A. de Labart - Manipularea in Relatiile Publice

V-ali gandit la toate?
Flecarul public, formula sa.

Ce manifestare ~i pentru ce public?

1) Conferinta: cautati publicul adecvat. Cum sa procedati?

2) Conferinta de presii: iti trebuie un public special: jurnalistll.

3) Vizita-conferintii: Un public privilegiat, VIP-uri.

4) Dezbaterea in timpul unei mese: Un public omogen ~i restrans.

5) Colocviul (seminar, simpozion): Un numar mare de persoane, mai multi vorbitori pe 0 perioada mai lunga.

Ceea ce lipseste discursului in profunzime nu va fi recuperat prin lungimc.

Un profesionist cstc profet peste tot, nu nurnai in tara lui.

CUMPARA!

.

CITE~TE!

,.. .

ITI FOLOSE~TE!

Pret: 12.000 lei

.

MANIPULAREA

" e· • •

IN RELATIILE PUBLI

,

Seductia maselor ...

iti vor ciuguli din palma ca gugustiu

Arnauld du Moulin de Labarthete

Manipularea in relatlllc pubUce

Traducerc de

Aurelia Pcrsinaru si Teodor Atanasiu

ANTET

Redactor: Nicolac Nastase Copcrta: Ion Nastase

Tehnorcdactarc: Olivia Godcanu, Ioana Georgescu

Sumar

Pre6ilB CuvAnt lnainte

5

7

Capitolul tow - De unde ... tnceap8?

11

• Prcliminarii • A propunc un scop • A cantari argumenrelc pro ~i contra. Alegerea tmtelor

• A alcgc - Timp si bani. Estimare • Planificare

• Prcgatiri • A anunta • A punc la punct

• Mobilierul • Mediul ambiant • Veri fica rea

• V -an gandi: 1<1 toatc?

Lcs Editions DEMOS

© Editura ANTET pentru prezcrua vcrsiune romancasca

CapitoIul n - FlecArui public, formula 88. 35

ISBN 973-9241-6X-9

• Ce manifestarc si pentru care puhlic? • Confcrinta

• Alegcrca vorbitorului - Alegerca subiectelor

• Logistica confcrintei • Confcrinta de presa

• Alegerea orei • A sc adapta ziaristilor

• Vizita - conferinta • Masa - dczbatere

• Colocviul • Convcntia • Adunarea gcncrala

Capitolul m - Focul scenei

67

Tiparul cxccutat sub ccmunda nr. 347, 1 ()l)S la Imprimcria de Vest R,A .. Oradea.

Sir. Marcsal Icn Antoncscu nr. 105. Romania

• Rolul dumueavoasrra daca nu sunteti vorbitor principal. Primirea oasperilor • Conduccrea dezbatcrii • Rolul dumncavoastra in cazul in care suutcti conferentiar - Stapaniti-va tracul

• Cum va prezentati in fata publicului • Inceputul

• Va cxprimati - Pastrati contactul eu publicul

4 Manipularea in relatiile publice

CapiIolullV - Yorba, 8Cl'i8al, imaginea: triuDgbiul de aur

• Documentatia scrisa • Dosarul tip. Matcrialul audiovizual • Expozitia

83

CapiIolul V - Dupa 1up1B 95

• Receptia • Ceea ce urmeaza dupa confcrinta

• Mcntine continuitatea a Editarea unei brosuri

• Analiza

Rezolvarea unor dificuIm1i 105

Vecinii no,m striini 109

Concluzie 112

Oricine cunoaste istoria trista a lui Vatel, hucatar al printului de Conde, care s·a sinucis strepungandu-si inima ell spada deoarece pesrele nu sosisc la timp pentru supeul pe care stapanul sau it oferea lui Ludovic XIV, Acest bucatar, foartc constiincios desigur. dar canna ii lipsca prcbabil sangele rece, ar fi scapat de un ascmcnca sfars.t tragic daca ar fi putut citi accasta lucrare.

Fara sa fi trait astfel de drame, ne amintim tctusi de un difector al unci Dirccui de Comunicare care si-a prezentat demisia, de altfe! neacccptata, intrucat omitand sa vcrificc numcrotarea locurifor, ordinea prutocolara a fost data peste cap :;-;i presedintele impreuna ell invitatii Sal de onoarc s-au pomenit pe ultimul rand al tribune! oficiulc cu prilcjul unci festivitati patronatc de compania sa. Si in situ-

accasta, incidentul ar fi fast in mod ccrt cvitat. daca responsaell relauile publicc ar f avut posihilitatea :-;;1 iu cunostinm de sfaturile judicioasc ale lui Arnauld du Moulin de Labarthctc

Cumd lucrarea. totul ar parea evident. Dar ,,5. nu nc inselam totusi. in spatele simplitapi apareme a limbajului, se afla arta scriirorului si expcricnta sa indelungata.

Sub pana lui Arnauld du "Moulin de Labarrhetc , precizia ~i cxhaustivitatea nLi umbresc niciodate find conducator ~i claritatea cxpunerii. Organizarca capitolclor, precizia tablei de materii face ca accst compendiu in pnvin;a comunicarii eu publieul sa fie totodata un instrument de lucru p~ care oricine il va putea utiliza in activitatea coudiana. FI constitute 0 adevarata lista de veri fie are Pv can: organizatorul de rnanifesrari va fi iuteresat s-o examineze In fiecarc crape a moruajului oricarui aranjament evenimential.

Nu pcate cuprinde si prcvedea totul, dar daca vizezi esentialui sunt Intrunite toate motivele pentru a consulta aceesta carte care trece in revista accidentele cdc mai probabile. Evantaiul situatiilor expuse merge pana la a anticipa chiar si defectarea desteptiitorului care ar putea provoca intarzierea conferentiarului!

Comunicarca ell publicul constituie de acum inaintc unul din vectorii recunoscuti ai comunicarii institutionale atat in ce priveste tintele interne cat si eel din afara. Posibilitatile ei sunt imense ~i capacitatea de a stami interesul este incontestabila si din ce in ce mai putin contestata.

Manipularea in rclatiile publico

Putemica Incarcatura afectiva a acestui IIp de comunicare necesita pretutindeni respectul si atentia publicului. Rigoare, rcspectul fa~a de ccilalji - iata calitati care sc ascamana destul de mult cu ceea ce numim in mod obisnuit politete sau curtoazie. Aceste calitati. Arnauld du Moulin de Labarthete n-a incetat sa le dovedeasca in exercitiul profesici sale, ele fiind inerente pro fesionalismului sau. Lucrarea sa confirma in orice moment atentia pc care 0 acorda celorlalti oameni. Rasfoind 13 Intamplare putem astfel citi

.,Sli te ocupi de [iecare. veghind insii co nimeni sa nu fie uitat plictisindu-se in coltul sou"

.Piecarc trebuie sa aiba sentimentul ca a fast anzit. inteles si

ca a putut sa se exprimc" '

.. Daca oratorul sc ocupa de subject, dumneavoastrn trcbuic sa va ocupaf de public. Sii vegheati permanent la confortul Iui (moral si psihie), ca acesta sa se simta binc. Suntcti acolo cu sit ascultati atat donn-

tele cat ~i grcutatile, fie ca sunt exprimatc sail nu'' .

.Este datoria durnncavoastra sa mcntina un ton de curtoazie in

cadrui dczbaterilor" .

La citirea lucrarii lui Arnauld du Moulin de Laburthete pare sa rezulte ca accst gen de comunicarc ell publicul prezinra 0 oarecare analcgje cu conceptia unui mare strateg, care scria ca razboiul este 0 arta care necesira dcopotri va viziunea globala a campului de lupta si grija pentru detaliu. Ei bine, comunicarea evenimcntiala cste intr-adevar 0 arta care reclama deopotriva cuprinderea unci societati si a publicului ei in globalitatea lor, dar ~i de a verifiea eel mai mic detaliu Spiritul de smtcza si preeizia sunt aici scmnele profesionalismului.

Toate acestca sunt perfect ilustrate si demonstrate de aceasra carte. Lcctura ei este mai mult decat recomandata atat specialistilor in comunicarea de Intreprindere cat :;;i actorilor ocezionali care vor putea astfel sa se fcreasca de multele dificultati inutile cu ocazia

unei interventii punctualc. '

Michel de Robien

Consultant specialist in publicitate Aurorul Iucrarii Banques, votre

pub m 'interesse, aparuta Ia Editura Banque. Paris

CuvAnt inainte

Care este obiectul unei asemenea c8rti?

Daca estc adcvarat ca se comunica prin carti si prin vorbe, cste incontestahil ca se cornunica si mai binc cand din cuvant se rcalizcaza un evenimcnt.

lntreprinderile. soc.ctatile. companiile, asociatiilc ;;i institutiile pot astazi sa-s! puna in valoarc imaginea proprio pnn evenimentcle pc care Ie creeaza. Dar 111 afara marilor manifestari pe baza de sponsorizari si mecenate care all nevoic de mass-mcdi~ .~i care reclama bugete importante, exisra 0 intreaga gama de ocazu. ;;1 de sunt 111lI11er03Se, in care un mcsaj vorbit cstc adresat publicului.

Aceste luari de cuvant pot fi multiple: un confcrentiar i~1 e xprituii puuctul de vedere, un prcscdinte da sen-na de g.estiunca sa, Ull .Dircom':" tine 0 conferinta de prcsa. UD economist vorbcstc angajatilor unei socictati etc.

Fiecarc din acestc manifestari orale libere sau impuse necesita 0 pregatire rigurousa ~I ~rebuie sa facti o_bit:dul utl~i valorificari speciale. De fapt. toate vohiculeuzn 0 Ilnagmc, fie in Interior fie in exterior.

Cum putem da aces tor conferimc, intcrventii diverse ponderea unui evenirnent? Cum sa reusim sa Ie asiguram impaetul, rezonanta si transparenta dorite"

Cu cat succesul se poate dovedi mai plin de satisfactii cu arar mai durcros pcate revelu esccul! Alternativa este simpla: obiectivul

sa IlU fie atins sau sa se imp una Cl~ brio. ..

Ocaziile de a Inrdlni cu pubhcul nu trebuic irosrte De accea, este nevoic sa li se acorde eea mai mare atentie, sa fie pregatirc cu grija si sa fie incluse in cadrul unei_ politic~ planificate de com~icare. Accasta comporta 0 anumita linie, prioritatile, constrangerile, tintele sale. Or, foarte adcsea, din Iipsa de timp, organizarea acestor ~omente-forte, pcntru a nu spune momente ale adev~lui, are loe sub imperiul urgentei sau este atribuita unor colaboraton care au 0 eu totul alta specialitate. Unei persoane capabile si competente i se

=Dircom - director de camunicare

Manipularea in relatiilc publice

poate incredinta misiunea in ultima clipa ~i sa nu tie capabila sa 0 dues la bun sfarsit.

Tn momentul de fata putine scrieri s-au preocupai de organizarea si animarea unor aserncnea "evenimente ale cuvfintului" Cu spe-an;a de a complete aceasta lipsa ~i gandindu-ne i,a dificultatile cu care se confrunta organizatcrii de manifcstari de acest gen am realizat accasra lucrare.

Prezentul ghid lsi propune sa detaliczc diferitele faze ale organizarii unci astfel de manifcstari evenunentialc. inccpand eu primclc contacte pana la ultimele ccoun de presa. incluzand rcdactarea invitauilur ~i ultimcle masuri tie precautic care trebuie

NlI cste vorba numai de a oraaniza >- iluzic frccvcrua ci de a fi prevent, de a intalni. a anima si ate imp1ica pc deplin

Cum sa fie prezentata u persoualitate. cum sa fie condusa 0 dezbatere oricntand spre [inta comuns interlrcutorii dificili? ill sfarsit cand noi insine suntcm eel can: trcbuie {incm discursul. cum :;CI 11": dominant trucul. sa suscitarn intercsul. :;~\ captum uteutiu puhlicului?

Manifcstarile vanaza in functie de nivelul de cultura, de marimea si natura organizauilor. Cum sa realizezi astazi cca mai buna alcgere Intre prezentarc !~i conferinta, seminar. siuipczion ~i conventie, colocviu sau congres?

Ne vorn limita aici la manifesrarile orale, Cll exceptia torurnului si saloanclor, care folosesc alte mijloace de a comuruca ell publicul.

in schimb vorn examina de ascmenea manifcstarile cu caractel' intern si extern, rcspectiv conferintclc organizate la nivclul unui curtier cat st colocviilc programate sa aiba 0 mai marc anvergura.

Intr-o prima ctapa, vern trata ceea ce este comun In prcgatirea tuturor rnanifestarilor, pentru a continua apoi pas ell pas, demersurilc pc care le intreprinde organizatorul pana in ziua ,,2 " .

Animarea sau cornunicarea cu prilejul unei prezentari constituie un clement decisiv pcntru reusita unci actiuni .<;>i va face obiectul unui capitol separat

In sfarsit, 0 manifestare nu se terminii 0 data cu plecarea din sate a ultimului participant. [ncepe atunci munca de urmanre si de valorificare, pentru a repercuta ecoul evenimentului care tocmai a

avut Joe. '

Manipularea In relatiile publicc

Cui Ii este des1inatli aceasm Iucrnre?

Acest ghid practic se adreseaza tuturor acelora care proiecteaza organizarca si animarca unei rnanifestari. conducdtoriior; directorilor de comunicare. responsabililor eli relatiile publice, secretarilor gencrali, atasatilor de presd. orgcmizatorilor de manifestdri.

EI cstc de intcres pentru intreprindenle. asociatiile III general, institutiilc core prin natura lor isi convoaca sustinatori: la adunari. pcntm a Ie transmite mesajc. Este, tie CXCTIlplu. cnzu! unui sindicat profesicrust. nl unui muzcu, a! unci activitati locale, al unui liccu marc, al unui spital ~

'\ceast) carte prezinta intcrcs de ascmcnea pcntru aceia care iau cuvfuuul in tata unui public: cspeni, sjh'(·iali.,I'ti. conferentiori AC,:~tjd xuut in ptimul rand intcrcsali sric sunt conduiile pentru reusita unci rnanifexturi ale ciiror vedetc sunt de rapt

,'hid c stc UIIL til sflr;-:IL pentru cci care guceza Iocurilc undc se deslJ~(_lar;:l rn.unfestarilc: hotel un, saloane. sali sau spar.i pcntru congrcse etc

F:-;k dcstinat deci tuturor acclora care nu au ex pericnta, sal! au prca puuuu, dar acccpta aventura, ~i vor sa-~i atragfi atuurile de partca tor in vedcrca reusitei unci actiuni de comunicare

Pentru aceasta nici un dctaliu nu trebuie On1lS. fie-care fiind la nivclul iurportantci ansarnblului. Va fi necesar de usemenca sa sc ia In considernre ordinea In care trebuie proccdat pentru a nu se ajungc 101 impasurt; .;oi in sfarsit sa se pregatcasca pentru incercarea rcalmente fizica III vederea intalnirii ell puhhcul.

1\ umai cu aces! pre! eseul poate fi transformat, pcntru ca nu se punt.' numai chestiunea de a proceda in :1.5a fel Incat 0 manifestare sa se desfasoare corect; trebuic vizat mai dcparte, pima la rasunetul ci in cercurile cdc rnai Iargi. pana la 0 returnare cal mai cficienta a imaginii

Un ultim cuvant: nu se pune nurnai problema de a dcmonstra avantajclc unei asemcnca prestatii ci de a trezi dorinta ca cei co lucreaza la realizarea ei sa se implice si sa pcata garanta anticipat succesul

Capitolul intAi

.iNu pierzi timpul cdnd IIi ascuti line/tete ", Proverb

De unde sa inceap8?

Va gandit: sa organjzati 0 manifestare.

Cum sa proccdati? In ce ordinc sa actionati?

• PreIiminarii

A propune un scop

Ohicctivul vizat sc poatc situa la mai multc nivcluri:

A infonna. sa transmita un mesaj anume unci audiente date. Sa explice, sa clarificc. sa constientizczc, sa puna in garda. sa sublinicze: paleta cstc bogata.

A face sa se vorbcasca despre sine: sa-si sporcasca notorietatea, sa-si faca auzita tot rnai mult .vocea", sa obtina publicarca de artie ole in presa.

Mai subtil, nu sa se impuna ca referinta, sa domine dezbaterea. Refcrinta in materia de profesic, stiind sa puna 0 problema care priveste intrcaga profesie. Rcfcrinta totodata in sfera comunicarii. irnpunandu-se ca eel mai bun comurucator.

In sfarsit, sa dezvolte 0 retea. sa stranga 0 eoleetivitate, sa constituie un public, sa innoadc rclatii eu un ansamblu de persoanc si sa favorizczc relatiile pe care aces tea Ie pot stabili intre ele.

Dupa ce obiectivul principal a fast bine identificat si cand nu este vorba de 0 rnanifestare obligatorie. trebuie cantarite argumentelc pro si contra: sa se faca sau nu accst lucru? acum sau mai tarziu?

12

Manipularea in relatiile publice


13

A cAntari argumente1e pro ~ contra IB ce rezuItate, ecouri ne putem ~

Diferitii responsabili ai societatii au putut de asemenea sa se faca cunoscuti si sa inoade contacte utile.

o manifestarc reusita benefic a pcntru toti.

La sfarsit, actiunea il rasplatcstc pe eel care s-a oeupat de organizarca ci, cat si echipa sa de colaboratori.

In ceea ce tI Pl'iveF pe conferentiar.

Acosta arc numai de castigat • de la accst auditoriu numeros, care ii este ofcrit. Sc face cunoscut '<;>1 inralneste personalitau ell care probabil crt n-ar f putut sa intre in contact altfel. Are libertatea sa-si cxprimc punctul de vedere. sa-si transmita mesajul. Orgoliul ii este sansfacut )1 flatat. Daca sric sa rczolve diverse intrcbari si problcme, va triumfa asupra advcrsarilor sai ~i autoritatea lui va crcste. In plus cstc un prilcj ideal pentru a-si promova idcilc, scricnlc. opera.

Care sunt riscuril~ posibile?

Exista in primul rand un rise general, mereu acelasi, si anume de a nu intruni un public suficient si de ai nemultumi astfcI pe conferentiari, pe organizatori si publicul participant. Esccul unci rnanifcstari poate fi de altfel amplificat si de prcsa. Daca au fast convocati jurnalisti si s-au aventurat pc acolo, ci pot face unui fiasco, 0 publicitate de care mai binc te-ai lipsi.

In ceea ce priveste publicu1.

Invitatii au prmut deja un semn de consideratic prin faptul ca au fos.t invitau. Au intalnit pcrsaanc importante: pc confcrcnuar, pe conducatorii socictatii carora lc-au putut pune intrcbari: au intrat intr-o relatie mai d.rccta. mai personala eu societatea ai carer actionari si client; sunt, ceca ce cste a garantic de stabilitarc. Au fast pusi in contact en alti oamcni si s-au constituit intr-un acelasi public, avand puterea de a aproba sau de a nu aproba Nu numai ca interesul lor a fast real, ci si comun si manifcstat public. Au fost solicitati in chestiuni generalc, sau culturale, ceea ce este in egala masura un capital de pret,

Exisui de asemenea riscuri specifice:

~ riscuri pcntru sacictatea care organizeaza, Orice eveniment public risca, intr-un context incordat, sa fie prilejul unor tulburari. Organizatorii de adunari generale isi aminlese de grevistii de la Renault, de manifestantii de la Act Up care i-au improscat eu sangc asa-zis contaminat pe managerii si actionarii VAP.

In ceea ce Ii Pl'iveF pe cei care organi'U8Zi

Deci chestiunca rcturului imaginii este cea mal puternica, Societatea si-a dovedit capacitatea de a organiza, de a reuni si de a stabili 0 relatie cu publicul ei,

Conducatorul cornpaniei este pus in valoare. Daca a fost gazda unui conferentiar din afara, atunei eI se gaseste intr-o pozitie avantajoasa pcntru ca reprezinta instantele cele mai inaltc ale socictatii sale. Poate eli le-a ararat pentru prima data acrionarilor. clientilor drumul catre sediul socictani lor.

~ riscuri legate de public. Acesta nu este intotdeauna studiat dinainte. Cand reunesti 0 categoric de pcrsoane, este firese sa Ie dai posibilitatea sa se exprime, ceea ce poate capata uncori forme pe cat de violentc, pe atilt de neasteptate, aeestea putandu-se repercuta asupra organizatorilor.'

~ 'in sfarsit, sunt riscuri de forta majora. Acestea nu va pot fi imputate, dar trebuie sa fiti pregatiti sa Ie puteti face fatA: conferentiarul este impiedicat sa vorbeasca in ultima clipa; alerta Cll privirc la 0 bomba, un buletin meteo devastator, un eveniment sportiv contra caruia nu ali putea lupta,

14

Manipularea In relatiile publice

in schimb, ceca ce vi sc poate imputa sunt 0 serie de optiuni nefericite: formula, ziua, subiectul, vorbitorul.

Dupa cc aceste avantaje ~i inconveniente sunt bine cumpanite, trcbuie tinut cont de asemenea, inainte de a merge mai departc, de atuurilc de care dispune societatea organizatoare:

notorietatea sa actuala.

experienta ei in rnaterie de comunicare,

vorbitorii proprii sau cxtemi pc care sc poate conta, publicul care poate fi adunat,

logistica de care dispunc,

mijloacelc si timpul care vor fi consacratc actiunii.

Se intra acum 10 faza analizei.

A1egerea pntelor

o data eu decizia luata, trcbuic analizat segmentui de populatie caruia sc adrescaza ell manifestarca noastra

Publicu1 extern

Este vorba de 0 [inta vizata ca obiectiv sau de unul mai larg, un public pe care estc de dorit sa-l convocam, sa-l invitam nomina! sau sa-l informam prin afisare. prin anunt?

Se vizeaza un obicctiv geografic sau de relatii privilcgiate? Un public care are obicciul sa vina sau lU1 public nou?

Public intern

In cazul unui public intern, exista pericoiul de a reusi mereu acelasi public, Anumite categorii sc vor simti atunei neglijate si-si vor afinna nemultumirea.

o manifesrare poate avea de asemenea ca obiectiv apropierea dintre membrii personalului unor servicii diferite, chiar adverse, Nu rareori, 0 manifestare ducc la stergerea contradictiilor anterioare, atenueaza sau inlatura unele antagonisme,

Manipularea In relatiile publicc

15

Cun~ publicu1ui . .

In dcfinitiv, se pune probl~ma de a cunoa~te pubhc~l In sens coleetiv de a-i Iua in considerarc asteptarile, de a sn ceca ee il va mobilize. Dar trebuie de aserncnca ea acest public ~a fie cunoscut ~i individual, prin fisicrc binc puse la punct, In acest scop, un fisier trebuic eu regularitate actualizat de catre cci care sunt in eontact cu publicul. Fisierul intern nu punc problcmc. Cel despre oamenii .d~~ afara~ trcbuie sa fie fiabil si facut cu maximum de flcxibilitate, 10 sensu! d; a include numeroase criterii la care se poate apela. Cand clientii primesc revistc sau serisori de la soc~eta~ea pe ~a~e a rcprczinra, fisiercle ell a.dresele a~estor ~cnson. con~tI~le o baza oomoda pentru tnrmterea invitatiilor (~l scrisorilc sunt un vector eficient la transrnitcrca invitatiilor].

CAte persoane? . ..

Este elementul care va dctcrmina ampioarea manifcstarii Estimarca justa a numarului de pcrsoanc care um1e~za sa fie prezentate este un factor es~ntial de reusita al unet actiuni. Ea determina celclaltc optiuni.

Aalege

Ofonnuli

Pe baza clcmcntelor de analiza, trebuic alcasa formula prcfcrata de publicul pe care-I vizam si in~itam.

Acest aspect va fi tratat mai pc larg in capito lul .Ficcarui public formula proprie".

Sa notam numai tipurilc de manifestari care corespund rnai rnult unor scgmente de public.

_ Pcntru clientii unci mtrcprinderi sau membrii unei asociatii: confcrinta, colocviu, mie dejun.

_ Pentru jurnalisti: mic dejun, conferinte de prcsa.

_ Pentru colabcratori: cornunicari, conventii, divcrsi vorbitori.

16


~ Pentru actionari: rcuniuni pentru informari, adunari generale.

Daca cste vorba de a obligatie legala, cum estc adunarea generala, optiunea va consta in a-i da mai multa sau mai putina irnportanta, de a 0 valoriza.

Unloc

Alegcrea formulci inseamna ~i alegerea Iocului.

o reuniune de informare pentru toti actionarii in provincie, un colocviu lntr-o localitate straina, 0 comunicarc pomind de la un sit, 0 videotransmisiune asupra alter situri.

Se p_o~te aleg~ de ascmcnea un numar de invitati si 0 formula In functic de evcntualele locuri de care dispune societa tea.

Modalitiiji

Trcbuic, dupa aceca, dctcrrninati ceilalti parteneri. Estc nccesar un dispozitiv special de intarnpinarc? Este nevoie de.? tratatic? Acest aspect este capital pentru bugetul actiunu. Cc rezonanta s-ar dori sa aiba actiunea a data inc helata? Care va fi dimensiunea publicitara a actiunii?

·11mPl1ibani Estimare

Dupa alegerea formulei, munca este departe de a se fi terminat. Am putea chiar spune di abia Incepe! Trebuie reahz~.ta it; ace~sta etapa, pe baza unei detalieri scrise a actiunn (cat mal amanuntite), a cstimare a costurilor implicate de fiecarc element in parte, Insotita de un planning. Pcntru eli cstirnarea sc refera, bincinteles, 1a bani, dar in egala masura si la timp. La rei ca si banii si timpul se mascara si nu trebuie irosit!

Principalele capitole de che1tuieli

Chcltuielile referitoare la public se determina, tara indoiala, In functie de nurnarul persoanelor care vor fi invitate,

Manipularca in relatiilc pub lice

17

Trebuie tinut de asemenea seama de eheltuielilc de comumcare

SaIa

Pentru sala, cheltuiclilc sunt limitate In general socictatea organizatoare poseda un local sau un loc de intrunire. 0 sula pcnttu proiectii, un auditoriu pcntru auditii muzicale sat: tcatrale. Dace sc dorcste inchirtcrca unei sali, mal ales la Paris, bugetul va f foarte afectat. Organizatorii au tot intcrcsul sa alcaga 0 sala care sa fie cclupara ~i amenajate (suficicntc scaune. material audiovizual, microfoanc. vcstiarc. incalzire. ventilatic, flori sau plante). Duca accstc acccsorii nu cxista, c-,tc ncccsar ca elc sa ftc completatc.

Sunt invirari multi sau numai un numar linutat? Daca accasta nu bulvcrscaza manifcstarcu ca atarc. en poate influcma costul CI 7: dc ClSCmCIlCi1 alegcrca salii. 0 COIlfcrnua la care sc p.rr-Ic ipa numai pc ha7;] de invitatii nu ncccsita inchiricrca unui local atilt de vast ca o manifestarc dcschisa oricui. Dar nu 1.'sIC intotdcauna 0 chcstiunc de I1lIl11ar de lccuri si bani: Este de la SlIlC intclcs cd. un subject roartc precis dcstinar profesionistilor si specialisulor, va prcsupunc logic 0 rcuniune inchisa

Tratatia

'Constitllie adcsea picsa ceil nun importanta! Este »cccsara deci luarca unei decizii: alcgerea unct formulc si imp Icmcntarcu CI ell consccventa. Nu putem dccar sa laudarn micului dcjun mat puun cosrisiror ~i implicand (1 organi/3l'C mai complcxa. decat un dcjun sau un dincu-dczbatcrc. Oprarca pcntru un cocktail cstc o buna idee, cu conditia sa se stabilcasca tipul de cocktail. Sigut tenuenul .x-ockrail" nu prca furnizcaza ruct un indiciu. Chcltuiclile pcntru uccst gen de tratatie pot van a dupu ora la care sunt invitati participantii: PLOa sau 20.30. Prima situaue va Ingaduic mai multa sobnetate ~i usureaza considerabil bugetul de chcltuicli. La ora I 1:-:,00, invitatii se asteapta la o gustare si alre preparatc .Ja scobitoarc" Daca rcuniunea cste fixata la :0,30. invitarii risca sa fie lihniti d~ foame

18

Manipularea in relatiile pub lice

Ei isi inchipuie ca ati pregatit un cocktail copios care se substituic cinei pc care 0-0 vor Iua dupa toate aparentele acasa la ei, pentru ca se afla in campania durrmcavoastra (mai in dctaliu la capitolul .Despre lupta"),

Documen1ele scrise

Sunt mai intiii cheltuiclilc pcntru invitatii, tiparire, timbrarc, iar, in cazul unci manifcstari deschise, cheltuielile pcntru anunt: insertie in presa, afisc, rara a uita dosarclc de oferit publicului sau de expediat: copersi. fotocopii.

