Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
26Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
NOAPTEA SFANTULUI BARTOLOMEU

NOAPTEA SFANTULUI BARTOLOMEU

Ratings:

4.5

(2)
|Views: 3,523 |Likes:
Published by Danilovici
ISTORIE
ISTORIE

More info:

Published by: Danilovici on Jul 25, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2013

pdf

text

original

 
Motto: ”Parisul merită o liturghie!” (Henric IV-lea , rege al Frantei 1589-1610)”
 NOAPTEA SFANTULUI BARTOLOMEU 
PARTEA I - SE ADUNĂ NORII
Traditia oralã aminteste de o întâmplare stranie, petrecutã laCurtea Frantei, o datã cu sosirea tinerei Catherine de Medici(1519-1589), spre a se cãsãtori cu regele Henric al II-lea(1547-1559). Acesta, iesindu-i întru întâmpinarea cuvenitã i-ar fi zis: „Doamnã, mã tem cã mirositi a mort…” [1]. Un blestemal soartei sau o profetie fatidicã? [2] Realitatea istoricã sustinefaptul cã domnia reginei Catherina a însemnat o paginã nefastã pentru istoria Frantei, deschizând o epocã de intrigi politice, asasinate de curte si, nu în ultimulrând, un sir lung de rãzboaie civile religioase ce au însângerat Franta, culminând cu episodul Noptii Sfântului Bartolomeu, de care ne vom ocupa în cele ce urmeazã. Aceastã perioadã,cuprinsã între 1560-1589, ne-a fost revelatã prin intermediul romancierilor veacului al XIX-lea, ale cãror opere literare au început sã fie savurate la noi începând de prin 1832, datã de lacare cultura si civilizatia francezã se fac resimtite puternic în Principatele Române [3].Personajele si faptele create de pana renumitilor scriitori francezi precum: Victor Hugo,Alexandre Dumas (tatãl), au înflãcãrat de timpuriu imaginatia cititorilor si fãrã îndoialã cã elevor încânta generatii întregi, inspirându-se dintr-un timp de mult apus, greu de sondat dacã nuar fi fost acesti titani ai literaturii universale care sã ne ridice întrebãri. Lãsând operele lor sãfie aprofundate cum se cuvine de cãtre literati, menirea istoricului de specialitate este sã prezinte adevãratele fapte, fãrã exagerãri, cât mai obiectiv.O criticã atentã de text a documentelor vremii, emise fie de Curtea francezã, cea mai puternicãmonarhie crestinã a Apusului de atunci, fie de alte curti europene ale timpului, ne formeazã oimagine de ansamblu a regatului Frantei si a situatiei premergãtoare evenimentelor ce au dus ladeclansarea cumplitului mãcel din Noaptea Sfântului Bartolomeu (23/24 august 1572), fapte pe care cel mai viabil document, Marea Cronicã (La Grande Chronique) ni le înfãtiseazã într-osuccesiune cronologicã si care au fost sursã de inspiratie pentru romanticii veacului al XIX-lea[4].Succesele militare franceze, care au pus capãt definitiv acelui conflict lung ca duratã, cunoscutsub denumirea genericã de Rãzboiul celor 100 de ani (1337-1453)5, rãzboi ce a opus Franta siAnglia, a dus la consolidarea monarhiei franceze pe plan intern si extern si la fenomenul decentralizare a statului, cu precãdere dupã succesiunea la tron a unor regi foarte capabili, mai putin predispusi la violentã, cât mai ales priceputi într-ale diplomatiei, precum: Ludovic al XI-lea (1461-1483), Carol al VIII-lea (1483-1498), Ludovic al XII-lea (1498-1515) si inegalabilulFrancisc I (1515-1547), un mare protector al artelor frumoase aduse în Franta o datã curãzboaiele italiene (1483-1559). Regiuni prospere ale Frantei, altãdatã invadate de englezi, aurevenit de drept monarhiei franceze. Orasul Calais, port la Marea Mânecii, poarta de intrare pentru armatele Angliei, a fost cucerit de francezi sub domnia lui Henric al II-lea. Influenterenascentiste italiene se fac resimtite în Franta o datã cu ocuparea tronului de cãtre regeleFrancisc I si au atins apogeul printr-o reprezentantã directã a familiei de Medici, Catherine, în1
 
