CATERING

Ce este CATERING-UL?
Cuvantul catering provine de la „cate”=substantiv cu sensul de cumparatura, aprovizionare, si ulterior de
mancaruri cumparate. Verbul „to cate” = a imbraca = substantivul „caterer” = persoana care asigura provizii
pentru o gospodarie sau furnizeaza alimente necesare unei sarbatori.
La ora actuala ne aflam intr-un stadiu avansat al evolutiei in care cosumatorul de alimente se detaseaza tot
mai mult de producatorul industrial. Acest decalaj se datoreaza implicarii femeii in activitatile social-
economice, a lipsei de timp a consumatorului contemporan si a cresterii interesului individului pentru
eficienta si eficacitate. Din aceste motive in domeniul alimentatiei a aparut necesitatea dezvoltarii unei noi
industrii care sa obtina produse superior prelucrate care sa vina atat in intampinarea consumatorului
modern cat si a unitatilor de alimentatie care efectueaza servicii alimentare menite sa-i satisfaca
consumatorului si cele mai exigente pretentii.
Astfel de preparate stau la baza meniurilor comercializate zilnic in restaurante, cantine, bufete, linii aeriene,
spitale, penitenciare, gradinite, cazari etc. Din categoria acestor produse fac parte:
a) Produsele alimentare de tip „instant” se caracterizeaza printr-o prelucrare in asa fel condusa incat pregatirea
ulterioara realizata de consumatori sa fie rapida si simpla.
b) Produsele alimentare de tip „catering” semi si gata preparate pentru consum, sunt obtinute prin aplicarea unor
sisteme de fabricatie adecvat concepute care sa faciliteze si sa simplifice pastrarea, distributia,
comercializarea si servirea. Aceste sisteme care contribuie la obtinerea produselor de tip „catering” se
numesc sisteme de tip „catering”. Sistemele de tip catering se desfasoara in doua etape distincte, separate in
timp si spatiu si anume:
Cateringul INDUSTRIAL
- caruia ii revine sarcina de a fabrica produsele alimentare de tip catering semi si gata preparate.
Cateringul COMERCIAL
- ansamblul proceselor ce au loc cu aceste produse in cadrul circulatiei marfurilor de la producator spre
consumatorul final.
- Cuprinde activitatile de pastrare pe timpul transportului si conservarea acestora; de asemenea el cuprinde
activitatile de desfacere ca atare in cazul consumului menajer ( acel consum format din sortimente servite la
domiciliu), dar si a produselor consumate in deplasare (cu mijloace auto) – de exemplu MacDrive; precum
si activitati de transformare, convertire si pregatire pentru consumul colectiv realizate prin decongelare,
incalzire, portionare, dezambalare si prajire.
Structura sistemului de tip catering
Cateringului i se pot atribui doua definitii in functie de modul de abordare: ca proces sau ca afacere:
A. Ca proces - defineste cateringul astfel: „Proces complex care are drept scop transformarea materiilor
prime alimentare in produse cu un inalt grad de prelucrare menite sa conduca la reducerea timpului de
obtinere a meniurilor intr-o unitate de alimentatie publica (resaturant, pizzerie,fast-food, cantine etc), a
timpului de servire al clientilor.”
B. Ca afacere – defineste cateringul astfel: „Activitatea de furnizare a mancarurilor (meniurilor de tip
catering) si a altor servicii auxiliare comandate de catre client si menite sa satisfaca o gama variata de
preferinte ale consumatorilor.
Afacerile de tip catering se pot dezvolta prin:
• Extinderea activitatilor structurilor de primire deja existente si cu functiuni de alimentatie cu activitati de
distributie a unor meniuri la domiciliul clientului
• Dezvoltarea doar a unitatii de preparare (a bucatariei) si a sistemului de distributie la domiciliul clientului
cu sau fara implicarea in organizarea unor manifestari.
In functie de aceste directii de dezvoltare, cateringul poate fi clasificat in doua categorii:
Cateringul cu local / INTERIOR
Cateringul fara local / EXTERIOR
Elemente definitorii ale cateringului EXTERIOR :
 Unii furnizori prefera sa prepare complet meniurile in cadrul unei bucatarii (unitati de preparare) si apoi sa
o livreza la locul evenimentului.Alti furnizori apeleaza la prepararea meniurilor la locul petrecerii
(manifestarii) si sa o serveasca cu propriul personal specializat
Problemele care apar in primul caz sunt probleme, in special de distributie (siguranta distributiei
reprezentata de conditiile de conservare, pastrare, etalare si servire).
In cel de-al doilea caz apar probleme legate de obtinerea echipamentului necesar pentru servire si
preparare, si anume: bucatarii mobile, vesela rezistenta la transport, fete de masa, ustensile de servire,
containere pentru strangerea gunoiului, conectare la curent etc.
Angajarea subcontractantilor (o alta problema) pentru alte servicii (divertisment, muzica, aranjamente
florale, firme de salubritate).
Furnizorii vin in contact cu nevoile tuturor segmentelor de piata, de aceea se poate afirma ca, cateringul
exterior este o arta ( arta de a crea anumite preparate si a mentine buna dispozitie) si este o stiinta ( adica se
bazeaza pe masura banului ).