Audiovizualul

Trebuie luatc in considerare costurile unei regii, materiale vizualc (clipuri) care sc proiccteaza la 0 manifestare. De ascrncnca costu! salii in cazul inchiricrii si, a fortiori. pentru realizarea unci casetc video ell desfasurarea manifcstarii.

o Intrunire

Nu incercati sa faceti economii in cadrul formulei stabilite. Mai hine sa 0 'schimhati daca intarnpinati greutati financiare. Daca strangeti vizibil baierile pungii exista riscul sa esuati intr-o catastrofa si sa va expuneti criticilor eclor mai usturatoarc. Sunt manifcstari 1a sfarsitul carora nu sc scrvcstc nimic, nici de baut. niei de mancat. Nu cste neaparat nevoie sa se of ere ceva.

Re1cle

Sunt prcgarip participantii sa scoata bani din pung~ pentru a asista 1a 0 conferinta? Autofinantarea se practica de bunavoie pentru formula dineului-dezbatere, care constituic intrucatva 0 exceptie! Avem, in cazul acesta, sistemul clubului privat, rezervat unui numar restrans de obisnuiti. Nimic nu va impiedica sa cedati rodul castigurilor dumnevoastra (intrari platite) in folosul unei asociatii, Aceasta atitudine generoasa va fi 0 modalitate de a va face cunoscut mecenatul fata de 0 actiune sau alta.


19

In oricc registru de socoteli bine adrninistrat, coloana de chcltuieli este echivalenta ell cea a incasarilor! Manifestarea pe care ali organizat-o poate sa. aduca ceva bani! Un dcjun sau un dineu-dezbatere pot fi eu plata. Intrarile la conferintc nu sunt toate obligatoriu gratuite. Dad. fondurile nu sunt destinate unei actiuni, castigurile revin in intregimc organizatorilor.

Uneori se practica impartirea castigurilor intre doi sau rnai multi organizatori. Camerclc de comer! si industrie pot participa financiar la 0 manifcstarc impreuna cu 0 socictate comerciala sau industriala. lata 0 modalitate buna de rcducere a eosturilor si de a atesta existenta unui parteneriat.

Planificarea

Fare a abuza de proverbc si citate cxista uncle care servcsc totusi perfect scopului nostru. .Timpul inseamna bani" si "A guvcrna este a prevcdca". Sunteti la comanda! Trehuic dcci sa anticipati, sa planificati. Si sa nu irositi nici banul, niei cnergia, nici timpul dumneavoastra, niei pe eel al altora, la fel de pretios.

Cum sa fie aleasa DUB propice?

Mai bine sa spunem imediat, alegcrea este limitata si socoteala sc face repede! Dintr-un an de ciniczeci si doua de saptarnani, nu gasim decat douazeci si cinci de saptamani utile! Dar, dupa excmplul locului Gastei, calendarul coniine adcvarate capcane, cornparabile Cll casutele .jemnita", "fantani" sau .Jnchisoare''. Dace 0 sa cadeti III cle, va reveniti greu! Care sunt capcanele: puntile si alte .viaductc" care vidcaza orasele ~i se revarsa spre campii. Vacantele scolere de vara si de la sfarsitul anului sc situeaza in fruntca acestui "alai" de concedii de care se tin strans temutcle saptamani ,,~vaiter" din luna maio Sa te feresti de ele ca de ciuma! Iemile si verde nu au nici ele o reputatie buna. Multi comercianti aleg lunea pentru a se odihni dupa 0 saptarniina de munca, Si, in general, este 0

20


zi putin austere cand trebuie sa-~i reiei jugul! Pentru aceste zile blcstemate (plecari si reintoarceri tardive din weekend) nu trebuie sa aratati interes. Orice ati face in ziua 8£easta va fi sortit esecului asigurat.

Aceeasi ncincredcrc ar trebui manifestara si rata de ziua de miercuri, zi consacrata, ell prioritate, copiilor. Programand 0 actiune rmercurca, riscati sa va lipiji de dragii lor parintil Pc de alta parte anumite societati le of era salariatilor lor posibilitatea sa lucreze 4/5 din programul obisnuit, Si tocmai accasta zi este eea mai apreciata, Marti ~i joi raman in ccle din urma invingatoarc in acest joe de-a v-ati ascunselea.

o datil decizia luata, trebuie sa anahzeti ell atentie orclc zilci. Sa Sc evitc: pcrioadcle de .ambutciaj" Atcntic. sfarsitul zilei, liber pentru unii, poate corcspundc unor perioade de activuatc pentru alui. Se intclcgc ca 0 sene de 03- mcni - persoane In varsta, pensionari, studenti. cadrclc militare superioarc. pcrsoane ell functii de conducere sau liberi profcsionistii - nu traiesc toti in acclasi ritm.

Data

Fie ca se desfasoara numi 0 singura data sau se inscrie intr-un ciclu, cvenimcntul nu prezinra nici un dezavantaj. In eel de-al doilea caz, organizarea cronologica trebuie in totalitate "sa curga" inca din start. Schimbarea unei date sau anularea unci intalniri produce acclasi erect ncplacut. Vcp risca sa pierdeti increderea cclor pe care ati foxt nevoit sa-i decomandati.

Oricum trebuie S[1 primiti eupoancle de raspuns cu eel pupn 0 saptamana inainte de ziua "Z", stiind ca invitatiilc trebuic expediatc eu trci-patru sapuunani Inaintc de manifcstarc.


21

r-=-Alegerca te. mei confercn.liarului si a fonnulci - Alegerea datei, Rczcrvarea locului

- Acord asupra proiectului

- Contactarea vorbitorului

1- Acord~l v.orb.it(.lIlilui, toatc confirmarile

I - Modalitati privind manifcstarca, acorduJ asupru

I unui proiect de carton de invitatie

. Comcnai: sala, material, preparatc eulinarc I _ Alcatuirca listc: de invitati

i - Invuarca oficialitatilor prin telefon

1- Tiparirca invitatiilor

. - Trimiterca invitatiilot

i Dorumvntatia puncrca la punct a suporrurilor I - Protocol: intampinare, personal insotitor. flori, i dccorauuni

i - Cotlfir;nan: din partca oficialilor ! - Repctiiic (cand ~'SIC posibil)

i - ! )~strt~u:'area m.uufcstarii .

i - Multumin (ptin tclcfon sau curier) L_:-__~~_ouri _ de prcsa

Z-80 Z-75 Z-75 Z-70 Z-60

Z-60 Z-55 Z-50 7.--45 Z.·30 Z-2:-, Z-CO

Z-15 Z-IO L-I Z Z,I l,X

Trebuie luatc in calcul doua-trci luni pcntru orgaruzarea unci conferinte. pentru un eolocviu intre trei ~i sase luni.

Intram intr-o noua faza. incontcstabil mai cxc itanta pentru ca sc pune problema sa puneti actiunea pe picioare. ctapa ell ctapa. Dificultatea, daca este intr-adcvar dificultate, consta in multitudinea de demcrsuri pe care trebuie sa Ie intreprindcti. pe langa mai multe persoane, fara ea nici un graunte de nisip sa va deregleze dispczitivul.

22


Aanunta

A pune In valoare esentialW

Prczen_tarea manifestarii pe afis menta 0 arentic speciala. Organizatorul trcbuie sa suseite interesul ~i curiozitatea viitorilor participanti, Intc-un cuvant "sa umfle mingea". Trcbuie sa gaseasca tcrmeni plini de insufletire pentru a arata ca subicctul este captivant si ca eel care it pune in dczbatere cste persoana eea mai indicate ~i calificata pentru a 0 face.

Alegerea unui titlu

Nu trebuic ales un titlu evaziv, care pune 0 intrebarc pur [orm~la. Titlul bun cste eel mai adesca incisiv, intriga ~i cste mtcrogatrv. Trebuie sa corespunda unei intrebari realc pe care oamenii si-o pun ell adevarat. Estc necesar ca aeesta sa captcze atentia din prirnelc secunde.

Terna cste desigur convenita ell oratorul, Dar, atcntie, prczentarca ternei si titlul ei sunt numai problema organizatorului. Nu-l consulta pc vorbitor in privinta asta

Compunerea ~ ,i a invitatiei

Elementclc care rrebuie sa sc remarcc pe invitatii si afisc sunt numeroase, dar nu toate au aceeasi importanra. Caracterul tiparului pe care it vcti alegc va pune in evidcnta diverse informatii, De cc sa va lipsiti de un subtitlu daca vreti sa Ie atatati si mai mult curiozitatea participamilor ~i sa-i lamuriti si mai mult desprc ce este yorba?

Jnsertille de preaa

Dupa. aceea va trebui sa selectionati mass-media potrivita pentru a asigura publicitatea cvenimentului. Inscrtiile de presa se refera la ordinea de zi, articole care anunta ~i eomcnteaza manifestarca sau semnaleaza un partencriat, Trcbuic sf! fie utilizata presa Iocala precum ca si eea de specialitatc. In accasta alegere .. se tine seama de suportul financiar si de afinitati eu zianstn si reporterii. De 13 publicitate la


23

redactarea de articole incluzand si insertiile platite, plaja de posibilitati este destul de larga.

Anunfuri1e radio .

Nu trebuie neglijat rolul pe care iI pot juca si anunturile la radio, fie ca cstc yorba de statii locale sau nationale, Un plan media incredintat serviciului de comunicare al intr~prinderii voastrc sau unci agcntii specializate in "comUnIcarea prin cvcnimente''. va va permite sa fixati continutul ~i marimea anuntului, Pentru ea acesta sa fic cficicnt, nu uitati sa indican un numar de telefon la care ascultatorii sa se poata infon~a. Rcpetarea lui de mai multe on in cadrul anuntului asigura 0 buna receptare a mesajului.

Ziari!pii i fotografii.

Ult~la sarcina consta in invitarca ziaristilor de press scrisa ~i din audiovizual. Un fotograf angajat. libcr profcsionist sau de la 0 agcnpc, poate sa va ajure la obtinerea un or articolc de press mult mai atragatoarc daca sunt insotite de fotografii.

AinvitB Importanta invitatiei

Invitatia este 0 piesa capitala pcntru ea reia toate datelc manit~stani. Asupra acestei piese trebuic sa cada de acord persoanelc implicate: organizatorul, conferentiarul, .per~ soana care primcstc publicul in nurnele societatn ~l toll ceilalti care iau parte la proicct. Sc intelege deci, crt in aceste conditii, documentul respeetiv nu numai eft trebuie vazut de tori eei implicati ci, daca este posibil, discutat ~l aprobat de comun acord.

Cineinvi1B?

lnvitatia trebuie sa provina de la 0 persoana si sa sc adreseze unci alte persoane denurnite. Constituie, de departe, cca mai buna comunicare! Este intotdea~a ~refe~ rabil ea persoana care invita sa fie conducatorul mstrtutiei

24


si nu institupa sau 0 directie. in sensul Jarg al cuvantului. Aceasta sc intampla uncori, dar nu este de dorit. Clieruii sunt ruai ispititi s~ participe la 0 manifcstarc daca pe invitape figureaza 0 inscriptio de genul: "Sub inaltul parronaj sau sub presedimia .;" Dar, dumneavoastra. care cunoastcti secretelc zcilor, stiti absolut sigur eft somitatca in cauza nu va fi neaparat priu prcajma in acea zi. Abscnta sa. de altfcl. nu numai ca va f rcmarcata ci ~l comcntata Din scrupulc de oncstitatc S-3r putca pretcre formula urmaroarc: ,,In prczcnta cfcctiva a lnvitatii vor su eel putin la cc sa sc astcptc! Aceasta ofcra grcutatc ~i obliga autontatca care invita S{l mire it! joe! Atentic. (l smgur{, prczenta .nnorific'i" nu va f suficicntn. Cand cstc pos~ihiL cstc hmc ca mvitatir sa fie inran-pmau individual. ca 0 adevarata ga7.d:1. Manifcsrarca till PO;)!C fi cu adcvarat

dccat 11111ll"11 daca din start sc dovedcsrc cticicrua.

toarc 1\'1<1:\,](;1. ACCSl r ol xc compar.l in multe pnvnuc ell

eel unci stapanc a casci. Pcrsonalizarca invitatici cstc

prima obligatic care trcbuic iudeplinita.

Cine este invitat?

S .. ' Ob!lJ1C un randatncnt ma: marc o rcacuc mai buna lim P;HtCJ mvraulor atune: cand lor cstc vcri-, de mima Oamcrui Ill! tin la nimic rna: mult ca la propiul flume. Este o chest nine de idcutificare ~l consideraiic Scrisul ta masina sal! la calculator nu arc absolut dcloc acccasi valoarc Prcscurtarile sunt proscrisc. .Domnul'' scris complet cstc prcferabil IUJ "DJ." sau cnglczcscului .Jvlr."

N umcle invitatului dumncavoastra rrebuic preccdat de prcnurncle S3.lL Calculatoarele. desi atat de practice, joaca uneori tot rclul de fcstc, Pcntru ca, daca vrem sa cvitam sa incredintarn computerului imprimarea mecanica a numclor invitatilor i se del unci secrctare sa rccopiczc Iista, inregistrata pc computer. Cine spune ea nu poate face si ea cateva grcseli, fadi a mai socoti amputarca ncplacuta a numclor prca lungi care nu intra complet in listingun! Idealul este sa putep incredinta unui colaboraror de increderc si experimental sarcina suplirncntara de a ie venfica.


25

1ltIu ~ subtitlu

Titlul manifcstarii trebuie binelntcles. sa figurcze pe invitatic. Sa nu pierdem din vedcre ca persoana care inca nu cunoaste continutul cxpozcului trebuic sa fie atrasa de tenia dczbatcrii.

Uncle cornplctari joaca Lin rol Important. tara s,1 dezvaluie Subicctul. un submlu II precizcaza ~i 11 face mal incitant. rctinand rnai melt atenua. Cand confcrinta ~(' Inscrtc intrun ciclu. cstc binc ca accsta sa fie mcnuouat. ~1. in accst CJZ, trcbuic sa se indicc ciclul rcspccuv ~;i de rea rost ales

Data ~i orarul

Prccizarca datci si a orarului ar parca ata! '...\ tdcute Inul.t

trcbui; :0;;-1 avcm ",:1 uu ftc uit.uc. Indn.ar .... 'C1 clnci ore

('(\11(_: <c vn C,lI1J('1'!IlT:J pc-rnutc ccfor lll!! J':-,i :~;i ~t,\.'

cfind ,'01' f Accstc scmnc de rurto.tzrc II 1 '::~lCSC pc

l"Cl care CZlt[l de tc.uu.r uu h sc inunda

Locul

l.ocul C,l.t m81 prcs[lgi0s daca cstc pos'iflil. t_rc'ilnlc menu onat cu !Oata nrcci zta nc(\::sar:-IM,l1 ale- d,H',-: nee eta nu

fJgurl'ad\ prmtrc salitc oliisnurtc sau ))1\1-:;i po ate f

grcu de u:as:t. Adaunarca unui nlan DC invitatici ,

care "~'l a7-ntt> cum "'C~alUIlL!C, IIiJlcar~3 unut loc (1.: nnrcarc III apropicrc, -unt Sl'IlUlC' de considerauc si re-spect. Olenrea acccsului la accst Joe ell amahilitnte ii va incuraja pc vizitatorii ell automobile :-:a vina !a mamfcs.arca dumneavoastra. Mcnuonarcu statici de metrou celei mai apropiatc. chiar daca participantii nu 0 vor tolosi. ajuta 13 fixarea clara a locului. Cat mai multe intortnani ntl strica

RBspuns

Menuunca RSVP* trebuic sa ngurczc re invitattc ~I sa ranulna vrzibila in situaua in care invitatul a tnmis inapoi cuponul-raspuns independent. Cuponul de raspuns trebuie sa connna numclc persoanei. care poate fi scris dinainte, de mana Uncori sc inrampla ca participantii marchea-

II< Reservation S'd VOliS Plait (Rugam confirmati participarea),

26


Model de invltatie

Domnul,

Presedinte al.. , '

mags. pe Domnul/ Doamna .... sa-i faca onoarea sa asistc

la 0 conferinta pc care 0 va tine Domnul .

eu lema ..

in ziua de ...... I.. ../199 .. in saloancle hotelului ... adresa ..

de la ora ..

l_____ I_a_o_'a_,_, R_S_V_/P

za eli x in casuta "va asista' sau .vor asista", dar omit complet sa-si sene numele.

Suport

Modul in care sc prezinta invitatia spune mult in privinta intentiilor dwmncavoastra. Gramajului hartiei menta sa i se acordc 0 atentic speciala. Se poate utiliza un carton tip care se completeaza de ficcarc data pentru fiecare invitatie la 0 tipografic. procedura dcstul de greoaic in realitate si nu prea rapida. Mai nou s-a recurs la un pliant de carton, ca 0 felicitate, pe care figureaza emblema socictatii, in interior introducandu-se 0 foaie de hartie dactilografiata cc sc lipeste si continand textul invitatiei asa cum apare in modclul prezentat mai sus la care se adauga de mana datele specificc ale rnanifestarii. Aceasta permitc modificari de ultima ora.

Atentie, cuponul de raspuns nu trcbuie sa aiba acceasi grosimc. Daca estc prea mic I!u indeplineste normele si nu va putea f trirnis prin posta. In plus. este preferabil cuponul-raspuns independent si nu eel ce se decupcaza,


27

C.osturil~ variaza mult, in functie de calitatea hartiei si de nivelul tipografiei careia va adresati. Ca si dosarele cu emblema societatii, pliantele din carton pot fi refolosite la infinit,

Fifiere

Cun~ s~ .descopcriti invitatii interesanti despre care nu aveti ~lCl 0 coordonata? Pentru construirca unui fisier de mvrtati estc nevcie sa apelati Ia sucursalele finnei Ia confrati, la alte companii ~i societati. Pe scurt, sa adunati si sa sclcctionati in formarii una cate una, cat mai multc. Sa organizati un fel de bursa de schirnb. Puteti de asernenca apcla l.a rclatiile personalc ale dircctiei durnneavoastra. Lucrar~ .cum sunt: Anuarul societotilor (in general sau pc d~)l11el:") un Who :5'. who de personalitati, Ghidul preset, al zlan~tI1or cconomici 51 alte cataloagc de acest gcn sunt publicate pentru a fi exarrunate.

f;xista de ascm~nea posihilitatca cumpararii de fisiere. C lasatc pc genun-catcgorii profesionale eventual cataloagc ale abonatilor unor rcviste de specialitate - elc rcprczinta un castig de timp considcrabil, dar costa cnorm! Un prowam pent::u gestiunca fisierclor se impune! Importurilc ;;1 exportunle de date informaticc imbogatesc reciproc fisicrele unor mari companii Fisierul trcbuie sa-l alimentall permanent ~i sa.-I reactualizati in intrgimc eel putin 0 data pc an. Vcti evita astfel sa adresati plieuri unar persoane care nu va vor raspunde niciodata (cei care s-au mutat, au decedat ori s-au pcnsionat). Puteti conta de asemenca. pe relatii (expcrti, consilieri), clienti curcnti si poten.tlalt, care graviteaza. mai mult sau mai putin in jurul firmei dumncavoastra.

Adrese

Tri~itcrca invitatiilor "acasa" se face prin curierii socictatu. Cel~lalte sum ~rirnise prin posta si, eu totul excepnonal, p~l~tr-U? .cuner. special. Phcul menta 0 atentie aparte. $1 III pnvinta lUI este preferabil sa fie redactat la calculator si sa cuprinda numele, prenumele, titluri, adre-

28

Manipularea in relatiile pubhce

sa cornplcta. E bine sa recititi totul eel putin de doua ori, pentru siguranta. Problema titlurilor unei persoane nu se rezolva user. Programul ca1culatorului dumncavoastra nu prcia ncaparat si faptul ca. dctinatorul nu este numai .xiomnul Untel", ci "Excclcnta'Sa domnul ambasador''. Alta bataic ,de cap chinezeasca. Daca ii ~crie~i unui parlamcntar, veu constata ca trcbuie sa rncntionati multe indicatii in adrcsa-ctich~ta de plic. Senator, deputat, primar, rnc~b~·lI 31 unei coml.sii. _. Accstc pcrsonalitati sunt foartc sensibile la acest capitol! Avalansele de etichetc pc care Ie "scUlpa.-' cal.culatorul va fae sa castigati timp. Dar nu accasta cste irnaginea intrucatva rafinata pc care doriu sa o dati evenimcntului ' In afara faptuJui ea plicul scris de mann estc 0 forma mai poluicoasa, ca rnai arc si un avantaj: scdi::t~ngcdlll Ionelc de imprimate care nc napadcsc birourilc ~1 cuuilc de scnson!

Ttimiterea

Trcbuic procedat la trimitcrca invitauilor eu trei-patru saptnmam inainte. Pcntru oarnenii oarccum suspiciosi vu puteti gindi Ia a marja puun mal n1,UC, dad! pcrioada de tnvitarc cuprindc vacantclc scolare ~i intcrvuluri sensibile, ca sarbatorilc de s[1r~it an, cand rumcni nu sc mat ;[uu.lqtc sa-~l consulte agenda. Sclicitati pcrsoanclcr ll1v.itatc s{t vii transmits lIll ras~uns, fit: ell circa opt zil~ inaintc de data "Z'·, fie ell cincisprezccc zilc, dad. doriti sa proccdau la 0 I'cveni~t:. Pentru a umplc 0 sala trcbuic sa invitari de regula de lrei-patru ori mai multi invitati dccar

capacitatea salii. ' ,

A pune la punct

in timpul zilclor care preced manifestarea, va recomandam sa urmariri indeaproape anumite dctalii.

Mobilierul Estrada

Este necesara 0 estrada daca vreti ea vorbitorul sa poara fi vazut de oriunde din sala.


29

Estrada trebuie plasata in avans si nu prea departe de public, in a~a fel incat sa nu se creeze un interval prea mare intre confcrcntiar si auditoriu, Daca sala este drcptunghiulara, este mai bine ca estrada sa fie plasata pc latime. In acest mod confercntiarul va f inconjurat de public. Tn schimb daca cstrada este plasata in fundul salii, publicul va fi mai dificil de captat

Tribuna

O tribuna ii pcrmitc oratorului sa vorbeasca in picioare, consultandu-si hartiile, ceca cc reprcz.nra pozina cca mai buna. Moda americana favorizcaza accstc mobile in inulnme, totul bencficiind de 0 lumina buna, iar confcrentiar~d i.:;i ponte aranja hartiile mrtt a II vazut de public. Se mai pot

alaturi p.c o.masuia cani. docL1mcnt~ ~i sriclc cu apa nu trebuic urtata )_ Torus! draparca tribune! in culorilc socictatn. poate genera confuzic daca confercntiarul apartinc altci societari. Pupitrul transparent llll cstcrcco. mandahil. Publiculnu sc va putca abtinc sa nu-l cxaminczc pc orator din cap pana in picioare

Mass rotunda

Daca estc yorba de 0 dczbatcrc ~ cu mal multi vorbitori, masa rotunda cstc mal practice. In cazul unor intcrveniii succesive. animatorul conduce .xiansul" ~i anunta 111 online vcnirea ficcaruia. EI trcbuic sa obtina participarca tuturor. Accasta cvita ca cci care isi asteapta randul sa Se uite a paguba in tavan san sa inceapa sa susoteasca cu vccinii. Atcntic. In public nirnic nu cstc mai rau decdt conciliubnlnl' Excludcrea publicului este 0 nepolitetc ~i \':1 {ace sa-i pierdeti increderea si atentia.

Mass cJasica

Cl1 oespre masa veche si buna acopcrita cu fetru. ea nccesita put in simi esteu c ' si gust. Mari i oratori ~i profcsionisn vorbesc adescori in picioarc. altii prefers sa Sica pc scaun. Va trcbui tutus: sa va intcrcsati cum prefera.vorbitorul. 0Ju nlnU1I1C altceva dedit sa avcti la dispozuie SC3UIlt: pliante, masutc auxiliare. para vane pentru a reduce sala in cazul in care nu vine puhlicul scontat,

30


Vestiarul

Un vestiar? Cc idee buna. rnai ales daca e frig de crapa pietrelc! Totusi retineti ca toata lumea soseste si pleaca aproapc in acelasi timp, Ceca ce reprezinta un confort si un rafinament nu trebuie sa se trans forme intr-o pcdeapsa si in busculada. Coada si confuzia ar putea da repcde vestiarului aerul unci zile de solduri In rnarile magazine!

Nccesitatea unui vestiar dcpindc de sezon. El cste un element de siguranta, un confort. Cu numere sau rara numerc, el arc nevoie de un minimum de supraveghere. Una sau mai ,Il,1Ulte garderobicre ar putea sa se ocupe de vcshac Polinca strutului ar consta in organizarca cat mal rnultor rnanifcsrari in luna iunic!

Mediul ambiant

tnc8Izirea

Conditiile climaterice cxterioarc sunt indcpcndcnte de vointa dumncavoastra. In schimb, trcbuie sa fiti in masura sa Ie rezolvati in sala unde sc tine rcuruunea. De asta dcpinde cfortul ficcaruia dintrc invitati. Un minimum cc lc-ati putea oferi cstc 0 temperatura rnoderata si suficienta acrisire.

o sala arhiplina degaja 0 caldura In crestere, fapt pe care probabil nu l-ati prevazut, Cat ai clipi din oehi, trebuie sa aveti posibilitatea de a regia temperatura, fie ca este prea cald sau prea frig. Banuim ca nu doriti sa-i vedeti pe invitati ca. dardaie si 0 sterg la vcstiar sa caute 0 flanela mai groasa si iar nu doriti sa fip nevoir sa cvacuati victimelc unor indispozitii,

DuminatuI

Iluminatul. ~i el, trebuie perfect reglat si putand fi oricand potrivit in functie de situatii. Pe scena, lumina este mai puternica pentru a-I pune 10 valoare pe orator si se reduce ncaparat la obscuritate dud au loe proiectii. Intunericul cornplet trebuie evitat pentru ca rupe discursul oratorului


31

si nu se pot Iua notitc. Imaginati-ve cat de dezagreabil estc redeschiderea brusca a luminii. dad. survine brusc si nu treptat,

Securitatea

Nimeni nu se gandcstc Ia un incident, la a catastrofa si totusi aceastca sc pot intarnpla. Si siguranta constituie dorncniul dur-meavoastra! Aveti grija ca nici un participant, putin mal tantalau, poate, sa nu rarnana inchis in local dupe manifcstare.

Acordati prioritate salilor dotate eu strueturi de securitate (paznici, patrule etc.)