acelasi timp o catolicã ferventã. Este epoca primelor contacte diplomatice directe între state,de tip nou, prin intermediul ambasadorilor ca persoane speciale acredi-tate în acest scop, întrucare se fac diverse schimburi, vehiculându-se idei. Sunt restaurate castele si domenii devastatesau distruse în perioada rãzboiului de 100 de ani, apar din senin altele noi, ca o adevãratã salbãde-a lungul fluviului Loire. Nobilimea se schimbã, lepãdându-si vechile pasiuni feudale rãzboinice, pentru altele care sã leabsoarbã preocupãrile pe timp de pace, ca de pildã cinegetica. Vânãtoarea devine echivalentulunui sport din zilele noastre, la fel de nobil ca echitatia. Este atât de apreciatã încât fiulCatherinei de Medici, regele de tristã amintire, Carol al IX-lea (1562-1574), o ridicã la rangulde mare artã, dedicându-i un tratat de vânãtoare, actual si astãzi pentru amatorii de asemeneadistractii si foarte consultat de contemporani [6]. Însã cum un bine este urmat întotdeauna deun rãu, mai mare sau mai mic, deasupra opulentei curti si monarhii franceze se adunau noriinegrii ai Reformei Protestante, care avea sã zguduie puternic Biserica în Apus la fineleveacului al XVI-lea si sã arunce mãrul discordiei în Europa. Vecinãtatea Frantei, cu pitorescultinut alpin al helvetilor, locuitori bine fãcuti ca fizic, adeseori racolati de regalitatea francezã pentru apãrarea persoanei monarhului, a contribuit mult la rãspândirea ereziilor lui Jean Calvin pe pãmânt francez încã din vremea domniei lui Francisc I. În Elvetia, erezia calvinistã acãpãtat o extindere considerabilã, depãsind granitele sale.Încã de timpuriu, pe vremea sederii sale în Franta si apoi prin discipolii sãi, atunci când a fostexilat la Geneva în 1541, Jean Calvin atrage spre învãtãturile sale, strânse în monumentalaoperã Institutia crestinã (1536), multi aderenti din rândurile intelectualitãtii si nobilimiifranceze, cãrora le-a dat un semn distinctiv de ceilalti, numindu-i hughenoti sau purtãtori decocardã. O perioadã, când ideile sale nu erau considerate prea primejdioase, a gãsit refugiu lacurtea lui Francisc I. Acest mare rege era implicat în rãzboaiele italice si datoritã lui s-a stabilitfrontiera de est a Frantei cu mici retusuri pânã azi [7]. În telurile sale politice a avut sprijinulmultor nobili reformati; nu acelasi lucru se va întâmpla si cu urmasii sãi, mai ales prin sosireaCatherinei de Medici, cruda italiancã florentinã [8], care va trece peste cadavre, ucigându-sichiar apropiatii pentru a-si atinge scopul final: reinstaurarea catolicismului.Dar care au fost treptele pe care le-a urcat Catherine si unde s-a împiedicat, prãbusindu-se înabis si având un sfârsit asemãnãtor reginei Isabel din Vechiul Testament? Iatã câteva întrebãrifrapante care au stârnit curiozitatea istoricilor epocii acesteia. O privire atentã asupra criticii detext a celui mai credibil document contemporan evenimentelor premergãtoare Noptii SfântuluiBartolomeu, Marea Cronicã, eliminând totodatã exagerãrile romanticilor veacului al XIX-lea,ne vor ajuta sã elucidãm aspectele controversate ale acestei domnii.Cetatea Florentei, orasul florilor, de unde i se trage numele, a reprezentat pentru Italia evuluimediu, fãrâmitatã politic, focarul luptei de emancipare de sub jugul strãin, o „insulã” care cutimpul va deveni inexpugnabilã, conducându-se dupã tipare proprii. Catherine de Medici s-anãscut în acest oras, cunoscându-i ambitiile si înarmându-se cu tot ce i-a oferit mediul puternicii familii de Medici. Sângele aprig florentin si tendinta spre absolutism n-au pãrãsit-onici în ultima clipã. Italia, în ansamblu, a fost una dintre putinele tãri ale Apusului, nelovite deveninul Reformei si unde catolicismul era încã nealterat. Când a sosit în Franta, a gãsit osituatie religioasã confuzã, care ameninta sã dezbine unitatea monarhiei franceze. De aici si pânã la a-si impune respectul supusilor n-a fost decât un singur pas: Divide et impera. Între1561-1588, regatul va fi condus din umbrã de marea reginã Catherine, iar cei doi fii ai sãi:Carol al IX-lea (1562-1574) si Henric al III-lea (1574-1589) au fost doar instrumentele puterii2
 