Cateringul INTERIOR:
- si aici apar probleme legate de servirea prompta, de mentinerea igienei locului de servire, siguranta
servirii, de realizarea unor subcontractari si de calitatea personalului.
Avantaje si dezavantajele cateringului EXTERIOR
AVANTAJE:
Depuneri sau depozite in avans – aceste depozite confera furnizorului o anumita securitate in cazul in care
evenimentul este anulat (in acest caz trebuie sa se respecte obligatiile contractuale incheiate intre cele doua
parti ).
Investitia de pornire poate fi limitata numai in cazul in care o afacere de tip catering incepe utilizand
propria bucatarie a unui hotel, restaurant, club sau alte posibilitati autorizate.
Costuri controlabile deoarece exista o situatie clara a valorii totale a manifestarii si valorii de avans.
DEZAVANTAJE:

Stresul constant si necesarul foarte mare de energie – acest stres este legat de sezonalitatea afacerii care
impune gasirea unui personal potrivit.
Veniturile sunt inconsecvente facand dificila gestionarea capitalului mai ales in timpul perioadelor moarte
cand cheltuielile continua (cheltuielile cu personalul), iar veniturile nu exista sau sunt foarte mici.
Realizarea de blocaje a echipamentelor care sunt foarte costisitoare in cazul cateringului exterior.
AVANTAJELE cateringului interior:
1. Furnizorii de catering interior nu sunt limitati in privinta pregatirii meniurilor.
2. Echipamentele de preparare a meniurilor pot suporta o mare varietate de preparate.
3. Personalul care lucreaza in cateringul interior este mult mai familiarizat cu posibilitatile de defasurare a
unei manifestari deoarece cunosc deja arhitectura spatiului de servire precum si posibilitatile de amenajare a
acestuia.
4. Cateringul interior nu este afectat de sezonalitate.
DEZAVANTAJELE cateringului interior:
1) Cateringul interior poate suferi de promovare redusa.
2) Desfasurarea unei manifestari in spatiul de cazare va fi intotdeauna limitat deoarece acesta nu poate fi
extins pentru a raspunde numarului de participanti.
Elementele necesare succesului in afacerile de tip CATERING
Pentru a avea succes intr-o activitate de tip catering trebuie cunoscute cateva elemente de baza legate de
ceea ce trebuie facut si respectiv, experienta necesara si trasaturile personale.

Experienta in domeniu – este necesara pentru a intelege procedurile si problemele legate de prepararea
meniurilor, precum si cunoasterea modalitatilor de servire a clientilor. De asemenea este foarte important ca
intreg personalul implicat in preparare si servire sa castige experienta in relatiile cu clientii.
Antreprenoriatul – trebuie sa fie dispus sa cheltuie timp si energie pentru a avea succes in afacerile de
catering. De asemenea, trebuie sa aiba un talent innascut pentru afaceri, sa posede abilitati pentru a vedea
toate aspectele afacerii si sa demonstreze o dorinta puternica de a deveni propriul sau sef in vederea
castigarii unei independente financiare.
Cunostinte de baza in afaceri – sunt compuse din cunostinte de contabilitate si gestiune pentru a intelege
aspectele financiare ale operatiunilor din cadrul afacerii. De asemenea, sa castige prin intermediul acestor
cunostinte, abilitati de prelucrare si interpretare a regulilor financiare.
a) Cunostinte de drept – care sa-i permita cunosterea si interpretarea legilor referitoare la autorizari,
contracte de munca etc.
b) Cunostinte de managementul resurselor umane – pentru a sti cum se recruteaza , motiveaza si conduce
personalul.
c) Cunostinte de marketing – legate de modul de realizare si implementare a unui plan de marketing in
domeniul cateringului
Abilitati de a planifica, organiza, executa si controla – in cazul planificarii, un furnizor trebuie sa prevada
toate aspectele, respectiv evenimentele de catering si toate documentele pe care le planifica trebuie sa fie
intelese de client si usor executate de personalul de catering; organizarea este simpla si poate fi formata
dintr-un grup care poate executa eficient orice operatie; executia reprezinta faza de implementare a
planului de organizare a personalului; controlul consta in supervizarea aspectelor evenimentului.
!!! Toate planurile bine organizate si executate presupun control si supervizare.
5. Abilitati de comunicare cu clientii si cu personalul
Comunicarea cu personalul este o problema complexa, iar aceasta in termeni simpli poate fi definita ca :
„ abilitatea de a spune personalului ce se asteapta de la el in asa fel incat acesta sa poata intelege atributiile”.

La aceasta abilitate se adauga aceea de a primi feedback-ul in ceea ce privesc problemele actuale si
potentiale ale personalului.Rezultatul unei comunicari eficiente va fi realizarea unei petreceri cu
profesionalism, conform asteptarilor clientilor.
6. Capacitatea de ascultare
 Furnizorii de servicii de tip catering trebuie sa stie sa asculte clientul pentru a-i putea determina nevoile
chiar dintr-un simplu dialog mai ales in situatia in care acesta nu stie sa transmita corect si exact ceea ce
doreste.De exemplu: un client care intreaba furnizorul :”Esti capabil sa te ocupi de o petrecere vinerea
viitoare?” trebuie sa fie tratat diferit de un client care intreaba: „Cat costa sa te ocupi de o nunta?”
