Locenta

ÎNTREBĂRI PROPUSE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA FACULTATEA
DE MEDICINĂ, FARMACIE SI MEDICINA DENTARA

SPECIALIZAREA ASISTENłĂ MEDICALĂ
Sesiunea septembrie 2009
NURSING CLINIC
1. Efectele imediate ale gimnasticii medicale sunt: ?

a. activează circulaŃia periferică şi creşte debitul cardiac,
b. repartizează uniform masa sanguină,
c. îndepărtează produşii toxici din organism,
d. ajută la digerarea mai rapidă a alimentelor,
e.accelerează
Răspuns: a, b
2. Scopul sondajului este: ?

a. evacuarea conŃinutului,
b. micşorarea cavităŃii conŃinutului,
c. recoltarea produsului,
d. stabilirea diagnosticului.
Răspuns: a, c
3. Incidentele şi accidentele tubajului gastric sunt: ?

a. vărsătura şi greaŃa,
b. ruperea sondei,
c. hemoragia digestivă,
d. încolăcirea sondei,
e. toate răspunsurile sunt adevărate
Răspuns: a, d
4. PoziŃia corectă a bolnavului, pentru efectuarea clismei evacuatorii este: ?
a. în decubit dorsal,
b. în decubit lateral drept,
c. în decubit lateral stâng, flexia coapsei stângi pe abdomen,
iar membrul inferior drept întins,
d. orice poziŃie confortabilă a bolnavului,
e. decubit lateral drept cu ambele coapse flectate pe abdomen
1
Răspuns: a, c
5. Scopul sondajul vezical este: ?

a. de golirea a vezicii urinare,
b. de a efectua procedee terapeutice,
c. de a hidrata vezica urinară,
d. de a insufla aer în vezica urinară,
e. de a vizualiza interiorul vezicii urinare
Răspuns: a, b
6. Incidentele şi accidentele sondajului vezical sunt: ?

a. lezarea mucoasei uretrale şi vezicale,
b. ruperea sondei vezicale,
c. încolăcirea sondei,
d. crearea de căi false,
e. toate răspunsurile sunt adevărate
Răspuns: a, d
7. AcŃiunea unui medicament depinde de: ?

a. structura sa chimică,
b. persoana căreia îi este administrată,
c. forma de administrare,
d. doza de administrare,
e. intervalul de timp în care este administrat
Răspuns: a, d, e
8. InjecŃiile intramusculare se efectuează în regiunile: ?

a. supero-externă a muşchilor fesieri,
b. muşchilor interni ai coapsei,
c. muşchilor posteriori ai coapsei,
d. regiunea externă a deltoidului,
e. toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns: a, d
9. Care din bolile de mai jos, pot fi tratate la domiciliu: ?

a. rujeola,
b. otita acută,
2
c. bolile cronice,
d. neoplasmele,
e. apendicita acută
Răspuns: a, c
10. Trusa asistentei medicale va cuprinde: ?

a. seringi de toate mărimile,
b. stetoscop şi tensiometru,
c. termometre,
d. aparat EKG,
e. laringoscop
Răspuns: a, c
11. PoziŃia în pat a bolnavului vârstnic, va fi stabilită de: ?

a. medic,
b. şi-o alege singur,
c. medic şi asistentă, în funcŃie de afecŃiune,
d. şi-o alege singur cu acordul medicului,
Răspuns: b, d
12. Compresele reci au acŃiune: ?

a. hipotermizantă,
b. analgetică,
c. anticoagulantă,
d. antiinflamatoare,
e. antiemetic
Răspuns: a, b
13. Efectul căldurii asupra organismului are următoarele acŃiuni: ?

a. antispastică,
b. calmantă,
c. hipertensivă,
d. scade metabolismul celular,
e. anticoagulant
Răspuns: a, b
3
14. Factorii declansanŃi ai degerăturilor sunt: ?
a. frigul,
b. îmbrăcămintea neadecvată,
c. tratament cu unele medicamente,
d. oboseala,
e. căldura alternând cu frigul
Răspuns: a, b
15. Plăgile muşcate pot fi: ?

