Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
10Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Arta orientala

Arta orientala

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 1,766 |Likes:
Published by florin

More info:

Published by: florin on Jul 25, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/02/2013

pdf

text

original

 
~O Taj Mahalulreprezinta cel maicunoscut monumentindian. Jelind dupaso\ia sa care a muritin urma unei na~teri,~ahulJahan a con-struit acest cavoudin marmura albapura, decorat cuincrusta\ii negre.Construc\ia, situatain Agra, in nordulIndiei, este inconju-rata de gradini caredomina fluviulJumna.O Detalii ale uneifrize din piatra atemplului dinKhajuraho, in centrulIndiei. Vitalitateasenzuala a acestorsculpturi erotice esteinfluen1ata de KamaSutra, un manuscrishindus stravechi caredescrie arta dragos-tei. Sculpturilereflecta atitudineahindusa fa1a dedragoste ~i anumeca ea reprezinta odatorie sacra ~i unmod de mantuire.
Orbitoare in varietatea sa,arta Orientului lndepdrtatcuprinde o gamd largd, de lasculpturi colosale piind laminiaturi splendide ~i delicate.India, China ~iJaponia i~i aupropriul stil creativ, distinct.
~tere al hinduismului, jainismului ~i budis-mului. Vechii indieni trniau un sentiment puter-nic fata de tot ceea ce 1nsernna iata ~i arta cea1Ilai ecunoscut:1 ra sculptura. Sculpturile erau,de obicei, elegante, opulente, prezentand ocarnatie splendi~, ce sugera o dezvoltareorganica dar care nca nu atinsese naturitatea.Aceste caracteristici nu erau complet pre-zente In sculpturile indiene timpurii, realizatede catre urma~ii austerei religii budiste. Lalnceput, reprezentarea lui Buddha era chiarinterzisa; cand acest lucru a devenit posibil,influentele puternice grece~ti In provincia denord-vest, Gandhara, au creat imagini partialelenizate ale lui Buddha, lntr-un stil greco-budist, care s-a raspandit pe arii extinse.Un alt stil, relativ moderat, a continuat Inperioada clasica Gupta C320-600 .HL), de~ibudismul absorbise deja multe alte elementemitice, cum ar fi cele yakshi -femeia cu treispirite, reprezentat:1 e sculptorii budi~ti ntr-unmod lipsit de austeritate, ca ni~te dansatoarevoluptoase, cu piept bine evidentiat.Sensul ndian de parcurgere a vie1;iia fostreprezentat n picturile murale din pe~teriledinAjanta, unde grupuri nesfa~ite de personajeroiesc peste tot pe pere1;i,ntr-o evocare plina ~de culoare a vie1;ii ndiene. pana ~i arhitectura ~indiana poate fi descrisa ca o forma a sculp- zprima civilizatie aparuta pe ValeaIndusului a Inceput sa nfloreascaaproxi-mativ din anul 2500 1. Hr. S-au creatciteva sculpturi remarcabile ~i planuri de dez-voltare a ora~elor, nainte de disparitia cauzataprobabil de invazia unor triburi arabe. n celedin urma, arienii au ajuns sa domine nordulIndiei dar nu au lasat urme ale nici unei artedistincte, vreme de mai bine de o mie de ani.O preocupare artistica majora nu a avut locdecit 1n secolul al treilea 1.Hr.Arta indianainca de la Inceputurile ei, arta indiana a mani-festat putemice influente religioase, reflectando conceptie care a facut din India locul de
 