7. Calcularea riscurilor
Este foarte important ca furnizorul sa cunoasca momentul in care riscul depaseste castigul.
De exemplu: este mai riscant un eveniment de catering la o gradina botanica, zoologica, care se
desfasoara sub cupola unui cort decat servirea aceluiasi grup in sala de bal a unui hotel.
8. Creativitatea
 Sau capacitatea de a transforma viziunile clientilor in realitate creand privelistea, sentimentul, meniul,
servirea si ambientul.
9. Abilitatea de a cunoaste nevoile clientilor
¤ Succesul porneste de la identificarea unor nevoi si satisfacerea acestora.Insuccesul apare la cei care
incearca sa-si satisfaca propriile nevoi reprezentate de bani, echipamente sau renume uitand de tinta
principala si anume: satisfacerea nevoilor clientului.Cand clientul este multumit, nevoile furnizorului legate
de venit, profit si feedback pozitiv urmeaza automat.
10. Abilitatea de a realiza o imagine favorabila
☺ Clientii care angajeaza firme de catering se bazeaza pe perceptia lor asupra imaginii pe care trebuie sa o
creeze aceste firme pentru a realiza evenimentul dorit.
☺ Furnizorii de catering, prin ceea ce fac, prin modul de comportament adoptat fata de clienti se vand mai
intai pe ei insisi inainte de a vinde produsul efectiv.
☺ Furnizorii de catering trebuie sa realizeze proiectia unei imagini favorabile clientului, imagini care
trebuie sa fie in concordanta cu asteptarile acestora.
☺ De asemenea furnizorii care se bucura de succes inteleg faptul ca proiectarea imaginii trebuie focalizata
spre acei clienti care isi doresc acea imagine, iar eforul cercetatorilor de marketing, trebuiesc directionate
spre segmentul de piata corespunzator.
11. Atentia maxima la detaliile managementului
 Succesul cateringului provine din implicarea in toate detaliile afacerii si cunoasterea modului de obtinere a
performantei tuturor serviciilor legate de prepararea, servirea mancarii, vanzarea si contabilitatea.
MANAGEMENTUL CATERINGULUI EXTERIOR
In cazul cateringului exterior se poate merge in doua directii si anume:
Managementul bazat pe atentia la detalii
Managementul orientat spre client
1.) Managementul bazat pe atentia la detalii
In acest caz afacerea nu poate fi condusa din spatele unui birou, lucrand la un calculator si delegand
responsabilitati.Companiile de catering trebuie sa fie conduse din mijlocul actiunii acolo unde sunt clientii
sau unde este bucataria.Unii autori denumesc acest tip de management – Managementul prin deplasare –
constand in controlarea fiecarui detaliu si atingerea unor standarde cat mai inalte.
Catererii cu experienta trebuie sa stie :
Cum sa obtina feedbackul din partea clientilor si a oaspetilor cu privire la calitatea meniurilor si a
serviciilor.
Sa supravegheze personalul pentru a se asigura ca acestia executa ceea ce li s-a spus si la un nivel ridicat.
Sa se implice daca este nevoie la bucatarie, la debarasarea unor mese si chiar la spalarea veselei daca este
necesar.
Sa nu fie niciodata complet satisfacuti de modul in care se prezinta meniurile
Intotdeauna sa caute noi metode de prezentare a alimentelor (de etalare) sau sa adauge o noua savoare
meniurilor si sa gaseasca metode eficiente de rezolvare a neajunsurilor.
2.) Managementul orientat spre client
In cazul acestui tip de management, companiile se concentreaza pe comercializarea unor produse de inalta
calitate si au in vedere satisfacerea cerintelor de consum ale fiecarui client in parte indiferent de cererea
acestuia. Luarea deciziilor de catre manager trebuie sa se faca in asa fel incat decizia sa fie cea mai buna
posibila si cu cel mai mic numar de pasi inapoi.
ATRIBUTIILE UNUI MANAGER
Proprietarii, managerii si supraveghetorii din cateringul exterior trebuie sa stie sa conduca atat personalul
cat si clientii.Pentru o serie de persoane, abilitatea de a conduce pare ceva natural, pentru altii insa, tehnicile
manageriale se invata din experienta.
SUGESTII:
Sa recunoasca meritele tuturor angajatilor, iar indrumarea personalului si a clientului nu trebuie facute
dictatorial. In acest caz risca pierderea cooperarii din partea acestora.
Sa nu coboare standardele la care s-a aliniat in domeniul produselor si serviciilor.
Sa stie sa se mentina pe pozitie atunci cand crede in rezolvarea unor probleme.
Sa stie sa-si atinga scopul cu tact fara a crea nemultumiri.
Sa fie modest si sa fie un exemplu pozitiv.