Paziti-va de idcile noi , de initiative. Din dorinta de a fi origmali, unn organizatori ar putca fi tcntati ~a aleaga locuri noi, pcrifcricc. cu altc cuvintc insolite (vapoare. pivnitc. cincmarografc vcchi). De cclc mai multe ori sunt inconfortabile ~1 va pot provoea cclc mar relc batai de cap (locuri sufocante, inabusitoarc, stramtc, prost luminate, prost aerisite, eu acecs dificil). [nrr-adcvrir. 0 salt. de conIcrinte clasica nu prca suscita cntuziasmul, dar, a fast eel rutin conceputa pentru ceca ee cautati,

Repetipa

F oarte rar, repctitia permite reglarea ultimclor dctalii si Dumnczcu stic cc sc va intampla daca sunt numcroasc. Ea va ajuta totusi sa prevedcu imprevizibilul! Daca vorbitorul nu cstc disponibil sau se afla prca dcpartc geografic, repetitia cste mai greu de prcvazut, Dar de fiecare data, cand este posibil, mai ales in cazul marilor ceremonii ofieiale, manifcstarca trebuic sa faca obiectul unei repetitii. Aceasta permite verificarca "desIa~uratorului" Exemplul ar putea sa va faca sa zambiti, dar deschiderea jocurilor olirnpice a fast pusa 1a punet pana in cele mai mici amanunte! Nici 0 nota falsa in ziua aceea! Este un lueru de care trebuie sa sc tina seama. Pastrand fireste proportiile, ceca cc ali prcvazut se poate derula eu acccasi perfectiel

32

Manipularea 'in relatiile publice


33

Verificarea

Scaunc, sala, lumini, documcntc ~i mai ales instalatiile tehnicc trebuic sa fie controlate riguros. Trebuic trccute in rcvista pcntru a cvita ca aparatcle audiovizuale sa nu vii joacc festa. Dcsrramarca dcfcctuoasa a actiunilor lasa intotdeauna 0 amintire dcrcstabiln ~1 paralizeaza pc toata lumen, atat auditonul cit si vorbitotii. Veti avca sutc de perc-chi de oehi lntrcbmon 'si invinuitori dc'lnfruntatf SHipanirea posib.lctor cvenimcntc tehnicc va sporesre sansclc de succcs

o manifestare tara personal insotitor, chiar dad! este bine gandita si perfect realizata, nu va produce acelasi efect. Adeseori constatam ca in public se afla in majoritate barbati. 0 prezenta fcminina destinde atmosfera si creeaza 0 imagine de ansamblu mai putin stricta, Fara a rnai vorbi de un mesaj care trebuie transmis discrct sau de 0 indispozitie care poate interveni in orice moment, 0 persoana de sex fcminin are un ral valaros la ofcrirea dasarelor manifestarii. Sprc exemplu, daca estc vorba de a conferinta-dezbaterc ea facilitcaza circulatia microfoanelor cand participantii i~i exprima dorinta sa intervina.

De cc nu at! rev cdca matcnalclc vizualc ?i sa verincati

orumcu Ace-a rntc r{igal va pcrmitc si, v;i.

lj/!:,fmdlti. estc nCVO!(' :<1 -coatcti san ~,\ un

document. de cxcmplu: Daca ~uUilC,:11 un ochi nc

{\,~ cvucuarc ',1 c,{I\il uu inseamna ~ .... va dcclansa neaparat un rr-ccndiu. Dar, cj! aici (l"iskl1!a vn conta pc dumncav. nash,i data aparc \T(,LlI~ incident

:';u cstc inutil S:l intoctniu 0 iJ:'lt:i ell nurnerele de tclcfcn ale pcrsounctor pc care art putca uvea ncvoic sa lc contactatr in ultnnul moment. Daca avcti lin tclcfon porrat»l. <au dad ~l\cb acc cs la 11I1 rclelun in [lI"IC,· moment. putc:p pflstra legatura C1.! cxtenorui, in culise. daca va f ucvoic. l'n cuncr. {) ~;l~crc:':il~'1 <au un cotabortucr dixponibil in zrua .,Z" sar putca rcpcxi 1;\ scdiul central pentru a aducc lin document uitat

Dispozi1ivul de primire

Estc o chcsuune de absoluta nnportanta ca caspeni sa fie

intampinau la locul undc S':' manifestarca. sa

tic salurau ~;i condusi la lor sau. cc! puun :-;5. fie

indrumari. pentm a simu d Cil1("VCl arc gnj{\ de c.. Daca pcrsonalul dcstinat uccsrui SCOp t insctitor ), 1111 constitute pilom! manitcstani c] poatc til mare n.asnra jU contribute lu rcu-na ei. Accst personal format in genera] din tineret trebuic sa so scasc a Ia fata locuhn inainteu tuturor ~i sa piece, mai adcsea, ultimul

34 Manipularea In relatiile pub lice

• V-ati gAndit Is mate?

Anuntarea manifcstarii urmatoare,

Ecusoane,

Personal de insotire si pam, Bufct,

Cadou pcntru confcrentiar (cine 11 da"),

Cadouri pentru clienti, Pusculita (daca se strang bani), Calarcti (placute verticalc cu nurnele vorbitorilor).

Scaune pliante suplimcntare Indilzire (sistem de reglaret. Ghidul manifestarii,

Prczente.

C.V.-ul conferentiarului, Decoratiuni florale, Diapozitive.

Dispozitiv de votare, Documente la dispozitia participantilor,

Documentc oferitc oaspetilor, Apa pentru confcrcntiar. Iluminat (circuitc electrice) Sistem de inrcgistrare, Estrada,

Inrcgistrarc audio,

Fctru pentru tribuna,

Projector pentru diapozirive, Asigurarea Iratatici (ora sosirii

IPrOduselor),

Pcrsonalul feminin pentru intiimpinarc (hotesse),

lesirile de urgcnta.

Lista invitatilor (raspunsuri), Lista cu numerelc utile de tclefon,

Lista oficialilor(trombinoscop), Tribuna,

Marker pentru scheme pe tabla (paper-board), Laptopuri,

Microfoanc fixe ~i mobile, Mijloc de acces pentru confcrcntiar,

Matcriale in cxpozitic sau pen-]

tru vanzarc, I ,

Paperboard (tabla cu sui del hartie pc care se tac scheme), Paravane,

Parcare. I lnrrebari (cine 0 pune pe prima"), Fotograf,

Locuri rezervate, Pontaj, Pornpicri,

Tinuta pcrsonalului, Proiector pentru diapozitive, Folie transparenta. Rezcrvarea locurilor,

Sala,

Conditii de securitatc, Statistica raspunsurilor,

Masa rotunda (pentru dezbaten). Masutc auxiliare,

Telefoane,

Vestiar (umerase, tichete). Videoproiector, Videotransmisie.

Capitolu1 IT

"Oamenii sunt ca iepurii, ii iei de urechi".

MIRABEAU

Ftecirui public, formula sa

Manifestarea dumneavoastra trebuie rnai intai sa fie conceputa in functie de publicuI careia Ii este adresata.

Ce manifesmre !iii pentru care public?

Ficcarc gcn de rcuruune are modalitatilc ci proprii de rcalizare.

1) Conferinta: avcti un public si cautati un conferentiar sau invers, avct: un confercntiar si-i cautati publicul adccvat. Cum sa prccedati? Publicul poatc fi intern sau extern. Oratorul poate proveni de la societatca respectiva sau din afara,

2) Conferinta de presa: este 0 confcrinta care sc adreseaza unui public special: jumalistii.

3) Vizita~conferinlii: ocupa un IDe aparte. In aceasta situatie este vorba dc vizita unui public destul de privilcgiat intr-un loc, caruia sa i se comentezc vizitarea acestui loco

4) Dezbaterea in timpul unei mese: un mic dejun, un pranz sau 0 cine dau posibilitatea reunirii unui public ornogen si rnai restrans. Rcstul zilei nu este prea afcctat si sc transmite un mesaj Intr-o atmosfera de buna dispozitie

5) Colocviut (. ... .eminar; simpozion): aceasta formula are avantajul de a aduna un numar mai mare de persoane si mai multi vorbitori pe 0 durata mal Iunga, (de una, douii zile].

36


6) Putem ascmana ell formula anterioara conventia sau reuniunea de informare a colaboratorilor de acelasi nivel, care estc versiunea interns a colocviului.

7) Adunarea generalii. Pentru actionari sunt doua tipuri de manifcstari: sedinta de informare, care sc aseamana eli schema conferintei si adunarea ell caraeter obligatoriu dar susccptibila de a capata forme diferitc.

Vorbitor Durata Public Tratatle
medie
Conferentiar Intern Cocktail
Conferinta - extern I h 30' Extern (posibii)
- intern
Ccnfermta Prcsedinte Mic dejun
«Dircorr» I ora I Jumalisti Cocktail
de presa Specialisti Analisti (posibil)
Vizita- Conferentiar Preferabil
conferinta specializat lorn VIP cocktail
Membrii Mic dejun,
Masa/ Conferentiar 2 ore unei asociatii Dejun si/sau
dezbatere extern Profesionisti dineu
Colocviu Vorbitori 1/2 zi Profesionisti Dejun sau
extemi 2 zile dineu
Presedinte «Corpcratii» Masa de
Conventie 1-2 zile (grupuri pro-
Directori fesionale) Inchidere
Adunare
generala Presedinte 2-3 ore Actionari Cocktail Manipularea in relatiile publice

37

.Conferinta:

pentru cittegorii diferite de public

Am vazut ca 0 conferinta sc poate adrcsa atat unui public intern, de cxcmplu angajatii sau eadrele proprii, informaticicni, vanzatori. cat ~i unui public extern, clienti acponan. In toatc cazurilc. obicctivu] este de a sc fauri si mentinc riste legaturi

Cadrul institutional

o confcrirua pnate f un cvenimcnt unie in viata unci socicUlti. mra prcccderue ~I tara 0 continuarc binc determineta.

Estc prcfcrahil ca en sfl :-C inscric intr-un cadm ill care anumuc clemente xunt fixe si altele mobile. Acest cadru fi eel nl pcriodicnutii. De exemplu, 0 confcnnta pe suu una pc rrirucsrru Acclasi loc , acclcasi ore, acela:,>1 up de- invuat.r. contr- .iuic la crcarca unui anum It rttuat C1.rfl. a sc include intr-o formula rigida,

Es:c de axemenca posibil s2i se conccapa de la inceput un ciclu in care manifcsrarilc sa fie anuntatc. en datele, locurilc. tcmcle si vorbitorii rcspcctivi pcntru intrcg anul, dar trehuie sa tj~i sigur ca putcti rcaliza un asernenea program. Daca puteti este evident preferabil sa sc opcreze cu o informapc grupata

Alegerea vorbitorului

Fie ca rccurgeti la un vorbitor intern sau extern, problema este aceeasi: trcbuie sa va asigurati ca este capabil sa prczintc interes pentru auditoriu, ell alte cuvintc ca interlocutorul este in acclasi timp comunicativ ~i competent. Si nu este 0 treaba usoara.

Competenja

Alegerea trebuie ~a fie de necontestat, indiscutabila ~1 foarte judicioasa In aceasta privinta, vi se cere cea mai mare intuitie, cea mai mare abilitate. Dar exista un risco

38


Vreti sa spuncti ca un public exigent Ii asteapta, ca sa spunem asa, pe oratorii slabi la cctitura! Nu rareori se Intampla ea uncle pcrsoane, foarte competente, sa stie tot ?ta!, daca nu -?i mai rnult, ca vorbitorul Insusi. Accasta sc intampla freevent ell noii pensionari. Pot surveni lntrcbari capcana ell scopul de a-I destabiliza pe invitatul dumncavoastra ~l pentru a-I dezvalui, in public, limitele! Unii clienti, unii cxperti sau cariva actionari vigilcnti -?i, de altf~l, fara altc preocupari, pandcsc uncori eu placere rautaCl?a~a cca mai mica imprecizic sau greseala, cu pusca in mana! U~ adevarat razboi sc poate incingc!

Intr-o prima ctapa, retineti 0 lista de subiccte si de persoanc. In general, va ganditi mai int,:lj la un orator si dupa aceca se discuta eli cl subiectul pe care II va prezcnta. Dar. cand tCI11~ cstc de ~Ictualit~te, nu czitati sa va lasati ghidat de un subiect. ApOI, cautati numele celui care ar putca sa-l dezvoltc ~I in acclasi tnnp s3.-1 accepte.

Este de la sine lnteles ca exista un rise sa to adrcsczi cuiva compler necunoscut oricat ar fi de srralucn. Dace soJicitan ~m ?rator. pc care toata lumea il cunoaste, Yeti avea un a:l~ltonu m~l Important, mai ales daca a aparut si la tclev.lzlUne. C~lar daca asta nu-i garantcaza si talentul, notonetatea asrgura, in schimb, 0 anumita aflucnta, Totul dcpind~ de tema. aleasa si de obicctivul vizat. Se poate alege ~l a tema dificila pentru un public restrans,

Capac;i.1atea de a vorbi despre un subiect

In functie de tinta vizata si de subiectul ales rrebuie sa puncti :nana p~ 0 ~ocietate, un star sau un expert. Pe 0 pers~ana care sa Ie uitruneasca pe toate trei daca este posibil, -51, pentru asta, est~ m~i indicat. sa nu actionati singur. Este mal oportun ~l mal rezonabil sa recurgeti si la ajut?rul_ altar pc!soane, sa primiti sfaturi si sa va informati pe langa oarnem compctcnn

Nu este o. condit.ie sine qua non, sa apelati la un vorbitor car~ pu~hca (articole in revistc de spccialitate, carti, face ermsrum la televizor sau Ia radio) dar va bazati pe notori-


39

etatea sa pentru manifestarea pe care 0 pregatiti. Scrierile sale vor da 0 greutate si rnai marc cxpuncrii sale. Va putcti orienta si seleclio~a un, vorbitor dintrc )urn~li~~i (presa scrisa, radio, televiziune], economisti, umversitan, scriitori si oarncni de stiinta. Trebuie sa va mobilizati toatc sursclc de inspiratie. Sa nu omitcti nimic! Tel.cviziunea, radioul. si cataloagele de carti pot constinn adevaratc mine de aur.

Dar nimic nu inlocuieste informarea "secret". Pentru a evita un insucces, va puteti interesa in anturajul persoanei V1ZatC, la cci care au avut ocazia sa-l asculte. pentru a obtine 0 opinie precisa despre talentele sale de orator.

Ccl interesat nu poate fi deopotrivajudecator si parte .. Sa stiu totusi "cllno~linta" nu rimeaza neaparat ell .usunnt» t dczinvolturaj": Avcti grija sa nu va atasati de 0 personalitate stralucita care nu vorbcstc aproapc dcloc in public. Daca conferentiaza rar, exista cu siguranta un molly. Gandindu-va hi un efect de .exclusivitate". riscati sa-l fortau si sa va indreptati eu toatc panzclc sus spre catastrofa. Unii intelectuali remarcabili au oroare de accst gcn de succes,

Daca persoana solicitata sc simtc constransa sa accepte, va poate rezerva surprize neplacutc, anumc sa-si citeasca tcxtul si apoi sa rarnana agatat acolo in aer timp de doua ore. Un orator .prost" cstc absorbit de hartiile sale. Un bun orator stie, in schimb, sa captiveze publicul' In asta consta difcrcnta,

Pe acest traseu de luptator pe care il reprezinta cautarea unui confcreutiar. veri cunoaste inevitabil ~i. personaj.e opuse. Va trebui desigur sa respingeti personajele .riubioase". E intclcpt sa va paaiti de personajclc care i~l propun servicillc si va asigura ca pot tine confcrintc 1~ orice domcniu. Dupa cum spune proverbul, ele pro~un ~l dumneavoastra dispuneti, Cu alte cuvinte, nu. trebuie sa lc dati curs! Cand cineva se pune el insusi in evidenta sau iese in [ala nu prcvestcste, eel mai adesea, nimic bun!

40


Aveti grja sa nu confundati notiunile "cruditic" si .xelcbritare" ell altceva. Jucati rolul unor impresari si cautati oratori care "se ridica", Inca necunoscuti marelui public, dar deja introdusi in mediilc interesatc, acesti oameni au multe de spus, Spre deoscbirc de unii .vechi rutinati" ai conferintelor, acestia .ru: servcsc din nou" aceasi confcrinta mal multe dati la rand. Discursului mai putin monoton si rnai motivat, trebuic sa-i mai adaugam un atu: o nota mai rezonabila. Ccl ce .scrvcstc din nou acclasi gcn de comunicarc'' se distinge de eel carl' ,.a trudir' suhicctul si cstc gata sfl raspundu unor intrebari diverse $1 sa la~ii din subject daca cste Gt7Ul.

Lncori putcti SrI prcincuunmau 0 scric de Un discu-s alert, jovial. puncta! de rnici digrcsmm analcui. pcrtincmc, vii fascincaza. Aruncand o privire raprda pc motivclc oratorului, veri dcscoper i sccrctul. Avcti de-a lace cu un protcsionist care a c.ilculat totul' Lo.ul cstc pus 1.1 punct anticipar 51 runctioncaza ell pc reate

Mar ranrdnc D categoric In con-pctiuc! ,,(_ 'ci cc IlU sunt inca prcgatip" Trcbuie priviti ell intclcgerc. Accste pcrsoanc ar putca dcsigur sa sc dcscurcc eli brio. dar prcfcra sa va rcfuzc ofcrta Elc consider» ca uu stapancxc perfect suhiectul. 0 reactie prudenta ~l plina de mode ... tie! Daca ar f sa impartasim Intclcnciuuea popular} Ill! trcbuic ~i1 Imparrasim dccat 0 zccime din ceca cc stnn, inaintc de a 1<: cxpunc intrebari lor unci audicntc. Ascmcnca czitar: nu au nimic de a face eli capriciile unci vedete! Acesti oatneni VOT sugera pur si simplu sa srabiliti (1 intalnire eu ei cand vor putea sa va onoreze. ru Ioata oncstitatca, invitatia

ProIIpectare .

Chiar In randurilc clientele: societarii proprii! In fisicrcle dumneavoastra de clienti pol Figura si 0 seric de personalitati. De cc sa va lipsiu de accasta situape privilegiata? Anturajul presedintclui - care apartinc ell siguranta .rasei" cclor cc cornunica - pcate fi cercctat in mod amanuntit. Veri gasi intotdcauna ccva. Celor solicitati din aceasra categoric care au relatii mai apropiate ell societatea, lc va fi

Manipularea In relatiile publiee

41

greu sa va refuze daca ii rugati sa vorbeasca la 0 manifestare. Este 0 practica curenta. Cuvantul cheie: nu trcbuie ncglijata nici 0 intfilnire, niei 0 relatie potcnpala. Fie ca sunt de natura pcrsonala, amicala sau familiala, relatiilc pc care le putcti stab iii sunt prctioase. Ele vor fi in masura sa va ajute in cautarilc dumneavoastra. Multi oarneni cunosc rnulta lurnc. Nici nu va inchipuiti cat de multa'

Comunicand, vorbiud dcsprc dormta dumneavoastra de a crguniza 0 manifcstarc, dcstainuindu-va ideca cat mai multor oamcru veri rcusi. ::':l avacsau inai binc Sl mai tepede In rcalizarca proicctului hi care lucrati, Dar paradox al , ,net! datona ~l inrcresu! :i<i. va rniscau pionii foartc

:l'rJ.. pcntru 'J V~I lase i) de mancvra pima 1[1 ultimul

nuuucut j__hpiuH1a~i,! '\8. vor ajuta foaru- rnult.

Valldarea

J _1L:P,-1 'acut dispom-

h:k ~i :'''':Z, :,\.-[;!l CL'! putm vor trcbut

retmute agenda tuturor pcrxoanclor Implicate Procc-

1<\ .)( ,'U inchirierca salii. Nu va mai ram,-l11~~ dccat

Jbo;-\.L~ti pc conlercnuar.

Daca este din socictatc, trcbuic su-! faccti ::;3 ln1eicag:-1 cfl a Iost ales. ]1 obtineti acordu] ~1 apoi fixatt cu el toatc dd'Jliilc.

Domcniul este mai rutin sirnplu daca pcrsoana c-,tc din afara intreprindcni dumneavoastra In accst caz. c iudicat sa claborati 0 strategic. Sc pun rnai multc problcmc. Este hine sa-l abordati dumncavoastra? Sau trcbuie sa incredintati accasta sarcina ~i acest privilcgiu altcuiva" Dcrncrsul poa~e scap~ de orice erarhie. Sondand\.~-l pnn intcnnc~iul until apropiat, acesta poatc dcbloca 0 situatie carl' ar nsca sa se impotmoleasca, cvitand sa va angajau pe un teren puun Iavorabil. Nu cxisra 0 regula care sa fie rcspcctara eli exceptia aceleia ca estc Intotdeauna nimerit sa acordati prioritatc rcalizarii unor relatii apropiatc, de la om la om. Cum sa intrati in contact? Sa-i dati telefon? Sa-i trimiteti un curicr? Sa-i scrieti 0 scrisoare (vcdcti in continuare un

42


cxemplu de scrisoare - propunere}? Oricare ar fi modalitatea acestci luari de contact, nu se pune problema sa abordati. dintr-o data chestiunea onorariului,

Sa' puncti mana pe telefon si 8<1-i spuncti: "Ne-am gandit 13 dumneavoastra" nu este 0 formula magics, dar pc aproapcl Va arninteste de ceva formula "Corbul si vulpea"? 0 modalitate si mai rapida 83-1 intalniti la sfarsitul unei ccnfenrne. al unui colocviu sau al unui salon si sa conveniti ell el in principiu in privinta manifestarii dumneavoastra,

Vorhitorul va va aecepta mai usor propuneree daca data confcrintei sale cste mai indcpartata. Avcti rabdare 0 saptamana inainte de a vorbi din nou la telefon ell eel caruia i-ati scris sr care indo nu v-a dat un raspuns' Daca a omis ,>;1 vn dca un raspuns, nu cstc un sernn rau. Sc va simti putm in culpa ca n-a facut-o, tara a putca sa V[I enuntc motive plauzibilc. Profitati de situatie!

Confirmarea

De indata ce confcrcntiarul si-a dat acordul, trcbuic sa renuntati la toate celelalte optiuni. Confirmau datele ~i locurile rezervatc. Daca faceti parte din categona organizatorilor prevazatori, sa nu anulati toate datelc rezervatc. Uneori exista intcrcsul de a pastra dcschisa 0 a doua posihilitate in cazul 111 care ... Aceasta flexibilitate abila cu privirc la timpul fiecnruia cstc foarte aprcciata daca ziua ,,2" ar fi schimbata!

Pare acum evident si simplu ca trebuie preveniti toti actorii manifestarii, Pe vorbitori. pe oficiali si pe toate personalitatile societatii pana Ia persoana care sc ocupa de regia materialelor audiovizuale. Se impune 0 lista minutioasa de verifi.care pc care sa se poata bifa! N-ati uitat pe nimeni ? Zapacit de atatca lucruri de care trcbuie sa se ocupe si sa alerge dupe unul si altul, se poatc intampla ca organizatorul sa nu sc gandeasca sa-si verifice propria agenda ca nu cumva in ziua respective sa se afle cu familia in vacanta de ski a copiilor!

Manipuiarea in relatiile publice

43

G8sirea unui prezentat.or pentru CODferenliar

Dupa ce toata lumea se afla in blocurile de start, trebuie sa va ingrijiti de prezentarca oratorului. Este necesar ca el sa fie introdus pc langa public. Cine va Iua asupra sa 0 asemenea rnisiune? Este de neconceput ea vorbitorul sa se prezinte siugur! Dar, organizatorui care ia asupra sa accasta misiunc, nu este prezentat! Pcntru a icsi din acest cere vicios se poate proceda la prczcntare incrucisata, intrucatva asa cum fae jumalistii in cursul unor dezbateri televizatc

Cel mai bine este sa fie descmnata 0 personalitate care sa rcstcasca 0 mica alocutiunc, pc care veti avea grija sa i-o prcgatiti.

Exemplu de scrisoare de propunere

-~

Domnule (presedinte, academician crc.) I

imi permit sa va .adrcscl intrc?arca daca afi puree sa tineti 0 confer.lIltzv sa pr.czcnt(l\1 0 exp .. une.re ~n rata. _Chentll.or nostn pe tema I (precrzan clar ~I precis cnumul subiectului) pe care 0 abordaf 10 lucrarilc dumneavoasrra cat siin interventiile publice.

Este 0 lema de actualitate car.e i.ntereseaza (rncnf1onal' aiel ca~ tegoria sau categonile de clicnri intcrcsati ~l ratiunile care 11 motiveaza].

Daca cumva Iw . .rati acum la alt subiect, despre care ati dori sa vorbiti, am purea disc uta eu placere pe aceasta tenia.

Am fi oricum foarte onorati daca veti avea posibilitatea sa venin _ in mijlocul !"'ostru. _ Precedentii nosrri vorbitori au fost... (menjtonan vorbitorn antenon eel mal cunoscup).

Conferinta pe care 0 avem in vedere ar put~a ave~ loc la una din datele urmatoare, cum preferati (precrzap zilele ~1 ore le. Nu Iiisati niciodata optium .deschise''}

Aceste orare -.. .. 3 permit daca doriti sa venip cu trenul, sa va reintoarceti la ... (comunicati orarul trenurilor, avionului etc.).

In asreptarea raspunsului dumoeavoast.ra, pe care )I.speram pozitiv, va rugam sa pnrrup. Domnule (prcscdinre, academician etc.) expresta intrcgii noastre consideratii.

Semnatura si functie

44


Alegerea subiectelor

Subicctul poatc fi ales in functic de orator, sau invers. Cu toatc accstea cautarca subiectelor trebuic sa constituie 0 preocuparc permancnta. Unele sunt impuse de actualitate, altele de problemelc profesiei, san plutcsc .Jn acr'' Ideea estc de a lc aborda inaintca altora si inainte de a dcveni prea comune

Uncle subiectc sunt pcriculoasc. prea pohticc, prca incarcatc de polcmica. Altclc OlJ prezinta dccdt un intcrcs aparent. Subicctc ell privire la stratcgia intcrnationala lasa indifcrenLi muha lumc rnai ales cand cxista aspccte interne scnsibilc.

[II general. daca vrem ca oan-cnii sa SL' dcranjczc. trcbuic un subicct care arc 0 lcgatura dirccta ell prcocupanlc 10f. De cxcruplu, cstc intru totul indicar sa nducc.i ill intrcpnndcre un sociolog la moda san un psiholog rcputat Ei vor sn sa vorbcasca dcsprc problernclc pcrsonalutui dintr-un unghi nc-obl~nuit sau pasionant.

Trebuic dcsfasurata in accsr sens 0 munca ntenta pcntru a cunoaste nu ee-l intcrcscuza pc organizator sau pc ":011- ducatorii socictaui, ci ceea cc intcrcseaza in primul rand publicul invitat. Nici anchetele sau investigatiilc oficialc ~i nici cutiuta cu idei nu va vor ii de mare ajutor, ci mult mai mult conversatii.e cu uncle pcrsoane cat mai rcprczeniative din randul color care obisauicsc sa vina la manifcstarile pe care lc orgamzati.

I..ogistica conferintei

Chclruielilc pcntru conferentiar n-ar trcbui sa va greveze bugetul. 0 data nu inscamna'o obisnuinta! In mod curios, desi Sc afla in ccntrul evenimentului. conferentiarul nu reprczmta in cadrul calaanei dumneavoastra de .nheltuicli" 0 suma colosala, Din contra. plata prestaue: sale variaza faarte mult, dcscori fiind zero


45

Remiterea unui cec poate fi inocuita cu un cadou. Inmanat in public in strainatate, in Grupul cclor sase, un asemenea procedeu este mai putin obisnuit, Dar, un cadou arnical si bine ales - eel mai adesea eli complicitatea secretarei sale - il va misca pe orator si va fi 0 marturie a recunostintei dumneavoastra si a gratitudinii publicului.

Aceasta nu inscamna ca nu trebuie sa va ingrijiti ~i de eheltuiclile sale afcrcnte pentru achitarea tuturor facturilor in linistc (tren, taxi, avian, mese, cazare 1a hotel) Dupa ee rezolvati aceste aspecte, nimic nu va irnpiedica sa-i propuncti vedetei dumneavoastra de 0 zi 0 masa dupe confcrinta, dad. nu sc of era un cocktail. 0 masa placuta intr-un cere rcstrans desigur ca nu-i va displace!

Dad. in Franta prestatia unui confcrentiar este rar 0 ehcstiunc de bani, nu se poate spune acelasi lueru despre tarile anglo-saxonc! Unele societati de conferinte englezcsti propun inrreprinderilor straine personalitati de marca din lumea politi ca. In acest mod oamcnii de stat sunt intru totul dispusi sa raspunda invitatiilor! Vedetele de cinema sau de show-business, poseda impresari proprii si practica tarife uluitoare. Franta intra si ea trcptat in acest sistcm.

SaIa

Alegerea salii de conferinta depindc de numarul de persoane pe care sperati sa Ie strangeti, Exista desigur a mare varietatc de sali, eu 0 capacitate intre 50 si 500 de locuri. Dar, inainte de a urnplc a sala de cinci sute de locuri, trebuie trimise 0 multime de invitatii, Nirnic nu va Impiedica sa rezervati 0 sala imensa daca va asteptati la mai mult de doua mii de participanti!

Succesul va fi aprcciat, inainte de toate, in functie de afluenta, Ajci se aplica raportul participanti/spatiu, Acelasi numar de invitati poate da manifestarii un aspect de reusita sau esec. 0 sala plina este intotdeauna sinonirna eu un triumf. Este mai bine totusi sa strangeti saizeci de persoane intr-un spatiu destinat pentru cincizeci. decat 0 sum

46


intr-o sala de doua sute de persoane! Prudenta si bunul simt al organizatoriior eer ca ei sa prevada actiunea in functie de sala disponibila si nu iovers!