a. zgârâeturi,
b. înŃepături,
c. plăgi deschise,
d. hemoragii,
e. plăgi închise
Răspuns: a, b, e
16. Examenele biologice, în cazul muşcăturii de viperă, arată: ?

a. leucocitoză,
b. trombocitopenie,
c. fibrinogen crescut,
d. proteinemie crescută,
e. hipocalcemie
Răspuns: a, b
17. Clinica hiperhidratării se manifestă prin: ?

a. delir, halucinaŃii, convulsii,
b. hipotensiune arterială,
c. vărsături,
d. edeme,
e. semnul pliului prezent
Răspuns: a, d
18. Semnele, de certitudine, a unei fracturi sunt: ?

a. deformarea segmentului fracturat,
b. sufuziunile sanguine,
c. mişcarea anormală a segmentului fracturat,
d. crepitaŃia,
e. mobilitate normală a segmentului fracturat
4
Răspuns: c, d
19. Simptomele insolaŃiei sunt: ?

a. cefalee,
b. fotofobie,
c. hipotensiune arterială,
d. transpiraŃie,
Răspuns: a, b
20. Atelele care fixează fractura, trebuie să îndeplinească următoarele reguli:

?
a. să fie solide,
b. să depăşească fractura,
c. să cuprindă două articulaŃii,
d. să fie elastice,
e. să fie mobile
Răspuns: a, c
21. Durerea în fracturi se combate prin: ?

a. administrarea de analgetice,
b. infiltraŃii locale şi de plex cu analgetice locale,
c. administrare de somnifere,
d. administrare de sedative,
e. administrare de tranchilizant
Răspuns: a, b
22. AspiraŃia de apă dulce produce: ?

a. hemodiluŃie, în 3 – 4 minute,
b. hipernatremie,
c. hemoliză,
d. fibrilaŃie ventriculară,
Răspuns: a, c
23. Sectorul intracelular cuprinde: ?

a. Na,
5
b. K,
c. Cl,
d. Proteine.
e. lipide
Răspuns: b, c
24. MedicaŃia din dulapul de urgenŃă este gestionată direct de: ?

a. medic,
b. asistenta şefă,
c. o asistentă destinată pentru acest scop,
d. asistenta de salon,
Răspuns: b, c
25. Calea cea mai eficientă de administrare a medicamentelor este: ?

a. calea bucală,
b. calea parenterală,
c. prin mucoasa respiratorie,
d. prin injectare intracardiacă,
e. pe sonda de intubaŃie
Răspuns: a, b
26. Un aparat gipsat, incorect aplicat, favorizează: ?

a. necroze,
b. paralizii,
c. vindecări vicioase a osului,
d. infecŃii,
e. vindecare prematură
Răspuns: a, b
27. La bolnavul internat în spital, se monitorizează: ?

a. TA, circulaŃia, pulsul,
b. respiraŃia, culoarea tegumentelor, temperatura
c. alimentaŃia,
d. poziŃia în pat,
e. poziŃia memebrelor
Răspuns: a, b
6
28. Pregătirea aparaturii medicale de specialitate, o are în sarcină: ?
a. medicul,
b. asistenta medicală de salon,
c. asistenta şefă,
d. tehnicianul care o are în service,
e. medicul şi tehnicianul care o are în service
Răspuns: b, c
29. Formele de tratament,cele mai uzuale cu ajutorul frigului, sunt: ?

a. forma uscată,
b. forma semiuscată,
c. forma umedă,
d. forma semiumedă,
e. forma toate variantele sunt corecte
Răspuns: a, d
30. Tratamentul local în arsuri îl efectuează: ?

