Anul IV, nr. 45octombrie 2010

Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

aparecu sprijinul

CMYK

Cum sã-þi protejezi copiii derãul din afarã, de anturaj, dece se aude ºi ce se vede înafara familiei?

(pag. 11)

În conjunctura actualã, fieca-re membru al societãþii româ-neºti este supãrat pe cei caresunt la conducere. De ce nemai rugãm pentru ei? (

pag. 7)

Încã ne mai rugãmpentru conducãtoriiþãrii noastre…10 porunci pentrusoþiile ortodoxeCum sã ne protejãmcopiii de anturaj?

Din cuprins:

100 de ani de lanaºtereaPãrintelui Arsenie

(pag. 3)

Moda jelitului

Titlul acestui editorial afost inspirat din constatãri-le succesive ºi constante alefenomenelor sociale contem-porane ºi nu numai. „Moda”sau „febra” jelitului nu estealtceva decât vãitatul non-stop din presã, de la posturile TV ºi, îngeneral, din viaþa noastrã cotidianã.Exemplu: „Vai de noi, cã se trãieºte totmai greu”, „Vai de noi, cã iar s-ascumpit benzina”, „Vai de noi, cã…”.Scopul acestui editorial este de a încerca realizarea unei „operaþii chirur-gicale” pe conºtiinþa omului, constând în „extirparea” lui „vai de noi” dinpropoziþiile ºi din gândurile noastre.Prin urmare, dacã înainte ne jeleam:„Vai de noi, cã s-a scumpit benzina”,dupã eliminarea lui „Vai de noi” varãmâne constatarea - negativã, ce-idrept - cã „S-a scumpit benzina”, dar nuvom mai aborda acel ton plângãcios.ªi acum ne întrebãm: ce am câºtigatcu aceastã „operaþie”? Rãspunsul este:rãmâne constatarea normalã cã strã-batem o perioadã dificilã din istoriavieþii noastre, însã ne raportãm la eabãrbãteºte, nu jelindu-ne (fãrã „Vai demine”, „Vai de noi”). De ce? Pentru cãnoi suntem eroii vieþii noastre, iar eroiitrebuie sã izbândeascã. Din nou, de ce?Pentru cã imaginea omului care se tân-guieºte necontenit despre nefericirea sanu este constructivã, plângãciosul setransformã în disperat, iar disperatul îndeprimat. ªi, în fine, deprimatul nuintrã în bucuria Tatãlui, pentru cã„împãrãþia cea pregãtitã vouã”, desprecare vorbeºte Mântuitorul Hristos(Matei 25, 34), nu este a celor ce strigã„Doamne, Doamne”, ci a celor care fac„voia Tatãlui Meu Celui din ceruri”.Mã sprijin în afirmaþiile mele peSfântul Apostol Pavel, care afirma cãun creºtin se laudã cu suferinþele sale,nu se tânguieºte, „bine ºtiind cã suferin-þa aduce rãbdare, ºi rãbdarea încercare,ºi încercarea nãdejde, iar nãdejdea nuruºineazã (adicã nu rateazã,

n.n.

), pen-tru cã iubirea lui Dumnezeu s-a vãrsat în inimile noastre prin Duhul Sfânt celdãruit nouã” (Romani 5, 35).Alternativa la „moda jelitului” ne-oaratã tot Apostolul Pavel: „Privegheaþi,staþi tari în credinþã, îmbãrbãtaþi-vã, întãriþi-vã” (I Corinteni 16, 13). De alt-fel, chiar apostolul întãrea sufleteleucenicilor sãi, spunându-le „sã stãruie în credinþã ºi arãtându-le cã prin multesuferinþe trebuie sã intrãm în Împãrãþialui Dumnezeu” (F. Ap. 14, 22).Ce trebuie sã plângem, totuºi? Ne-putinþele noastre: de a iubi, de a ne împã-ca cu fraþii noºtri, de a ne rãzbuna etc.Iar voia lui Dumnezeu nu este sã ne jelim, ci sã lucrãm responsabil la cu-rãþirea ºi înnobilarea noastrã lãuntricã,cu nãdejdea cã Hristos mobilizeazã„eroul” din noi ºi-l ajutã sã izbân-deascã. Acesta este plânsul „ziditor” (alFericirilor), care naºte pocãinþa ºi cu-cereºte Împãrãþia. A elimina „moda jelitului” înseamnã a stopa un fenomencare câºtigã amploare ºi se transformã într-o adevãratã psihozã, pentru cã bol-navul nu are nevoie sã-i spui: „Vai cebolnav eºti, nu cred cã mai ai scãpare”,ci sã-l îmbãrbãtezi, spunându-i „Vei fisãnãtos, cu ajutorul lui Dumnezeu, da-cã îþi pui nãdejdea în El”.Ce câºtigãm dacã rãmânem cu „Vaide mine”, „Vai de noi”? Locul celorcare s-au învãþat sã plângã pe pãmânt ºivor plânge ºi în Cer.