Invita1ia

Lucrul eel mai complicat estc redactarea textului invitatiei sau afisul, Daca persoana invitata estc mai mull sau mai putin celebra. veri avea nevoie de mai mult sau mai punn timp pcntru a preciza numelc ei, titlurilc, functia, precum ~i alte clemente {membru in cornisia ... etc.). Sa atragcti atentia si sa dati cat rnai muItc informatii, iata cc1c doua prcocupari majore.

Daca invitati un scriitor, mentionati coreet scrierile sale, ctapcle carierei sale ~i cditorii care l-au publicar. Un am de ~tiin!rl, un politician va vor da aproape acclcasi griji

Punerea Ia punct a suporturilor

Dad. supravegheaza buna dcsfasurare a unci confcnnte publicc. organizarorul trebuic sa aiba grija de prczcntarea tuturor suporturilor, Tipografului i sc da 0 rnacheta de afis. Dar, fili atent, alcatuirea afisclor de catre intermediari benevoli - incerti eel mal adesca - va poatc expunc la deza- . rnagire. Yor fi prost facute sau, ~1 mai diu, ncfacute in nici un fel! Estc prudent sa va asigurati ca a fost facut un colaj la timpul fixat, de pcrsoanc de incredcrc. deci remunerate! Accste afisc trebuie sa cuprinda. cu prioritate zidurilc siturilor susceptibilc de a f frccventate de publicul vizat si, bincinteles, locul unde se va tine manifestatia. Este recomandahil sa difuzati afise sau pliante cand este cazul, fie la comcrcianti sau chiar in intreprinderc. Hartuirca calatorilor la iesirca din metrou se poate dovedi eficienta, dar reduce nivclul manifestiirii dumncavoastra!

Reretvarea unor locuri

E ste binc sa marcati drcpt rezcrvate uncle locuri in sale. Dar nu trebuic prea multc! Nu vor veni toti oficialii invitati. Fara a fi nominalizate, accste Iocuri trebuie retinute in primelc randuri care - n-an rcmarcat si dumneavoastre? - nu tentcaza de obicei pc multi. Timiditate sau


47

pudoare? In schimb personalitatile oficiale au obiceiul sa fie solicitati si deci sa fie asteptati ca niste Mesia. Nu-i dezamagiti!

Indicarea numelor

Cine este cine? Calaretii, aceste cartoane suport purtatoare de nume, pot ajuta 1a rezolvarca enigmei. Daca vorbitorii sunt plasati "in brosa" dupa pupitre, calarctul permite identificarea dintr-o privirc a oratorului si sa sc identifice cerci societati apartinc. Nume1e trcbuie sa fie scrise ell caractcrc mari si groase pentru a fi vazute de public. Un calaret cu doua fete (eu numclc pe 0 parte si pc alta) nu tine de obscsie ci de 0 perfectiune care va onoreaza. Daca trebuic sa ia cuvantul mai multi vorbitori, vor aprecia ca pot vedea identitarca vccinului lor.

• Conferinta de presa: pentru ziad~

Cand cstc vorba de un evcniment important, conferirna de presa ocupa un loe prioritar. Trebuie insa ca miza sa justifice organizarea unci conferintc de prcsa, aItfel estc suficicnta si publicarea unui comunicat de presa. Sunt posibile ~i alte optiuni: 0 reuniunc mai confidentiala eu conducatorii socictatii si cativa jumalisti. 0 calatorie de informare, 0 rnanifestarc oficiala la care este invitata prcsa. 0 asemenca decizie evidentiaza un moment important in viata soc ietatii. Pot f retinute mai multe fonnule.

Aiegereaorei

Micu1 dejun de preM

Dcseori apreciat de jurnalisti ~i de "matinali" el ccnvinc celor mai grabiti, care dcmarcaza astfel ziua de lucru tara a fi picrdut prca mult timp. Ideal cste ca un mic dcjun de acest gen sa inceapa intre 8 si 8,30.

Rctineu ca. pcntru un mie dejun, Cll cat invitati oamenii mai devreme, eu atat sunt mai punctuali, Daca va ganditi sa va strarrgeti cnoriasii la 9,30, veti avea surpriza sa nu

48


vina prea multa lume inainte de 10,00! Obligaria de a veni devreI?-c implica 0 anumita mobilizare si 0 garantie de scnozitate. Ganditi-va sa mentionati 0 ora cand se va sfiir~i actiunea si sa fie respectata,

In privinta costului, rnicul dejun este imbatabil! Este un avantaj care nu trebuie ncglijat.

El arc totusi unele inconvenientc de ordin praetie. Comescnii au rar suficient loc pentru a-si servi cafeaua ~i manca comulctul si sa puna blocnotesul pc care incearca, ell succcs sau lara, sa ia notite, Dace in program sunt prcvazute si proicctii, nu cstc intotdeauna prea lcsne sa gascsti personal care sa scrvcasca pe bajbaite si in serniobscuritate. Estc dificil, pcntru a nu spune imposibil, de a se deplasa in astfe1 de conditii fare en auditoriul sa fie deranjat.

Dejunul de presa

Tntotdeauna foarte apreciat, estc mai costisitor pcntru societatea gazda si reclama a mai mare disponibilitate a participantilor, Epoca In care traim nu se rernarca prin risipa! Jurnalistii i~i permit din ce In ce mai putin sa stea indelung la masa, Desigur, un asemenea dejun este mai relaxat dar rezultatele ce se obtin In cursul acestei intalniri nu necesita intotdeauna 0 asemenca masa,

ConfePnja de presil urmati de cockIaiJ.

Intr-adevar, aceasta formula pennite evitarea unui asemenea gen de constrangeri. Mai putin costisitor, mai expeditiv, oferind 0 atmosfera de buns dispozitie intre participanti, cocktailul raspunde exigentelor eelor mai multi Pentru orice are legatura cu servirea unor aperitive si bauturi, trebuie proeedat eu grija la alegerea Iocului. Trebuie selectionat un loc accesibil pentru toata lumea, de prcferintA pe teritoriul societatii sau in imediata ei apropiere.

A Be adapta ziarlftilor 7Jua

Cat despre ziua In care urmeaza sa aiba IDe acpunea, ea trebuie aleasa ell eea mai mare prudenta (sa se evite vine-


49

rca si lunea, vacantele scolare). Fixarea orarului se face atunci mai usor. Este suficient sa va. opriti Ia 0 formula potrivita bugctului pe care il aveti, eu publicul si amploarea pe care doriti 5-0 dati evenimentului.

Interesati-va totusi asupra datclor la care sc inchid cditiilc ziarclor pe care doriti sa lc implicati. Uncle rcfuzuri nu sunt dovada dezinteresului unui redactor, dar pot, pur si simplu sa fie rezultatul faptului ca acesta estc ocupat profcsional! Conferinta de presa este de altfel manifestarea ideala pentru invitarca corcspondentilor ziarelor, ai agcntilur de prcsa, ai televiziunii, radioului, ai presei locale, ai presei de specialitatc Uncle ziarc au 0 rubrica ,.calendar", profitati!

Invitafia

[nvitatia trebuie sa fie facuta oral sau in scris? Sc va acorda priori tate unei scrisori care, pc langa intcntia propriu- 7is3., va mentiona cateva date precise despre manifestarc, punand in cvidcnta scopul si importanta ei, Daca se trimite un fax, trcbuic ncaparat unnat de originalul scrisorii.

Intr-o a doua Iaza se poatc cia un tclcfon pcntm a rcaminti, convinge, continua ~i a puncta elementele care va interescaza. Estc un contact in doi timpi. Atentie, aceasta revenire tclcfonica nu trebuie confundata eu 0 discutie mondena. Ea completeaza primul dcmcrs, trimiterca invitatici). si nu trebuie neglijata ~i ell atat mai rutin suprimata.

Indicatoarele

Nimic bun nu se va putca face tara 0 scmnalarc clara. Trcbuic ea participanpi sa se orienteze usor si sa ajunga la timp. Tineti seama de faptul ca lumea jurnalistica nu cste foarte mare. Toata lumea se cunoaste si locurile ae conferinte sunt cam aceleasi. Jurnahstul a capatat obiceiul de a veni sa se prezinte atasatului de prcsa, de a lua dosarul ~i de a se duce sa se aseze In sala.

Expozeul

Expozeul prezentat de 0 persoana eu responsabilitate in tntreprindere. nu trebuie sa depaseasca 15-20 de minute.

50


in unele situatii conducatorul societatii poate avea pe hinga eI cativa colaboratori care sa deta1ieze aspectele tehnice. Un specialist poate fi mai in masura sa raspunda intrcbarilor mai precise si mai tchnice. Expunerea, pregatita eu competenta, se poate articula in jurul schemclor si ilustratiilor, care vor fi reluate apoi in cursul dezbaterii. Nu trebuie ca totul sa fie divulgat, pcntru a lase materialul neccsar discutiei cc va unna.

Uncori, din motive de prcstigiu (0 publicatic deosebita care trimitc rar un jumalist) sau de data/ora (un cotidian, o cmisiune de radio sau un jumal tclevizat) sc pot organ iza intcrviuri speciale inainte de conferinta de prcsa Durata accstui interviu oscilcaza intre I 0 si 30 de minute ~i poate face obicctul unei intalniri separate. Dad. interviul are loc inainte, aecsta implica respectarea embargoului asupra informatici. Destul de des, intcrviul are loc imediat dupa confcrinta.

A fti cine va vern

Daca nu cunoasteti structura redactiei, fiti precaut ~i distribuiti cat mai multe invitatii, cu alte cuvinte, nu invitati numai pe rcdactorul-scf sau pe seful de rubrica, Invitatiilc se strang grarnada pc birourile lor si nimic nu va garanteaza ca sc vor dcranja sa participe, Un scf de serviciu va trimite un redactorpentru a relata dcspre cvcniment, va da invitatia sau dosarul manifcstarii unui confrate interesat, dar ca'ruia nimeni nu s-a gandit sa-i ceara cateva r<induri? Cum nu suntcti ghicitor, trimiteti mai multe invitatii la niveluri diferite. Daca vreti ea vorbitor un seriitor sau un om de stiinta, ecourile sau articolul vo~ figura la rubriea .,Carti" sau la pagina de .Actualitati"? Incercati sa aflati,

A alege titlurile

Pentru a nu rata lovitura pe care vreti sa 0 dati, trebuie, in primul rand sa cunoasteti bine publicatiile, sa distingeti presa locale de cea nationala si de specialitate. Daca vreti sa va asigurati ecouri mediatice trebuie sa reperati sectorul mass-media pe care doriti sa-l interesati si sa va


51

ingrijiti indeoscbi de penodicitatea si, implicit, termenele I. care se inchid editiile, 0 publicitetc buna si un cotidian nu functioneaza In acelasi ritm. Incepatorii nU-~1 pot imagina 'ea un saptarnanal solicita un termen de trei saptarnani pentru a-~i alegc subiectele.

A insista pe IAng;l ziarifti .

Nu este sufieient ca ziaristii sa fie preveniti si invitati! Bineintclcs ea trebuie sa Ii sc alcatuiasca un dosar complet c~ m~tcrialele manifestarii. Dar adcvara~ dumnca~ voastra misiune consta 'in a le reaminti de mal multe on de actiune, pentru a fi siguri ca nu au ratacit plieul sau ca l-au uitat si sa va confirmc ca vor veni cu siguranta. Ziaristii sunt foarte sclicitati sa participe la conferintc de prcsa, proiectii, intcrviuri sau prezentari care se dcsfasoar:l In acclasi moment. Pentru a "obtine" un jurnalist, nu czitati sa-l urmariti indcaproape. sa-l pcrsccutati. da.ca este nevoie! EI va aprecia staruinta dumneavcastra, chiar daca poate se va mira. Acceptand sa jucati rolul cainelui ciobanesc, vcti obtine ea si cl sa serie despre eveniment in coloanele publicatici sale!

Ziarele interne

Atentic, presa fiU este.numai ea unicul mijloc de cornunicare. Comunicarca interns are si ea rolul ei de jueat! In general exista jurnal al intrcprinderii, al societatii, Oae.a nu exists asa ceva, atunei cu siguranta ca exists 0 pubiicatie profesionala. lata dcci doua suporturi supli~entarc la care nu ne gandim de obicei! Cand aveti 0 manifestare eu un conferentiar. crcdeti desigur ea estc interesat tot segmentul profesional respectiv. De aceea aveti 0 ocazic stralucita de a va pozitiona in interiorul acestci clase profesionale.

Dosarele

Nu va recomandam sa trimiteti dosarele manifestarii impreuna eu invitatia, Persoana' este astfel mai in~dntata, mai mult sau mai putin constient sa nu (mai) VInal . Va sugeram ea dosarele sa nu fie niciodata inmanate inainte

52


de conferinta. Aceasta ar putea provoca uncle plecari inopinate, mai ales la inceputul rnanifestarii (v, cap. 4). Cand sc inmaneaza dosarele, sc bifeaza pcrsoanele prezcnte si se pot nota absentii pentru, eventual a le trimite dosarul. Aceasta trimitere are doua semnificatii: intelegcre din partea dumneavoastra (nu-l Iipsiti pe absent de informatie] si dorinta de publicitate (in definitiv, aveti vesti bune de anuntat si vrcti sa se vorbeasca in prcsa desprc societatea dumncavoastra, ceca cc este un lucru legitim).

Dar din punet de vedere a1 curtoazici csre totusi datoria ziaristilor sa se scuze eft n-au putut participa la conferinta pe care ati organizat-o si sa ccara documcntatia de care nu sc pot Iipsi daca trcbuie sa scrie un articol,

Cci care s-au scuzat dinainte au drcptul sa primcasca dosarul dupe manifestarc.

CoDfidenteJe

Discutiile ncoficiale din timpul cocktailului. intrc ziaristi si gazde, trebuie binc gandite. Mai mult dedit in cricare a1t moment reprezcntantii societatii este nccesar sa rcflccteze bine dinaintc la ceea ce vor afirma in legatura eli tema manifestarii si sa fie foarte grijulii cu confidentele, Dupa cxprcsia can sac rata. ele trcbuie sa ramana off the record (ncoficiale, in particular). In accst context intra In joc relatia de incredcrc. Perspectiva Iansarii unei sun senzationale l-ar putea face Dare pe jumalist sa uite accst lueru?

Comunicatul de presi

Acesta este un document oficial. Va avea un tit1u care sa atraga atentia si va relua In esenta informatiile prezcntate la conferinta. Va pune deci la dispozitie 0 informatie aurenrica. In sfarsit comunicatul va fi cone is (si va cia unele dctalii tehnice).

Continutul acestuia trebuic sa fie tntotdeauna raportat la un context, de exemplu: strategia de dezvoltare a societatii pc plan regional, national. international, politica de inovatii, eontextul .social etc.


53

o infonnatie va fi ell atat mai eficienta cu cat este mai scurta, clara, bme redactata si structurata,

Pentru 0 confcrinta de presa, dosarul va cuprinde comunicatul, fisele tehnice, ilustratiile videoclipurilor si eventual o.dischcta.

"HArtiile"

Faza finala, dar nu cea mai putin importanta 0 constituie urmarirca ecourilor in ziare, alte publicatii, la radio si televiziune. Ziaristul (reportcrul) nu poate intotdeauna sa puna mana pc telefon si sa anunte cuprinsul ~i lungimea articolului pc care l-a scris sau reportajul pc care I-a facut,

De cdc mai multe ori trcbuic sa-l urmariti. In acest sens cl poate f impulsionat "amicaI" pentru a ~f1a daca nu arc cumva nevoie de informatii suplimcntarc.

Unu. din rolurile arasatu.ui de prc>a cstc de a urmari puhlicatile ~i de a arhiva articolclc, Inainte de aceasta operatio. cl (sau ea) trebuie sa verifice la ce data va aparea relararea de prcsa si daca va fi sau nu insotita de 0 fotografic.

Rclatarca de prcsa respect iva depinde de decizia redactorului-sef, dar nu trcbuic sa-l "hiirt:uil( pc jurnalistui in cauza, care s-ar putca arata cxaspcrat. In plus nu-i face placcre ea indepeudcnta sa-t fie suspcctata. Sa nu mergcn <113t de departc torusi incat sa-i cereri sa cititi articolul inaintc de publicare! eLL toate acestca intcrcsul pc care 11 manifestati pentru munca lui li dovcdcstc. ca mai exista cincva care i~i face bine treaba!

• VJ7lta-conferintB.: pentru VIP-uri •

VIP-urile au nevcic de manifcstari pc masura, Acestca trebuie sa constituie 0 recunoasterc a statutului lor, dar si ceva original, in plus fata de cclclalte invitatii pe care Ie primcsc In proportie de masa si le refuza zilnic. Vizita-conferinta corespunde unci scheme intrucatva marginale. Ea prcsupune invitarea unui public sa viziteze 0

54


cxpozitic, un sit sau un muzeu. Cu aceasta formula de manifestare iesim din cadrul societatii, al intreprinderii, La fel cum pentru toate manifestarile trecute in revista cste intotdeauna bine sa existe 0 legatura intre societate. piata ei, clientii ei, produseJe ei si tema care sc dezvolta ell prilejul conferintei. Totusi putern prevedea vizita-conferinla.~ntr-o serie de cazuri: aniversarea societatii, a unci fundatii, lansarea unui produs etc.

Ea se poate organiza intr-un muzeu pentru 0 durata relat!:v scurta ~i va fi a~nci urmata de un cocktail. Participan!~I apreciaza posibilitatea de a vizita muzeul sau 0 expozitie ternporara; uneon ambele!

o a~emcnea propuncrc estc destul de bine perccputa. Tn realitatc invitati oarneni care n-ar fi prca Incantari sa vina la socictate sau la intrcprinderc, Vizita-confcrinra ii motiveaza si mai mult, ii atrage si Ii flatcaza. Ea li scutcste de ore in~regi de a?t~ptare pcntru a vizita un loe prcstigios! Trcbuie sa subliniem ca este muIt mai valorificatoare si reprezinta un atu cultural.

Din ratiuni de curtoazie, estc prefcrabil ca invitatia sa fie

facuta pentru doua persoane. '

Mal multe formule

• Retincti spatiul muzeului sau al unci expozitii in afara orelor. cand sunt deschise si platiti acest privilegiu, precum ~l. factura restaurantului ales care va asigura tratapa prcccmzata.

• Ati patronat 0 expozitie si aceasta actiune de meoenat va da dreptulla ~atcva zilc rezervate pentru societatea pe care o reprczentati. Societatea bcnefeciaza in acest mod de mai multe avantaje (specificate in intelegerea realizata) pe care Ie poate propune actionarilor ei, clienteIei etc. Nirneni nu-i va deranja pe invitatii dumncavoastra. Vor avea ocazia sa fi~ i~sotiti de ghizi care vor prezenta expozitia unor grupuri rmcr. Pentru a I~ accentua senzatia de lihertate, ii puteti convoca la are diferire; aeeasta va va pennite sa satisfaceti mai multe persoane si sa nu se simta neglijate, inghesuite


55

sau sa se piarda in multirne, Costurile se contopesc in acest caz cu bugetul ridicat al unui parteneriat.

• Puteti totusi organiza vizita-conferinta in timpul orelor in eare muzeul este deschis. Mai putin personalizata si rnai putin prestigioasa, este totusi un cadou atragator, Faptul ca invitatii se amesteca eu vizitatorii nu este ncaparat jenant daca le oferiti serviciile unui ghid si ii insotiti apoi le un cocktail, fie in locul respectiv, fie la un restaurant din apropicrc.

Vizita-confcrinta cste 0 modalitate putin costisitoare de a face pIa cere. Va costa numai bilctul de intrare, remunerarca ghiziIor (unul pentru douazeci ~i cine! de pcrsoanc). Din practica, a rezultat ca este mai bine sa realizati cocktailul inaintea vizitarii pentru ca cstc aproape imposibil ea invitatii sa soseasca tori in acelasi timp. Coektailul sau cafeaua de bun venit permit ca oamenii sa se relaxeze discutand unii eli altii, inainte de a treee la contemplarea opere lor de arta.

Vizita-conferinta rcclarna 0 buna organizarc si planificare pe termen lung, In functie de calendarul expozitiilor; Improvizatia este exclusa! Pe de alta parte nu trebuie ca personalul socictatii sa fie reprczentat exciusiv de organizator. Persoana care raspunde de clienti in eadrul societatii (sau 0 alta persoana egala ca irnportanta) este nevoie sa fie prezcnta pentru a intampina invitatii. Este 0 ocazie utile pentru a face cunostinta eu ei. Daca el ii cunoaste numai din fisc, trebuie sa se foloseasca de acest prilej pentru a discuta cu ci. Ncccsitatca de a se face prezentarile de rigoare este U~Dr de Inteles: pentru ca aceasta lume mica sa se poata descoperi t

Un prilej pentru in1Alniri

Aceasta luare de contact permite intretinerea si consolidarea relatiilor. Trebuie sa incercati sa reuniti urmatorul tur de forta: sa va ocupati de fiecare, dar sa nu lasati pe nimeni sa se plictiseasca inrr-un colt! Se intampla deseori ea invitatii sa Incerce senzatia dezagreabila ca sunt negli-

-56


jati ~ 0 siruatie clasica, insa tot atat de rusinoasa si plina de consecinte! Daca participantii au catadicsit sa se deplasezc, 0 fac pentru ca sc asteapta sa fie recunoscuti si luati in considerare. Este mai bine sa cvitati sa-i dczamagiti. Altfel ii pierdcti.

Daca, la fel ~i in cazul altor manifestan, vizita-confcrinta se preteaza la organizarea unor cicluri, sc poate avea in vcdere si invitarca, de fie care data. a unui alt segment de public. In acest mod, pot fi at rase diverse segmentc de clicnti, rara sa va lanscti In actiuni gigant. mult mai grcu de gcstionat. Combinatiile sunt multiple!

Care legitimilare?

Ca sa fie ~i rnai bine cstc indicat ca rnanifestarca sa fie Icgata de lin act de mccenat al socictatii. De excmplu. daca socictatca resiaurcaza nistc tablouri sau sc intercseaza de pictura lmr-un mod sau altul cstc intru totul justificar sa-si invite clicntii pentru a admira nistc opere de valoare. In acclasi mod, 0 actiune de mccenat in dorncniul muzic ii pcruute trimitcrea de bilete la concerto! Daca socictatea dumneavcastra cofinantcaza productie unor lungi mct-aje, invitatiile adrcsatc clienulor la avanprcmicfa nu 'lor surprinde pc nirneni!

Atcntie, nu trebuic torus: create prca multo obisnuinte. Daca intrati Intr-un sistcm de trimitcri regulate de cadouri, invitatii etc., va veti expunc, mai devrcmc sau rnai tarziu la reclamatii cand yeti Inceta s-o mai Iaccti dintr-un motiv sal! altul! 'Sunt preferabile invitatii la evenimcnte punctualc, adica cu titlu exceptional, unui public variat.

• Masa-dezbatere pentru profe8ioni~

Trei posibilitati: micul dcjun. pranzul, dineul.

Micu1 dejun

Micul dcjun convinc unui mic numar de persoane invitate sa asiste la prezcntare, Am vazut cazul micului dejun de prcsa. Cadrul este eel al socictatii sau al unui hotel. Expo-

Manipularca in relatiile publice

57

zcul trebuie concentrat asupra cscntialului, la fel si videoc1ipurile ~i 'sa se rezerve putin timp si pentru intrebari.

Este 0 formula foartc la moda; destul de putin costisitoarc. sc spune, si care prilcjuieste 0 picrdcre minima de timp. Riscul estc ca invitatii sa accepte si sa nu vina. Pentru a lirnita acest inconvenient, uncle socictati, unele agcntii, organizeaza 0 serie de mici dcjunuri: "Dad. nu ati putut veni dc data asta, vcti veni data viiroarc"

Dejunul

Invitatia la un dcjun rcclama artileric mai grea si un plus de mijloace. Sala rctinuta va trebui adaptata atal pentru luari de cuvant. cat si pentru -nasrr. Alcgcrca unci ascrncnca formule neccsita si ca Iixarca unui interval de timp strict (orclc 13,00-15.00 sau 12.30-1430). Invitatii dumncavoastra sunt de regula ocupati dupa arniaza' ~'u toatc accstca. l~nii invi~ tali care nu au u, .. 'bun, pot s;) mar intdrzic. Va trebui sCt ClVCP in vederc cu ~i unii si altn sa fie sansfacuu. E binc ca gazdclc sa nu se angajezc dupa-emiaza rcspccuv nccca pentru altc intalniri, dccat dupa un limp rczonabi.

Posibilitatilc pc care le Ofei3.. dcjunuri le-dezbatcrc si dineurilc-dczbatcre sunt cxtrcm de adecvatc. cand orgamzatl rcuniuni cu caractcr repeutiv ale cticnulor sau ale asociatilor, Strangcti pcrsoanc care po~rivit statutuhu la care au adcrat trebuic sa sc adunc Nimic mai bun pcntru accst Jucru decat 0 mas a ell discurs.

Vi sc of era mai multo solutii, dar nic i una nu vi sc pare idcala. Prima confcrinta inaintc de masa reclama un simt ascutit a1 dozaru adecvatc a difcritelor componcnte ale actiunii. Participannlor risca S[l li sc lungcasca urechile de foame ~i, pc masura ce accasta ii chinuic, concenrrarea scadc. A doua: conferinta in timpul mesei. Oratorul trebuic sa ridice ulasu! pentru a acopcri zgomotu. furculitclor. A treia: confcrinta dupa masa cstc 0 babilonic. Potrivit practic.i uzuale, cea mai bun a solutio este ca oratorul sa fie prezentat inainte de masa; acesta face 0 scum cxpunere iar Intrcbarile se vor pune la desert.

58


Sa te adresezi unui public ca gazda a unei mese protocolare nu este 0 trcaba cornoda. Absolut de neimaginat si proscris alta data, acest procedeu este de conceput ~i se realizeaza astazi poate sub influenta modelului american. In ciuda inconvenientelor sale, ciclurile de dejunuri-dczbaterc au devcnit curente.

Dineul

Este aproape acclasi lucru ca dejunul dar ell orar flexibil, Aceasta formula pare mai placuta deoarcce confercntiarul poate vorbi la sfarsitul cinei dupa care sa se puna intrebarile. Mai putin stresati de timp acesti invitati apartin in eea mai mare parte, unor categorii de profcsionisti foarte solicitati in cursu] zilei (medici, juristi, cconomisti etc.). Alcgcrea formulei acestcia se face in functie de obiectivul

si publicul vizat. '

• Colocviul: pentru speciali~

Fie ca este yorba de un colocviu sau de oricare alta manifestarc, trebuiemaiintaicaexpertiisocieta.!iisa fie capabili sa simta nevoile pictei. Cc tema, ce subiect ficrbinte va fi actual in pcrspectiva urrnatoarelor sase luni? Exista un public dcstul de important interesat de un subiect sau altul? Este yorba nurnai de 0 forma ceruta de cativa, in care caz seminarul ar fi mai expeditiv? Publicul respectiv este interesat de 0 manifestare punctuala sau de 0 revenire repetitiva care sa justifice un ciclu de reuniuni?

Alegerea vorbitorilor

Dupa cc ati raspuns la aceste intrebari importantc, este necesar sa procedati la alcgerca vorbitorului(lor). Decizia poate fi influentata si ghidata de publicatiile lor. Cei care au mai venit si s-au dovedit oratori deosebifi vor fi solicitati din nou. Nu este posibil sa-i fi ascultat Pe toti! Este de~i preferabil sa va paziu sa apreciati reputatia cuiva dupa vorbe, dupa ce auziti de la unul si de la altul. Reputatia care se bazcaza pe lucruri publicate este cea mai sigura,


59

Organizatorii care au sarcina de a recruta vorbitorii pentru 0 manifestare sunt rigurosi, exigentil Au din ce In ce rnai mult de lucru in fiecare an pentru ca sporeste permanent numarul socictatilor care organizeaza conferinte. Exigenta, la randu! ei, creste din ce in ce mai mult si deseori sunt vizate acelcasi vedcte. Sa vrei sa rcuncsti in cadrul unui colocviu, pc durata a doua zile, zece prcsedinti ai unor mari societati. este aproape un miracol! In plus, trebuie sa fii prestidigitator cand trebuie sa-i inlocuiesti pc cei care au renuntat in ultima clipa,

Stratagema consta in a obtine mai intai acordul de participarc al unei persoane de nivel inalt, pe care 0 cunoasteti. Dupa accca, aceasta prima invitatie va servi drept forte de atractie pcntru a-i antrcna si convinge pe ceilalp oratorio Principal a lor preocuparc, inainte de a accepta invitatia dumncavoastra, va fi sa aflc cine altcineva va mai vorbi .