a. Numai medicul specialist,
b. Numai asistenta medicală,
c. Medicul împreună cu asistenta medicală, în condiŃii de asepsie,
d. Medicul chirurg, anestezistul şi asistenta medicală cu condiŃia de
asepsie perfectă.
e. Medic în condiŃii de asepsie
Răspuns: c, d
31. AlimentaŃia bolnavului ars se face: ?

a. regim bogat în lichide, vitamine, săruri minerale,
b. alimentaŃie mixtă care să cuprindă toate principiile recomandate de
medic,
c. nu există restricŃii alimentare,
d. alimentaŃie bogată în lipide şi glucide.
e. nici un răspuns nu este corect
Răspuns: a, b
32. În faŃa bolnavului muribund, asistenta medicală are sarcina: ?

a. nu va părăsi nici o clipă bolnavul,
b. părăseşte bolnavul numai dacă el doreşte,
c. poate părăsi bolnavul dacă el este inconştient,
7
d. părăseşte bolnavul dacă se găseşte deasupra resurselor terapeutice.
e. nu are nici o sarcină
Răspuns: a, b
33. Semnele sigure ale decesului sunt: ?

a. petele (lividităŃile) cadaverice,
b. rigiditatea,
c. oprirea respiraŃiei,
d. oprirea circulaŃiei,
Răspuns: c, d
34. Saloanele, în secŃia de TI sunt grupate astfel: ?

a. saloane septice,
b. saloane aseptice,
c. saloane de postoperator,
d. saloane de preoperator,
e. nici un răspuns nu este corect
Răspuns: a, b
34. Scopul internării bolnavului, în secŃia de TI este: ?

a. pentru restabilirea funcŃiilor vitale,
b. pentru echilibrarea şi stabilizarea hemodinamică, respiratorie şi
metabolică,
c. pentru a completa tratamentul incomplet efectuat pe alte secŃii,
d. pentru a stabili diagnosticul corect,
Răspuns: a, b
35. Bolnavul critic, este internat pe secŃia TI pe o perioadă de: ?

a. până este compensat hemodinamic şi metabolic
b. până la stabilirea funcŃiilor vitale,
c. numai până la 21 zile,
d. maximum 48 ore,
e. maxim 12 ore
Răspuns: a, b
8
36. PoziŃia dorsală a bolnavului în pat, cea mai eficientă şi cea mai
recomandată, se găseşte în afecŃiunile: ?
a. boli hepatice,
b. pancreatita acută,
c. insuficienŃa cardiacă,
d. hemoragia digestivă,
e. insuficienŃa respiratorie
Răspuns: a, b
37. AlimentaŃia la bolnavul hepatic se face: ?

a. fracŃionată în mese mici cu caloriile necesare,
b. fracŃionată cu mese mici şi dese,
c. se face numai endovenos,
d. se administrează numai o masă copioasă pe zi.
e. nu există restricŃii alimentare
Răspuns: a, b
38. Semnele clinice ale unei hemoragii digestive mari sunt: ?

a. paloare, ameŃeli, cefalee, frisoane,
b. somnolenŃa, adinamic, apatic,
c. nelinişte, agitaŃi, convulsii, hipotensiune, tahicardie,
d. tegumente hiperemice, hipertensiune arterială.
e. hipertensiune arterială
Răspuns: a, c
39. PoziŃia în pat , cea mai indicată a bolnavului pulmonar este: ?

a. semişezândă,
b. şi-o alege singur,
c. decubit lateral drept,
d. în decubit ventral,
e. Decubit lateral stâng
Răspuns: a, b
40. În cazul bolnavilor cardiaci, în criză, până la sosirea medicului,

asistenta medicală are voie să administreze: ?
a. digoxin,
b. O2,
9
c. nitroglicerină,
d. analgetic
e. medicaŃie hipotensoare
Răspuns: b, c
41. Locul indicat pentru probele de explorări funcŃionale la bolavul cardiac

este:
a. în camera de explorări funcŃionale,
b. în salon,
c. oriunde,
d. în camera de tratamente,
Răspuns: a, b
42. Supravegherea bolnavilor renali de către asistenta medicală pretinde

urmărirea:
a. bilanŃului hidric,
b. echilibrului acido-bazic,
c. diureza,
d. alimentele ingerate,
e. toate răspunsurile sunt corect
Răspuns: a, c
43. Pentru dializa peritoneală materialele necesare sunt pregătite de : ?

