Reagan la Congresul Naţional Evanghelic din Orlando, Florida: “In your discussions of the
nuclear freeze proposals, I urge you to beware the temptation of pride -- the temptation of blithely declaringyourselves above it all and label both sides equally at fault, to ignore the facts of history and
the aggressiveimpulses of an evil empire
, to simply call the arms race a giant misunderstanding and thereby remove yourself from the struggle between right and wrong and good and evil.
*s.n.+” sursa: John Kirshon, “President Reagancall USSR “Evil Empire”. Historic Speech Cast Cold War in Religious Terms”.
Suite101.com,
8 martie 2010[http://www.suite101.com/content/president-reagan-calls-ussr-evil-empire-a210620]
 
3
prin prezervarea libertăţii sale, în acelaşi tim
p.
Cultura română, chiar mai înainte cu Maiorescu, prinpersonajul Dinu Păturică al lui Nicolae Filimon, aflase care este cea mai gravă ameninţare la adresasocietăţii: despiritualizarea şi pervertirea elitelor.„După ce a ruinat de ajuns pe nenorocitul b
oier, care nu l-
a lăsat să piară de foame pedrumuri, după ce şi
-
a luat rangul de pitar, la care nu este vătaf de curte care să nu aspire,omul nostru caută un pretext şi părăseşte casa stăpânului său tocmai atunci când acesta
simte cea mai mare nevoie de
dânsul.Este cunoscut că omul îmbogăţit prin furtişag nu se satură niciodată de avere, oricât de bogatar deveni, ci, din contră, caută nouă mijloace de a
-
şi mări bogăţiile. Căsătoria, dar, devinepentru dânsul o nouă mină de exploatat. … Soţia lui devine o Messalină *depravată+; copiii senasc Dumnezeu mai ştie cum, cresc împreună cu slugile şi, numai când ajung la gradul cel mai înalt al corupţiunei, îi trimite în Francia ca să înveţe carte.
 
Nenorociţii copii, lipsiţi de educaţiunea morală şi neîntăriţi
 
prin virtuţi şi exemple de onoare învăţate din casa părinţilor, cum ajung la porţile Parisului cad în mâinile femeilor şi junilorcelor stricaţi, cari îi depravează şi mai rău; iar când se întorc în patrie, nu aduc decât viciul şidepravarea sau, dacă vre
unul dintr-
 înşii reuşaşte a învăţa ceva, această cultură intelectuală,nefiind susţinută de o educaţiune morală, produce mai mult rău decât bine nenorocitei ţărice hrăneşte în sânu
-i asemenea vipere.Ciocoiul sau puiul de ciocoi, ajuns om de stat, se deo
sibeşte de omul onest prin mai multefapte, iar mai cu seamă prin purtarea sa. El nu se pronunţă definitiv pentru nici o doctrinăpolitică, nu se face adept credincios al nici unui partit, nu doară că are spiritul drept şinepărtinitor, ci ca să poată exploata deodată toate doctrinele şi partitele în folosul său. …
 
Ajuns la gradul de mărire pentru care a comis toate mişeliile, a suferit toate umilinţile şi adeclamat, fără de a le simţi, toate virtuţile din lume, ciocoiul îşi ridică masca ipocriziei de la
o
chi şi se arată lumei în mizerabila şi uricioasa nuditate a sufletului său celui mic.Inima lui, asprită de suferinţele, umilirile şi
-
njosirile prin care a trecut, devine inecapabilă deorice simţământ frumos şi uman. Libertatea presei îl supără, căci descoperă inechitaţile vieţiisale şi nu
-
l lasă să despoaie de averi pe stat şi pe particolari; funcţiunile statului le împarte laciocoi cu cea mai mare prodigalitate şi, ca să se poată folosi mai bine de orândurile înservicie, îşi recrutează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr
-
 însul pâneanenorociţilor funcţionari.
 
Iată tipul ciocoiului din toate ţările şi mai cu seamă din ţara noastră …” (Nicolae Filimon,
Ciocoii vechi şi noi. Sau ce naşte din pisică şoarici mănâncă. Romanţ
original
, EDPL,B
ucureşti, (1863) 1964
p.7-9)Ceea ce este nou este
accentul pe importanţa covârşitoare a culturii pe care îl regăseşte intelectuleuropean de la sfârşitul secolului al XX
-lea.
Accentul pus pe dreptul la identitate, pe cultură nu este însă neapărat „o rezolvare” a problemei culturale. Vestul produce tot atât de bine entonaţionalismecare fragmentează realul şi deci, posibilitatea de înţelegere a acestuia, ca şi continentele considerate

Activity (14)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Ionut Stalenoi liked this
Ionut Stalenoi liked this
Herman G. Ionut liked this
Alexandra Spiess liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->