Exista intercs pentru organizarea de manifcstari In Franta, dar si in strainatatc? Este oare un public international susceptibil sa manifcste interes pcntru subiect sau aceasta se limiteaza la 0 consistenta Iranco-franceza. In aceasta perspectiva. 0 manifestarc se poate desfasura intr-una din marile capitale europcnc. Aceasta implica, desigur, pregatirea unui dispozitiv de traducere superpcrformant, care implicit greveaza bugetul actiunii. Ramane la latitudinea dumneavoastra sa decideti daca preferati sa apelati la 0 socictate specializata, care sa instaleze sistemul de traducere sirnultana, sau daca rezervati 0 sala deja cchipata in acest seop.

Logistics

Cat des pre necesarul de aparatura, societatile specializate in colocvii se of era eu placere, desigur contra cost, sa va usureze de aceasta povara (retroproiector, proiector de diapozitive. ecran, computer si program etc.), Este rnai scump, dar mai comod, La fel se pune problema si In privinta asigurarii traducerii.

60

Manipularea In relatiile pub lice

Acest gen de manifestare capata pentru participant aspect de ritual. Trebuie dcci cultivat acest aspect de .Jntalnire" si mentinut. Chiar daca nu sunt obligatorii toate elementele In acccasi forma de fiecare data, trebuie oricum conservate uncle dintre ele, care ramanand imuabilc permit asigurarea unor repere: programul, ziua din saptamana, prezenta aceluiasi animator, configuratia dosarelor.

Un colocviu rcclama 0 prcgatire de mai rnulte luni si necesira un calcul financiar precis: costurilc publicitatii, ale lcgisticii, onorariilc pcntru conferentiari. Trcbuie sa fiti siguri ca vcti obtinc in schimb ccouri substantialc in rnijloaccle de informarc

Hotelurile

eel mai comod pcntru colocviilc de ampioare sunt salilc hotclurilar. Sclectionarca uncr amplasaruente potcntiale (:;;i angajarea lor eu eel putin saxe luni inaltcl in eentrul orasului. 'intotdeauna in functic de nivelul participantilor, va va permite sa nu picrdeti pe nimcni pe drum. Nici pc vorbitor niei pc cei caro-l vor asculta. Nici 0 cornplicatic nu va impiedica buna organizare a cvcnimcntului pc care 11 prcgatin! Alegeti, daca cstc posibil, un oras ~i un Joc atragatoar.

tntArzierile

Singura umbra in tablou: cand faccti rezervarile la usemcnea tcrmene, stiti. ell cxceptia suuatiei ca suntcti ghicitor, daca subicctul de aetualitate pc care vi l-ati propus va fi la fcl de arzator sau va cadca pur ~i simplu 'in desuetudinc! Va trebui ncaparat sa urmariti cursul evemmentelor, cireulalia ideilor, sa fiti permanent pe receptic, sa reperati subiectclc ~i oamenii care sunt in asccnsiune si, mai ales, sa nu neglijati nici a sursa de infonnatii. Intuitia si experiema fac casa buna in accasta privinta, dar cu toatc acestea nu trcbuiesa manifcstati indfferenta fata de opiniilc unor novici care sc pot orienta imediat sprc ceea ce estc mai mondcn si mai actual.

Daca va ganditi prea tdrziu sa faccti rczervarilc exista totdeauna un rise: hotelierul va poate impune eamere mai


61

scumpe, argumentand ca sunt singurele disponibile. Indccizia poate fi insa si in favoarea durnneavoastra! Puteti rctinc camereJe in ultimul moment si sa obtineti un pret competitiv, deoarccc camerele nu fusesera rezervate de altcineva.

PrezenlBrea

Desfasurarca unui coloeviu se conformcaza urmatoarei reguli de aur: organizatorul prezinta ficcarepersoana ~i gascstc un fir rosu in tot ceea cc spune. In ceea ee-l privcste. se pune problema ea el sa tina seama de suseeptibilitatea vorbitorilor, daca nu sunt (sau nu se considera) exact de acelasi nivcl, Daca organizau mese rotunde si nu o succesiune de intervcntii, este preferabil sa va asigurati concursul unui ziarist pentru dczbatcri. dar, atentie, s-ar putca sa coste mult

• Conventia:

pentru '"corporapi"

Conventia este 0 manifestarc care rcuneste membrii aceleiasi cclectivitati din interiorul unci societati sau profcsii. De cxemplu, toate cadrcle sau tali agentii sal! comerciali, au un singur seop: sa-i motivczc!

Un element al dialogului social

o convcntic poate dura a zi sau doua, Daca ca sc aseamana pana la a se eonfunda eu un seminar, trcbuie totusi sa se disocieze, chiar numai si prin numarul participantilor (intre cincisprczcee si douazeci ~i cinci de persoanc la un seminar si intrc 0 suta si 0 mic de participanti la 0 conventie). Ea perrnitc stabilirea (sau rcstabilirea) unui contact mal direct intre c_ondueerc si 0 intreaga categoric de personal. Pentru societatile care au sucursale In toata tara sau "in lume, acestc conventii constituie etapele ncecsare ale unui dialog. In plus, ele permit apropierea conducatonlor de mernbrii de Ia baza.

Pentru a lua in considerare deplasarile si confortul participantilor care vin de departe, convcntia trebuie sa durcze mill mult de 48 de ore. Din aceleasi considerente ea se organizcaza In fiecare an sau la un an din doi.

62


Aceste manifestari prczinta un caracter original si atragator, care iesc din cadrul profesional obisnuit, De multe ori clc se desfasoara in aer liber (pareuri eu atractii, situri pitoresti sau istorice etc.). Alegerca locului poate fi legata de un parteneriat.

Primirea trcbuie sa fie de calitatc si facuta cu multa atentie, iar intcrventiile rcgizate ell competenta si bine dozate. Expunerile nu trebuic sa fie supraincarcate, Sc impune ca mesajul transmis de vorbitori sa fie digerat, examinat, tema dupa tema, inclusiv dezbatut critic in cadrul fiecarui grup (atelier), Scopul acestui cxcrcitiu este clar: trebuie sa rezulte problcme la care managerii se limiteaza sa raspunda ell toata prccizia dorita.

Punerea in scena

T otusi, echipa manageriala ar putca avea greutati scrioase daca ar trebui sa raspunda direct. Are nevoie de un interval de timp minim pentru a rct1ecta, pregati ~i sistematiza raspunsurile sale. Pentru ca actiunea sa fie productiva, pozitiva si satisfacatoare pentru toata lumea, pcrsoanelor de dcc~zie trebuie sa li se acorde putin timp pentru a lua cunostmta de Intrebarilc formulate si problemelc ridicate de participanti si sa vina cu raspunsuri,

Nu trebuie sa surprinda pe nimeni daca in cadrul unci ascmcnea rnanifestari apar faze mai dure, chiar contlictuale. Aceasta face parte din joe.

Riscuri .p. avantaJe

Din contra trebuie stiut ca reuniunea unui numar de persoanc - mai marc sau rnai mic - care ocupa aceeasi functie ~i au aceeasi profesie, produce inevitabil un cfcct de "sindicalizare"! In cursul fiecarei ctape, fiecare participant nu trebuie sa aiba numai sentimentul, ci asigurarea ca a fost ascultat, inteles ~i ca a putut sa se exprime. Managerii nu trebuie sa aiba sovaieli ~i sa nu Ie fie teams sa se expuna criticilor, deoarece altfel se instaleaza rapid indiferenta,


63

·eu siguranta, complimentele se primesc mai usor, dar un lider, oricat de purina carisma ar avca, Ii poate motiva mai mult pe participanti daca va sti sa raspunda eficient unor probleme durc.

Estc uimitor sa constati cit un grup, daca s-a pus pe treaba in privinta unui subiect In cadrul atelierclor si daca s-au lasat antrcnati chiar pentru un caz fictiv, poate produce rczultatc foarte productive.

Distractie

o intainire de acest gen, ca si altcle, nu se rczuma numai la discutii profesionale, Momentelor incordate trebuie sa li se succeada momcntc de distractic. mai festive. Trebuic sa stii sa te si arnuzi!

Pentru a lua cunostinta de anumite realitati intr-o atmosfera destinsa, se poatc utiliza un film desi filmul de intrcprindere cste actual mente in dec lin.

De patru-cinei ani teatrul de intreprmdere este 1a moda in multe societati, Actorii intra prin birouri si obscrva tot ce se intampla, iar apoi mimcaza si inrerprctcaza situatiilc. Estc un spcctacol bine apreciat si. cum am mai spus, foarte la moda. Un film nu arc posibilitatile unui teatru. Acest mijloc original si viu de comunicare permite transmiterca multor mcsajc, care altfel s-ar f pierdut. Libcrtatea actorilor nu este totusi nelimitata. Trupei i se face un briefing inainte de reprezentatic si interpreteaza dupa ce a observat la [ala locu1ui realitatea. Estc vorba totusi de 0 miza profesionala si nu de 0 piesa de autor!

La 0 reuniunc de acest gen este sanatos ~i preferabil ca participantii sa poata rade si sa-si dcscarce astfel tensiunea, ranchiuna, mania. Ultima rnasa luata Impreuna trebuie sa fie deosebit de vesel •. Un fel de dineu de gala ·v. marca diferenta fata de mesele mai simple si mai usoare ce au avut loe in resrul timpului pentru toata lumea, lara distinctie de rang! Atentie, este important ca, de fiecare data, partici-'

64


pantii sa fie plasap la masa intr-o ordine diferita pcntru a se combina si pentru a pcrmitc cat mai multc contacte.

• Adunarea genet;a18: pentru acfionan

Reuniunea de in/arm are este evidenta in cadrul conferintei Prcsedintele sau unul dintre membrii consiliului de adrninistratie prezinta socictarea in tata actionarilor din provincic sau din afara Firil. Aceasta se mai numcste si un roadshow", 0 rcuniune trebuic organizata la distants si sa sc bazcze pc 0 documcntatie scrisa si audiovizuala abundcrua.

Accstc ocazu de contact ell rcsponsabilii socictatli sunt foartc aprcctatc.

S;l Iii () adunate generu!a cstc obligatoriu pcntru socictatc. Drstmgcm udunarca gcncrala ordinarii. care prezinta in fiecarc an darca de scams anuala si adunarilc cxtraordinare, care abordcaza evenimcnre cxccptionale. Adunarilc mixte sunt in acelasi tirnp si ordinarc ~i extraordinare.

ell aceasta ocazie este bincvcnit un discurs aJ prcscdintclui, care sa prczintc motivclc rcuniunii ~i sa arnintcasca uncle rcalizari mnrcantc. Uncle mas uri sc vor supunc la vot. in final. va fi foarte anrcciata ofenrca unui cocktail. Cand este verba de 0 societatc cotata la bursa, punctul dificil si, in acclasi timp, esential consta in faptul di. cstc practic irnposibil sa sc cunoasca dinainte numarul de actionari care vor veni.

Pu'blicitatea absoIut nccesara care trebuie facuta in ziarclc de mare tiraj uctiunca fiind altfel sortita esecului precum si prin alte medii de informare in masa, mcntioncaza ziua, ora ~i locul adunarii. Are IDe astfcl 0 prima eonvocarc [a Intrunire.

in general ea nu intruneste totusi cvorumul cerut 50% din actionarii prezenti sau reprezcntati.


65

indmpinarea acp.ouarilor

o noua adunare generala are loc cincisprezcce zile mai tarziu, ea rezultat al unci a dcua convocari, cand nu se mai impune un cvorum. Aceasta estc manifestarea principals. Actionarii trcbuie intampinati Ia intrare. Dar accasta primire este speciala. Intr-adcvar. trcbuie verificate ealitatea de actionari si deci imputernicirile lor. Unii au dcpus titlurilc Ia a agenda bancara. Se vor prezcnta cu 0 legitimarie de intrarc. Alrii yin spontan si trebuie sa fli in rna~ura sa Ie verifici apartencnta.

In schimb unii vizitatori pot fi indezirabili. Este yorba de ziaristi sau de analisu financiari, cu cxceptia cclor care sunt actionari sau au devcnit astfel pcntru ocazia rcspecuva. Pcntru ei a fast deja organizara 0 adunare scparata, Lise poate rcfuza politicos vanzarca.

Trcbuie sa existc un dispozitiv important la intrare: gh.see, computere pcntru a inregistra toti participantii ~1 pcntru asigurarea validitatii manifcstarii.

Sc apreciaza oferirea unui cadou actionarilor din partea socictatii, mai ales daca sc lnscrie intr-o traditie (esantioaBe de parfum de la 0 firma cunoscuta, de cxempIu). Este indicat sa Ii sc dea participantilor raportul anual si alte documente care prezinta interes pentru ei.

Discursul p~ui

Prescdintele constata validiratea adunarii si rosteste un discurs eu privirc Ia activitatea societatii in cursul anului inchciat. I sc pot adresa Intrebari.

Este preferabil sa se prevada un "fir rosu' pentru toate cxpunerilc, in care fiecare vorbitor sa alba locul sau in aceasta distributie si care sa poata fi imbogatit eu idei si clemente noi de la un an la altul.

Pe de alta parte, presedintele deterrnina si conduce politica sccietatii, dar nu poate sa nu fie la curent eu detaliile aplicarii politicii sale. Va avea totusi mai mult ca sigur nevoie sa se consulte, Inainte de a raspunde la Intrebari, cu unii dintre directorii sai, De asemenea, poate exista discret 0 echipa care, bazandu-se pe documente, sa-i "sufle" uncle raspunsuri.


Oricum numai presedintele este raspunzator in fate actionarilor si nu se poate eschiva de la acest rol.

Votul

Procedura de vot permite stabilirea actionarilor prezcnti si a celor rcprezentati; pana la definitivarca rczultatelor, operatic care poate Iua ceva timp, ii veti putea ocupa pe actionari ell prczcntarea unui film sau a unor diapozitive. Anuntarea rezultatelor finale sc poate face de catrc presedmtc in acelasi timp eli adresarea invitatici la cocktail sau chiar intr-un cadru mult mai destins, in timpul cocktailului.

Reeeptia

Atentie, publicul care frccvcnteaza adunarile gcncralc sc po ate dovcdi dificil. Campus in marc parte din pcnsionari cl tine sa fie onorat (cadouri, stima) si tratat. Unii compara rnetodic toate bufetclc din saloane si se arunca asupra fursccurilor, Dar nu este desigur cazul sa Ie risipiti dividendc1e, 1a care au dreptul, prin cheltuieli nesabuite. Pot face oricand reclamatic ..

Din punct de vedere logistic, 0 adunare generala este 0 actiune importanta, a carci prcgatire trebuie inceputa de la un an 1a altul. Capitolul eel mai important din buget este evident inchirierea unci sal i bine echipate. Exista, de regula, putine sali foarte mari si toate sunt ravnitc in perioada cand se tin aeeste adunari. Marile banci of era un serviciu complet in materic de adunari generate: intampinarea actionarilor, verificarea documentelor pcrsonalc, proeedura de votare.

Capitolul m

.Ei tusesc sau nu tu~ ... esc ".

J.L. Barrault

Focul scenei

Sunt posibile doua situatii:

• Nu sunteti vorbitorul principal si, in accst caz, roIu1 dumneavoastra nu este de a anima ei de a eoanima manifcstarca. Va trebui sa-l intampinati pc vorbitor, sa-l rcprczcntari, apoi sa vcgheati ca totul sa mearga bine in timpu1 expunerii sale, urrnarind coneomitent si ascultand publicul. In sfarsit, Yeti avea obligatia sa moderati dczbaterea care va urma expunerii si sa mascati ell abilitate punctul final

• Sunteti vorbitorul principal. in accst eaz va rrebui sa retineti carcva reguli simple care va vor perrnite sa asigurati ea expuncrca dumneavoastra sa fie cat mai binc as cultata ~i sa-i dati cea mai mare eficienta.

• Rolul dumneavoastra dacii nu suutep vorbitor principal

Primirea oaspetilor

Necesitatea de a fi prezent din limp

Estc inutil sa va amintim cit animatorul trcbuie sa fie prezent la loeul actiunii eu mult Inaintc de inecputul rnanifcstarii (cu eel putin 0 ora). De obieci, chiar in ultimul moment trcbuie rezolvat un dctaliu sau sa faceti fata unci griji s~plimentare, chiar daca, asa cum s-a preconizat, intregul dispozitiv si materialele au fast verificate eli 0 zi

68


'inainte. De exemplu. unele nume de pc lista de invitati vor trebui radiate si altele adaugate cbiar in ziua actiunii. Sa nu fili surprinsi de primii invitap. Unii dintre ci pot sosi foarte devreme.

Primlrea conferen1iarulu

Sa nu cumva sa nu-l intampinati pe orator sau sa-l neglijati! Aceste momentc vor da tonul manifcsrarii si-i vor asigura un start b'lln. Unor oratori Ie place sa vina din timp pcntru a intra in atmosfera salii. Daca vor gasi usa inchisa sc vor sirnti prost si va fi grcu sa revina la dispozitia excelema neccsara unci desfasurari a manifestani.

Cci care vin de departe nu pol calcula Intotdcauna ora cxactn a scsirii la locul actiunii. In consecmta, nu-I puteti rasa pc invitatul principal sa orbccaie, astcptand sa-si inccapa prcstatia. Sur.ten la dispozitia lui. Este interesul dumncavoastra sa-i Iixati 0 intalnirc CLI o jumatate de ora Inaintca deschidcrii rnanifcstarii.

Nu va aventurati cumva sa inccpcti introduccrea dumncavoastra fara cl, gandindu-va ca In fclul acesta Yeti linisti publicul care si-a pierdut rabdarca, Ar fi 0 mare greseala. Nu ali face dccat sa dczechilibrati desfasurarea rnanifcstarii, Cand vorbitorul intarzic ut.lizati materialele de rczerva. Aceste morncnte con fuze care pot aparea cand te astepti mai putin trcbuie folosite inteligent pentru a rctinc atentia publicului si a-i accentua dorinta sa asculte rnesajul care li va fi transmis nu peste mult timp.

Primirea conferentiarului Insearnna in primul rand a-l linisti, a-i da increderc. In cursul acestei jumatati de ora, de ragaz (sau mai mult) li putcti arata localurile, dad. n-a mai avut ocazia sa le vada, EI mai trebuie sa ia cunostinta de documentele conferintei pregatite pentru public si, mai ales, de programul dcfinitiv al manifestarii.

Va trebui, de asernenea, sa-i atenuati stresul sau nelinistea oratorului dumneavoastra, sa-i risipiti temerile, ingrijorarca si sa-i raspundeti la lntrebarile de ordin tehnie.


69

Estc bine sa-i amintiti numele invitatilor, mai ales daca printre ei sc gasesc personalitati, oficiali prestigiosi,

Daca cstc yorba de un conferentiar extern, profitati si verificati ell el datele de care dispuneti in ceca cc priveste cariera sa, pentru a evita sa comitcti vreo gala sau sa cornunicati 0 inforrnatic cronata adunarii. Faceti, deci, imprcuna un tur de orizont rapld al situatiei si recapitulati punctele escutialc (ora de incepere, de inchciere, pauza, vcrificarea documentelor, organizarea dezbaterilor co eei din sala. semnale de conveutie). Estc momentul de a-I invita la mas a, dura efortul dcpus, intr-un cere restrans ~i de a-l linisti in privinta rnodalitatilor de a se intoarcc acasa,

Din motive de precautic cstc indica: s5. nu-i faccti cstimari cu privirc 13 numarul persoanclor cc vor fi prezente. Imasjnati-va ce descurajare l-ar cuprinde daca participantii ar fi mai putin numcrosi decat era prcvazut:

Salutarea persoanelor care 8O!K!SC

Prirnirea oratorului n-ar fi 0 problema, daca n-ar trebui ea paralcl sa supraveghcati venirea invitatilor ~i ~a-i dirijati spre locurile care Ie sunt rczervate. Debitul sosirilor va va da rapid 0 idee despre nivelul de umpler~ al salii! Va. Yeti da astfel seama eli usurinta ce fel de public a raspuns invitatici si este interesar de manifcstare.

Sa stiti ca primirea invitatilor si cele cateva cuvintc pe care le schimbati nu sunt suficiente. Oamenii sunt flatati sa tic recunoscuti, atat pcrsonalitatile cat si oarneni oarecare! Sa nu credeti ca este vorba numai de lingusire. 0 pcrsoana pc care 0 rccunoasteti si .manifestati atentie fata de ea, reprezinta un punct de sprijin pe care pureti conta In tot timpul conferintei.

eel mai dificil pcntru dumncavoastra va fi sa-i dirijati pe unii participanli sprc primele randuri, mai totdeauna ocolite! Nu omiteti sa va preocupati de documentatia care trebuie sa fie disponibila (la intrare, pe scaune etc.). Fund la

70


lndemana participantilor, accstia au mai multa rabdare consultand-o, daca manifestarea este putin intarziata.

Momen1ul introducerii

Cand toata lumea a sosit si fiecare este gata sa-~i joace ro~ul" urmeaza sa-l prezentati pe oaspetele dumncvoastrg pnnc~pal.' In Franta nu se concepe interventia unei personalitati in cadrul unei manifesUiri lara ca aceasta sa fie prezcntata publicului de catre un animator.

P~a~~ dori sa se ocupc de acest aspect prescdintele societatu gazda sau unul dintre mcmbrii accsteia. I -ar mai putea face placcre sa-l prezinte lin apropiat al oratorului care a inlcsnit stabilirca contactului ell el. Ar putea 5-0 face intr-un mod mai personal, mai calduros? Estc intotdcauna un atu!

Totusi, in cca mai mare parte a cazurilor aceasta sarcina r~vin.e organizatorului. Nimic nu estc rigid in acest domenru ~l se poate apela, in situatia unui ciclu de confcrinte 1a prczentatori diferiti.' , ,

Daca sunt mai multi oratori, ceea ce este cazul cand este vorba de un colocviu sau 0 masa rotunda, este ncvoie sa fie subliniata ratiunea de a f a manifestarii, de a se justifica programul zilei (chiar daca este la voia intamplarii) si ca vorbitorii sa fie prezenti. In cazul unei dezbateri trebuie rcamintit de rnai rnulte ori numcle persoanei careia ne adresam.

Cum Be procedeaz8

j~ general, animatorul se urea pc estrada sau langa vorbitor la t~lbuna, de unde acesta j~i va rosti speech-ul. Este preferabil ca oratorul si animatorul sa sc succeada 1a tribuna pentru ca acest sistem faciliteaza "disparitia" preze~tat~ruiui. Sunt rari acei vorbitori, care pe durata coofcrintei lor, sa suporte ca acesra sa rarnana ca un stalp in

.. spatelc sau alaruri de ei!

s~ stai in spatele pupitrului si sa angajezi un dialog complice eu oaspetele cia 0 nota destinsa si mai vie prezen-


71

tarii. Estc suficicnt sa fi pregatit eu grija si profesionist, ceea ce asistentei ii va parea ceva spontan.

Sunteti liber sa alegeti metoda pe care 0 preferati dar sa i-o impartasiti si oratorului.

Ce trebuie sa spuneti

Cum sa fie prczcntara personalitatea pe care toata 1umca a venit 5-0 asculte?

Alocutiunea trebuie sa cuprinda un rezumat - coneis si precis - al carierei sale si, ehiar daca este 0 vedeta In domcniu, a locului pe care II ocupa printre personalitatile de acclasi calibru; nu uitari sa mentionau uncle dintrc distinctiilc mai importante pc care Ie dctinc (diplome in stramatate, premii, misiuni oficiale Ia care a participat, lucriiri, articolc, aIte angajamcnte spccialc) si sa subliniati particularitatile carierei sale, susceptibile a imprcsiona publicul.

Este rolul dumncavoastra de a-I pune in valoare, fad sa nauciti auditoriul cu prea muite detalii sau inforrnaui. Nu sc pune problema sa spuncti totul, ci sa fixati decorul, sa destindeti atmosfera si sa "incaiziW' putin sala

Pcntru accasta trebuic furnizatc clcmcntc-chcie pentru a edifica publicul. Acesta din urma trebuie sa fie situat si dcfinit. Oratorul are dreptul sa stie cui sc adrcscazal Mentionati acest aspect sau numele .starurilor'' prezente in asistenta; poate da si mai rnulta greutate manifestarii, Constientizarca rcciproca a partilor prczente este un factor de succes.

La fel, poate parea superfluu sa reamintiti tema ce va fi dezvolteta si sa spuneti de ce s-a impus. dar nu cste inutil. Sc poate ca actualitatea sa fi evoluat din ziua cand ati selectionat subiectul conferintei si data cand aceasta are Ioc! Daca manifestarca se Inscrie intr-un ciclu sau a serie, va trebui sa mentionati si acest aspect. Dar aveti grija sa nu acordati prea

72

Manipularea in rclatiile publice

mult timp pcntru evidentierea actiunilor precedente, dand greutate momentului prczent, aici si acum,

Ce trebuie evitat

Exista 0 capcana In care se poatc cadea usor: sa incepcti in clanul durnncvoastra. un expozeu in timp cc oratorul isi astcapta randul! lntervcntia dumneavoastra va castiga in intensitate ~i vivacitate daca va sri sa fie scurta, concisa (in jur de zece minute).

eel mai binc cste sa avcti un text scris, Cunoasterea lui practic pe dinafara nu in-plica sa fie citit scolareste. Acesta va constitui rcperclc csentiale (date, cifrc. care trebuic sa fie precise, titluri de lucrari si numc de editori etc.) Tot cc tine de 11I11Of si anecdote poate produce un erect henefic, ell conduia sa nu fie citite.

Obicctivul prczcntarorului nu cste sa straluccasca. ci sa suscitc bunavointa ~i intcrcsul pcntru eel care va straluci.

Conducerea dezbaterii

Deveghe

S-ar putca sa fiti tentat sa crcdeti di, dupa ce vorbitoru: ia cuvantul, vor urrna momentc de relaxare si acalmre. Nimic mai grcsit! Dad. oratorul preia asupra sa subicctul, dumneavoastra va revinc instantaneu in grija pubJicul. Va trcbui,sa vegheati ea acesta sa sc simta bine (mor~l si psihie) din toatc punctele de vederc, Ii ascultatidorintclc ca si dificultatile, fie ca sunt exprimate sau ou. In oricc moment, puteii resimti nevoia de a reorienta dczbaterile, de a arbitra 0 disputa sau de a veni in ajutorul unui membru al auditoriului. Daca conditiilc de ascultare sau de vizibiJitate lasa de dorit, vi se vor adresa reprosuri. La fel cum va trebui sa gasiti imediat solutii daca aerisirea sau incalzirea sunt deficitare etc. Trebuie Sa puteu interveni oricand, daca este in interesul asistentei. Aceasta va fi recunoscatoare,


73

Ii yeti insoti totodata pe eei care au intarziat, care nu indraznesc sa-si ocupe scauncJe. Sosirea lor este mcreu mai intercsanta pentru audicnta decat ccea ce spune conferentiarul. Va fi nepoliticos ca acesta sa-l deranjeze pe orator si ca ei sa atraga privirile si atentia participantilor, Daca s-a exprirnat eventual dorinta unei pauze la inccpur, nu ezitati sa 0 propuncti tnrr-un moment cat mai potrivit, In orice caz, nu slabiti vigilenta sau sa lasati cumva garda jos,

Declansarea

Chiar daca nu revine intotdeauna animatorului rolul sa-l prczinte pc orator, trcbuic insa sa dca semnalul inceperii confcrintc i ~i sa rae a in asa feI incat aceasta sa inceapa si sa S~ tcrminc la timp. 0 mica intarziere cstc ncccptata, eel rnult 15 minute. dar trcbuie avut grija ca acest prag S3 nu fie ccpasit.