si ambitiei sale.Primul, a cãrui superstitie era împinsã pânã în pragul nebuniei, alimentatã abil de mama sa,suferea de apoplexie, era o fire autistã si lunaticã, greu de înteles de cãtre contemporanii sãi.Râsul sãu demonic si crizele de nebunie speculate de Catherine, îl fãceau sã scadã în ochiisupusilor. Cel de-al doilea, cunoscut si ca ducele d`Anjou, era o fire afemeiatã, prea putin preocupat de politicã. O vreme a fost si rege al Poloniei, dar dragostea l-a lovit brusc, pãrãsindu-si tronul pentru a cãdea la picioarele femeii iubite, Jeanne de Cléves. Nu micã i-afost deceptia când a revenit în Franta si nu a mai gãsit-o în viatã, o datã cu moartea fratelui sãuCarol fiind fortat de împrejurãri sã ocupe tronul rãmas vacant. [9] În spatele familiei regalefranceze, o serie de comploturi manipulate abil atât de hughenoti, cât si de catolici, ultimiifiind sprijiniti de „serviciile secrete ale Catherinei de Medici”, vizau direct monarhia aflatãîntr-un oarecare declin al structurilor sale feudale.Situatia politicã externã îngreuna si mai mult pozitia internã a dinastiei. Douã mari puteririvale, atât pe bãtrânul continent, cât si în teritoriile de peste mãri, dobândite în urma marilor descoperiri geografice [10], puteau profita de pe urma divizãrii confesionale a regatuluiFrantei. Nobilimea francezã nu era unitã. Marea Cronicã ne relevã câteva aspecte dramatice:membrii unei familii oarecare de mari seniori se urau între ei de moarte pentru cã îmbrãtisaufiecare în parte alte idei religioase. Este epoca în care
„les grands seigneurs”
încã seconsiderau egalii regelui pe domeniile si fiefurile lor, dobândite de la strãbuni.Acestei situatii, regina-mamã, Catherine de Medici, avea sã-i punã capãt într-un mod straniu:un mãcel pregãtit minutios si în mare tainã, care a culminat cu Noaptea Sfântului Bartolomeu.Pacea sau mai bine spus armistitiul de compromis dintre hughenoti si catolici, încheiat înlocalitatea Cháteau Cambesis în 1561, pãrea sã aducã o liniste aparentã în tarã. Într-o monarhiede tip universal, în care, dupã plastica expresie a înaintasului sãu, Carol Quintul, „soarele nuapunea niciodatã” (referindu-se la teritoriile de peste mãri detinute de habsburgi, în calitate deregi ai Spaniei), Filip al II-lea, un catolic înflãcãrat, urmãrea sã combatã definitiv erezia protestantã în Tãrile de Jos, care, începând cu 1581, vor deveni prima republicã de tip moderndin Europa. În acest scop l-a trimis în zonã pe emisarul sãu, ducele de Alba, un om fãrã milã,mult pretuit într-ascuns de Catherine. Era timpul sã punã în practicã planurile sale diabolice.Desi divizat din punct de vedere religios, regatul Frantei se prezenta ca o mare putereeuropeanã, mai ales dupã ce-si revenise din socul Rãzboiului celor 100 de ani, astfel cã,teoretic, teritoriul francez nu era amenintat de primejdiile unor invazii din exterior.Totusi, regina Catherine de Medici a avut grijã sã avertizeze nobilimea reformatã si ceacatolicã de „iminenta” pericolului reprezentat de Spania si Imperiul Habsburgic, drept pentrucare, începând de pe la 1570 a pregãtit o cursã hughenotilor ce avea ca tel final „MareaÎmpãcare”, visatã de toti francezii, inclusiv de naivul rege Carol al IX-lea, a cãrui boalã seagrava încet, dar sigur. Marea Cronicã precizeazã cã ilustrul chirurg al epocii si medic al curtii,el însusi hughenot, dar mai pe ascuns, Ambroise Pare, descoperitorul cauterizãrii venoase, si-adat seama de otrãvirea progresivã a regelui cu arsenicul imprimat pe filele cãrtilor sale, dinordinul expres al reginei-mame11. Marea împãcare avea sã se realizeze cu prilejul unuieveniment festiv, fastuos în epocã prin amploarea sa, cãsãtoria printului de Bearn, nimeni altuldecât viitorul Henric al IV-lea, cel mai popular rege al Frantei, cu Marguerite de Navarre sauMargot, sora regelui Carol al IX-lea [12].3

Activity (26)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Kornelya Katty liked this
Costea Gica liked this
Brigi Bodnar liked this
Ghetu Flavia liked this
Sonia Darmanescu liked this
Marius Teodor liked this
Marius Teodor liked this
Ursan Virgil liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->