In conceptia lui CaroL McKibben, profesionalismul inseamna:
Sa fi cunoscut prin faptul ca faci ceea ce promiti
Stabileste preturile si fa promisiuni numai dupa ce stii totul despre un eveniment
Trateaza clientii si personalul cu respect
Construieste-ti relatii cu clientii si nu-i trata ca pe niste furnizori de bani
Fii punctual, prezinta-te la locul intalnirii putin inainte de termen
Fii onest
Respecta-ti promisiunea
Nu-ti folosi pozitia pentru a abuza de altii
Imbraca-te ca un profesionist
Organizarea de evenimente in domeniul cateringului
Metode de organizare a unui evenimentelor speciale
„Reguli de organizare a unui eveniment de succes”:
Nu presupune nimic
 Cand ai o indoiala, verifica si nu spune niciodata ca stii ceva ce nu stii, ci gaseste raspunsul
In primul rand gandeste-te la siguranta
Da-i clientului tot ceea ce i-ai promis si chiar mai mult
Comunicarea este cheia succesului pentru o petrecere reusita
Afla numele si dorintele clientului, iar daca sunt nerezonabile, nu-ti fie teama sa spui nu
Orice problema are o solutie, ramai calm si ia-ti timpul necesar pentru a o rezolva
Fii organizat prin punerea la dispozitie a diagramelor, mapelor, orarelor si confirmarilor
Invata sa imparti sarcinile, iar daca nu se poate indeplineste-le singur
Fa-ti temele
Indeplineste-ti sarcinile inainte de data limita
Te dezvolti daca esti de acord sa accepti lucrurile noi si asuma-ti riscuri calculate
Legile lui Murphy se aplica oriunde, fii pregatit pentru ce e mai rau si alcatuieste-ti un plan de rezerva
Detaliile fac diferenta, da-le atentie
Invata din greselile trecutului, cea mai mare greseala este esecul precum si cea de a nu recunoaste pe prima.
MARKETINGUL SERVICILOR DE CATERING
Marketingul in servicii de catering inseamna:
• Sa dezvolti o imagine si un plan de marketing
• Sa utilizezi diferite instrumente de marketing care produc ofertanti si cumparatori
• Sa clasifici ofertantii si cumparatorii
• Sa vinzi produsele cumparatorului potriviti
Rezultatul final, in cazul parcurgerii acestor etape, trebuie sa fie:
PROFITUL si CLIENTI SATISFACUTI .
µ Clientii au devenit tot mai pretentiosi si selectivi in ceea ce priveste actul de cumparare al produselor
alimentare si in aceste conditii daca nu cunoaste foarte bine furnizorul de servicii de tip catering, nu se vor
cumpara de la acesta.
µ In generat retelele de supermarketuri, lanturile de firma ale companiilor nationale furnizoare de produse
alimentare, hotelurile, restaurantele, cluburile private apeleaza la aplicarea cateringului in general pentru
cresterea vanzarilor.
µ Furnizorii importanti de servicii nu pot accepta scuze pentru un nivel scazut al vanzarilor. Acestia trebuie
sa caute metodele potrivite care sa conduca la cresterea profitului prin intermediul unei activitati de
marketing eficiente si de asemeneatrebuie sa demonstreze potentialilor clienti ce face compania lor pentru a
fi diferita decele concurente.
µ Exista 2 piete majore specifice cateringului:
- piata clientilor fizici
- piata companiilor
Piata clientilor fizici – aceasta include petreceri personale la domiciliu, de asemenea personal pentru
actiuni de colectare de fonduri, receptii, nunti, reuniuni,botezuri, absolviri, concerte de promenada, petreceri
de aniversari.
In ceea ce priveste cateringul pentru companii include acel catering pentru evenimentele legate de
business, inaugurari, petreceri de retragere din activitate, sarbatori, petreceri pentru a promova in business,
petreceri pentru incurajarea vanzarilor, servirea mesei de afaceri etc.
o In general cateringul pentru companii este mai profitabil deoarece organizatorii de evenimente comune
previzioneaza bugetele pentru astfel de activitati.
o In cazul companiilor, cateringul presupune de obicei o intalnire cu comisia desemnata de clienti sau chiar
cu clientul care solicita foarte mult o intalnire. Cei din urma aloca de regula bugete mai restranse si doresc
cu orice pret sa fie implicati in fiecare aspect al evenimentului.
µ In general, evenimentele la scara mijlocie sunt cele care implica serivicii mai multe si sunt mai scumpe
decat bugetul prevazut.Un eveniment de scara medie sau nijlocie poate fi reprezentat de o cina de retragere
sau o modesta receptie de nunta, un botez sau o aniversare.
µ Cele mai scumpe evenimente sunt cele organizate in cazul unei inaugurari de magazine sau firme. Exista
cazuri in care clientii unor companii doresc/necesita ca in cazul unei manifestari, sa fie utilizati la servire un
ospatar la 3-4 clienti, vesela de cea mai buna calitate, pahare de cristal, lumanari aurite sau argintate,
anumite tipuri de aranjamente florale, formatii de muzica etc.
µ In aceste conditii, furnizorii de servicii de tip catering nu aplica direct marketingul cu clientii, ci cu
intermediarii (comitetul desemnat de conducerea superioara a firmei care se ocupa cu organizarea
evenimentelor).