Respectul

A!i inchciat un contract moral ell publicul si trebuic onorar. In cazul in care orarorul ar uita de aceasta constrangere putcti sa-i transmiteti l~n cuvintcl - eu roata distama - pentru a-I aduce la ordmc. In cadrul unui colocviu, care implica interventii succcsivc, un aserncnca rol de .jandarrn" va fi foartc aprcciat'

A "u ~ ascu1p .

In aparenta pas iva, sarcina de observator rcclarna in schimb o participarc intense si multi! psihologie. Susotelilc. aparteurile si privirile sprc colturi spun multc despre gandurile entice ale invitatilor dumneavoastra, Luati notitc pc tot parcursul expunerii, Accasra va va pennite sa prcgatiti un mie speech final personalizat pentru mulrumirile pe care Ie vcti adresa invitatului dumneavoastra.

Citarea unei fraze, evidenticrea unei anecdote va demonstra ca i-an urmarit discursul cu interes. Pc de alta parte, dace apar divcrgcnre de opinie sau contestari publice Yeti fi in masura sa va exprimati adecvat punctul de vcdcre, S-ar putea ca desfasurarea favorabila a expozeului sa fie tulburata de framantari sau 0 oarecare agitatie. In acest

74


caz, SUl_ltc~j intru totul abilitat sa intrerupeti manifestarea. Este chiar :ccoman~abil! Clari~cati problema, reorientati, reformulati, c~lmatl publicul §l manifestarea isi va relua c,ursul firesc si, ca urmare, se va evita ea respectiva eonfennta sa genercze disensiuni, jcna ~i sa nu se trans forme lntr-o plictiseala si un dezgust profunde. In care cuvintele sa para Ia fcl de lungi ea si orcle.

Organizarea dezbaterii

Va veri pune la dispoziria oratorului. De altfel numai in ac~st spmt p,utep sa-l convingeti sa renunte la unele practier care at nsca sa-i puna in pcricol expozcul. Daca vrea sa ~)b~lI1aJntr~hari de la public, chiar de la inccput, incercat! sa-J Iaccti sa renuntc

TO'tll~i) sc pot cere Intrebari formulate In seris. In pnuza, accstca ar putea fi strdnsc ~I transmise confcrcntiarului C~\I"C ar putea in acest mod s~I-~i prcgateasca rasp{msuriJ~ ~I salc rcgrupczc ~onfcrenttarul trcbuic oricum sa se a~tcpte sa I se puna ~I lntrebari orale

Suscitarea intreOOrlIor

Daca el opteaza pentru intreban orale la sfarsitul intervcntlcl! nu cste obligatoriu sa se faca si 0 paliza. Trebuie sa facilitau Juaril.c de cuvant din partea participantilor care, sprc deoscbire de orator, nu sunt deprinsi ell acest gen de cxercmu

Veri i~lvita. deci pcrsoana cafe vrea sa puna 0 intrebare sa se ridice ~1 sa se prczinte. Este de Ia sine Intcles ca acesta va vorbi la microfon, va fi mai bine auzita ~i lnteleasa ?C toa_ta. lumea. Avcti grija totusi sa nu puna mai'multe tntrcbari deodata sau sa nu confunde - ceca cc se IntampIa free vent - intrcbarea eu eomentariul. Daca in loc de intrebare. respectiva persoana face u~ expozeu incercati s-o faccti :a-I scurtcze, multumiti-i ~l treceti fara sa raspundep la Intrcbarea urrnatoare.

Dumneavoastra trebuie sa actionati in asa fel incat sa sc respecte 0 ordine a intrcbarilor. Daca vrep ca toate sanse-


75

le in acest sens sa fie de partea dumncavoastra, nu ezitati sa dirijati desfasurarea accstui segment al manifcstarii pcntru a se respecta 0 ierarhie si 0 Iogica a intervcntiilor din partea publicului.

Conducerea dezbaterilor

Nu de putine ori, animatorul se gaseste in situatia de a trebui sa reformuleze intrebarile, care se dovedesc uncori con fuze, neadecvate sau pur ~i simplu ncinteligibile. Abilitatca. diplomatia si fennitatea va vor ajuta sa reorientati dczbaterile. Ca stapanul unci case, atent eu comesenii mai timizi. va trcbui sa-i incurajati pc aceia care nu s-au exprimat sa faca accst lucru. Nimeni dintre participanti nu trcbuic sa incerce senzatia ca cstc tinut deoparte. Dati in totdeauna prioritate eelor ee IlU S-311 exprirnat decat acclora care vor sa mai ia cuvantu] inca 0 data.

tncheierea

Timpul trece si 0 privirc pe funs la ceas va impunc eea mai mare rigoarc. Este ceca ec astcapta si publicul. Anuntand ultima lntrebare este a maniera politicoasa de a prevcsti inchcicrea manifestarii ~ Daca observati ca unii interlocutori pasionati doresc sa mai comunice cu oratorul, puteti sugera intcrlocutorilor ca si caektailul ce va UnTIa este un prilej propice pentru schimburi de vederi si dialog.

A termina frumos

Pana si de cea mai buna companie trebuie pana la urma sa te desparti. Si este 0 arta sa stii sa 0 facio Inehiderea coofcrintei si oprirea dialogului nu este un demers usor, Va trebui totusi sa va resemnati si s-o faceti eu fermitate si cordialitatc. Din nou luptati pe toate fronturile! Dupa ce le-ati multumit participantilor pentru prezenta, pentru atentie, Ie puteti anunta urmatoarea data a intalnirii!

Imcdiat dupa aceea, va veti consacra oratorului. EI se gaseste in situatia unui artist care este felicitat dupa reprezentatie.

76

Manipularea in relatiile publico

Nu nurnai ca ii veti multumi si H veti felicita public, dar Ii vcti sublinia si calitatea cxpunerii. cercetarile intreprinse, modul de abordare al temei. Dad. Yeti simti 0 indoiala, va trebui sa-l asigurati de succesul rcalizat, sprijinindu-va pe argumente cat mai convingatoarc, sa nu-I expediati in cateva sccunde! Intentia sa a reclamat 0 munca serioasa, cafe nu se poate rezuma la 0 formula de felicitare.

Este momentul cand va trebui sa-i inmanati cadoul in aplauzcle gcnerale

Ultimul cuvant estc invitatia la cocktail - daca urmeaza asa ceva.

in rest, TIU mai aveti nimic de spus, nemaifiind nimeni sa va asculte

• Rolul dumneavoastra in cazul in care sunteti conferentiar

StipAnip-vii tracu1

Este primul lucru pe care trcbuic s3-1 faccti atunci cand trcbuie sa tineti () confcrinta cu public, fie ca cste mai extmsa sau l1U, importanta sau mai putin importanta. Sa-ti pui totul in valoare pcntru a-ti rccapata controlul ~i a-n caputa dezinvoltura. Trcmuratul mainilor sau al corpului, roseata din obraji, transpiratia abundenta si tremolourile vocii va tradcaza imediat!

Toti actorii va vor spune ca tracul nu trecc prin simpla lovitura a unei baghete rnagice, dar el se supune :;;1 in celc din urma poate fi stapanit. Este suficient sa Juati anumite masuri cu eat eva zile inainre de conferinta, Mai este ncvoie sa va spunem ca pregatirea minuticasa $1 temeinica a subiectului consutuic prima regula ce trebuie rcspectata? Daca stapaniti perfect tema pe care doriti s-o dezvoltati. nu veti mai simti nici 0 tearna. Cu certitudinc, publicul 'va perccpe siguranta dumneavoastra, va va acorda Ia randul sau incrcdcre ~i va va aprecia. eel ce manifesta neincredere pleaca la drum ea invins!

Manipularea in relatiile publicc

77

jnainte de ziua "Z", trebuie sa va puneti In ardine. notel~ si documentelc si sa fac~li ultim~.le verificari. Fip si~n pe dumneavoastra si de informatiilc pe. care le-ati stra~s. Dace va simtiti nestinghent ~l optimist. veti transmlt~ accasta relaxarc si eelor din jur. Prcgatiti niste glume ~l amintiri pline de umor (de prcfcrinta ~mi.ntiri care sa manifeste 0 comunitate dc cultura cu auditoriul). anecdote si altelc de acelasi gcn care cand vor fi folosite. v~r da acrul ca sunt rodul unei improvizatii stralucite. ~Imlc 1_lu va impiedica sa va rcciriti discursul de cate on. tr~bUlc. Uni i termeni complicati sau fraze lungi sc vor elimina d~ la sine. Ceca ce "face frurnos" pe hattie se poate dovedi deseori ca nu mai arc acclasi impact cand estc redaetat In viu grail Puteti iara~i sa va testati.tex~ul in rata u.nei p.ersoane neutrc, sa-l citiri in fata oglinzii. sa-l inregistrati Ia maunetofon sau, si mai bine, pe 0 cascta video!

Rc~ula de aur estc aproapc puerila: ramancti dumneavoastra insi va cat mai mult posibil,

Cum vii prezentati in fa1a publlcului

l

in ziua respective nu inccrcati mai ales sa inovati, in nici un dorncniu (mancarc. haine, comportament etc.)

Adeseori, tensiunca si teama taie pofta de mancare. Dar inainte de a vii prezenta la fata locului, faceti totusi un efort. Chiar daca sunteti nervos si stresat, mancati c.eva (un rnic dejun sau 0 gustare). Nu e bine sa va prezer:ta!l ~u ~tomacul gol. Ca sa nu mai spunem eli efectul ghlO~ltun~O~ estc neplacut pcntru t~~ta lurnea .. Se prea poat~ ~a, In phn~ interventie sa resimtiti consecintele "aerulUl In stornac sau, mai riu, sa crtd'eli victima greturilor sau .hipog1i~emiei. Prin urmare, in ziua respectiva suprimati bauturile gazoase, alcoolul, excitantele (cafeaua, ceaiul etc.) si orice aliment pe care 11 consumati In mod obisnuit. In loc~l ~al~ mantelor si al altor "Iicori magice" pe care cei ~prop13~ ~l Ie vor recomanda eu siguranta. folositi exercitiile de respiratie care favorizeaza relaxarea. Si pregariti-va un cub de zabar sau 0 bucatica de ciocolata, In caz ca survine 0 cadere de tonus.

78


CAteva st'aturi practice

Nimeni nu incearca dorinta de a sc deplasa ca sa asculte (sa vadat) un orator imbracat intr-un costum stramt, ell coarcle lipite de corp ~i ell picioarele in forma de X, ca 0 becatina.

fnai~tc de a deschide gura, oratorul este judecat dupa alura sa, dupa tinuta, dupa calitatea si bunul gust pc care Ie etalcaza ~ veti selectiona in garderoba dumneavoastra un costum impecabil si clasic, astfel incat publicul sa nu fie tentat sa-si dea coate si sa sc distrezc. Este unicuI sau pacat! Analizeaza totul si rcactioneaza! Hainclc tipatoare in culori ncasortate sunt proscrise. dar si imbracarnintea prca sobra! Trebuie bincintclcs ea tinuta dumncavoastra sa fic adaptata publicului care va asculta. dcoarecc 0 discrepantf prca mare v-ar destabiliza ~i ar dcruta auditoriul. Totusi simplitatca nu trcbuic sa va lipscasca de un minim de clcgan.a. Faptu! ca va. adrcsati in rata unui public de couditic mcdie llU va scutcstc de a va prezenia lntr-o manicra corccta. Aveti de ascmcnea grija ea dunga pantalonilor ~i nodu! de la cruvata sa nu lase de dorit, Gulerui rasucit al camasii. pantalonii ea nistc burlanc, sosctc yoyo, tivul dcsfacut, un nasturc lipsa, 0 suvita rebela, slitul pantalonilor deschis. provoaca rasete pe infundatc ~i deconccnrrcaza publicul momentc bune'

Evitati sa avcti prin buzunare chci cu care sa fiti tentat sa va .jucati" pentf!} a va calma nervii, gest care-i va agasa pe participantil In pius, accasta nu este deloc frumos. Daca manifcstarea arc loc la sfarsitul dupa-amiezei, damnii vor fi sfatuiti sa aiba 0 cravata ~i 0 carnasa de schimb iar doarnnclc, sa mai aiba catc 0 pereche de colanti.

Largi, mol. uneori si confortabile, aceste lucruri de imbracaminte trebuie sa va fie atdt de familiare incar sa Ie pureti uita, Nimic nu estc mai dezagreabil decat de a testa in public lipsa de contort a unui material care agata sau care declanseaza 0 transpiratic excesiva. Ca sa nu rnai vorbim de pantofii noi eare va paralizeaza de durerel


79

Nu uitati en 'inainte de a desehidc gura 10 fata auditoriului i-ati tinut deja un discurs prin modul cum va prezcntati.

inceputul

Inaintc de a va urea pe estrada ~i de a Iua IDe la tribuna, ganditi-va la faimoasa "pauza de t?aleUi"_. ~ste bine s.il profitap de ea pentru a arunea 0 ultima pnvire asupra ~Inutei. Beti un pahar ma~e de apa pe~tm a va dregc glasul, dar sa fi avut grija tnamtc sa vorbiti ell antur(~Jul dUl11- ncavoastra pcntru a nu va prezenta un glas "rugllllt". Chiar daca nu ati reusit sa va dcbarasati de trac, afisati Pv cat, posibil un chip dcschis, ~nerezjtor si surazator. Va trcbut sa se poata citi Pv cl ruottvatra Sr fcrictrea de a fi acolo. De la primclc vorbe, trcbuic apoi sa .xaptivati" publicul. Daca se va intampla astfel. atunci n vcti castiga si va fi mcrcu alaturi de dumncavoastra. Intr-o mare adunare, un orator avertizat capata obisnuinta sa fixczc succesiv mai multo pcrsoanc asczatc in difcrite zone ale sa.li.i. Strabatand eu 0 privire insistenta grupurile de parttcrpant], sector eu sect?r, vcti arata, inca din. p~ime1e mo~ mente ca va adresati tuturor celor prczentt ~I nu numat pcrsonalitatilor din primelc randuri. Accasta va va permite sa va bizuiti pe atentia generala. in tot tnnpul contcrimci.

Asa cum inotatorul nu se teme de ~pa adanca, nu va veri mai teme de auditoriul larg a carur racere va va susunc clasul. Abilitatea de a-ti folosi glasul estc 0 arta care se pcate dobandi eu usurinta. Nu uitati ca_.secretul reusitei oratorului tine intrucatva de misterul VOC11 sale. Vocea trcbuic lucratfi cu si lara microfon. Indcpartati tonurile prea inalte ~i redati vigoare tonurilor ~oase ~i s~rde care nu dcpascsc estrada. In aceasta privinta puteti ? ajutat ~c profesori de dictie daca trebuie sa va adresati deseofl. in public. Este 0 interventie care merita pentru un profcsio-

80


nist in materie de confcrinte, Sunt recomandate propozitiilc scurtc, ell vocabular simplu ~i elar, dar ales. Cei care i~i dau ostcneala sa-si repetc discursurilc si sa Ie inregistreze, vor depista repedc propriile ticuri de limbaj, pleonasmele. barbarisrncle si repctitiile ~i se vor corecta cat se poate de imediat. Tcama provoaca intotdeauna un debit accelerat. Trebuic sa va dati seama de acest lucru si sa gasiti un ton si un flux calm, pentru ca este singura modalitate pentru a nu .pierdc' auditoriul. Daca socotiti col vorbin prea lent vorbiti si mai lent.

Evitap sa coplesiti asistcnta ell numele unor persoanc pe care este prcsupus ca nu Ie cunoaste sau ell aluziile la faptc sau lucruri pc care nu Ic poate intclege. Glumele in doi peri n-au ce cauta aici! Va Yeti pierde auditoriul pc drum, tara vrco sperama de a-Imai recupcra. Avcti grija de ascmenca sa va modulati vocca in functic de context. Nu se prezinta In acclasi mod statisticile sau a anecdotal Un timbru monocord poate genera plictiseala celui care vorbestc cat si a celor ~arc il asc~lta! Un discurs eu mornentc de pauza ~i respiraue nu suscita niciodata plictiscala si indifercnta. Pare din contra mai viu si rnai natural.

P8strap contactul cu publicul

Cum sa pastran contaetul eu auditoriul? Sc are in vedcre rnagnetizarca, captivarea, epatarea, amuzarea ~i intlacararca acestuia. Intr-un cuvant este vorba de a nu-l lasa din mana! Pentru a realiza acest lucru, va trebui sa-l convingcti, inca din primele sccunde ~i s<1-1 faceti sa intre in universul propus de dumneavoastra. Nu ezitati deci sa "traiti" expozeul pe care II rostiti, Nu este nevoie nici sa va agitati inutil, nici sa gesticulati tara intrcrupere, dar va putcti misca sau deplasa spre un panou si sa va folositi decent rnainile. Gestica joaca un rol complementar pentru vorbele pe care le articulam, Ea permite sa i se dea un accent mai animat, rnai intens. Dar atentie, gestica este revelatoare atat in ceca cc priveste degajarea cat si incordarea durnncavoastra. Fiecare gest, in aparenta banal,


81

dezvaluie caracterul persoanei care se expune pe ea insasi cat si punctul ei de vedere. Vorbitorul care inainte de a inccpe regleaza suportul microfonului I~i aroga deja un aer de autoritate. Exists atitudini sablon care sc pot imparti in doua mari categorii: Incbise ~i deschisc. Ele spun mult despre intenriilc ~i sentirncntcle vorbitorului. De excmplu, mainile care acopcra fata, rncrsul sau gura dcnota 0 lipsa de sinceritate ~i a dorinta de eschivare de a sc ascundc, sau de minciuna punctuala! Bratcle Incrucisate se pot dccodifica astfel. fie ca oratorul ridica 0 bariera pcntru a sc apara ~i a sc proteja, fie i~i vadeste autoritatea si dctcrminarea. Bratele dcschisc si pumnii stransi pc masa scmnifica 0 pcrsoana sigura pe ca. care n-a recurs la subterfugii. Este imaginca pc care vreau sa 0 dau si aceea pe care vreau sa 0 dau lara sa vrcau: ticurile, obisnuintclc si reflexcle sunt acelcasi pentru toti. dar pot f toatc eoreetate.

Va trebui sa fiti de ascmcnea atent Ia ritmul discursului dumncavoasrra si sa panditi cclc mai mici scmnc de p1ictiseala (daca unii dintre panicipanti inccp sa caste, dace sc uita in tavan 1ndclung, daca inccp sa susoteasoa eli vecinii sau sa sc foiasca insistent pe scaunc ctc.). Daca se intampIa asa ceva, trebuie sa indreptati lucrurilc pc lac! Aceasta scadere a conccntrarii din partea auditoriului si lipsa de intcrcs sugercaza ca nu cste atras de subiectul prczentat, necum sa-l mai si captivczc. In accasta situatie publicul trcbuie .recuperat", sarind peste ceea ce il lasa indifcrent. Vorbitorul nu trebuie sa se simta agasat, deceptionat sau contrariat, ei sa schimbe viteza de cele mai multe ori. Daca nu cste 0 problema de intelegere a subicctului, puteti schimba ordinca de prezentare a acestuia srabilita in prealabil. Propozitiile trcbuic sa fie scurtc ~i sa acordati o atcntie specials vcrbelor; ele sunt ace lea care se disting intr-o propozitie sau fraza si sc imprima In mernorie.

La fel. primele cuvinte de Iegatura au si ele importanta lor .Aceasta este, altfel, in acest fcl'' etc, Sunt ca niste stimuli care rnarcheaza ceea ce urmeaza. Inceputul propozitiilor

82 Manipularea in relatiile pub lice

este mai important ca ceca ce urmeaza si aici trebuie sa se gaseasca maximul de informatic. Daca se simte plictiseala, de cc n-ati propune 0 pauza pentru a Intrerupe rnonotonia eu 0 anccdota sau sa prczcntati la proiect nistc materiale programate intr-un alt moment al cxpunerii? Orice mijloc este bun pcntru a impiedica monotonia.

Publicul are de regula suspiciunea eft panicipa la un discurs care sc rcpeta pentru a nu stiu cata oara. Iextul dumneavoastra trebuic deci sa cuprinda clemente noi, ell refcrirc la actualitatea eca mai aprcpiara.

Oricand putcti avca 0 scaparc. in accst caz, TIU trcbuie sa va lasati prads panicii. Cca mai bun a solutio cstc sa inccnniti riunul si sa aruncati 0 privirc calma pc notitc Accstca vel scrvcsc drept un far rosu si va aduc pc linic. Evitau cnumcrarilc imprudent anuntatc care suscira lacunc de memone. Puteti. de uscmcnea, cum 0 fac multi oameni la care Sl' constata 'astfel de prachci- sa repctari ~ltill1clc propozitii. Accst proccdeu v.1 rclanseaza acuunca'

Daca :.;u!i sa zambui. sa faceti glume, sii nu V3 grabip $i sa IlU rasa!1 impresia ca abia a~tcp(a!i sa scapau de accasta "corvoadu", vcti face din public un cornplicc mjnunat. Acosta va simti ca cstc apreciat de unprotcsionisr care ,,~i-a dat ostcneala" intru onorarea lui. li va fl de asemcnca rccunoscator ca se srmte binc si relaxat. Sc poate rcaliza astfcl 0 confcrinta foarte scrioasa. inforrnariva si plina de srralucire.

Capitolu1 IV

.Dchii sun! marten mai fideli decaf urechile'' Heraclit

Vorba, scrisul, imaginea: triunghiul de aur

Toatc manifcstanlc orale sunt prin dcfinine limitate in timp. Dad mesajul nu sc bazcaza dedit pc vorba Jragila, risca sa fie uitat curand.

Scrisul arc ca scop sa fixcze ceca ce se spunc. sa prccizczc uncle date ~I sa permita pastrarea unei urme tangibile.

Imaginea inccarca sa ilustrcze ceca ce se spune, sa 0 faca mai frapant pentru inteligenta sau pentru sensibilitatca ol1111I11i.

Acosta esle motivul pentru care orice evenimcnt vorbit trcbuie sa fie insotit de till text distribuit participantilor, mai mult sau mai puun detaliat in functie de natura rnanifcstarii.

Imaginea este totodata tot mai prezenta prin proiectarea unor materialc care concentreaza mesajele si fixeaza atentia auditoriului, Materialele vizuale sunt de ascmenea introduse in dosarele participantilor.

Se cauta, in acest mod, cea mai mare eficienta pentru ca se cunoaste ca ceea ce se percepc numai auditiv se memorizeaza in proportie de 20 %, in timp ce ceea ce se percepe vizual si auditiv inregistreaza un procent de 40 %.

84

Manipularea in relatiile publicc

Este, in sfarsit, posibil ca mesajul sa ftc sprijinit actionandu-sc asupra mediului ambiant al participantilor, amenajandu-se. de exemplu, 0 expozitic documentara acolo unde are loc manifestarea,

• Documenuqia scrisi

Documcntatia sensa sustinc mesajul si ii conscrva intiparirea lui. Ea permitc eclar care n-au putut sa villa sau sa asiste la toata prezentarca sa-si acopere lacunelc

Trebuie rcspectate mai multc rcguli: acecasi documcntatie trcbuie ofcnta tuturor participautilor. Fara discriminarc'~

Documentelc trcbuic sa fie legate de manifcstare. Sa nu Iaccti cumva 0 eroarc: sa amcstccati genurile manifestarilur.

De cxcmplu, sa introduceti in dosarc 0 documcntatie despre produsc in cursul unei dczbateri dcspre 0 problema a societatii. Doar nu-i cereti unui medic care cineaza 1a durnncavoastra acasa sa-i consulte pc oameni si sa serie retetele intrc felurile de mancare ...

Regula de aur: documentatia sensa oglindeste strict. tema prezentata de vorbitor.

Punerea lor la dist>ozi1ie

Documentele trebuie asamblate: eel mat sirnplu este sa le puneti 0 agrafa si bagati-lc intr-o mapa-dosar eu culorile societatii, Doeumentele pot fi si brosate prin tcrrnolipitura sau prinse in dosar ell diverse sisteme.

Este bine sa evitati sa lasati documentatia la indemana publicului. Foilc volante asezate in gramezi pe 0 rnasa vor evoea mai degraba buletinele de la un eentru de votare. In plus. sistemul acesta nu va rezista mult unui asemenea haas. Uncle persoane vor pleea eli mai multe dosare - eu care nu vor faee de altfel cine stie ce. Altii, care ar fi fast realmente interesati, vor pleea abatuti,


85

eel rnai bine ar fi sa constituiti, in prealabil, un dosar ell aeeste materiale si Ie sa dati individual participantilor,

Materialele trebuie sa se justifice din punct de vedere tinariciar:

• nu prea multc documcnte: estc inutil sa va suprasolicitati copiatoarclc cu mii de pagini care sa va ridice cuantumul cheltuielilor. Daca sunt mult prea multe documente, nu vor fi citite si participantii se vor incarca inutil eu ele;

• fotocopiile in culori sunt eel mai adcsca tara rost si scumpe, dar fiti alent ell grafica In alb-ncgru.

Dosarul care este pUS la dispozitia participantilor trebuie sa conpnii:

• un rezumat al discursului care sa prczinte continutul: cste ceca cc c ncvoic sa sc mcmorczc: cscntialul notclor Iuate. Atentie. Accasta smteza este greu de ~btinut dinainte de la orator:

• indiouii

- despre orator. cariera si Iucrarile sale;

- desprc rerun: bibliografie, taieturi de presa, 0 lista eli

referinte;

~ despre societarea-gazda - scurta prezentare eu date privinc notorietatea ei ;

- despre invitatii prezenti: nu este obligatoriu dar 0 lista ar pcrmite identificarea membrilor care compun asistenta si completeaza in mod fericit recunoasterea eelor ell eeusoane;

• ce anume urmeazii dupii expozeu: programul zilei, daca se succed mai multi vorbitori, planul expunerii si versiunea pe hartie a materialelor vizuale proiectate (de preferinta la 0 scara redusa pentru a Iasa spapu pentru evcntualele note personalc ).

86


Distribuirea dosare1or

Dosarul trebuie dat participantilor Inaintc sail dupa manifestare?

Daca se of era inainte, cxista riscul de a vcdca pubhcul afundandu-se in citirca dosarului, tara sa rnai acorde lin timp atcntie confcrentiarului,

Daca se ofcra dupa, cxista riscul de a nu fi nici macar dcschis. Acest rise avand consccintelc cdc mai grave, daca n-uti optat pentm a pIasa dosarele complete pc scaune, distribuirea lor de catrc 0 reprczcntanta a socictatii cste prcferab-la gramezilor pc lI1CSC la dispoziria tuturor;

Accaxrs metoda V,} acorda lin avanraj dcloc negh-ab.l: 5£1-i numarau pe cci prezenti. ~l pentru a 10vI doua vral»i ell 0 piarra ~i a rcaliza uncle cconomu, 0 pcr-oana care sUi la U~fl ~i urcaza bun vcmt parncipanulor poate ofcri si documentcle in schimbul semnari i pe 0 evidenta

Constituiu uu numar suficicnr de dosurc. Sperari sa vma trei sute de parucipanti? Prevedcti at unci constituirea a trci-patru sute de dosarc. Daca faccu calcule prca stransc, riscati sa IlU mai avcti posrbi.itatea sa !c trirniteti ~j cclor care nu au purut sa vina

De asemenca. oratorul s-ar putca sa va rnai ccara cateva pentru a Ie adrcsa. ell cartea sa de vizita. uuor rclani personalc.

Legarea materiale10r in dosarul de expunere

Dosarul cste un .suport rccc E ncvoie sa fie .Jncalzit" Un mijloe cste acela de a-I inmana fiecarui participant. Uu alt mijloe cste ca vorbitorul sa sc refere Ia continutul dosarului In cursul expozeului ~l de a incita asistcnta sa sc rap orteze la el din cand in cand. in acest mod, dosarul va f folosit ell mai multa usuriuta de participanti


87

Dosar tip

In eazul eel mai general

Coperta-mapa pliabila eu culorilc socictatii continand:

• un document prins ell agrafa sau capsa: - pagina de garda.

- sumar,

- rezumatu l conferintet,

_ versiunea pc suport de hartic a materialelor vizuale (la scan) rcdusa):

• curriculum vitae a! confcrcntiarului:

• articclc de presa;

• lista invitatilor

In cazul unci cunfer-inte de presa se adauga:

• comunicatul de presa:

• fisc tchnicc

In cazul unci adunari: i • plachcta institutiei;

I • raport anual,

I Mai pot fi oferite impreuna ell dosarul:

mlcadOUfi: stilou, pix etc.;

• un obiect promotional;

• un CD;

• punga in care sa fie puse tDate accstea.