ARTA ORIENTALA
turii. Multe dintre cele mai celebre pagode ~itemple nu au fost pur ~i simplu cl~dite cis~pate n piatra ~i apoi decorate cu sculpturi.Acest stil este prezent mai ales n miile detemple cl~dite in perioada rena~terii hinduse,aproximativ intre 600-1200d.Hr. Supraetajate,cu tumuri care doreau s~ imite muntii ~iacoperite cu o multime de personaje sculp-tate, temple ca cele de la Mamallapuran ~iEllura reprezint~ unele dintre cele mai extra-ordinare creatii ale artei indiene.Atat actabudista cat ~i cea hindus~ au avutinfluenta ~i dincolo de hotarele Indiei. Cel maimare templu hindus construit In CambodgiaIntre secolele 10 ~i 12 este templul AngkorWat. Constructie vilsta, un complex dens de"munti" sculptati n fonrul de con, cu un "varf'central, nalt cam de 60 de metri. A fost ridicatacu intentia de a combina un templu cu palatulzeului-rege Khmer. Dintre templele budiste,probabil c~ cel mai monumental este pagodaconstruita n Secolul al nou~lea, ridicata in ju-nil, deasupraunui deal din Borobudur, inJava,decoratacu basoreliefuri. ~i In alte regiuni, maiales in Tibet, China ~i Japonia, budismul acreat traditii artistice complexe ~i variate.Inf1uen~ele islamicein India, traditia artistic~ dominanta a fostmodificata de prezenta unei religii impoctate-islamismul. Invadatorii arabi au introdusislamismul inc~ din secolul 8, ins~ cel maiputemic impact artistic a fost resimtit subdomnia imp~ratilor moguli, care au domnitpeste cea mai mare parte a Indiei incepanddin secolul al 16-lea. Moschee magnifice ~imonumente funerare impresionante au fostconstruite mai ales de Akbar (1556-1605)~i desuccesorii ui, Jahangir ~i ~ahul Jahan.Arta miniaturilor a fost introdusa din Persiatot de c~tre moguli. "Miniaturile" nu sunt nea-p~rat mici: termenul descrie pur ~i simplu anu-mite ilustatii pictate, de orice dimensiune.Pentru crearea acestora, imp~ratul Akbar aangajatarti~ti mare parte hindu~i -din Intrea-ga Indie. in ateliereleacestoraa luat na~tereun nou stil, mai viguros ~i mult mai descriptivinclinatia pentru o gami1coloristici1subtili1sau textura netedi1 a jadului, sunt regi1site nci1 npreistorie. Marea arti1chinezi1dateazi1nsi1din 1500 .Hr., in timpul dinastiei Shang, cand seafla in circulatie o versiune timpurie a manu-scriselor chineze ~i conduci1torul, ~i ca~tigaserolul si1usemi-divin, de "fiu al cerului".in perioada ce a durat cam 500 de ani,chinezii au creat vase robuste din bronz, cuun aspect aproape sinistru, concepute pentrua aduce ofrande stri1mo~ilor.Aceste vase suntintens decorate cu simboluri care par a fiabstracte dar sunt de fapt reprezenti1ri oartesimplificate ~i stilizate ale creaturilor rnitice,
decat arta decorativ~ persarul. S~ucitoare ~ipline de actiune, miniaturile au redat, ca untablou viu, viata Indiei inainte de domnia luiAurangzeb (1658-1707) al carui fundamental-ism musulman intolerant a distrus printremulte altele ~i traditia artistic~ a miniaturilor.Arta in ChinaDintre toate culturile, cea chinez~ a avut ceamai indelungat~ traditie neintrerupta. Cuceri-torii nu au distrus niciodat~ stilul chinezesc devia~ ~i influentele exteme au vitalizat artachinez~, f~r:l a-i distruge tr:ls~turile esentiale.Unele caracteristici ale artei chineze, cum ar fiO Templul lakshmana din Khajuraho a fostconstruit aproximativ in secolul a! zecelead.Hr. Turlele curbate sunt caracteristice stilu-lui artistic Nagara, fondat in nordul Indiei.O 0 miniatur3 din Akbar-Nama, biografiaimp3ratului mogul Akbar, din secolul al 16-lea, in care este reprezentat c313rind un ele-fant de-a lungul unui pod sus1inut de b3rci.O Elegan1a femeilor din acest tablou dinsecolul al 18-lea este o trasatura principal a apicturii Pahari, ultima dintre artele hinduseinfloritoare, inainte de influen1a europeana.
6
 