µ Este deosebit de important ca furnizorii de servicii sa stabileasca intalniri pentru a discuta in detaliu
planurile de desfasurare a manifestarii. Aceste discutii sunt necesare si in cazul companiilor mici si medii,
respectiv in cadrul unor agentii guvernamentale.
µ Clientii potentiali ai furnizorilor de catering, grupuri de turisti, vizitatori straini, companii de transport,
agentii de turism si companii de import-export.
DEZVOLTAREA UNUI PLAN DE MARKETING PENTRU
SERVICII DE TIP CATERING
§ Furnizorii de servicii catering nu sesizeaza intotdeauna necesitatea unui plan de marketing. Acestia
incearca sa raspunda doar cerintelor clientilor si atata timp cat obtin un profit satisfacator, totul este in
regula. Furnizorii de servicii catering care sunt la inceputul afacerii si care de cele mai multe ori au nevoie
de finantari din partea unei institutii financiare, trebuie sa prezinte un plan de marketing care sa corespunda
cererilor de imprumut.
§ Un plan de marketing eficient incepe cu stabilirea obiectivelor financiare deoarece acestea sunt cele care
determina necesitatile si aspiratiile din punct de vedere financiar dupa care furnizorii trebuie sa-si creeze
planul capabil sa atinga aceste obiective cum ar fi vanzarea sau estimarea vanzarii si profituri estimate.
§ Primul pas pe care trebuie sa-l faca catererii la inceputul afacerii lor e sa conduca un marketing in stare sa
determine o varietate de factori cum ar fi:dimensiune pietei careia i se adreseaza populatia cererea pentru
serviciile de tip catering
§ Acest tip de informatii pot fi obtinute din urmatoarele surse:
Anuarul Statistic din care poate fi extrasa densitatea populatiei pe judete si modul de repartizare
Brosuri si harti care sa contina cele mai mari zone comerciale
Ziarele locale si magazinele care pot furniza date referitoare la specificul zonei.
Camerele de comert si industrie
§ Dupa studierea surselor de informatii va trebui sa se examineze atent pietele pe care se doreste
patrunderea unei astfel de afaceri. Aceasta actiune trebuie sa fie pusa in corelatie cu imaginea firmei.
§ Al doilea pas este stabilirea unui buget de marketing. Exista catereri care cheltuiesc foarte putin pentru a-
si face marketingul proprie afacere, iar altii aloca acestui lucru aproape 5% din vanzari. La inceputul
oricarei afaceri catererii trebuie sasi puna urmatoarele intrebari:
- Daca exista bani pentru advertising?
- Cat de repede vor servi clientii?
- Daca sunt pregatiti sa faca acest business? si
- Cat volum de munca ar putea stapani?
§ Planul de marketing al fiecarei companii trebuie sa demonstreze potentialilor clienti de ce compania lor
este mai buna decat concurenta si cum vor reusi sa ofere satisfactia asteptata.
§ Exemplu: Cum putem sa ne adresam clientului:
- suntem profesionisti si vom colabora fara probleme
- fiti linistit, mancarea nu va lipsi nici o clipa
- va asiguram ca veti fi satisfacuti, iar in caz contrar veti primi banii inapoi
- veti avea parte de cel mai bun tratament din partea personalului nostru care va fi preocupat, respectuos,
prietenos pe parcursul desfasurarii manifestarii indeplinind toate cerintele dumneavoastra.
- Nu va faceti probleme, veti fi un invitat la propria afacere.
INSTRUMENTE DE MARKETING
Instrumentele de marketing cuprind:
1) Promovarea si publicitatea orala
2) Publicitatea scrisa (brosuri)
3) Buletin informativ
4) Produse de papetarie, albume foto, scrisori de recomandare, reclama in Pagini Aurii, meniuri pretiparite,
contacte directe, simboluri, slogane, nume.
5) Publicitate prin radio si tv, panouri publicitare
6) Reviste, ziare, programe de divertisment
7) Degustari ale produselor
1.) PROMOVAREA SI PUBLICITATEA ORALA
Aceasta este cea mai buna forma de marketing si multe planuri de marketing ale furnizorilor de catering
pornesc de la reclama pe care clientii si invitatii satisfacuti o fac serviciilor furnizorilor respectivi. Cea mai
buna solutie pe care acestia o aleg este sa-si prevada, prin tariful aplicat consumatiei un profit nu foarte
ridicat, chiar daca organizarea petrecerii conduce la pierderi financiare, pentru moment insa in acest caz
furnizorul doreste sa obtina o imagine cat mai buna in fata clientilor.
De retinut este faptul ca cu cat furnizorii de servicii de tip catering sunt interesati sa cunoasca si sa
colaboreze cu alti furnizori din afara sistemului cu atat succesul in afacere este mai sigur.
De indata ce legaturile de colaborare au fost stabilite, un pas deosebit de important si cu caracter permanent
este pastrarea legaturii cu acesti colaboratori dar in conditii de etica si profesionalism.
PUBLICITATEA = expunerea libera care direct sau indirect creeaza perceptia.
In majoritatea cazurilor publicitatii exista o recomandare redationala sau o opinie nepartinitoare care ajuta
la formarea imaginii unui furnizor de servicii de tip catering.
