Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Niccolo Machiavelli - Principele

Niccolo Machiavelli - Principele

Ratings: (0)|Views: 24|Likes:
Published by Mihaela Sid
...
...

More info:

Published by: Mihaela Sid on Nov 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/02/2010

pdf

text

original

 
Coperta de DUMITRU VERDEŞ Ilustraţie: Stema Florenţei în sec. XVTraducerea a fost făcută după volumul Niccolo Machiavelli — OPERE v. 1,
ti Principe
Feltrinelli Editore, Milano, 1960
niccolo machiavelli principele
 
ESEU
TRADUCERE TABEL CRONOLOGIC, NOTEŞI POSTFAŢA DE NICOLAE LUCAPREFAŢĂ DE GH. LENCAN STOICABiblioTECA PENTRU TOŢI • 1995 EDITURA MINERVA • BUCUREŞTI
Ediţia a II-a;Pentru
ediţia
de faţa toate drepturile
sînt
rezervate
Editurii Minerva
(B.P.T.)ISBN 973-21-O41Z-0
PREFAŢĂ NICCOLb MACHIA VELU TEOREnClAN Şl FILOSOF AL POLITICII
1.
De o jumătate de mileniu numele lui Machiavelli este rostit în marile cancelarii diplomaticesau în ceie ale guvernanţilor — aproape fără excepţie — el affindu-se, însă, şi în cărţile şi studiile celor care s-au ocupat mai mult şi mai în profunzime de analiza politicii şi
a
relaţiilor dintre state.Machiavelli a fost, deopotrivă, adorat şi contestat: şînt numeroase tomurile — biblioteci întregi chiar — ce i-au fost dedicate şi care îi interpretează operaDin păcate, de ceie mai multe ori, ideile i-au fost şi îi sînt răstălmăcite. Totuşi, e cert că nuMachiavelli poate fi făcut răspunzător de toate răstălmăcirile, ci tocmai aceia care, prin el, aucăutat sâ-şi găsească justificarea, să-şi motiveze sau să-şi întemeieze o acrune ori o faptă,adesea chiar împotriva mersului firesc ai lucrurilor, al istoriei.De aici şi trimiterea repetată, uneori fără scrupule, la celebrul florentin, în situaţii dintre celemai contradictorii, făcută de politicieni de toate nuanţele, întrucîl, cum bine se ştie, scoase dincontext, ideile sale au putut fi folosite la orice şi de oricine; cum ar fi. de exemplu, deMussolin
1
şi Stalin în secolul nostru, sau de spirite mari şi profunde ca Montesquieu şiRousseau ori de mari oameni politici de acţiune ca Richelieu şi Napoleon, Metteraich şiBismarck, în perioade de ample schimbări politice,Ia, deci, numai teva argumente favorabile prezenrii viii şi operei lui NiccoloMachiavelli în aşa fel îneît faptele şi gîndunle lui să ne apară şi azi într-o lumină tot mai clară. Numai astfel ideile, dar şi investigaţiile operate de Machiavelli pot fi dale drept modei pentrucontemporanii noştriVDar aproape toi ceea ce ne-a lăsat florentinul este rodul unei strălucite combinaţii într-oformidabilă intuiţie istorică, o cultură clasică aleasă şi o excepţională capacitate de a racordaaceste calităţi la o realitate tulburătoare, într-o continuă schimbare şi răsturnare de situaţii, eldovedindu-se. în acest fel, un fin analist şi observator al vieţii sociale, un cercetător în stare săsurprindă şi să ofere cele mai obiective şi precise sinteze cu privire la evenimentele istorice încurs de desfăşurare, evenimente care. în vremea lui Machiavelli, erau dintre cele mai tulburi.în peninsulă domnea un anumit echilibru, desigur, destui de precar, baza! pe un sistem dealianţe, fapt ce i-a asigurat întregii Italii pacea atît de necesară prosperităţii şi dezvoltării petoate planurile. Dar dintre toate statele ce formau Italia acelor vremuri, Florenţa poate ficonsiderată ca fiind capitala echilibrului şi Renaşterii sau, cum spunea istoricul GiulianoProcacci, ..axul acestui echilibru şi păstrătoarea păcii şi a libertăţii"Dar în anul 1494, odată cu invazia armatelor regelui Caroi a! \ III-lea al Franţei, echilibru!stabilit prin pacea de Ia Loui (1454) avea să se prăbuşească. în consecinţă şi libertatea Italieiavea să rămină doar de domeniul trecutului. Pentru italieni, însă, se pregătea ..catastrofa", cum
 