Editorial de Pr. Adrian Magda



Viaþa Pãrintelui Arsenie Boca

-povestitã de Pãrintele Teofil (p. 2)



Despre cauzele necazurilor care vin asupra noastrã

- o predicã a Pãrintelui Arsenie, þinutãla Mãnãstirea Sâmbãta

(p. 4-5)



În cinstea Pãrintelui Arsenie

(p. 2)

(pag. 10)

Pãrintele Arsenie Boca, pe numeledin botez Zian Vãleanu, s-a nãscut înVaþa de Sus, o localitate din MunþiiApuseni, din pãrþile Bradului, în 29septembrie 2010, dint-o familie deoameni simpli, de la þarã, dar foartecredincioºi. A urmat ºcoala primarã însatul natal, liceul la Brad, iar teologia laSibiu, terminând în 1933.Dupã aceea a mai urmat încã oºcoalã la Bucureºti, ºcoala de belle-arte,care astãzi se numeºte ªcoala de ArtePlastice, unde a învãþat pictura ºi sculp-tura, fiind trimis la Bucureºti de cãtreMitropolitul Nicolae Bãlan care, ob-servând cã are talent, a vrut sã folo-seascã acest talent spre binele Bisericii.A urmat ºi alte cursuri la facultatea demedicinã, în special anatomie, fiziolo-gie ºi geneticã. Apoi, în 1939 s-a aºezatla mãnãstirea de aici, de la Sâmbãta deSus, dupã ce s-a întors de la SfântulMunte, unde a fost trimis tot de Mitro-politul Nicolae Bãlan, pentru a cu-noaºte trãirea monahalã de acolo; eradiacon din 1935, fãcut de MitropolitulNicolae.A intrat în monahism în anul 1940,depunând votul monahal aici, la Mã-nãstirea Sâmbãta, de Izvorul Tãmãdu-irii, ºi a rãmas aici pânã în 1948. Decistadiul de noviciat, cãlugãria, diaconiaºi preoþia au decurs la MãnãstireaBrâncoveanu. În 1942 a fost fãcutpreot, tot de Izvor. Aici a activat pânã în 1948, fiind cunoscut ca un om de-osebit, iar credincioºii îl ºtiau ca un omcu mare dar de la Dumnezeu. Avea uncuvânt hotãrât, avea o privire pãtrunzã-toare, avea intuiþie, avea niºte calitãþi cucare a fost înzestrat nativ de la Dum-nezeu ºi pe care ºi le-a pus în valoare ºiprin anumite exerciþii ºi prin anumiteangajãri. Sigur cã au contribuit foartemult ºi cunoºtinþele de artã, de fizio-nomie pe care le-a dobândit studiind,dându-ºi seama de multe ori de aºe-zarea sufletului oamenilor prin ceea ceexprima privirea lor, faþa lor.