De asemenea publicitatea poate ajuta la furnizorul sa se impuna pe o anumita zona ca lideri. Se poate
considera faptul ca orice companie poate sa emita in mod egal 6 comunicate de presa pe an existand
companii care isi dubleaza acest numar. In conditiile actuale de crestere a pietei afacerilor trebuie sa se
profite de orice oportunitate pe care firma o are la dispozitie pentru a primi o expunere pozitiva mai
ales daca aceasta nu costa. Printre evenimentele cele mai importante subliniate in comunicatele de pressa
ar fi:
Lansarea unei afaceri
Manifestari majore a unei afaceri
O petrecere emotionanta sau o provocare neobisnuita
Schimbari de personal in interiorul firmei
Expansiunea afacerii sau reinnoirea
Cateringul pentru o celebritate
Castigarea unui trofeu.
2.) REALIZAREA BROSURILOR
Brosurile reusite nu trebuie sa arate ca si tipicii fluturasi dintr-o cutie postala. De regula brosura trebuie sa
includa: fotografii color, texte interesante, o oferta, o carte de vizita etc.
Principalele etape vor ajuta la realizarea unei brosuri excelente, in primul rand:
• Trebuie sa inspire credibilitate informand cititorii despre experienta acumulata in afaceri, despre clientii
remarcabili ai firmei, premii primite si alte aspecte semnificative.
• Cititorii brosurilor trebuie informati asupra meniurilor oferite si asupra tuturor serviciilor aferente
demonstrate clientilor ca vor avea de castigat daca vor face afaceri cu firma dumneavoastra si nu cu alta.
• Cititorii trebuie sa fie asigurati, ca firma nu va scapa din vedere nici un detaliu si ca evenimentele vor fi
organizate perfect.
• Brosurile trebuie sa fie citite usor, iar mesajele transmise doar in cateva cuvinte.
• Brosurile si celelalte instrumente de posta directa trebuie sa fie adresate sau personalizate.
3.) BULETINELE INFORMATIVE
Furnizorii de servicii de catering au descoperit ca publicarea unui buletin informativ este o modalitate foarte
personala de a tine legatura cu clientii. Prima etapa in realizarea unui buletin este : determinarea cuprinsului
care trebuie redactat intr-o maniera personala. De regula aceste buletine informative includ:
o Promovari
o Retete
o Mancaruri deosebite
o Tendinte in meniuri
o Stiri despre celebritati
o Concursuri si glume
o Tipuri de afaceri etc.
Buletinele informative trebuie scrise intotdeauna cu gandul la client si trebuie sa fie publicate intr-o anumita
perioada de timp, avand drept rezultat cresterea constientizarii clientilor.
POSTA DIRECTA - consta in expedierea informatilor catre clientii potentiali, aceasta include meniuri ale
furnizorilor de catering, buletine, brosuri informatice si alte mijloace promotionale. Toate elementele postei
directe trebuie sa atraga atentia, sa starneasca interesul si sa stimuleze o dorinta in randul cititorilor de a
actiona. Pentru a imbunatati posta directa, pot fi urmarite cateva posibilitati:
1) Mentinerea in dosare si chiar in arhiva pentru fiecare client a datelor de identificare si obligatoriu pentru
aceasta este revizuirea continua a acestor date.
2) O baza de date neingrijita poate sa contina un numar mai mic de nume iar adresele sa nu mai fie valabile
3) Sa nu se includa in baza de date informatii pe care compania nu poate sa le mentina deoarece acestea vor
sublinia integritatea intregului sistem.
O lista completa a posibilitatilor de atragere din cadrul unui meniu, reprezinta un instrument excelent de
promovare a meniurilor care poate fi transmis prin posta sau poate fi inmanat personal clientilor.
Aceste meniuri pot sau nu sa aibă incluse si preturile. In cazul meniurilor pretiparite acestea trebuie sa
indeplineasca conditiile: sa aibă o dimensiune care sa permita potrivirea perfecta intr-un plic tip
standard. calitatea hartiei este importanta pentru ca aceasta indica concordanta intre calitatea companiei si
calitatea serviciilor oferite. aceste meniuri trebuie sa contina informatii despre ingrediente si modul de
preparare datorita faptului ca la ora actuala clientii incep sa fie educati in spiritul unei nutritii
corespunzatoare.
CONTACTELE DIRECTE
Acestea pot fi facute personal sau telefonic, iar furnizorii pot considera drept clienti potentiali doar acei
clienti care se situeaza in cadrul propriului segment pe piata.
Furnizorii, pentru a putea sa se adreseze in mod direct clientilor trebuie sa se informeze in prealabil despre
numele persoanei/companiei in organizarea de evenimente de tip catering.
Scopul acestor contacte directe este de a-ti cunoaste clientii potentiali si de a le oferi prospecte cu continut
ridicat de informatii.
PRINCIPII DE PLANIFICARE
Odata ce locul pentru desfasurarea unei manifestari a fost ales, procesul de planificare al petrecerii incepe
cu stabilirea meniului.