Dace invitatul dumncavoastra estc seriitor, ziarist sau un specialist eminent intr-un domeniu, poate eft a publicat 0 Iucrare. Putcti pune in evidcnta aceasra lucrare pent!!l eventual i cumparatori. dupa ce se inehe~e conferinta. In acest context, poatc fi prevazut un scurt Interval de timp. Se pot asocia la aceasta actiune editorul si librarullocal.

88


in acest caz, trebuie prevazute aproximativ zcce carti 1a 0 sum de pcrsoanc, Fara sa va asteptati la 0 frenezie de achizitii din partea participantilor, se poate sconta pe 0 buna reactie din partea publicului. Dad! .acesta a venit din amabilitate se va lasa convins rnai usor.In plus, auditoriul mal cste inca sub influenta subicctului pe care l-a ascultat. Pe de alta parte cste putin probabil ca persoanele prezentc sa fie nistc fani ai librariilor in cautarca unci lucrari care a aparut C1.I cateva saptarnani sau luni inainte.

A fisul. daca nu a fost oferir 13 inceput, poate fi dat participanulor Ia sfarsitul ccnfcrintei. Daca doriti sa anticipati urmatoarca conferinta, pute;i sa-l ofcriti si pc eel viitor daca estc gata. In spatelc unui ascmcnca cadou sc ascunde a invitarie discrcta.

Alt cadou: un stilou clasic, care va pcrmitc participant.lor studiosi ~J ia note.

• Materialul audiovizual

$i materialul audiovizual are ca scop sa sustma mesajul. Deja in Evul Mcdiu profetii dcsfasurau In fata credinciosilor rulouri eu imagini ill timpul cercmonici pentru a ilustra textul citit sau ararat de imaginea privita,

Care estc functia imaginii? fa constituic 0 abordare a realitatii de catre simturi si de spirit. Intclcgerca se produce instantaneu, in mod sincronic, in timp ce expozeul estc perceput in tirnp, fiind diacronic.

Prin urmarc, materialul vizual pcrmite conccntrarea unci demonstratii intr-o schema sau sa sc comenteze 0 fotograftc frapanta. Materialul vizual devine sursa discursului, cum la fcl de bine poate fi si concluzia acestuia. Estc in realitate un moment de relansare a diseursului

Un ajutor pentru public ~ pentru vorbitor

Estc deci un ajutor pentru auditoriu, a carui atcmic estc mai concentrate, dar si pentru orator care se poatc sprijini

Manipularea In rclatiile publicc

89

pc materialclc vizuale, din care sa faca nucleul expozeului sau.

rn schimb, rnaterialul vizual nu sc poate substitui discursului conferentiarului. Acosta trcbuie sa aiba 0 anumita "cheie" ~i sa prezintc niste flashuri care sa marchezc textul expus de vorbitor.

o manifestarc ocala nu se situcaza deci numai la confluenta oralului cu scrisul, ci cel mai adesca lntr-o relaue triunghiulara - vorbit. scris, imagine a cerci ecuaue trebuie rczolvata.

in sfar~it. dincolo de orator si subiectul sau, 0 buna documentatie vizuala. iTl masura in care ea rein 0 idcntnarc vizuale, constiiuic un uujloc put ernie de afirmarc socials.

Accst lucru deville real in cadrul unci manifcstari in care o socictarc lsi dcmonstreaza oblig.uia in matcric de cornunicarc in fate clientilor. Estc si mai adcvarat IntI-UTl colocviu. cand fiecare orator vine ell documcntatia sa vlzuala, dar eel care vine ell cdc mai bunc. mai :;ugestivc materiale marcheaza de la inccput 0 rcusita importanta.

Numai un orator icsit din COII1lIn sc poatc multumi cu magia verbului sau. Aidoma marelui medic care nu preseric nici un medicament. nu are voic sa recurga la ajutoarc auxiliare. Estc binc, dar este un fcnomcn tot mai rar, deoarccc In zilel e noastre publicul soc asreapta la prezentarca unor rnatcriale vizuale.

Sobrietate

Asa cum se produce intotdeauna 0 permutarc pe~tru a se trece de la oralia scris, stnteza vizuala trcbuie sa fie deosebit de limitata ~i socanta.

Limitate. pentru ratiuni de lizibilitatc. Trebuie rcduse titlurile, iar textele dactilografiatc, intcrzise. Sa se expuna un minimum de text, nu mai mult de opt randuri. Pe grafice tolositi mai bine un indicativ decat punctclc de trecerc cele mai semnificative. Daca un tabel este prca complex, tre-

90


buie impartit in doua, Un al doilea material vizual poate intotdcauna complcta si unbogati materialul precedent.

Putcrn f uneori scandalos de schematici: pentru a arata diferitc tipuri de pirarrnde de varsta, cste suficrenra 0 schi!a simpla.

Trebuic Sci stiti, de asemcnca. sa rupcti ritrnul, Sa trcceti de la grafice la citate. de la fotografii la statistici.

1\ u trcbuie totusi sa se abuzcze in privinta materialclor vizualc. Socoteala csic simple. 0 pcrsoana care vorbestc Lirnp de 0 ora Ill! poarc prczcnta mai mult de 25-30 de

san. cdtc una la ficcarc doua minute. Peste acest

mcmora nnruc ~! cxpuncrca sc

ell prtlcjul rcucrincr. matcrialclc vizualc trebuic prcnecLIte -;;j Irecutc in rcvtsta din nou. One-and pOL aparea ercsch. Trcbuic dcci sa se rezerve ump pcntru u-drcptarca ',,!". Grcsclilc de ortografic pe ccran mare sunt de ncicrtatl

Dad. nu trcbuie prczentatc prea multe matcrialc vizuale (cu riscul de a sc reduce valoarcn discurt-ului ). cste binc sa sc puna cateva dcoparte pentru iutrebanle celc mal probabilc, 0 prcgatirc sarguincioasa trcbuie sa sugerezc idcea ca oratorul are 0 rezcrva datorita carcia sa taca 1~1trl unet avalanse de intrcbari. Auditoriul trebuie sa aiba contuz imprcsia ca vcrbitorul nu-i spune dacat 0 parte infima din ceca cc stie.

Care sunt materialele vizua1e care se pot proiecta?

- Tronsparentut se potriveste perfect unci audientc limitate la cincizeci de persoane, Atentie. un fond alb poate dezvalui prczcma unui fir de par sau tm11C de degcte care n-ar putea f banuite cu ochiul liber. Verifican sa nu f fest folosit prea mult deoarece caracterelc literclor risca sa fie .mancate" ~

- Dlapozitivul are un maximum de rigoarc si imagine mai buna. E1 cste indicar dad. audienta cstc intrc cincizeci si

Manipularca In relatiile publice

91

cinci sutc de persoane. Fiti eu bagarc de seam a la restrictiile de lumina. Nu se pot proiecta diapozitivc la lumina naturala. nu se pot prczcnta diapozitive vcrticalc pe ecranc orizontale!

Sunr cazuri -. de cxcmplu graficc foartc complicate - cand cosrurile de rcalizare pot f foartc ridicatc

- Programul de proiecti. Accst sistem, care cunoaste 0 dczvoltarc mai marc. pcnnite proicctti asistatcde calcula-

dcstinat ncesrui permite compuncrca a imaain.i de la lin n:?ltc!~ sunt inrcgis-

va f 0

Prograruul de !'roiU:tH.' pcruutc rcahzarea unci strucnn(:()111l1nc pn.'Ll'TIUnl, mseruren de te x.tc. graficc. histograrnc.

.nietc ~I, ~i mill mult. proprulc oumncavoastra desene.

C) prcgarirc de dona zt!e csrc suficienta pcntru a sc insL1~i tor ce cstc csenf ial 111 kgiHura cu accst dispoziriv: proccdeu! csrc mar rcntahil reducand la maximum rolul inter-

mediarilor

In plus, se creeaza 0 atmosfera mult mai anirnata ?1 0 demonstrauc rclativ austcra devine mai VIC.

Dar atentic. materia III I de proiecuc este mai greu ;;i mal costisitor. Oratorul risca sa gascasca uneori sali slab echi. pate.

- "'ideo. Accasta forma de material vizual pare in dec lin. Desigur, din cauza cosnmlor ridicate daca estc conceput

.. pentru 0 singura manifcstare. dar ~I din cauza ,rigid1tfit1i.

Un film .mbatrdncscc ;;i 1111 se pcate modifies. In schimb, filmul ra-uenc un mod cxcelent de sensibilizare a Publicului. de prezentarc a realitaui sub culorile ficpunii. Pilmul de .asteptarc" ii desfata pe invitatii care au venit mai dcvrcme, pana incepe manifestarea. sau ii intretine pe aceiasi In timpul pauzei. Este frumos sa lc prelungcsti

92


asteptarea eu imagini! Poate fi un film despre societate, daca exista unul adus la zi. Spoturi1c publicitare conccpute pcntru promovarca societatii Inregistreaza intotdeauna un mare SllCCCS.

Daca se ia hotararca rcalizarii unui film acesta trcbuie sa se bazeze pe 0 tenia care nu se dcmonstreaza, astfcl incat sa poata fi folosit cat mai des $i mai indelungat.

Ce instrumente se folosesc?

lnstrumentclc ce trcbuie avutc in vcdcrc corespund acestor mijloacc:

_- Un retroproiector pcntru transparentc avand grija sa nu-l incomodezc pc orator si nici vizibiliratca partie ipanulor (eel mai binc estc sa avcti o masut» mobila si adccvata, careia sa nu i sc dca importanta),

-proicctorul de diapozitive,

-un videoproiector,

-un lap lop prcvazut cu un program de punere

in pagina a proiectici.

Toate acestc instrumente trcbuie sa fie in dublu exemplar pentru once cvcntualitate. Penclc nu sc intampla numai altora.

- Ecranul. Nu cste neccsar pentru orice rnanifestare, dar estc de dorit datorita gradului inalt de lurninozirate al proiecrici. In situatia unui grup mic este de ajuns si un percte alb. Ecran care poatc fi. colorat. Este dcstinat unei asistentc mai mario Pentru a manifestare de anvengura un ecran dublu sau. impartit ~n doua permite multiplicarca imaginilor eu vtteze difente. In acest mod, publicul 11 poatc vedca pe confcrentiar ~i cJipurile lui pe doua ecrane diferite.

Altc ecrane pot fi dispuse in sala pentru a permite fiecarui participant sa vada mai bine, oricare ar fi Jocul pc care it ocupa. Aceasta tehnica cste curcnt folosita ell prilejul marilor showuri.


93

Nu este intotdeauna posibil sa reunesti un public repartizat in mai multc locuriVideotransmisia a fast inventata pcntru a rezolva 0 ase1T!-enea dificultatc.

Accasta tehnica dezvoltata in timpul Riizboiului din Golf este spectaculoasa dar si solicitanta pcntru conferentiari si auditori. Estc greu de gestionat din punet de vedere tchnic. in fine, 0 invitatic 1a 0 rctransmisiune risca sa fie primite eu raccala, daca pare sa fie 0 invitatic la a manifcstare eu pret redus

Din punet de vedere tchnic trcbuie acordat Wl loc aparte drspozitivelor care sa permita fiecarui participant din audicnta sa raspunda unci intrcbari puse de orator. Rezultatul so afiseaza instantaneu pc ccran ~i contribuie astfcl la rclansarca discutiei.

• Expozitla

De accasta data cste vorba de a susunc manifcstarca prin erearea unui mediu ambiant semnificativ.

Expozitia devine astfcl un element al unui dispozitiv. Ea pennite tie sublinierca unor aspecte ale temei tratate prin prezentarea de afise, scheme, planse explicative sau sa fie mai bine cunoscuta socictatca sau instituua care a organizat manifcstarca. Sa prezinte dimensiunile ei, istoricul, realizarile, perspectivele.

Expozitia va cuprindc panouri cat mai variate eu fotografii, citatc, rcpreduceri, statistici, imagini asistate de calculator (infografie}.

Sc impun doua reguli esenuale: varietatca - pentru a sc evita uniformitatea prezentarii - si concizia - textelc explicative trebuie sa fie scurte si lizibile.

Locul ales trebuie sa fie situat in apropierea salii de conferinta, pe unde trece publicul. De exemplu in holul de primire mai degraba decat in sala unde se preconizeaza coektailul. In acest mod, la intrare si la iesire, publicul va fi sensibilizat.

94 Manipularea in relatiile pub lice

Panourile mobile, pe care ~unt e~puse la 0 inaltime adecvata ~~t~n~lcl~ doritc, permit instalarea ell usurinta a

CXPOZ1t1cl ~l faciliteaza vizibilitatea, '

~vant~j~l este evident: posibilitatea de a refolosi acest dlSpO~l~l\~ in mai mul~c locun. $i continutul propriu-zis al cxpozrtrer po~te servr la mal multe actiuni, fiind permanent adus la Z1.

~stc desigur yorba de 0 cxpo~oibe destul de grcu de rca- 1Iza1. cafe recla~~ atentie ~I Irmp, ncfiind indispensabila. d~r poa~c consutu: un atu suphmcntar in rcusita unci rnanifestari.

Capitolul V

.. Hartin sa vorbeasca Ji liniile sa taco" Cervantes

Dupalupta

Chiar dad. cxpuncrca cstc picsa majora. mani restarca nu se sfarscste catus i de puun aici

Ea sc prclungeste eel mai adcsea ell 0 rCCep!IC care facilitcazu contacte 0i intalniri ~i contribute astfcl Ja consolidarca rclatiilor, dcsprc care am vazut ca rcprezinta unul enure ohiectivclc ViL<1k

Manifcstarca trcbuic sa con-i nut: ell ron protagonisui: confercntiari. paniciparui. ziaristi

Tcxtul intervennci lor trehuic difuzat sub o forma mai mull sau mal putin elaborate (brosura. dare de seam a, raport)

Este dcosehit de util ~a taccti 0 analiza pentru a truge invatamintelc din accasta rcll~ita {sau esec) de care sa tincti scama la viitoarelc manifcstari.

Daca rcccptia estc 0 modalitate fcricita de a inchcia dczbaterea ~i produce 0 placcrc impanasita de toata lumea nu este totusi a chestiunc impusa. Cocktailul prezinta inrcrcs daca cl facilitcaza participantilor la manifestare sa sc Intalneasca, sa se cunoasca si sa se rcvada: clicnti irnportanti eli oraton:., clientii intre ci, conducatorii sccietatii eli clicntii. Dar pcntru aceasta trebuie ca actiunea sa fie lucrara. Ca pcrsonalul de intampinarc sa fie suficient de uumeros ea sa poeta avca grija de clienti, ca acestia din urma sa fie rccunoscuti. prezentati eonduccrii institutici sau altar participanti. In acest cadru sistemul eu ecusoane arc rolul sau bine determinat.

96


CocktailuI se organizeaza intr-o sala apropiata de sal a de conferintc, inaccesibila curiosilor si gunnanziior. Dureaza, de regula, in JUT de doua ore.

in ccea cc priveste chcstiunile practice - numar de bufetc, personal de descrvire - urrnati sfatul restaurantului sau casei eu care Jucrap, pcntru ca are cxpericnta.

Pentru merrill alegeti, dintrc formulcle propusc de restaurant ~i verificati daca nu estc mai avantajos sa curnparati baumra scparat.

Yeti gasi in continuarc sugestii in acest SCt-IS in functie de ora din zi cand are loc manifestarca cat si cantiratilc medii pentru a persoana

La cocktail trcbuic sa ile invitati, desigur, tori participanni. dcsi unii p.caca. In medic. veri regasi la cocktail aproximativ 80lYo dintre ci.

Conducatorii socictatii (chiar cci care nu au putut vcni 1a confcnnta) VOl" fi ~i ci bincvcniti la cocktail. Estc important, din politctc pcntru confcrcntiar. en eel putin cativa sa fie prezenti.

j 11 sfarsit. este abso lut ncccsar ea oratorul sa participc Ia cocktail, altfcl asistenta s-ar simti abandonata, Va f de altfel inconjurat permanent de toti eei carora Ic ramane intotdeauna 0 Intrcbarc de pus.

Sfaturi pentru tratatia care se serveste

Ce cantitate de boutura sii fie prevazuta si pentru ce nurnar de invitcui?

Sampanie I sticla la 6 persoane

Whisky I sticla la 20 pcrsoane

Sue uri de fruete 1 sticla la I 0 persoane

Apa minerala plata iii sticla Ia 10 persoane Apa minerals gazoasa I st~cla la 10 pcrsoane Vin rosu 1 sticla Ia 2-3 persoane


97

Ora

Ce se poate oferi si fa ce ora?

feluri si cantitati

cafea:

I 20,30-23,30 dincu, dineu de gala;

l:~_(_) __ supeu (I~mai _d--'l_clp_a_s"-p_el_'_t_ae_o_l)'--, ~

• Ceea ce WUleaza dupa conferinpl Multumiri

• Ati trecut· probe cea mai grea, desigur, dar curtoazia rcclama sa nu va opriti de pc un drum atat de bun! Acum a venit momentuJ unci etape dcosebit de neccsere: sa cxprimati mul!umi.ri si felicitari. Dcsi est~ 0 faza mai putin febrile ea nu trcbuie carusi de putin neglijata! a Nu se uita situatia in care prestatia cste benevola. .Ea merita sa fie salutata, Irnaginati-va un orator care ar astepta, dupa ce a ajuns acasa sa sune soneria telefonului'

20,00-23,00

8,30-9,00 10,00-11,00 11,30-12,30

12,00-14;00 14,00-14,30 12,00-14,30 12,00-14,30

12,30-15,00 16,00-17',00 I 18,30-19,00

19,30-20.30

I 20,00-22,00

mic dejun (cafca, ceai, sueuri); pauza de cafea;

aperitiv/gustarc.q-S bucati de persoana din ficcare rei;

cocktail, aproxirnativ 12 bucati de pcrsoana, 8 saratc-d dulci sau 9 saratc-J dulei; cocktail-dejun in JUI de 20-22 de bucan de pcrsoar.a 16 saratc. 16 dulei I vin+cafca; dejun rapid - antreuri , fel, desert, vin, cafea; dcjun-bufct - antrcuri asortate, de feluri reci sau cal de, salata $i branza, baururi, cafea: mancarc la masa:

pauza de cafea, sue de fructe fursecuri: apcntivH bucati de pcrsoana:

cocktail, in jur dc 12 bucati de pcrsoana, 8 sararc-! dulct sau 9 sarate-J dulci;

cocktail in jur de 22 de bucati de persoana 16 saratc- 6 dulci+vm r cafca:

dineu-bufct antreuri asortate din camuri reci sau fcluri cal de, salata si branzcturi. bauturi,

11

98

Manipularea In relatiile pub lice

Acest dcrners trebuie intreprins In scara respectiva sau eel mai tarziu a doua zi dimineata. Vorbitorului trcbuie sa i se tclefonczc, de preferinta de persoana ell eel mai inalt rang. Daca ac.e~sta sarcina ii revinc altei persoane nu uitati sa-i reamintiti! Adrcsarea unor rnultumiri oratorului pare cvidcnta, Destul de des. 1a 0 rnanifcstarc concurs mai multi oratori: organizatorul crcdc ca prcsedintelc a telcfonat. iar prcsedintcle credc ca a facut-o deja organizatorul. Fata de un asemenca rise de confuzie ce poate survcni, trebuic cvitata fie situatia ca nu da nimeni telefon, fie ca sc dau doua telcfoanc succcsive de la doua pcrsoanc difcrite. Aceasra ar dovcdi ca cxista 0 !ipsa nc-ilecura de organiznrc.

Orat~)rului ii po.:!!c fi' adrcsata 0 scrisoarc prin carl' sa i sc cxpflm,c ll1u1tu,J"JlIri ~i_ SJ fie fclicitat ~entnl coniriburia sa 1a rcucta manifcstarii, dar eel mai binc cste sa ] sc tclcfonezc si sa i se transmua acclasi mesa]. Esn-, cricum. mult mai rapid! In sapramamlc care urmeaza i SC pot trimite taierunle de prcsa cu ccourilc cvcuimcntului. Dace aveti un birou can; Iccturcaza presa ~i sclecrioneaza urticolclc aparute, cstc mai user. Uncle socictati sunt abonatc la un scrviciu care are ca obiect tocrnai urmarirca Inrregh prcse, dar cste mult mai scump: Intr-o ascmcncu situatic, societatea va primi imcdiat toate ccourile mcdiaticc.ijr; caz cO.ntrar trcbuie sa vri dcscurcati, sa apelati la prictcni. zinrisn, alte relatii pentru a va putea ajuta la urrnarirca presci si intocrrurea dosarului de presa eu astfel de articole, Va asigurarn ca vorbitorul va aprecia sa primeasca copia unui ascrnenca dosar. Daca mai tarz:u veri apela din nou la el va sti ca se poate bizui pe durnneavoastra.

Nu uitati sa-l includeti pe orator pe lista dumncavoastra de adresc (posta). Ar fi 0 ncpoluete sa-I radiati de pe lista de rclatii dupa terminarea prcsratiei ~i sa-l privati de invitaui. cO~llunicate de presa, buletine ale societatii, atcrnii de sfarsit de an, urarile de Craciun si Paste etc.

Verifiaqi articolul

Daca ati reusit sa prinderi in mreje un reporter, problema nu este pe deplin rezolvata! Va trebui sa panditi si sa ve-

Manipularea in rclatiile publicc

99

rificati carid apare articolul sau secventa la televiziune. Rar se intarnpla ea un redactor sa H anuntc pe beneficiar cand publica articolul si, si mai rar, sa va trimita taictura de ziar respective! Ar fi si un cosmar pentru c1 s~ proccdeze astfcl eu Iiccarc reportaj pe care il concepe! Inainte de a va bucura prca rcpede, asignrati-va ca este yorba de un articol redactional, adica un articol 'in care profesionistul a putut sa se cxprime in toata libertatea. Articolul va va fi util pentru manifcstarilc ultcrioare.

Asigurarea ecourilor in interiorul societB1ii

Dupa accca, prevcdcti scncrea unui raport pentru ziarul, sau pcntru pubhcatia socictaui. Se mai poate rccurge ~i la selcctionarea celui rnai edificator articol publicat In presa ccntrala ~i de spccialitatc. pentru a servi in scopul de mai sus. Poate en 0 asemcnca formula va f mai aprcciata decaf un raport dcseori indigcst si ell repetitii inutile.

• Mentinerea continuimp.i

Colaboraroru. succcsorii dumneavoastra sau alti organizatori din societatc vor aprccia, eu prilejul unci manifcstari ulterioare, sa gaseasca documcntatia nccesara eli privirc la dcsfasurarea actiunilor prcccdenrc si continutul lor.

DeslBsurmorul

In situatia unor manifestari complcxe este foarte important sa intocmiti un "desfa!;mnltor", adica un program detaliat, de precizia unui ccasornic. Aici se vede, printre altcle, rolul fiecaruia, etapa de etapa si Intreaga planificare si sincronizare care trebuic sa fie respectatc, problemele de idenrificare. Acest document constituie 0 adevarata mina de aur si 0 sursa pretioasa de informatii,

Acest cxercitiu poate parea putin greoi dar este destul de comod, mai ales cand vorbesc mai multi actori. Anul urmator, pcntru pregarirca aceluiasi tip de manifestare va Yeti putea raporta ~i inspira din dosarul actiunii precedente, castigand 0 multime de limp. Yeti beneficia astfel de 0

100


experienta ce se imbogatcste ~i diversifies in permanenta, chiar daca nu vii apartine, In acest mod, de la un an I. altul, se imbunatateste, se adauga lucruri noi, se cizeleaza 0 serie de aspecte. Pe scurt problema va fi stabilita perfect.

~

De fiecare data este neccsar sa se prevada 0 inregistrare. Nu este prea greu. Este vorba sa fie depasite pcrsoancle indisciplinate care pun intreban fara sa vorbeasca la rnicrofon. A1tfcl, inregistrarea va contine portiuni inexplicabilc de tacerc! Din aceasta ratiunc evidenta. microfonul estc absolut impcrativ, 0 data inrcgistrata, banda conferintei ii poate intercsa pc eel care se ocupa de subicctul respcctiv si care n-au putut fi prczcnu la conferinra. Chiar daca 0 cere sau nu , vorbitorului trebuie sa-l fic'trimisa cat mai repcde posibil, Oricum, aceasta inrcgistrare face parte din sctul de documentc refcritoare la tema dczvoltara. Imbogatind mesajul vizat $i constituind un material de rcferinta.

Fotogndille

Spre dcosebire de inregistrare, fotografiile nu sunt obligatorii, Oricum, estc bine sa avcti un fotograf profesionist in sale. Dar toata lumea stie ca fotografiile luatc la 0 adunare In care participantii stau pe scaunc in rauduri ordonate, sunt In general dczolante. Arata mereu la fel. In anurnitc situatii insa (pcrsonalitati deosebne, din altc lari eventual) se dovedesc utile. Dad! urmeaza sa apara un articol, redactorul-sef ar putea solicita asemenea fotografii pentru a-si ilustra articolul, Daca nu aveti astfel de fotografii, riscati sa va Iipsiu de un articol redactional sau ca acesta sa aiba un impact rcdus. Fara a mai vorbi ca e politicos si placut sa trimitep unora dintre participan[i cateva clisee pe care apar discutand ell personalitati In tirnpul cocktailului.

Video

Cit se poate de sincer, va asiguram ca nu aveti nevoie de inregistrarea video a conferintei. Poate fi realizata 0


101

caseta video si difuzata dupa aceea la cerere dar, fiin~ statica si plictisitoare, ea nu poate tnlocui expun~rea ~I par~ ticiparea directs. Daca se vrea neapar,at _r:ahza~ca unei casetc video, i se poate cere oratorului sa Inregistreze a caseta care poate fi eu totul diferita fata de interventia sa. Irttr-un fel complcmentara ~i care sa nu dubleze conferinta insasi. Acest documcntar paralel cu subiectul tratat poate fi proiectat in timpul conferintei. El poate fi totodata pus la dispozina cclor intercsati. Dar asa cum s-a mention at rcalizarea este costisitoare si acest argument este 'de m~lte ori dcscurajator!

S~ .

Pcntru prczcrvarea continutului expozcului exista mal

multe posibilitati. Dosarul ct.l documcnte, ~arc ~. fo;"t ofe~ rit participantilor, =r= ~1 plachcta SOCle~~tll: Se m~1 pot adauga rnaterialc v.zualc si a caset.~ au_dt? ~stc. pOS1: bil ca oratorul sa va dea tcxtul ex puncrn. Sa faci 0 sinteza pe baza jnregistrani reclama un timp mai indelungat si 0 exigenta dcosebira. Sc decripreaza banda son,ora pnn pre~ lucrare stenograflca si se ajunge la un matenal adaptat ~I revizuit. De asemenca, 0 alta posibilitatc cste de a se obtinc 0 astfcl de smteza in .jimp real". Doi spccialisti, inarmati cu calculatoare portabi1c, se conccteaza in timpul cxpozeului ~i cu randul dactilografiaza expuncre~. La sfarsit, dupa ce oratorul si-a terminat discursul recltc~t.e tcxtul si-I comenteaza, daca estc nevoie. Inaintc ea participantii s~ piece, Ii se of era 0 copic definitiva imprcuna eu proprii~c lor interventn. lnut,il sa va ~n~l sp~nem ca acest exercitiu de magie it va uim: pe participanti!

• Editarea unei bro~

Accasta brosura trebuie rcalizata de cornun acord cu or~toruI, pentru a fi difuzata. unt,li public mai la~g d:c[it audi: toriul restrans al conferintei. Este de la SIne inteles ca transrnisiunca interventici orale nu este su~cienta. Nu numai ca aceasta neccsita sa fie complet rescrisa, dar textul trebuie sa fie atent lucrat din nou, aerisit, ell ajutorul

102

Manipularea -in relatiile publice

uno! sub~~tIuri, titluri si ilustratii Unii cititori rnai presati decat altii, vor prefera rnodalitap rnai rapide cum ar fi rezumatele.

Asigurarea unei prefete confera lucrarii un caracter serios si prestigios, Aceasta brosura se adreseaza atat personalului societatii cat si celor din afara ci. Spre dcoscbire de consemnarea celor spuse, ca cste mai construita si mai completa. Continutul ei a fast rcvazut ~i coree tat ceca ce Ii confera caractcrul unui instrument de lueru intcresant.