În mãnãstire Pãrintele Arsenie afost ca stareþ, dar nu a avut o numireoficialã. Oricum Pãrintele era mareprin tot ce putea el sã facã, pentru cã îidepãºea pe toþi în toate privinþele, ºi cainteligenþã, ºi ca posibilitãþi de cu-noaºtere ºi de investigaþie, deci era unom deosebit din toate punctele devedere. Aºa cã, chiar dacã Pãrintele nuar fi fost nimic în mãnãstire, el tot eracel mai mare. Credincioºii se orientaudupã cuvântul lui, se interesau deopinia Pãrintelui ºi Pãrintele, fiind la îndemânã, le rãspundea.Dupã 1948 a plecat la Mãnãstirea Pris-lop, trimis fiind de Mitropolitul NicolaeBãlan. Aici a rãmas pânã în 1959, cu o întrerupere de ceva timp, când a fostarestat, persecutat, þinut în temniþe ºiapoi dus la canalul Dunãre-Marea Nea-grã. Dupã o perioadã de timp, Mitropo-litul Nicolae Bãlan l-a chemat pe Pã-rintele înapoi la Sâmbãta, deoarece Mã-nãstirea Prislop trecuse în subordineaEpiscopiei Aradului. Dar Pãrintele l-arugat sã-l lase acolo, la Prislop.La Mãnãstirea Prislop a fost preotslujitor ºi duhovnic la maici pânã în1959, când statul i-a pus în vedere sãplece acasã, cãci mãnãstirea se desfi-inþa. Or, el nu mai avea casã, ºi atunci aplecat la Bucureºti, iar cu sprijinul sta-reþei de atunci, Maica Zamfira, Pãrin-tele a rãmas în Bucureºti ºi a lucrat laatelierele Patriarhiei ca pictor deicoane. În Bucureºti a stat pânã în 1989,ºi a pictat biserica din Drãgãnescu,lângã Bucureºti. În 29 noiembrie 1989a murit la Sinaia ºi a fost înmormântat în 4 decembrie, la Prislop. La Sinaiaerau o parte din cãlugãriþele pe carele-a avut Pãrintele la Prislop, care aucumpãrat o vilã ºi au lucrat acolo artãmanualã. Era un fel de aºezãmântcvasi-mãnãstiresc, iar Pãrintele avea ochilie-atelier aici.Pãrintele Arsenie a fost un om cu opãtrundere deosebitã. A fost un preotfoarte rugãtor, care s-a impus înconºtiinþa oamenilor prin viaþa sa per-sonalã ºi prin ceea ce a fãcut pentruoameni. Adicã nu el a cãutat sã se înfigã în conºtiinþa omului, ci viaþa pecare a avut-o el, trãirea ºi capacitatea pecare a avut-o ºi a manifestat-o faþã decredincioºii care i-au cerut ajutorul prinrugãciune cãtre Dumnezeu în diferitelelor necazuri, l-au impus în viaþa lor.