Meniul determina si cunoasterea urmatoarelor elemente:
• alimente care urmeaza a fi procurate
• personalul necesar
• echipamentul necesar
• amplasamentul facilitatilor si utilizarea spatiului disponibil
• decorul necesar amenajarii bufetului si al locurilor in care vor fi servite alimentele
• cerintele necesare pregatirii, respectiv, prepararii alimentelor
• tipurile de bauturi alcoolice si nealcoolice ce vor fi servite.
O prima etapa deosebit de importanta in planificarea meniului implica chestionarea clientului. Intrebarile
care vor fi puse obligatoriu de catre furnizor clientului sunt:
- Pe cati invitati contactati?
- (pentru cateringul exterior) Exista o bucatarie sau un alt spatiu care poate fi utilizat in aceste sens?
- Cine sunt invitatii dumneavoastra si daca sunt preponderent m, f, sau cupluri? Ce varste au? Unde
locuiesc? Daca sunt persoane sofisticare care frecventeaza des petrecerile?
- Exista anumiti factori socio-economici, etnici sau religiosi care ar putea influenta meniul?
- Doriti ca invitatii dumneavostra sa fie serviti la masa sezand sau preferati amenajarea de bufeturi sau
locuri speciale pentru servirea alimentelor?
- Exista alimente care a-ti dori in mod special sa fie servite sau sa nu fie servite?
- Exista anumite cerinte dietetice?
- Care este scopul petrecerii? Ce vor face invitatii dumneavoastra inainte si dupa petrecere?
- Ati mai sarbatorit acest eveniment in trecut? Daca da, ce v-a placut sau nu?
- Ce v-ar placea sa spuna invitatii dumneavoastra despre meniuri si mancare dupa ce petrecerea a luat
sfarsit?
- Exista (vor fi prezente ) si alte asociatii afiliate care ar determina alegerea anumitor produse sau articole
dintr-un meniu?
- Exista anumite considerente bugetare/financiare de care trebuie sa se tina seama?
Punand aceste intrebari precum si altele asemanatoare furnizorii de servicii de tip catering ar trebui sa
stabileasca un dialog cu ajutorul caruia sa se poata demara procesele de planificare a meniului.
Planificarea meniului poate oscila de la extrema in care clientul spune furnizorului „cunoasteti preferintele
mele asa ca trimite-mi un meniu” , la celalta extrema in care clientul are deja planificat meniul dorit
careandu-i furnizorului doar calculul de pret.
In general, toate scenariile de planificare a meniului se gasesc intre aceste doua extreme, amjoritatea
clientilor au cateva idei in ceea ce priveste structura meniului insa asteapta sfatul si opinia furnizorului.
PRINCIPII ORIENTATIVE IN PLANIFICAREA MENIURILOR
Exista intotdeauna exceptii rezultate din preferintele regionale. Ca o regula este bine ca meniurile sa fie cat
mai simple posibil.La planificarea meniului, furnizorul trebuie sa se straduiasca sa creeze meniuri cu
urmatoarele caracteristici:
sa fie primite foarte bine si cu alte ocazii
personalul sa cunoasca aceste meniuri si sa le fi preparat si pentru alte grupuri de aproximativ aceeasi
dimensiune
furnizorul sa prezinte felul de mancare/meniul pentru care este deja cunoscut
si sa prezinte ingrediente cu specific local si regional.
Principii suplimentare in planificarea meniurilor
1) Sa fie servite doar mancaruri cunoscute (populare)
2) Aperitivele servite de catre ospatar trebuie sa aibă dimensiuni reduse, aceasta conduce la un control mai
usor al cosumului.
3) Sa se acorde o mare atentie neutilizarii aceluiasi produs intr-un meniu de mai multe ori.
4) Sa fie constienti de capacitatile pesonalului de la bucatarie si sa se creeze meniuri compatibile cu acesta.
5) Trebuie sa existe o colaborare si consultanta permanenta intre furnizorii si bucatarul sef atunci cand aleg
meniul impreuna cu clientul. Furnizorul trebuie sa stie cand sa spuna „NU” unor cereri mai putin obisnuite.
In aceasta situatie exista 2 riscuri:
a) In primul rand daca furnizorul spune nu, acesta si-ar putea pierde clientul sau ar putea sa para mai putin
cooperant.
b) Daca furnizorul spune „DA” bucataria ar putea intampina dificultati in prepararea mancarurilor.
Trebuie sa se incerce introducerea de noi preparate experimental, de regula in extrasezon.
6) Furnizorii inteligenti vor tine mereu cont de scopul evenimentului si de ceea ce ar satisface majoritatea
invitatilor stabilind numarul de produse de la masa de tip bufet sau numarul felurilor servite la masa (nu
exista reguli stricte in ceea ce priveste numarul preparatelor)
7) Nici un meniu nu este complet daca nu include si bauturile potrivite pentru mancarurile alese.
8) Deoarece calitatea unui meniu depinde si de modul in care acesta este ornat, furnizorii trebuie sa stie ce
tip de produse adauga un plus de culoare obtinand astfel senzatii vizuale deosebite. In aceasta directie
putem gasi culorile naturale precum: rosu, galben, verde, portocaliu, maro, acestea fiind deosebit de placute.