Pentru cine?

Cclor care au venit 13 manifcstarc sau cclor care n-au putut sa vina si v-au cerut un material, lc-ati oferit dosarul prcvazut pentru manifcstare. Dar pentru eei care n-au putut fi I ~vitali fiind la mare distants geografic, pentru cei mtcresap de subiect, pcntru profesionisti, politicicni care SH.llt prcocupati de acelcasi problcme actuale, Ie Yeti trinnte brosura. Va fi un mijloc excelent pcntru a vii face cunoscute rnanifestarile, socictatea, va fi un element de imagine.

CAttimp?

Totu~i,.cdi_!ar.ca unci bro~~ri pune 0 problema majora: cat dllrea~a p~na va fi rcalizara, Altemattva cste simpla! Puneti 0 Sl~ltez.~ lntr-o copcrta si a cxpediati prin posta ~ur~t~ reah~am xcroxarii si trimiterii e~te de circa a saptam~na maximum, Dar daca intentionati 0 propagare mai larga - 2500-3_000 de persoane - solutia utila este editarca unei brosuri. In aceasta situatie, este necesar sa luati III eon~idcrarc problema tehnorcdactarii: anchcta, punerea in pag.ma, cop~rt~. Sigu~ ca toate aeestea neccsita tirnp: eel putm a luna In medie, Dar astfel de intreprindere are valentele ci pozitive: numarul de exemplare a1 fasciculci va va costa mult mai ieftin, textul va beneficia de 0 prezentare mai ?Una (brosat, nu cu agrafa sau lipit), for~atu] va ~ mal user ~e rnanuit si mai agreabil. Puteti mtroduce ~! culoare, chiar dad) nu este 0 carte de arta. O~cu.m a! fi, optiunea dumneavoastra va avea un singur cntenu: timpu], termenul de realizare sau impactul intr-un

Manipularea in relatiile pub1ice

103

anumit termen. Sunt subiectc care nu rezista timpului! In consccinta, decizia dumncavoastra va fi influentata de raportul subiect-actualitate incidenta. Prezentarca pe care doriti s-o dati brosurii - mai ingrijitii pentru un cere de clienti prestigiosi, imprirnata cu caractere mai mari si evidentiate pentru cititorii mai in varsta ctc., alegerea eventuala a unci colectii unde sa apara textele dumneavoastra vor consolida impactul dorit al manifcstarii.

• Analiza

Raportare

Este normal ca dupa 0 manifestarc sa sc imp una uncle rcmarci cu privire la cvcrrimcntul care a avut loc si la care ati contribuit. Nu nurnai niste rcflcctii persona le, des: si acestea sunt indispensebilc! Organizatorul trcbuie "sa dea seama", sa formulczc concluzii pe baza unei analizc Ia obiect. Aceasta estc ell atat mai neccsar, cu cat societatca respect-va organizcaza un numar mare de manifestari pc an. In acest mod, se va putca compara un eveniment eu altul eare l-a precedat, intr-un mod cat se poate de obicctiv. Astfcl se va putea lua 0 dccizie daca, de exemplu, cvenimentul se impunc a fi reluat, reacrualizat sau dad. pur si simplu va fi abandonat. Obicctivul nu estc acela de a cheltui bani si cnergie in vederea felicitarilor reciproee. Dad) asta ar fi siruatia. evenimentul, ratat sau rcusit, va sfarsi prin a fi dat uitarii! Din oricc manifestare trebuie trase niste invataminte. Impresiilc subiective nu ajuta la nimic, la feI ca si cifrcle aproxirnative si camcntariile vagi! Orice sueccs trebuic analizat Ia rece, la feI cum orice esec nu trebuic ascuns. Tali avem tcndinta, mai mult sau mai putin, sa ne bucuram de un eveniment care ne satisface, fara a lua distanta necesara pentru a-l analiza obiectiv,

Trebuie sa puteti raporta instantelor dumneavoastra conducatoare date ell privire la nurnarul participantilor, despre desfaturarea manifestarii si des pre cum considcrati eli este util sa fie continuata. Este ocazia ideala pentru a informa despre ecourile in presa si cum au fast reflectate


viitoarele evenimente prcvazute de societatea dumneavoastra - nu toate adcvantrile trebuie raportate! Dar e~entialul nu trebuie rotusi ascuns, Estc prilejul de a aprecia daca oratorul menta sa fie solicirat din nou, dad. este indicat sa sc realizezc 0 brosura si de ascmenea de a sc reaminti viitoarele rnanifcstari si de a vii asigura de concursul ncccsar,

EvaIuarea

Pentru realizarea unci analize cxactc a situatiei, eel mai binc este ~a sc notezc pc parcursul [mmifcsta~ii aspectelc pozitivc ~1 negative. Una peste alta, VOl' fi notate rateurilc, dcccptiile, nedumcririle, sfaturilc, imbunatatirile care trebuic avutc in vcdere si surprizelc placute In concluzie, tot cc va trcce priu cap ~i at" putca sn va ajutc pcntru a disccrnc eel mai bine dificultatile pc care in viitor Ie Yeti aborda i~l ~tJno~tint5 de c<~uLa ~ i lc vcti invi~ge cu rnai mulfa usunnta! A doua Zl, la cald, va trcbui sa rcluau notelc ~i sa rcflcctati asupra lor, cu concluziilc ncccsarc. Aceasta cvaluarc personal a consriruic 0 munca nccesara, dar diflc~I~. Subtilitateapentru? p~rsoana obisncira ar fi un exercrpu, cste alcmuirca unci gnle de evaluate aplicabile ficciirui cveniment

In cvaluarca dumncavoastra trcbuic sa-l includeti si pe orator. Cum l-ati pcrceput? Este plictisitor? Estc fa nivelul reputatiei sale? Uncle nume, foartc atragatnare 5i rcputatc nu~~i tin prcmisiunile ~I produc un text ncrntcresant. In calitatc ~e .orgamzator -animator avcti un cuvant grcu de spus. Opinia dumncevoastra va fl capitala ~

Rezolvarea unor dificulmti

,

Daca. In eiuda atcntiei si grijii pc care a-ti acordat-o pregatini si montarii rninutioasc a actiunii. va veti pomeni totusi in fata unor situatii neprevazute in ultimul moment, va trcbui sa puteti sa reaciionati eli promptitudine, Improvizati si asumati-va responsabilitatca: Exista totdeauna posibilitatca sa faci fa!-<:1. unor dificultap sau sa rcmediezi unele carentc. Pentru aceasta cste suficient sa va pasrraii sangcle rece si in special sa nu va descurajau sau S;1 intrati in panica' In defiuitiv, nimeni nu poate prevcden grauntelc de nisip care paralizcaza rnasinaria!

Data manifesmru trebuie 1lIIlfuJatB.

De indata cc atlati vcstca proasta. indencndcma de voin;a dumncavoastra, trcbuic sa-i prcvcniti imcdiat pc toti invitaui. ncuitand sa le aduceti la cunosrin.a motivul accstc amanari $i mai ales noua datil. a manifcstarii. Nu cste vorba deci de 0 anularc a ei, ci de 0 amanarc din motive obtecti vc! Accsr gcn de c arastrofu survinc in general cam ell trc: zile ina in tea zilei "Z" Abia avcti rimp sa faccti ceva. Trebuie deci actionat ell rapiditatc si cficicnta. Trcbuie sa firi ccnstient ca unii invitati vii vor scapa ell toatc masurilc luatc.

Cei care s-au decis sa vina la manifestarc poate ca nu vor veni . Si cci care au rcfuzat invitatiilc dumncavoastra pot si ci sa se razgandcasca! Luati lista initials eli invitati i pentru a-i bifa din nou,

Pentru a preveni cat mai multe persoanc in timp util, eel mai bine este sa Ie cornunicati mesajul prin telefon sau curicr tuturor persoanelor intercsatc. Cea de-a doua faza consta in puncrea de indata a unui afis la locul unde urmcaza sa se [ina conferinta.

ConferenparuI nu ~?

T oata lumca asteapta eli inficrbantarc inceperca manifcstarii, Suntcti in bloc-starturi dar pentru a-I parafraza pe

106


Lamartine "Va Iipscste 0 singura fiintJi ~i in JUT este pustiu". Conferentiarul inca nu si-a facut aparitia! Va aru~cati asupra primului tclefon iesit In cale si inccrcati sa dati de el. Asta presupunc ca in prcalabil i-ap luat tclcfoanele de unde lucreaza ~i de acasa. eele ale sccretarei, numarul de pe rnasina sau eel mobil. Ideal este sa va faceti timp sa-i telefonati conferentiarului eli catcva ore inainte de eveniment ca ;5 va asigurati ca nu i s-a intamplat cum va ceva (un accident, a dicit, are problemein familie etc.) sau daca nu s-a razgandit pur si simplu,

Confcrentiaru' poate eventual sa fi picrdut trcnul sau avionul. Dad. aceasra cste situatia, trcbuic sa 0 aduccti la cunostinta pubficului ~i sa-i prczcntati scuzele de rigoare. Este rotdeauna prefcrabil sa se anunte publicului motivul real. lmcdiat, trcbuie sa Iuati initiariva si sa prczcntati un film sal! nistc diapozitive. intr-un cuvant. adunarii trebuic sa i sc ocupe timpul pentru ca tcnsiunea poate creste rapid. Dace un nemultumit Incepc sa va faca reprosuri, cscalada poate incepc. Mania exte foarte cornunicariva si poate cia peste cap 0 reuniunc in cateva clipe. Pcnt;u cvitarea unor asemenea reacrii. nu cste rau daca improvizati ceva, chiar daca bulversati ordinea stabilita. Estc impcrios nccesar ca adunarea sa nu se dcmobilizeze si sa ramana binc dispusa. Altfel, efectu! este catastrofal cand va sosi oratorul.

Propuneti sa se inceapa direct cu cocktailul - cste masura cea rnai judicioasa Ia care puteti reeurge. La un pahar si eu un furscc in mana, atmosfera sc va destinde si-i va calma pe cei impacicntati. Este 0 maniera placuta $1 ~tragatoare de a Insela asreptarea si enervarea.

Intelegeti poate ~ai bine acum de ce trebuie sa prcgatiti dinainte un matenal vizual "tampon" {filme, diapoaitivc) si sa sclectionati 0 casa de eomenzi sau un restaurant serios si punctual care este prcgatit oricand pentru acriunea dumncavoastra si i~i ia si 0 rezerva de timp!


107

Dezbaterea nu Be d~ in annonia fi cadnd scontat

Este 0 problema care apare rnai frccvent dedit v-an astepta. Uncori, inrrebarile agresive tfi$ne8C fara sa intelegcm de ce sunt atat de virulente. Cateodata, s-ar putea sa existc motive. Tonul poate f dat de 0 persoana care nu este In tcnneni buni cu societatea orgamzatoarc. Poate f vorba de 0 problema personala subterana (un client nemultumit, un ambitios dezarnagit),

Agresivitatca poate aparea la un participant care cuncaste foarte bine subicctul $1 nu reuseste sa fie obicctiv. Oricare ar fi situatia, inainte ca respccnvul conflict sa IlU dcgenerezc. trebuie sa prcluati fraicle. Estc datoria dumneavoastra sa calrnati jocui ~i sa rcaduccti la ordinc invitatii vehemenu.

Va t;cbui sa rcluati fondul chcstiunii ~i sf I 0 refortnulati in ahi termeni fan} sa atacati persoana care a starn it controversa. Yeti cia dezbaterii un ton de curtoazic, anihillmd duelul oratoric, deviind daca este ncvoie problema.

Nu cstc desigur 0 sarcina usoara. pentru ca oamenii se lasa repede castigati de agresivitatc. Daca cineva gascste ca este interesant sa dea foe la praful de pulbcrc. va trebui sa-l stingcti cu putin umor, in afara rolului de animator puteti fi nevoit sa-l indepliniti si pe eel de mediator. Oratorul nu stie ncaparat cum sa raspunda sau sa reactioneze. In plus, are nevoic de purin timp pentru a-si reveni ~i ajusta discursul. Trebuie spus ca uncle teme (SIDA, revizionisrn. erori judiciare sau rnedicale, dezbatcrilc politicc ctc.) declanseaza eu usurinta acest gen de rcactie. Nu aveti decat sa priviti dezbatcrile tclevizate! In asemenea situatie. abilitatea consta in a te cantona la informcuii, fa cifre. in mdsura posibilului, trebuie evitatii capcana emiterii unor aspecte foorte generafe care pol re/ansa incendiul!

Daca intrebarile si comentariile de genul eel or la carc lie-am referit rnai sus provin de la un dezechilibrat - lucru rarisim dar totusi de luat in seama - nu va manifestati deloc agresiv la randul dumneavoastra. Daca ii yeti spu-

108 Manipularea In relatiile publice

ne: .Domnulc, s~nteti de-a dreptul nebun!" si veti ridica vocca. nu va veti crea decat necazuri! Din contra, trebuie S? ~a men}in.cti un c~alm olimpian, sa .nu va Uisati tulburat ~l sa ccreti discret catorva pcrsoane diplomate sa va dea 0 mana de ajutor ~i s3.-1 conduceti pe perturbator ferrn afara, Un scrvici.u de sccuritate va poate usor scapa de astfel de incurcaturi, Dad! se produce 0 asemcnea neplacerc, Yeti stmtr repede ? prcsiunc foar~e mare din partea asistentei: un acord tacit ca scandalagiul sa fie inlaturat. De fapt, publicul asteapta ca cincva "sa ia taurul de coarnc" si acel cincva suntcn dumnoavonstra ~

Trchuie spus eli puterc~ anirnatorului sc cxercita putcmic asupra grupului, dar si invcrs

Sunetul sau imaginea nu funcjioneaza

Oricand poate aparca 0 dcf~ctiun(: in ultima clipa. Abia atll~1ci cand surv.m aceste incidcntc intclcgcm. mal bine ea niciodara, nccesitatca de a avca un aparat de rcacrva care sa functioneze binc! Zece minute de intrcrupcrc nu vor punc in pencol manifcstarea Sa nu czitati sa propuneti 0 pauzti pcntru a dcstir-de atmosfera. Oricum cstc de neconccput sa descoperiti cauza dcfccrarii ~i sa 0 reparati pc IDe, in tirnp ce sute de pcrechi de oehi sunt atintiti asupra dumncavoastra! Nu va riscati prestigiul si competenta daca nu suntcti srgur pe dumncavoasrra. 0 persoana califieata,la tndemana va vn scoate dill Incurcamra. in timp cc balbaieli;c dezamag.te ale umn orgamzator ncputincios, pot crea problcme si mai mari!

In lipsa microfonului si daca sala nu estc marc, ramane c:ricand posibilita~ca ca vocca oratorului sa suplineasca lipsa microfonului.

Sa1a este aproape goaJi

Atmosfera se poate dovedi grea ~i aptisatoare. Actionarca Iuminilor, dar nu prea exagerat, poate fi modalitatea de a ascundc mizeria

La fel cautati sa va atenuati sentimcntele provocate de un astfel de insucces precum si cdc ale altora' Ca si mania, astfcl de senti mente se propaga foarte rcpcde. Inccrcap sa transformati un handicap intr-un atu.

Manipularea In relatiile publice 109

Fiecare are tehnica sa de a da iluzia ca nimic nu este 0 catastrofa (utilizati persoanelc, rcgrupati scaune1c si puneti accent pc latura intima a manifestarii).

Daca discursul este bun, cfcctul initial nefericit sc va sterge.

in concluzie

Dar daca intamplarilc neprevazutc se vor dezlantui asupra dumneavoastra? Daca toatc inconvcnientele vor survcni in acclasi timp?

[mbarbatati-va. ca Yeti fi judccat mai putin 'in functic de ceca cc vi se intampla, ci de cum rcactionati. De altfel. datorita unei atari acumulari de catastrofe in cclc din u-n-a nu Yeti putea decal sa suscitati cornpasiunca si sa va atrageti simpatia!

Vecinii nostri strWni: moddelu~

Nu avcm de gand sa prezentam 0 lista complete cesprc toate puhlic din lume si caractcristicile lor, nici sa cxarrunam "ill amanunt calitatile ~i defectele lor. Totusi, In situaria cand avem ca invitati de onoarc parteneri straini, este util sa putern sa-i siruam corect, sa-i intelegem si. in consccinta, sa-i morivam. Si, de ce nu, sa avcm grija sa nu-i dezarnagim ~i sa nu-i sacaim 1 La randul nostru, trehuie sa tinern scama de accstc informatii pentru a nu f nici SUfprinsi, nici dcscumpaniri ill fata unui partener strain, dintr-o ~ara vccina.

Putcm semnala uncle diferente aparte, atilt In ceca cc Il priveste pe conlercutiar. ciit si auditoriul.

Anglo-saxonii in general

Un confcrcntiar anglo-saxon acorda 0 foarte mare importan~a destinderii asistentei inaintc de a incepe sa dezvoltc subiectul. Faimoasa gluma de deschidere are pentru ei 0 intreaga semnificatie. Un spirit, 0 ironie sau 0 aluzic ell rnorncnte de umor si ridieol in privinta subiectului, a lui

110


lnsusi sau a profcsiei in general, este mai rnult dedit binevcnita. Ea cste ncccsara si asteptata de toata lurncal Nu trebuie dccat sa va uitati pc mieul ecran Ia ceremonia de dece~are a prcmiilor Oscar la Hollywood pentru a va familiariza ell acest mccanisrn.

Vorbitorul sc prczinta in general ell multa modestic, chiar daca cste burdusit de diplome r

In ceca ce privcste planul de desfasurare a intrcvedeni sale, acesta estc mai putin structurat decat al nostru. Expunerea nc surprindc prin faptul ca nu este metodica si rationala, a la Descartes, ceca ce nu prcjudiciaza neaparat intclegcrea.

Des! dczvoltarca subicctului cstc prcserata din cand in cand ell momcntc de culoare. ca l~i pasrrcaza in ansamblu claritatea. Noi, francezri, ne structuram obiceiurile in (!olla SiI.tl trci parti foarte .distinctc. Concluzia se impunc: tran~Czll ~l anglo-saxorui nu sunt partizanii aceleiasi ierarhii iutelectualc. Acestia din urma dcbuteaza ell umor, pcntru ea apoi sa ? cotcnsca sprc serios. Noi procedam exact invers. convinsi ca .rnunca'' trebuic sa rimezc eu ~,pcdcapsa".

In Franta, destinderca si rasul nu se conccp dedit dupa!

Englezii

Deseori mandri, ei se cxprima cu a marc prccizie. Nu va lasati scdus de detasarea ell care veri constata ca isi formuleaza solicnarilc si dcmersurilc. Nu se implica ell adcvar.at ~ar, ell tcnacttate, asteapta lll1 raspuns si vor revcni cu insistcnta ori de cate ori va fi nevoie pentru a-I obtinc.

Nemjii

Nu sc incurca cine stie ce eu preliminamle. Sunt cunoscuti ca oameni care intra direct in miezul subiectului. Mai inc1~nati. spre eons ens, Ie place sa mearga drept 1a tinta si rnouvana lor dczvaluie un spirit pragmatic. Sensibili In privinta punctualiratii, ei respecta inrotdcauna terrnencle. ~i, de asernenea, eu cat un neamt critica eu atdt sc

irnplica! , '

Manipularea in relatiilc publice

III

OJandezii

Nu trcbuie sa va mirati ca prima intrcbare emana de la locuitorul aeestei tari ~i ca ca cstc, in plus, foartc directa. Auditoriul made in Holland este reputat pentru spiritul lor .foarte scormonitor". Atcntie insa, daca vi sc intampla sa fiti 0 ascrnenca "victima" nefericita, nu 0 luati in numc de ra'u, nu are nici 0 lcgatura eu persoana dnmneavoastra. Dcci nu ezita sa fie incisivi si caustici ~i participantii nu intentioncaza sa va jigncasca, La ei conflietclc, daca sunt ell adcvarat conf1icte, au intotdcauna un scop: ajungcrea la un conscns.

I.atinii

De regula, sc manifcsra mai pnl?e~li, mat circumspe.cti. Spccialiratca lor: sa puna intrcbari ~~ sa face come.n.ti1_ril cu Bluitt: suhintelcsuri. Daca cstc nevoie sa lc dccodifici vorbclc. in schimb aoresivnatca estc cvasuncxisrcnta. l'e de altn parte, intrebfl.;ile sunt eel mai adcsca la obiect ~i pcrsonalizatc.

Francezii

Modul nostru de a ne prczcnta ne face deseori sil tree em drept pcrscanc arogante. ~i, intr-adcvar, _un c?n!crcntt~r de nivcl made in France nu va omtt e niciodata sa menuoneze scolile presugioasc pc care le-a trccvcntat ~i lista impresionanta a diplomclor si distinctiilor sale, mal ales ~ functiilor ministerialc pe care le-a avut sail lc arc. Tata pacatul nostru rnic: stralucim cat rnai mult ~i .intotdeauna! Accasta trasatura, di dorim recunoastcrca ~1 gloria, este cunoscuta de toata lumca sau aproape. La noi nu scapa nimeni de 0 asemenea concurcnta. Francezului Ii place s.a invinga si sa se stie ca a i~vins~ Pentru ~l imp_ortant n~ este sa participe, ci sa invinga! Ca~}d mat multi france~l vorbcsc in rata unor staruri se simte ca nvahtatea 11 impinge sa dea ce estc mai bun din ei.

Oricare ar fi deprinderile culturale a1e unu~ ~rat?r, trebuie subliniat ca un orator nu poatc pune slabiciunilc sale pc scama acestor diferente. Va ramane un amator onunde s-ar manifesta! ~i invers, un profesionist adevarat va fi nu numai profet in tara lui, ci pretutindeni.

Concluzie

Organizarca unui cvenimcnt estc 0 afacerc personala, un "ego" Cel al confercntiarului, eel al publicului, cel al socictaui in care sc desfasoara.

Rcusita unci manifestari depinde de indcmanarea ell care estc administrata aceasta chestiunc de ego. lata de ce cstc nevoic de diplomatic. Dar ~i de psihologic. si de tchnica, Din acestc punctc de vedcrc s-au produs multc inovatii in accasta activitatc vecl-c de cand [umca.

Oratorul csre acelasi. EI sc ana 111 fata accluiasi public. Nu opcrcaza numai magi" cuvantului ci $1 imagiuea care-l insoteste, 11 imbogatcstc. il cxplica, II precizcaza. Scrisul cste pcntru a prcgati. pcntru a pcrmite urrnarirca idcii. dar si. imcdiat dupa accca, pentru a reciti.

Publicul face ob.cctu) unci sclcctii mai precise, gruue gextiunii fisicrclor de clicuti. Accst lucru pcnnitc inviterca strictu a eel Dr cart: sunt intercsati, astfel putem unc scarna de dorintclc lor.

In timpul mo.nifcsta~il, publicul are rnctodc de a-si cxprirna opiniile. de a~~l face auzita vocca Ill! nurnai prin aplauzc si fluieraturi. Un adevarar dialog intcractiv sc angajcaza. Suntem abia la inccput.

Cuvaruul $C dcfinea dupa puterca \'OCi1. Un orator tara voce era condamnat la jumal ism. Astazi, oricinc sc poatc face auzit intr-o sala cnorma. poatc ti vazut gratie ccranclor care ii marcsc imaginea

Profesionalizarc, timp real, intcractivitatc, tendinta de a aduna multimi enorme, iata trasaturilc distinctive ale rransformarilor in curs.

Ne-am putca imagina ca mcdiauzarea face inutile intalnirilc fizice si ca cste de ajuns sa apara mesajcle pc ceranco Exact contrariul urmeaza sa se produce: rnanifcstanlc fund tot mai importantc, montarea, mcdiatizarca, orchcstrarca, interactivitatca vor f tot mai elaborate.

De acum incolo ele vor influenta evcnimentul eu 0 putere fara precedent.

Cluj-Napoca, str.Cotita, nr.

Tel.lFax: 0641192408

ro"D c:cn ........ n.

amnl: unul - folos, iar ceillall - Jia&uhl.. Cine "ie cauzele pentru care Cerulil urqte pe eel rlizboinic?Si inteleptul ... cuseste cu greu sA explice aceasta.

Dao ccresc nu lupta, dar ~tie sli invingli. EI nu vorbeste, dar ~tic sli raspunda. EI vine de la sine. EI este linistit ~i ~tie sli conducl\ (lucrurile). Plasa naturii este rara dar nimic nu

trecc prin ca.' '

Capitolul 74

Daca poporul nu se teme de moarte, ce rost mai are sa-l arnenintarn cu moartea? Cine sileste oamcni sa sc teama de moartc ~i soeoate ca aceasta ocupatie estc distractiva, pc accla 11. voi prinde si-l voi nimiei. Cine Indrazncstc sA actio. nezc astfel?

Dc ucis, ueidc-ntotdcauna cel insarcinat cu ucidcrca: a ucidc-n locul cclui lnslircinat cu uciderca, inseamna sli cioplesti In locul marelui timplar (dao). Cel care, luind locul rnarclui mestcr, taie (eu toporul) i~i va rani mina,

Capitolul 75

Poporul flarnlnzeste, deoarece e1rrnuirea Ii ia dari prea mario lata de ec flaminzestc (poporul). Este greu sA guvemczi poporul atunci cind cirmuirea cstc prea activa, lata de ce cste grcu sa guvcmczi. Poporul moare usor, pentru eli nazuinta lui sprc via\li cstc prea puternica. Iata de ee moare usor. Cel care nu-si precupeteste viata, l~i pretuieste prin aceasta viata,

Capitolul 76

La nastere omul este delieat ~i slab, iar dupa moarte, tare ~i puternic. Toate fiintele ~i plantele sunt delicate ~i slabe atunci cind se nasc, iar cind pier sunt tari ~i putcrnice. Ceea ce este tare ~i putcrnic este ceea ce piere, iar ceea ce estc delicat ~i slab este ceea ce lncepe sli traiasca. De aceea 0

66

oaste puternicA nu invinge, ci (piere)' asemenea unui copac puternic. Ceca ce este tare ,i puternic nu are avantajul pe care-I are ccea ce este delicat §i slab.

Capitolul 77

Firescul dao arninteste de Incordarea arcului, Cind partea lui de sus se lasli in jus, partea de jos se ridica. Ea lnlliturli prisosul ~i-I da cclui care are nevoie. Fircscul dao ia de la cei bogati ~i dli celor saraci ceca ce Ii s-a luat, Dao omenesc lnsli, (actioneaza) dimpotrivli. EI ia de la cei saraci ~i dli cele luate celor bogati, Cine poate sli le dea cclorlalti tot ce prisoseste?

Acest lucru 11 pot face numai cei care urrneaza calea lui dao. De aceea, omul In\elept face ~i nu se foloseste de ceca ce a facut, savtrseste fapte mlirc\e ~i nu sc glorifica. EI cstc nobil, pcntru eli nu arc pasiuni.

Capitolul 78

Apa estc cea mai moale ~i cea rnai slaba fiinla din lume, dar ea este de neinvins In infringerea a ceca ce este solid ~i puternic, ~i nimic pc lume nu estc de scama ci.

Cei slabi Ii inving pe cei putemici, iar ceca cc cste moale lnvingc ceca cc este tare. Accst lucru 11 ~tiu toti, dar oamenii nU-I pot infaptui, De accea, omul In\clcpt spune: ee-l care a luat asupra-si sli 'njosea,cli lara devine domnitor ~i cine a luat asupra-si sli nenoroceasca lara devine staplnitor.

Cuvintclc adcvlirate seamana cu contrariul lor.

Capitolul 79

Dupa potolirea unei mari rascoale, vor rarnine neaparat urmari. Cum putem numi aceasta un binc? De aceea, In\cleptul le face (intotdcauna) bine oamenilor ~i nu cere de la ei ceea ce Ic-a dat, Cei buni tind spre lnlclegcrc, iar cci riii

67

A. de Labart - Manipularea in Relatiile Publice

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

A. de Labart - Manipularea in Relatiile Publice

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

V-ali gandit la toate?

Flecarul public, formula sa.

You might also like

A. de Labart - Manipularea in Relatiile Publice

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

A. de Labart - Manipularea in Relatiile Publice

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

﻿V-ali gandit la toate?

Flecarul public, formula sa.

You might also like

V-ali gandit la toate?