apreciau înşişi contemporanii acelor vremuri, adică intrigi, combinaţii, alianţe, ligi cîndstrînse, cînd desfăcute, toate sub semnul incoerenţei, căci fiecare avea în vedere doar interesullui imediat, interes care se schimba de la o zi la alta. Nimeni nu putuse împiedica intrarea francezilor în Italia. Rivalităţile dintre cei puternici şiorbirea politică făcuseră, însă, ca totul să apropie catastrofaîn fruntea celor răspunzători de asemenea situaţiei se afla Ludonco ii Moro (Ludovic
Maura!),
regentul ducatului de Milano. Duce legitim era Gian Galeazzo Sforza. fiul luiGaleazzo Măria, asasinat.în anul 1476 dar acesta fiind un tînâr bolnăvicios, incapabil săguverneze. în locui li' cirmuia unchiul siu. Ludovic, un bărbat şiret şi îndrăzneţ. Ludovic aumplu! Italia cu tot felul Je pianun şi promisiuni şi a izbutit să atragJ de partea sa cîieva din personajele cele mai puternice Veneţia s-a ţinut deoparte, tanică şi enigmatici. însă nu fără aacţiona în propriul ei interes Alexandru a! Vî-lea instalat la Vatican cu ..neamul lui de lupiflâminzi" cu ţiitoarcle şi curtezanele lui, nu are încă o politică sigură; şovăie, se apropie dearagonezi. strică relaţiile cu Ludovic Maurul, se împacă iarăşi cu el. trădează pe unii şi pe alţii
1
Vezi Constantin Antoniade — 
Machiavelli,
Bucureşti. Editura ..Cultura naţională", fa., p.19.
VI
îşi pierde capul şi se încurcă în propriile ^ţe. Piero de' Medici, care nu ştiuse să fie nici cufrancezii, nici contra lor, fusese izgonit de florentinii sătui de o tiranie slabă şi oscilantă, iar Florenţa se întorcea la formele ei republicane. Curînd îl va avea în fruntea sa pe Savonarola şiva trăi o experienţă tragică.Aşadar, Italia nu mai exista nici măcar ca un sistem de alianţe destul de prielnice pentruitalieni. Rămînea doar o simplă expresie geografică.Un om, într-adevăr cu sclipiri de geniu, se gîndea, totuşi, chiar în acele clipe tragice, laadevărata Italie, la poporul ei şi încerca să depăşească situaţia catastrofală, imaginîndu-şi mari proiecte.în vremea invaziei lui Carol al VlII-lea Machiavelli era încă un simplu om din mulţime, unspectator ca oricare altul şi care nu putea împiedica nimic din ceea ce îi ducea ţara la pieire.Cu atît mai mult n-o putea ajuta pentru că era încă tînâr şi chiar în acei ani, plini deamărăciune pentru întreaga peninsulă, se năştea şi vocaţia lui pentru politică şi istorie. îşinotează tot ce vede, pe hîrtie sau în memorie, încearcă să afle cauzele a tot ce se întîmplâ. Maitîrziu. cînd va fi în slujba Signoriei Florenţei, va începe să caute şi în arhive şi să extragădatele esenţiale din rapoartele şi scrisorile contemporane cu evenimentele pe care le trăieşte;acestora le adaugă, în notaţii scurte şi însemnări tăioase, propriile lui impresii; un admirabilmaterial pentru un istoric. Dar ceea ce 1-a zguduit mai mult a fost intrarea regelui Franţei înItalia şi uşurinţa cu care năvălitorul a străbătut toată Italia. Credem că din acel moment i-aîncolţii în minte ideea care i-a dominat viaţa şi opera, anume aceea de a face ceva extraordinar  pentru patria sa, atît cu gîndul cît şi cufapta.Se născuse la 3 mai 1469, la Florenţa. Se trăgea dintr-o veche familie toscană, cu o bunănobleţe orăşenească (.popolani grassi"), familie de guelîp izgoniţi din Florenţa după bătălia dela Montaperti. Nu se cunoaşte aproape nimic despre copilărie, dar, în mod sigur, a avut parte de o strîmtorarematerială de care nu va scăpa toată viaţa. La fel, nici despre şcolile urmate de Machiavelli nuse ştie aproape nimic, dar nu e nici o îndoială în 'privinţa studiilor urmate care i-au putut oferio cultură şi o pregătire clasică. Fără această pregătire nu s-ar fi putut angaja ca secretar laSignoria Florenţei. Chiar această alegere constituie un puternic argument care confirmă ideeacă avem de-a face din capul locului cu un cărturar. Fiindcă era ceva obişnuit la Florenţa ca înslujbele plătite ale Signoriei să fie numiţi .joameni învăţaţi, pătrunşi de cultura clasică, care săştie să scrie elegant latineşte, să compună epistole abile şi să facă discursuri elocvente"
 
