Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Lectia 1

    Uploaded by

    Popescu Valeriu
    74 views15 pages

    Original Title

    lectia 1

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    74 views15 pages

    Lectia 1

    Uploaded by

    Popescu Valeriu

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 15
    LECTIA 1 — PARTEA iN Accentul si notarea lui in limba italiana fiecare cuvant (format din mai multe silabe) are o silaba accentuata. Aceasta se numesie silaba accentuata sau tonica. Cele mai multe cuvinte se accentueaza pe penultima silaba si in mai mica parte pe ultima silaba sau pe oricare alti silabi. Cand invafafi cuvintele, fiti foarte atenti la pozitia acestei silabe, fiindca schimbarea locului accentului poate modifica si infelesul cuvantului. in transcrierea fonetic’, vocala din silaba accentuata este scrisa ingrosat, aceasta find pronuntata mai intens. Pronuntia fnvatarea pronuntarii sunetelor din limba italiana nu va fi o problema dificila: trebuie si refineti numai cateva reguli gi puteti deja citi. $4 incepem cu vocalele. in limba italiana exista cinci vocale: ”, i”, 0”, ,,u”. Acestea se pronunta ca in limba romana. a, we Consoanele in limba italiana: ¢°”-in fata altor consoane sia vocalelor ,,2”, ,.0”, ,.0” se promunta la fel ca in limba romana. vocalelor ,e” si ,i” isi schimba pronuntia in [ci], [ce] casa, —casi cita > [cittal ~orag . Inaintea lui ,,e” si,,i” pronuntam de asemenea ca in romana: [ gc] (gif Cand grupul ,,gi” este urmat de vocalele a”, ,,0”, ,,u”, atunci ,,i” din ,,gi” se pronunta scurt, se aude slab si in transcrierea fonetica se noteaza ['). Aceeasi observatie este valabila si pentru grupul ,,ci” care se transcrie [c' albergo > ~ hotel giardino > ~ gradina ciao > [lao] ~ salut! gn” se pronunta corect daca ,,g” este mut, iar ,.n” il rostiti inmuiat [7]. signora > [sifior ~—doamna signore > [sifiore’ —domn ygli”— acest grup de litere il pronuntati corect daca sunetele ,,1” si ,,i” (,i” este scurt ca in cuvantul roménesc ,,iubire”) le rostiti aproape simultan. figlio —fiu famiglia — familie »h”— desi este intotdeauna mut in italiana, are un rol foarte important: impreuna cu ,,c” si ,.2” inaintea vocalelor ,,c” si ,,i” face ca aceste sunete sa fie pronuntate ,,chi”, che”, respectiv ,,ghi”, aghe” ca gi in limba romana. macchina perché ghiaccio ghepardo > [macchina] > [perche| > [ghiacc'o] > [ghepardo] —masina = de ce? ~ gheafa — ghepard Cand intr-un cuvant intalniti dow vocale alaturate, ele formeaza in general un diftong. Vocalele unui diftong formeaza o silaba, nu se pot desparti si in vorbire una dintre acestea abia se pronunta, de exemplu: chiesa. (Exista gi exceptii asupra curora va vom atrage atentia din timp.) Cititi si repetati cu voce tare urmatoarele cuvinte. Urmariti cu atentie transcrierea fonetica si fiti atenti la modul de accentuare: casa eitta albergo giardino signora signore famiglia figlio chiesa macchina ciao Observatii legate de pronuntie: ec” +consoana > 20" +8”, 0, tl »&” + consoana n8" + 5a”, 0, ot!” we +i +2” > [caza] v [citta] v [albergo > [chieza] > [macchina] > [ciao yeti” >f{e ae" +0” > [ce] 2" +i” > [si oo" te” > [ge] Bt al i +a” > [g'a] casa —oras ~ hotel ~ gradina doamna —domn ~ familie ~ fin ~ biserica —masina salut! Recitifi cu voce tare cuvintele invatate, dar intr-o alta ordine. Incercati sa va amintiti si regulile de pronuntic: casa citta albergo giardino signora signore famiglia figlio chiesa macchina ciao >le > [cittal > [albergo] > [giardino] > [sifiora] > [sifiore] > [familia] > [filio] > [chieza] > [macchina] >[clao] —casa —oras ~ hotel ~ gradina —doamna ~domn — familie —fiu ~ biserica —masina — salut! In limba italiana, substantivele sunt precedate in general de articol care poate fi masculin si feminin, neutru nu exista. Articolele sunt de trei feluri: hotarate, nehotardte si partitive. Pentru inceput sé vedem articolul nehotarat: un {\n) ~ articol nehotarat; se foloseste inaintea substantivelor de gen masculin, la numarul singular; corespunde articolului nehotarat ,,un" din limba roménd. und [na] — articol nehotérdt; se foloseste inaintea substantivelor de gen feminin, la numarul singular; corespunde articolului nehotarat ,,o” din limba romana. Articolul nehotdrat se foloseste céind obiectul sau persoana despre care vorbim nu sunt determinate sau cand ne referim pentru intéia card la acestea. Exersati substantivele impreuna cu articolele nehotarate corespunzatoare: una casa >[una caza] =o casa una famiglia >[una familia 0 familie un signore > fun sifore] —un domn una citta > [una citta] ~ un oras un giardino > Phil plating] —o gradina una macchina —o masind una chiesa — 0 biserica una signora > una sifiora] o doamna un figlio > [un filio} un fiu un albergo >Tun albergo) ~un hotel in limba italian substantivele pot fi grupate dupa gen. Substantivele care se termind in ,,a” sunt in majoritate de gen feminin, iar cele care se termind in ,,0” sunt de gen masculin. Substantivele cu terminatia in ,,e” pot fi in parte de gen masculin, in parte de gen feminin. Sa repetim din nou substantivele grupate dupa gen: un figlio > Tua filio] un fiu un giardino 7 ‘ardin ~ 0 grading un signore > fun sifiore] —un domn un albergo — un hotel una macchina >[una macchina] —o masina una citta >Tunacitta] —un orag una famiglia > [una familia] —o familie una chiesa >[una chieza] — 0 biserica una signora > [una sifiora] —o doamna una casa 2 tans cazall —ocasi Articolul hotarat: il (\\) — articol hotdrdt, se foloseste inaintea substantivelor de gen masculin, la numarul singular; corespunde articolului hotarat ,,-1” din limba romana. la [la] - articol hotarat; se foloseste inaintea substantivelor de gen feminin, la numdrul singular; corespunde articolului hotarat ,,-a" din limba roman. Articolul hotdrat se foloseste cénd obiectul sau persoana despre care vorbim sunt cunoscute sau stim ceva despre ele. I" |) ~articol hotarait; se foloseste inaintea substantivelor de gen masculin sau feminin, la numérul singular, care incep cu vocala. Sa exersim acum substantivele impreuna cu articolele hotarate corespunzatoare: la chiesa > [la chieza] — biserica la macchina > [lamacchina] —magina il figlio > [il filio] ~ fiul il signore > [il sifiore] ~ dommul | la casa > [lacaza] casa la famiglia > [la familia] — familia la signora > [la sifiora] —doamna la citta > [la citta] —oragul il giardino > [il glardino] ~ gridina Valbergo > [lalbergo] — hotelul Vamica > [lamica] ~ prietena Daca substantivul de genul masculin sau feminin incepe la numarul singular cu vocald, atunci ariicolul hotarat se scurteazd (se elideazd). Articolul se pronunta impreund cu substantivul. Pana acum ati reusit cu siguran{a sa retineti primele zece cuvinte in limba italiana. Incercati sa traduceti in limba italiana cuvintele de mai jos si puneti inaintea lor articolul nehotarat corespunzator: un domn > un signore > [un sifiore] un oras > una citta > [una citta] un hotel > un albergo > [un albergo] © familie > una famiglia > [una familia] © gradina > un giardino > [un giardino] | un fiu > un figlio > [un filio] 0 doamna > una signora > [una sifiora] 0 biserica > una chiesa >[una chieza] o magina > una maechina > (una macchina casa > una casa > [una