chiar tehnici artistice chineze~ti, din ale c~rorreali~ri trebuie amintite templele ~i sculpturi1edin Yuankang, create direct In piatrn, dup~vechea mo~ indian~.De~i putine picturi chineze din aceast.Iperioa~ au supravietuit, se ~tie c~ pictura eradeja bine dezvoltat.I n perioada dinastiei Han,caracterizat.I rin trnsaturi1e me, libere dar de-licate ale penelului. Pictura a devenit o artapracticat.Ipe scarn arga ~i de-a ungul secolelorau aparut multi mari arti~ti, ~coli ~i curente.inclinatia pentru peisaje, mai ales cele mon-tane, a fost puternica, importanta acestei emeIn arta chine~ flind neegalat.Ide nici o alt.I cul-turn. Picturi1e lustrau adeseori poeme sau altescrieri,a aIror caligl-afieminunat.I era considera-t.I o arta In sine. Pictura chinezeascaa prezen-tat Intotdeauna ucruri reale, cum ar fi oamenisau peisaje, Insa avea ca scop imortalizareaspiritului esential sau mai degraba de a trans-mite o anumit.I stare, decat de a reda detaliile.Ceramica ~i por1elanulin ciuda faptului ca ceramica avea o traditie demai multe mii de ani, ea a devenit cu adevarato arta originala ~i vitala de-a lungul erei T'ang(618-906).Au aparut multe forme noi acoperitecu glazuri care le transformau mult Infat~areainitiala. Printre m:lrfuri1e cele mai cautate aleperioadei T'ang sunt ilustratiile de cavou.carepose~ toat.I puterea ~i vigoarea marilor sculp-turi. Ele reprezint.I o gama foarte variat.I deoameni ~i animale, printre care merit:l sa: ieamintiti splendizii cai ai dinastiei T'ang.La inceputul perioadei T'ang, chinezii audescoperit metoda de producere a portelanu-lui. Subtire, dur, neted, de un alb pur ~i trans-lucid, el a devenit de neegalat ca eleganta:.Sub dinastia Sung (960-1260) ~i a dinastiilorunm1toare decoratiunile aplicate i-au conferito frumusete deosebit:l. Fairnosul portelan "alb~i albastru" a fost muit imbuna:ta:tit n tirnpuldinastiei mongole Yuan (1260-1368).in timpul dinastiei Sung, chinezii colec-tionau lucrnri apartinand dinastiilor anterioare~i arti~tii apelau adeseori la stilurile unor vre-muri de mult apuse. Cu toate acestea, mareparte a artei Ming (1368-1644) ~i Ch'ing tim-purii (1644-1912)are O nalt:l tinut:l calitativa:,dar vitalitatea creativa:a suferit un u~or declin.Arta japonezaDezvoltarea Japoniei a fost determinat:l defaptul ca:ea a fost izolat:l de marile civilizatii,cu exceptia Chinei. inca: din secolele cinci ~i~ase,cand ideile despre guvemare, literaturn,diferitele ramuri ale artei ~i religia budista:au
E~~t.8<~"~5
cum ar fi dragonii. Venerarea stramo~ilor ~i atrecutului, caracteristica~i pentru alte culturi,a ramas una dintre marile preocupari chineze.Sensul magic, Invaluit de mistere, al arteidinastiei Shang, s-a atenuat In arta chinezatarzie, mai deta~ata~i mai contemplativa.Bronz, jad ~i lacTraditia Shang s-a resimtit In continuare ~i 1nperioada Chou ~i a statului razboinic (1027-221I.Hr). Chinezii realizau statuete din bronzreprezentand oameni ~i alte creaturi. Ei ~i-auperfectionat ~i maiestria n prelucrarea adului~i lacuire. Lucrarile din aceste materiale erau1:nsa cumpe deoarece adul trebuia importat ~iera dificil de prelucrat iar lacuirea era un pro-ces Indelungat. De obicei lacuirea se realizaprin acoperirea unui obiect din lemn cu sevaprocesataa unui copac. Fiecarestrat de lac tre-buia sa fie uscat nainte de aplicarea urmatoru-lui ~i, uneori, era nevoie de multe asemeneastraturi, chiar sute. Prin lacuire se puteau Insaobtine efecte decorative extrem de subtile ~iprodusul flnit avea o stralucire unica.China a fost unificata, dupa secolede dezbi-nare, de salbaticul1mparatCh'in (221-209I.Hr.).Reputatia ui de grandoman,aproape alienat, afost confirmatade descoperirilearheologicedin 1974care au adus a lumina o mica armata cuosta$idin teracota ceramicamata), 1n dimensi-une naturala, 1ngropata alaturi de 1mparat ~icare trebuia sa-l apere n viata de apoi.Dinastia Hanin timpul dinastiei Han (209-27Q .Hr.), Chinaera un vast imperiu, cu o societate foartesofisticata.Confucianismul, un sistem filosoficetic care propovaduia moderatia ~i responsa-bilitatea fata de familie ~i stat, a influentat put-emic conceptia chinezilor -In special afunctionarilor 1nvatati creati de un sistem deexaminare civil. Fiind, deseori, ei l~i~i pictori t~i poeti, a~ jucat un rol important In dez- ~voltarea traditiilor artistice chineze. Alte ele- 01!mente au fost fumizate de un cult mai intuitiv, -mai magic ~i mai naturalist -taoismul, creat ~ielln decursul perioadei Han.Arta perioadei Han este cunoscuta mai ales,prin obiectele care 1:nsoteau avourile ~i careincludeau 1mbracaminte, ijuterii ~i cosmeticedar ~i personajedin bronz, basoreliefuri ~i tiglemulate pe acestea.Au aparut primele sculpturiIn piatra, de dimensiuni monumentale, care 1ncurand au devenit un lucru obi$nuit, o data cuca~tigarea erenului de catre budism. Aceastareligie, originara din India, a reprezentat sursade inspiratie pentru multe stiluri ~i curente ~i
O Vas din metal, emailat, pentru ars esen,eparfumate, apart,in3nd dinastiei Ming, dinsecolul al 1S-lea, imit3 un stil mai timpuriu.O O sculptura dinlemn. din secolul al1 3-lea. reprezentan-du-1 pe Kuan- Yin. unzeu budist din China.El este in pozi,iamaharajalia. ceea cear insemna ..tihnaregala... Pe cappoarta o podoabacare il reprezinta peAmitabha Buddha.Se mai pot observape sculptura urmeale picturii ini,iale.
O O sculptura cera-mica a unui jucatorde polo calare. apa~i-nand dinastiei T.ang.Mi~carea ~i vitalitateaemanata de aceasta:?, lucrare. stralucitor~ colorata. sunt carac-:g teristice artei T.ang.

Activity (10)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
geor1giana liked this
63102 liked this
Julian OK's liked this
rodrigues06 liked this
Izzy_nr_2 liked this
marincik007 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->