Pãrintele Teofil Pãrãian

Eveniment

Viaþa Pãrintelui Arsenie Boca

În noiembrie 2007 vã spuneam cã,la jumãtatea drumului dintre cabana „Va-lea Sâmbetei” ºi chilia Pãrintelui Arse-nie Boca din Munþii Fãgãraºului, ungrup de creºtini au amplasat o „crucede lemn care sã strãjuiascã de sus pe ceicare strãbat cãrãrile munþilor ºi spre a learãta drumeþilor «cãrarea» spre Chilie…”Vã exprimam atunci ºi dorinþa ca, totprin Asociaþia pentru Isihasm din Fã-gãraº, pe viitor sã se mai amplaseze ocruce chiar lângã chilia Pãrintelui…Iatã-ne ajunºi astfel în toamna lui2010, pregãtiþi sã urcãm cu o nouã cru-ce sculptatã în lemn, de acelaºi credin-cios din Braºov, pentru a o pune în apro-pierea chiliei Pãrintelui Arsenie dinmunte. Am aflat însã între timp cã, pelocul unde voiam noi sã punem cru-cea, alþi creºtini binevoitori, cu râvnãpentru Pãrintele ºi dragoste faþã de Dum-nezeu au pus deja o cruce foarte fru-moasã, tot din lemn. Astfel, am hotãrâtca noua cruce sã fie ridicatã în apro-pierea cabanei „Valea Sâmbetei”, chiarunde începe cãrarea spre chilie, ca punctde reper, semn ºi închinare pentru toþicei care vor sã ajungã la aceasta.Aºadar, în dimineaþa zilei de 2 octom-brie, 14 creºtini din Þara Fãgãraºului, 9din Braºov, 3 din Sibiu ºi 2 din Bucureºtine-am strâns la mãnãstirea de la Sâmbãta,de unde am primit binecuvântarea pã-rintelui stareþ ºi pe pãrintele Casian înso-þitor. Înconjuraþi de tomnatecul peisajmulticolor al pãdurii, am ajuns cu binela cabanã, unde am rãmas uimiþi cândam vãzut cã zãpada acoperea destul debine vârful munþilor, iar aerul curat eraatât de rece, încât ne-a luat frigul. Dupãcãutarea unui loc potrivit, ne-am apucatde treabã: unii au început sã sape groa-pa ºi sã facã ciment pentru amplasareanoii cruci, iar alþii au început sã urcespre chilie pentru a reîmprospãta ve-chea cruce cu lac, deoarece intemperi-ile vremii ºi-au fãcut cunoscutã pre-zenþa. Încet ºi cu atenþie, crucea a fost înãlþatã, spre bucuria ºi mulþumirea su-fleteascã a celor prezenþi.Nãdãjduim ca, pe 16 octombrie, cru-cea sã fie sfinþitã ºi sã fie pusã o plãcuþãcu urmãtorul text: „Aceastã Sfântã Cruces-a ridicat întru cinstea PreacuviosuluiPãrintelui nostru Arsenie Boca la 100de ani de la naºtere - 29 septembrie2010”. Un gând care s-a nãscut acumtrei ani ºi acum a devenit realitate, cuajutorul lui Dumnezeu ºi al PãrinteluiArsenie.

Prof. Veronica Sinu

În cinstea Pãrintelui Arsenie

povestitã de Pãrintele Teofil

Eveniment

„Veºmântul” Pãrintelui,la Fãgãraº

Era de neconceput ca acest centenarsã nu fie marcat ºi în oraºul ºi zonanoastrã, având în vedere relaþia deo-sebitã pe care au avut-o credincioºiifãgãrãºeni cu Pãrintele Arsenie, atât înperioada vieþuirii sale la MãnãstireaBrâncoveanu de la Sâmbãta de Sus, câtºi în timpul peregrinãrii sale la Drãgã-nescu, Sinaia sau Prislop.Cu binecuvântarea Înaltpreasfinþi-tului Dr. Laurenþiu Streza, MitropolitulArdealului, în ziua de 24 septembrie,Preasfinþitul Daniil Stoenescu, EpiscopulDaciei Felix, apropiat al Pãrintelui Arse-nie, a adus la Catedrala Ortodoxã „Sf. IoanBotezãtorul” din Fãgãraº o raclã cu un„veºmânt” pe care Pãrintele l-a purtat întimpul pictãrii bisericii de la Drãgãnescu.Cum a spus Preasfinþitul Daniil, acestveºmânt a suplinit lipsa veºmintelorpreoþeºti, pe care securitatea regimuluicomunist a impus-o Pãrintelui Arsenie,mai ales cã Pãrintele a continuat sã slu- jeascã lui Dumnezeu ºi oamenilor înciuda tuturor restricþiilor. Racla a fostdepusã în subsolul catedralei, unde varãmâne pânã la sfârºitul lunii noiem-brie, când va fi dusã la Mãnãstirea Pris-lop pentru ziua pomenirii trecerii la celeveºnice a Pãrintelui Arsenie.