caza Acum dati corespondentul urmatoarelor cuvinte: familia > la famiglia >[la familia] domnul > il signore > [il sifore] | gridina > il giardino >[il giardino] casa > lacasa > [la caza] doamna > la signora > [la sifiora] fiul > il figlio [il filio] masina > la macchina >[la machina] biserica > la chiesa >[la chieza] hotelul > Valbergo >[lalbergo} oragul > la citta >[lacitta] prietena >Vamica >[lamica] in functie de terminatia lor, in limba italiana verbele se impart in trei categorii. Din prima categorie fac parte verbele care se termin’ in ..-are”. fnvatand cateva din acestea, vom reugi sa formulam si cAteva propozitii simple. guardare amare visitare comprare Repetati inca o data yerbele. Cititi cu voce tare gi fiti atenti la pronunti guardare amare visitare comprare Cu ajutorul cuvintelor invafate pana acum putem forma primele noastre propozit > [gtardare] > [amare] > [vizitare] > [comprare] > [gtardare] > [amare > [vizitare] > [comprare] tare si fifi atenfi la modul de pronuntie: amare la famiglia visitare una chiesa guardare il giardino comprare un albergo visitare la citta amare una signora comprare la casa guardare il signore in exercitiul urmator incercati si traduceti in limba italiana urmatoarele expresi a cumpara hotelul a privi ful a iubi un oras a vizita familia ase uita la magind a iubi un domn a vizita doamna acumpara o gradina ‘Acum vom face cunostinta cu pronumele personale Ia singul io tu lei dui > [amare la familia] > [vizitare una chieza] tardare il glardino] > [comprare un albergo] > [vizitare la citta] > [amare una sifiora] >[comprare la caza] >[gUardare il sifiore > comprare l’albergo are il figlic > amare una citta > visitare la famiglia >g icchina > amare un signore > visitare la signora > comprare un giardino >[ Kio >[tu >[lei] > [lui ~a se uita, a privi ~aiubi —a vizita —acumpara —a se uita, a privi ~a iubi —a vizita a cumpara . Cititi cu voce —a iubi familia —a vizita o biserica — a privi gradina —a cumpara un hotel ~a vizita oragul —a iubi o doamna ~ a cumpara casa ~a privi domaul > [comprare lalbergo] >[amare una citta] > [vizitare la familia] > [evardare la macchina] >[amare un sifiore] > [vizitare la sifiora] >[comprare un giardino] —ea -el Jn pronumele personal ,,io”-vocalele se pronunta separat, nu formeazd diftong. Pronumele personale lui” si ,,lei” se pronunta ca si in romaneste. Cititi si repetati urmatoarele propozitii. Fiti atenti la desinenta verbelor: Io guardo il giardino. > [iio gYardo i ~ Bu privese gradina. Tu visiti una citta. > [tu viziti una citta] ~ Tu vizitezi un orag. Lui ama la signora. > [lui ama la sifiora] ~ Elo iubeste pe doamna. Lei compra la casa. > [lei compra la caza] —Ea cumpara casa. Jo visito una chiesa. > [iio vizito una chieza] — Eu vizitez o biserica. Tu guardi albergo. > [tu g"ardi lalbergo] ~Tu te uifi la hotel. Traduceti in italiana verbele conjugate. Va mai amintiti cum se pronunta? eu iubesc > ioamo > [iio amo] el viziteaza > Jui visita > [lui vizita] tu privesti > tu guardi > [tu g*ardi] ca cumpara > lei compra > [lei cor tu vizitezi > tu visiti > [tu viziti] el iubeste > lui ama > [lui an eu cumpar > io compro > [iio compre Traduceti in italiana urmatoarele propozitii, apoi verificati traducerea si pronuntia corecta: Ea isi iubeste fiul. > Lei ama il f > [lei ama il filio} Tu cumperi o casa. > Tu compri una casa. >[tucompri una caza] El viziteaza orasul. > Lui visita la citta. > [lui vizita la citta] Eu privese gradina. > Io guardo il giardino. > [lio g Tu iubesti familia, >Tun ami la famiglia, >[tu ami la familia] Ba priveste masina. > Lei guarda la macchina > [lei garda