Principalele tipuri fundamentale de servire
Cu ocazia unor evenimente deosebite, principalele tipuri fundamentale de servire sunt:
- mancarurile servite sezand
- bufeturi
- bufeturi stationare (statii de servire)
- cocktailuri
- combinatii intre aceste tipuri fundamentale
I. MESELE SERVITE SEZAND
¤ In meniurile planificate pentru astfel de petreceri furnizorul trebuie sa serveasca mancaruri potrivite la
masa astfel incat sa fie portionate individual fie pe platouri.
¤ Aceste mese pot fi precedate de receptii care ar putea include aperitive servite de ospatar sau servite la
bufeturi stationare special amenajate.
¤ Principalele feluri de mancare incluse intr-o masa servita sezand pot fi:
- gustari
- aperitive
- supe
- salate
- branzeturi
- deserturi
- cafea sau ceai
- fripturi (fel principal)
¤ Sunt posibile numeroase variatii ale acestui format de regula la meniurile in stil european, salata este
servita dupa felul principal, dar inaintea branzeturilor, iar multe dintre meniuri elimina gustarile in cazul in
care diversitatea aperitivelor e mare; unele meniuri inlocuiesc aperitivele sau salata cu un preparat din peste;
in alte meniuri, din felul principal sunt eliminate produsele cu amidon incluzandu-se doua sau mai multe
legume.
¤ Exista clienti care prefera combinatii intre meniurile servite la masa si cel bufet.
II. BUFETUL
In serviciul de tip bufet invitatii sunt indrumati spre mesele de unde pot alege dintr-o mare varietate de
preparate.In cazul meselor bufet se poate opta pentru sistemul de autoservire in totalitate sau sistemul de
servire prin intermediul personalului angajat in acest scop.
Mesele de tip bufet sunt foarte populare la ora actuala datorita avantajelor pe care le ofera si anume:
numar mare de posibilitati care stau la dispozitia invitatilor oferind o gama foarte larga de produse
aceasta duce la satisfacerea unui numar foarte mare de clienti.
numar redus de personal necesar in astfel de ocazii
costuri mai reduse decat in cazul mancarurilor servite la mese.
Reguli de indeplinit in cazul mesei de tip bufet:
1. Trebuie in permanenta incarcate astfel incat sa nu ramana goale nici dupa ce ultimul invitat a terminat de
consumat.
2. Pot fi sau nu (in functie de client) precedate de aperitive (gustari). In cazul in care se opteaza pentru
servirea aperitivelor, furnizorii trebuie sa tina cont de acest lucru si sa reduca portiile servite ulterior.
3. Meniurile necesare prezentarii unui bufet ar trebui sa includa: o salata, una sau doua feluri de antreuri, un
produs pe baza de amidon (orez, crochete, cartofi), o leguma sau un amestec de legume apoi paine felii (mai
multe sortimente) sau chifle si unt, produse lactate, ceai , cafele.
4. Desertul si cafeaua pot fi asezate la o alta masa sau pe aceeasi masa cu produsele servite sau pot fi servite
direct la mesele unde sunt asezati invitatii.
III. STATIILE ALIMENTARE
Acest sistem de servire se preteaza foarte bine in urmatoarele conditii:
a) Atunci cand mancarea se serveste de exemplu pe mai multe nivele ale unei cladiri.
b) Furnizorul este obligat sa serveasca mancaruri cu specific traditiona national.
c) Cand clientul doreste cu orice pret ca oaspetii sa se poata misca in voie sau cand doreste ceva mai
deosebit.
Folosind conceptul de „statie alimentara” furnizorul poate segmenta „expozitia” (prezentarea culinara) in
componente mai mici care sa aiba un impact deosebit asupra invitatilor, fiecare parte putand exprima cate
ceva, o tematica diferentiata pe decoratiuni, o tematica pe culori sau o tematica bazata pe varietatea
meniurilor.
Acest concept are urmatoarele avantaje:
pune la dispozitia clientului o foarte mare diversitate pe produse alimentare care daca ar fi asezate pe o
singura masa nu ar fi compatibile.
divizarea spatiului si implicit a invitatilor in grupuri mai mici, situatia in care traficul se servire poate fi
desfasurat nestingherit pe distante mai scurte.
De regula, in statiile de alimentare pot fi servite:
mancaruri traditionale (grecesti, unguresti, italienesti etc.)
sortimente marine
supe calde sau reci
branzeturi
fructe proaspete si legume
inghetata si chiar iaurturi de fructe
IV. PETRECERILE DE TIP COCKTAIL
La aceste petreceri se servesc de obicei aperitive ce pot fi sau nu precedate de pranzuri sau cine.
Aperitivele pot fi servite de ospatari sau pot fi amplasate sub forma de bufet.
Dimensiunile produselor sunt reduse pentru ca acesta sa poata fie consumat cu usurinta.
De regula, localizarea petrecerii va influenta foarte mult alegerea aperitivelor.
De exemplu: daca spatiul de preparare este limitat, sunt mult mai practice aperitivele reci. De asemenea
produsele care necesita prajire nu pot fi servite in spatii inchise fara ventilatie.