Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
23Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Sistemul Osos

Sistemul Osos

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 2,240|Likes:
Published by daria antonia

More info:

Published by: daria antonia on Nov 03, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2013

pdf

text

original

 
CURS 1S1
1. Sistemul osos
Oaselesînt piese dure, solide, care, articulate între ele, formează
 sistemul osos
(scheletul);elereprezintă partea pasivă a aparatului locomotor.Forma. în această privinţă, oasele pot fi clasificate în:
lungi, late şi scurte,
dupăraportul existentîntre cele trei dimensiuni: lungimea, lăţimea sau grosimea.
Oaselelungi
formează scheletul extremităţilor şi la ele predomină lungimea. Corpul unui oslung se numeşte
diafizâ
(fig. 22) şi este aproape cilindric.Cele douăextremităţi, care sînt maivoluminoase, se numesc
epifize.
Fig. 22— Reprezentarea schematică a structurii diafizei unui os lung.Oasele lungi, ca dealtfel şicelelalteoase, prezintă
 suprafeţe de articulare
cuoasele vecine, acoperite decartilaj hialin şi suprafeţe cuneregulariţi, creste şiapofize, pe care
se
faceinserţia muşchilor.
Oasele late
au douădimensiuni — ţimea şiînălţimea — mai mari decîtgrosimea;ele se găsesc lacraniu, bazin etc.
Oasele scurte
au celetrei dimensiuni aproapeegale; se sesc în regiunile cu mişcări variate, de miamplitudine, dar care necesită o mai mare soliditate (vertebrele,oasele carpiene, tarsiene etc).în afara celor trei categorii principale mai există şi altegrupe de oase, cum sînt
oasele pneumatice,
care au în interiorul lor cavităţi pline cu aer (maxilar, frontal etc). Se găsesc şi oase carent ezate în jurul articulaţiilor sau în grosimea unui tendon(rotula).
1.1 Structura.
în general oasele sînt alcătuite pe principiul:
cu material puţin maximumderezistenţă.
Pe o secţiune longitudinală făcută într-un os lung (fig. 23)seobservă la periferia diafizei
 periostul,
omembrană conjunctivă vascularizatăcurol în creşterea osului în grosime şi refacerea ţesutului osos lanivelul unef fracturi. Dedesubt se găseşte
oscompact,
iar spre interior, la nivelul diafizei,se găseşteun
canal central.
în interiorul epifizelor, în locul canalului central apar lame osoase care se încrucişează
Fi. 23—Seciune rintr-un os lun
.
 
formînd
osul spongios.
Aceste lame formeastructuri adaptate pentru rezistenţa la tracţiuneşi presiune, fiind orientate pedirecţia solicitărilor mecanice.Oasele late şi cele scurte au la periferie un manşon de ţesut compact ceacoperăosul spongios. Nu au canal central.în spaţiile dintre lamele osului spongiossegăseşte
măduva roşie.
în canalul central se găseştemăduvă roşie numai la făt; la adultsegăseşte
măduvă 
 galbenă.
 Numai unele oase ale adultului mai conţin măduvă roşie cum ar fi vertebrele, sternul, coastele,oasele coxale şi cele ce formeabaza craniului. La trîni duva devine
cenuşie
 printransformarea ei în ţesut conjunctiv
fibros.1.2 Dezvoltarea oaselor
are loc prin procesul de osificare (osteogeneză). După originea lor oaselese potîmpărţi în
oase de membrană 
şi
oase de cartilaj.
Oasele demembrană trec în dezvoltarea lor prin douăfaze:
 faza de membrană conjunctivă 
şi
 faza de os.
Osificarea de membrană (fig. 24) se produce astfel:într-o membrană conjunctivă tînără fibrele colagene dintr-un anumit
centru de osificare
se înmulţescşise adună formînd fascicule. Celulele osoase tinere (osteoblastele) îmbracăacestefascicule şisecretă oseina care le înglobează, iar prin mineralizarea eiseformează o lamelă osoasă. Osificarea înaintează(iradiază) de la centru către periferie. Procesulserepetă şi în alte centredeosificare,ce, prin fuzionarea lor, vor forma osul definitiv. Prin osificarea de membrană iau naştere oasele bolţiicutieicraniene, mandibula, clavicula etc.
Fig. 26— Dezvoltarea unui os lung:
1-7 diferite etape ale dezvoltării: a os compact periferic; b centru de osificare dia-fizar; c schiţa canaluluimedular; d —centru de osificare epifizar; e —cartilaj articular;f —cartilaj de creştere.
După încetarea procesului de creştere epifizele rămîn acoperitecuun strat subţire de cartilajhialin numit
cartilaj articular.
Atîtîn diafiză cît şi în epifize osificarea începe în anumite centre de osificaredela carese întinde pînă cuprinde tot osul. Rămîn cartilaginoase nişte discuri aşezate între epifiză şi diafiză princare osul creşte în lungime. Acesteasenumesc
cartilaje de conjugare
sau
de creştere în lungime
şi celulelelor  prolifereazănumai în partea dinspre diafiză. Cînd creşterea în lungime s-aterminat,în jurul
 
vîrstei de 20—25 de ani cartilajele de creştere sînt înlocuite deosşi epifizele se sudează cudiafiză.Procesele de osificare încetinesc progresiv dar nuseopresc niciodată. Subacţiuneaunor factori mecanici şi inflamatori se pot intensifica, aşa cum se în-tîmplăîn cazul reparării oaselor de lanivelul unei fracturi.Dezvoltarea şi creşterea oaselor este strîns legată de
 secreţia hormonului hipofizar de creştere, dehormonii tiroidieni, de unele enzimecurol în calcifiereaoaselor,de vitaminele A, C, D
etc.
S22. Alcătuirea scheletului
Oasele, în număr de 223, legate între ele prin articulaţii, alcătuiesc scheletul (fig. 27). Ele se grupează în:
 scheletul capului, scheletul trunchiului şi scheletul membrelor.
Cea mai mare parte sînt perechi, celeneperechi fiind aşezate în planuldesimetrie bilaterală a corpului.
2.1 Scheletul capului
Este alcătuitdin 22 oase dintre care 8 formeaza
craniul cerebral 
(neurocraniul)ce conţineencefalul, iar 14 formează
craniul 
visceral 
sau fetei.
Craniul cerebral, cu capacitate-medie de1400-1500cm
3
,areforma unui ovoid cu partea  posterioară mai voluminoasăşi prezintă
obază 
şi
oboltă.
Dintre oasele ca-re-1alcătuiesc,4 suntmediane si neperechi:
 frontal, etmoid, sfenoid,
şi
occipital,
iar 4 sunt perechi si asezate lateral:
oasele tem- porale
şi
 parietale
(fig. 28).
Fig. 27 Vedere de ansamblu a scheletului uman.
Osul
occipital 
are o porţiuneverticală şiunaorizontală care înconjură
orificiul occipital;
 prin acestacanalulvertebral se continuă cu cutia craniană. Pe porţiunea orizontală se găsesc
2 condilioccipitali,
 princare se facearticulaţia cu primavertebrăcervicală — 
atlas.

Activity (23)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
emilia_farm liked this
emilia_farm liked this
Daniela Chirilă liked this
Cos Min liked this
Diana Bianca liked this
irinapla liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->