la machina] El cumpara un hotel. > Lui compra un albergo, >[lui compra un albergo} In limba italiana, in propozitiile de tipul: ,,lo guardo il figlio” nu este necesard folosirea adjectivului posesiv decat in cazul in care vrem sa scoatem in evidenta posesorul: Ea iubeste fiul = Ea isi iubeste fiul. > Lei ama il (suo) figlio. Ca si in limba roménd, folosirea pronumelui personal inaintea verbului este facultativa, deoarece forma verbului indicd precis persoana care executé actiunea. (Folosim pronumele daca vrem sa accentudm persoana, si nu actiunea.) Compro la machina, = Cumpar masina. Visiti la citta. — Vizitezi orasul. LECTIA 1 —- PARTEA A DOUA in aceasta parte a lectici vom inva{a cuvinte noi. Urmariti cu atentie transcrierea fonetica a acestora. {in limba italiana exista si consoane duble. Se pronunta corect prelungind sunetul respectiv si articuland unitar cele doua consoane. lamamma > [lamamma] mami il babbo > [il babbo] — tata, titicul Consoana .,s” — se pronunta de obicei_[s) ca in limba romani, dar intre doua vocale se pronunta {7} De exemplu: casa, chiesa. Ia scuola > [lasc*ola] ~ scoala Ia discoteca > [la discoteca] ~ discoteca lo studente > [lo studente] ~ studentul, elevul sc” — se pronunta de obicei [sc]. dar inaintea lui ,e” sau ,,i” se pronunté [ss] _usor prelungit: Ja scena > [la sgena] —scena Vuscita > [lussit ~ iesirea qu” — se pronuntam ca un ,.k” + ,u”, unde ,,u” este foarte scurt: il quaderno > [ileaderno] ~ caietul Vacqua > [lace"a] —apa oq” ~ este forma dublata a consoanei ,.q”. 2” — aceasta consoana poate fi pronuntata in doua feluri: ca [{] sau [dz]. Nu exista o regula care sa delimiteze strict cele doua feluri de pronuntare. in cazul cuvintelor terminate in ,,-zione”, pronuntam totdeauna [1 la lezione > [la letione] lectia, ora la zia > [la dziia] —matuga lo zio > [lo dziio] — unchiul lo zero > [lo dzero’ —zero Exersafi pronuntia cuvintelor invafate. Citifi cu atentie: lamamma —mama il babbo — tata, taticul la scuola > [la scala] ~ scoala Ia discoteca > [la discoteca] ~ discoteca lo studente > [lo studente] — studentul, elevul la scena > [la ssena] —scena Vuscita > [lussita] ~ iegirea il quaderno > [iletaderno] — caietul Pacqua > [lace"a] apa Ia lezione > [la letione] — lectia, ora lazia > [la dziia —mituga lo zio > [lo dziio ~ unchiul lo zero > [lo dzero] ~zeroul Grupul de vocale ,-io", ,,-ia" nu formeaza un diftong atunci cand, accentul cazénd pe ,i”, cele doud vocale se pronun{a la fel de intens. De exemplu: zio [dziio] Maria > [maria] Maria Sofia > [Sofiia ~ Sofia Substantivele masculine care incep cu ,,2” sau ,,s” + consoand primesc inaintea lor articolul hotérat ,,lo” in loc de ,,il” si articolul nehotdrat ,,uno” in loc de ,,un”. Exemplu: lo zio, uno studente. Va mai amintiti de forma ,,1’” a articolului hotarat? $i articolul nehotarat se schimba in fata unei vocale, dar numai la genul feminin: ,,un'”: un' amica {unamica] —o prietend. In aceste cazuri articolul se pronunja impreund cu substantivul. Cititi inca o data substantivele impreuna cu articolele hotirate gi nehotardte: lo zio > [lo dziio] — unchiul lo studente > [lo studente — studentul, elevul Valbergo > [lalbergo] ~ hotelul Vamica > [lamic: ~ prietena uno zio > [uno dziio] = un unchi ‘uno studente > [uno studente] — un student un albergo > [un albergo] —un hotel un’ amica > [unamica] —0 prietena Sa vedem dacé afi reusit si invafati cuvintele noi cu articolele hotarate si nehotardte corespunzatoare. Traduceti in limba italian’: discoteca ‘un caiet omatusa apa o lectie studentul, elevul © prietena scoala un unchi scena iegirea > la discoteca > un quaderno > una zia > Vacqua > una lezione > lo studente > un’amica > Ia scuola > uno zio > Ia scena > Vuscita > [la discoteca] > [un caderno] > [una dzifa] >[lace"a] > [una letione] > [lo studente] > [unamica] > [la scYola] > [uno dziio) > [la ssena] > [Iussita] Formati propozitii cu ajutorul cuvintelor insusite pana acum. Traduceti propozitiile in limba italiana: (Zu) privesti unchiul. Elevul iubeste scoala. (Eu) cumpar o discoteca. Sofia o viziteaza pe Maria. (Tu) cumperi un caiet. (Ea) priveste scena. Tubese matuga. (El) viziteaz’ o doamna. > (Tu) guardi lo zio > Lo studente ama la scuola > (lo) compro una discoteca. > Sofia visita Maria. > (Tu) compri un quaderno, > (Lei) guarda la scena. > Amo la zia. > (Lui) visita una signora. > [tu gardi lo dztio] > [lo studente ama la sc'ola] > [iio compro una discoteca] > [sofia vizita mariia] > [tu compri un cadernc > [lei rda la sgena] >[amo la dziia] > [lui vizita una sifiora] Am invajat deja pronumele personale la numarul singular. Sa le repetam. io tu lei lui > [io] [tu] —eu ~tu —ea —el Acum vom invata formele pronumelui personal la plural. Cititi-le cu atenti noi > [noi] ~ noi voi > [voi] = voi loro ? [loro] — ei, ele Recapitulati conjugarea verbelor la singular: (io) guardo > [iio gYardo] ~ eu privesc, eu ma uit (tu) guardi >[u g%ardi] — tu privesti, tu te uiti (lei) guarda > [lei garda] — ea priveste, ea se uit (lui) guarda > [lui garda] —el priveste, el se uita Tata acum conjugarea verbelor la plural: noi guardiamo > [noi g"ardiamo] ~ noi privim, noi ne uittim voi guardate >[voi gYardate] ~ voi privifi, voi va uitati loro guardano > [loro g"ardano] ~ ei, ele privese, ei, ele se uita Daca ati citit cu atentie, ati putut constata ca la persoana a treia plural accentul de pe penultima silaba se deplaseaza pe antepenultima silaba. Deci: loro amano (a-ma-no) >[loro amano ~ ei , ele iubese (lor le place) loro comprano (com-pra-no) —_>[Joro comprano] ~ei, ele cumpara loro guardano (guar-da-no) —_->[Joro gardano] ~ei, ele se uit’, privese in urmatoarele exerc’ pronuntia corecta: vom exersa conjugarea verbelor la plural. Cititi cu voce tare gi fiti atenti la Noi guardiamo lo studente. > [no/ g"ardiamo lo student — Noi privim studentul. Noi visitiamo una scuola. > [noi vizitiamo una scYola] Noi vizitim o scoala. Noi compriamo un quaderno. >[no/ compriamo un c“aderno, —Noi cumparam un caiet. Voi comprate una casa. >[voi comprate una caza] — Voi cumpirati o casa. Voi visitate la mamma. >[ voi visitate la mamma] ~ Voi o vizitati pe mama. Voi amate il giardino. >[voi amate il glardino] ~ Voi iubiti gradina. Loro amano la scuola. > [loro amano la sc"ola] — Lor le place scoala. Loro comprano una macchina. >/ loro comprano wna macchina} ~ Ei, ele cumpara o magina. Loro guardano lo zio, >[loro g'ardano lo dztio] ~ Ei, ele privese unchiul. 11 ‘Asa cum am invatat la conjugarea la singular, nici la numarul plural nu trebuie sa folosim pronumele personale. Compriamo un quademo. Guardate lo zio. Visitano la citta, >[compriamo un cYaderno] >[gardate lo dziio] >[vizitano la citta] —Cumparam un caiet. — Priviti unchiul. — Viziteaza orasul. Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii, apoi incercati sa le traduceti in limba romana. (Noi) guardiamo il babbo. (Tu) visiti la scuola. (10) compro un quademo. (Loro) amano la zia. (Lui) ama una signora. (Voi) guardate il figlio. La zia compra la casa. (Noi) visitiamo la citta. >[g"ardiamo il babbo} >[viziti la so'ola >[compro un cYaderno] >[amano la dziia] >[ama una sifiora] >[glardate il filio) >[la dzifa compra la caza] >[vizitiamo la citta] $i acum traduceti urmatoarele propozitii in limba italiana: Ei privese gridina. (Eu) Vizitez oragul, El cumpara o masina, (Voi) o iubifi pe matusa. (Tu) privesti un domn. (ED viziteaza o biserica. (Ea) cumpara masina. (Noi) fl iubim pe tata. (Ei) cumpara o casa. (Noi) privim scena. (Voi) vizitati scoala. >Lo ardano il giardino. >(lo) Visito la citta. >Lui compra una machina. >(Voi) amate la zia. >(Tu) guardi un signore. >(Lui) visita una chic >(Lei) compra la macchina >(Noi) amiamo il babbo. >(Loro) comprano una casa >(Noi) g jardiamo la scena. >(Voi) visitate la scuola. 12 > Ne uitam la tata. > Vizitezi scoala. > Cumpar un caiet. > (Bi o) Iubese (pe) matusa >lubeste o femeie. > Priviti baiatul >Miatusa cumpara casa, >Vizitam oragul, ardano il giardino] >[vizito la citta] >{compra una macchina] >[amate la dziia] >[g!ardi un sifiore] >{vizita una chieza] >[ compra la machina] >{amiamo il babbo] >{comprano una caza] >[gtardiamo la ssenal >[vizitate la scYola] in exercitiul urmator putefi inct o data sa verificati tot ce afi invafat in prima lectie. Traduceti cuvintele si propozifiile in limba italiana: un unchi caietul prietena o familie studentul A vizita oragul. Tubim fiul. Privesti hotelul. Vizitez biserica. Maria iubeste domaul. Cumpara masina. Priviti o gradina. Studentul viziteaza matuga. (Ei) iubese domnul. >uno zio > il quaderno >l'amica >una famiglia > lo studente > Visitare la citta. >Amiamo il figlio. >Guardi l’albergo. > Visito la chiesa. > Maria ama il signo > Compra la machina > Guardate un giardino. > Lo studente visita la zia. >Loro amano il signore >[uno dztio] >[ile*aderno] >[lamica] >[una familia] > [lo studente] >|[vizitare la citta] >[amiamo il filio] >[t g"ardi lalbergo] >[vizito la chifeza] ariia ama il sifiore] i > >[compra la machina] >[g'ardate un giardino] >[lo studente vizita la dzifa] >[loro amano il sifiore] in incheierea lectici, urmeaza un mic exercitiu fonetic. Cititi cuvintele grupate dupa modul de pronunfare $i marcati accentul cuvintelor. [el] macchina, acqua, casa, discoteca, comprare (a Visitare, casa, chiesa [e'] quadermo, scuola, acqua [iia] Maria, Sofia, zia [dz] Zio, Zia [a] signore, signora tl] famiglia, figlio 13 RECAPITULAREA LECTIEI 1 A. Ll. 1.2. 13. Pronuntia {in limba italiana, la 85 la suta din cuvinte accentul tonic cade pe penultima silabi, ceca ce produce prelungirea vocalei din silaba accentuata. in transcrierea fonetica, vocala accentuata este scrisa ingrosat. Recapitularea pronuntici sunetelor italienesti: litera ,,c” se pronunta ca ,.c” romanesc wc” +e” sau i” ca ce”, ,,ci” romanese litera .g” se pronuna ca ,,g” romanese we” + ,e” sau ,i” cage”, .gi” roménese grupul ,,sc” se pronunfa ca ,,sc” romanesc 4c” +e” sau.” ca ..g9” (un § prelung) litera ,s” 0 putem pronunta ca ,,s” roménese svocala +s + vocala” ca 2” litera ,,z” 0 putem pronunta ca ,,{” romanese sau ca dz” qu” se pronunta gn” se pronunti pgli” se pronunti ~h” este mut a” se promunta ca ,,a” romanese Celelalte litere se pronunta la fel ca in limba romana. | casa [ea7sl] [ei] citta [citta [g] albergo [alberzo] 2e] gentile [ventile [sc] scuola [se“ola] ss] scena [ ssene [s] studente [studente] [z] chiesa [chieza] 1] lezione [letione] [dz] zero [dzero] [c"] quaderno [c*aderno [A] (palatal) signora [sifiora (li) famiglia [fami macchin: macchina Doua vocale aliturate formeaza un diftong daca apartin aceleiasi silabe si mu se pot desparti. Una din acestea este semivocala si se pronunta ca semivocalele romanesti [Ie\/one|. Cand insa doua vocale se pronunta separat, cle nu formeaza diftong, fiecare avind valoare de sunet separat. De exemplu: |

    You might also like