Mãrturii în vedereacanonizãrii

Manifestãrile închinate împlinirii a100 de ani de la moartea PãrinteluiArsenie au continuat sâmbãtã, 25 sep-tembrie, la Mãnãstirea Brâncoveanu dela Sâmbãta de Sus. Aici a avut loc unsimpozion, organizat de aºezãmântulmonahal în colaborarea cu Fundaþia„Arsenie Boca” din Bucureºti. Întru-nirea s-a bucurat de participarea maimultor ierarhi, preoþi, monahi, oamenide culturã ºi intelectuali care l-au cu-noscut pe Pãrintele,printre care ºi ÎPS Lau-renþiu Streza ºi PS Da-niil Stoenescu.Pãrintele mitropolita salutat prezenþa atâtoroameni care au fostapropiaþi de PãrinteleArsenie Boca, expli-când rânduiala BisericiiOrtodoxe privitoare lacanonizarea celor la ca-re poporul aratã evlavieºi dupã trecerea lor laDomnul: „Un astfel desimpozion nu are doarrolul de a aduna în or-dine cronologicã niºteevenimente din viaþaPãrintelui Arsenie. Ele-mentele biografice suntdoar complementare. Esenþialã estemãrturia pe care fiecare dintre noi sun-tem în stare s-o aducem sau pregãtireadeosebitã pe care o avem fiecare, de arecepta, de a primi în sufletul nostrumesajul pe care Pãrintele Arsenie ni-ltrimite astãzi, la 100 de ani de lanaºterea sa”, a spus ÎPS Laurenþiu.Simpozionul s-a încheiat duminicã,26 septembrie, când, dupã Sfânta Litur-ghie, a fost oficiat un parastas pentruPãrintele Arsenie ºi a fost sfinþitã otroiþã aºezatã lângã altarul din pãdure almãnãstirii.

„Fãgãraºul are duhulPãrintelui Arsenie”

Ziua naºterii Pãrintelui Arsenie, 29septembrie, a fost marcatã în Fãgãraº laCatedrala „Sf. Ioan Botezãtorul” prinsãvârºirea Sfintei Liturghii ºi a parasta-sului. Slujba a fost oficiatã de un soborde patru preoþi ºi un diacon, în frunte cupãrintele protopop Ioan Ciocan. At-mosfera duhovniceascã, cu totul deo-sebitã, a fost susþinutã ºi de prezenþaelevilor seminariºti de la LiceulTeologic ortodox „Sf. Constantin Brân-coveanu”, care, coordonaþi de domnulprofesor Gheorghe Malene, au încântatauzul tuturor prin rãspunsurile date lastranã.În cuvântul sãu, pãrintele protopopa evocat câteva aspecte ale persona-litãþii Pãrintelui Arsenie, scoþând în evi-denþã legãtura Sfinþiei sale cu Þara Fã-gãraºului ºi împãrtãºind credincioºilorconvingerea cã, odatã cu aducerea veº-mântului Pãrintelui în Fãgãraº, lucrãrilede la catedralã vor intra într-o nouãetapã. De asemenea, pãrintele protopopa repetat cuvintele Preasfinþitului Da-niil, care a spus cã: „Dacã Prislopul aretrupul Pãrintelui Arsenie, Fãgãraºul areduhul Sfinþiei sale”, care îºi face simþitãprezenþa mai ales în conºtiinþa ºi însufletele celor care l-au cunoscut per-sonal, dar ºi a urmaºilor lor, pentru cãviaþa duhovniceascã din Þara Fãgã-raºului a fost definitiv marcatã de per-sonalitatea Pãrintelui Arsenie Boca.

Arhidiac. Nicolae LieCredincioºii din Þara Fãgãraºului ºi-au manifestat încã o datã ataºamentul, preþuirea ºi evlavia pe care o au faþã de cel numit ,,Sfântul Ardealului” - Pãrintele Arsenie Boca. Manifes- tãrile organizate cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naºterea Pãrintelui au strâns laolaltã mii de credincioºi dornici sã-ºi alã- ture rugãciunile lor slujbelor de pomenire sãvârºite în memoria marelui duhovnic, sã simtã fiorul sfinþeniei ce rãzbate dinveºmântul acestuia ºi sã se hrãneascã duhovniceºte din cuvintele ce au evocat personalitatea sfinþiei sale.

100 de ani de la naºterea Pãrintelui Arsenie

„Dacã Prislopul are trupul Pãrintelui Arsenie, Fãgãraºul are duhul Sfinþiei sale” - PS Daniil