Machiavelli fusese angajat, la vîrsta de 29 ani. cu însărcinarea de a rezolva problemele interneale cancelariei. Dar i se încredinţează în plus şi funcţia de
vnsecretar al
Celor Zece,
funcţie ce
viza şi atribuţii
privind rezolvarea
unor 
afaceri externe.El
st
va ocupa de toate
aceste
probleme pînă
în luna
noiembrie a anului 1512
cînd, dupăcăderea
Republicii,
ou-i mai este
acceptată nici o însărcinare politici oficială. în ciudainsistenţelor sale repetate, familia de Medici nu-i va
mai
satisface niciodată doleanţele.Pini la angajarea în slujba Republicii, Machiavelli văzuse atîtea evenimente petrecîndu-se la Florenţa şi în Italia, răsturnări ale
unor 
orioduieli politice, ridicări si prăbuşiri deoameni, invazii străine, intrigi şi scandaluri, încercări îndrăzneţe alături de
laşitate
şi deumilinţele neputinţei,
îrcît
 încă de
tînâr 
adunase un vast material, în care mintea luiageră se străduia să introducă o logică, o ordine, o explicaţie satisfăcătoare. De acum înainte însă (deci din anul 1498) el va participa direct, aftîndu-se chiar în miezul celormai importante dintre evenimentele ce vor avea loc. ti va cunoaşte, astfel, îndeaproapepe
Cesare Borgia,
pe care îl va admira în mod deosebit, luîndu-l drept model înrealizarea celei mai vestite lucrări pe care a scris-o. Va fi la Roma în anul 1503 cînd,murind papa Alexandru al Vl-lea, în cadrul unui conclav' agitat a fost desemnatsuccesor al acestuia Iuliu al
IMea.
 în anul 1509 se va afla în mijlocul evenimentelorlegate de războiul
veneţian
şi va fi, totodată, martor al crizei statului veneţian. Dar ceamai
importanta
experienţă pentru formarea sa provine din repetatele călătorii şi misiunidiplomatice efectuate în Franţa.Pornind de aici,
Machiavelli
a putut si-şi dea seama imediat de superioritatea politică şisocială a monarhiei absolute franceze asupra organismelor dezbinate şi
eterogene
alesutelor italiene. Totul va constitui subiectul lucrării
 Relatare despre Franţa.
tn toţi cei paisprezece aai
cîl
a stat în funcţia de secretar al Florenţei, Machiavelli aintrat în legătură, într-un fel sau altul, cu oameni politici de seamă ai epocii lui. S-a întîlnit oficial ca papi, regi, împăraţi şi principi; a surprins în cele mai diferite ipostazeoameni stăpîni pe firele cele mai ascunse ale treburilor statului, fapt
ce a contribuit
la
ascuţirea spiritului
şi la
îmbogăţirea
experienţei. Aproape fiecare
an
 z 
 însemnai pentruMachiavelli
o
călătorie importanţi şi un nou
contact cu oamenii puternici
ai
vremii Sînt plice
de semnificaţii misiunile sale,
începute cu anul 1499, cînd îl găsim
pe lîngi CaterinaSforza, contesă de
Irooia şi Forfi.
sau
întîlnirile
sale cu Ludovic al Xll-lea, dar mai alesmisiunea de
la Urbino din
anul 1502, pe lîngi Cesare Borgia, care se prelungeşte apoitimp de patru luni. A fost un prilej binevenit de a-1 cunoaşte pe ducele de Valentino,cum era nnmit fiul papei Alexandru al Vl-lea. Merită a fi menţionata şi misiunea luiMachiavelli din anul 1507 peVffl
lîngâ împăratul Mar.imilian ! de 'labsburg, cînd are posibilitatea să cunoască Elveţia, uneleoraşe germane şi sudul Tirolului.La sfirşitu! anului 1512. cenimensele se precipită. Liga de la Cambrai.
ÎD
care Franţa se şaseaalături de papă şj de spanioli, se desface. Se constituie însă Liga Sfîntă, cu un scop opus,avîndu-1
ÎE
frunte pe papa Iuliu al Il-lea, care începe, alături de spanioli, lupta holârîlăîmpotriva armatelor lui Ludovic al Xll-lea. Î
D
acelaşi an se restaureaz? la Florenţa slăpinireaMedicilor. MachiaveHi. care fusese unul dintre secretarii Republicii de curînd răsturnate şicare colaborase activ la organizarea miliţiilor acesteia, a fosL fireşte, înlăturat, ba chiar suspectat de legături cu o conspiraţie împotriva Medicilor şi, ca urmare, închis şi torturat.Eliberat în urma alegerii ca papă
 z 
lui Leon al X-lea, s
:
a văzut dai la o parte din viaţa publicăşi s-a retras în casa lui de la ţară, ia San Casciano. Datorită acestei pauze forţate şi dureroase,întrerupte de călâ-orii şi popasuri la Florenţa, unde a participat la conversaţiile din grădinafamiliei Rucellai. s-au născut
 Principele
şi
 Discursurile,
două opere fără de care gîndirea

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->