a. medicul nefrolog,
b. asistenta medicală,
c. bolnav, împreună cu asistenta medicală
d. medic şi asistentă,
e. numai de asistenta medicală
Răspuns: b, c
44. Bolile tubului digestiv sunt date de: ?

a. factori alimentari şi factori infecŃioşi,
b. factori climatici,
c. factori parazitari sau nervoşi,
d. nu se cunoaşte exact cauza,
e. factori chimici
10
Răspuns. a, c, e
45. Tubajul gastric urmăreşte: ?

a. explorarea funcŃiilor secretoare, evacuatoare şi chimice a stomacului,
b. timpul de staŃionare a alimentelor în stomac,
c. punerea în evidenŃă a unor elemente patologice ale conŃinutului
stomacului,
d. sucurile gastrice existente,
e. timpul de evacuare a alimentelor din stomac
Răspuns: a, c, e
46. PoziŃia cea mai corectă a bolnavului cu pancreatită acută este: ?

a. poziŃie dorsală,
b. poziŃia antalgică ce şi-o alege bolnavul,
c. nu există stabilită o poziŃie,
d. poziŃie ventrală,
e. poziŃie semişezândă
Răspuns: a, b
47. Supravegherea bolnavului hepatic presupune: ?

a. urmărirea culorii tegumentelor şi sclerelor,
b. prurintul, culoarea scaunelor şi apariŃia fetorului hepatic ,
c. urmărirea mişcărilor acestuia,
d. urmărirea alimentaŃiei bolnavului,
e. urmărirea limbajului
Răspuns: a, b
48. AlimentaŃia bolnavului cardic va cuprinde: ?

a. alimente bogate în colesterol,
b. alimente care să cuprindă toŃi compuşii principali ai alimentaŃiei,
c. alimente bogate în vitamine şi săruri minerale,
d. alimentaŃie hiperglucidică,
e. alimente bogate în grăsimi vegetale
Răspuns: b, c
49. În afecŃiunile otice, când pavilionul urechii este afectat, el va fi şters cu:
a. tampoane sterile de vată sau înmuiate în alcool,
b. tampoane sterile înmuiate în iod,
11
c. tampoane sterile de vată înmuiate în apă oxigenată ,
d. tampoane sterile de vată înmuiate în alcool iodat ,
e. tampoane sterile de vată înmuiate în oxicianură de mercur
Răspuns: a, c
50. Saloanele unde se află bolnavi care şi-au pierdut parŃial sau total
vederea, există următoarele particularităŃi: ?
a. uşile saloanelor, băilor, wc-urilor, sălilor de tratament,
trebuie să fie totdeauna închise,
b. uşa salonului larg deschise,
c. pragurile uşilor să fie cât mai înalte,
d. poziŃia mobilierului va fi mereu schimbată,
e. toate variantele sunt corecte
Răspuns: a, b
51. Pregătirea bolnavului pentru laparoscopie constă în:

a. administrarea de soluŃii purgative,
b. clismă evacuatorie,
c. golirea stomacului,
d. montarea sondei vezicale,
e. montarea sondei gastrice
Răspuns: b, c
52. Sediul examenului laparoscopic este:

a. în secŃiile cu profil chirurgical se face în una din sălile de operaŃie
aseptice,
b. în secŃiile cu profil chirurgical se face în sălile de operaŃie septice,
c. în secŃiile cu profil medical se face în cabinetul de endoscopie,
d. În secŃiile cu profil medical se poate face în salon,
e. la patul bolnavului
Răspuns: a, c
53. După expirarea perioadei de imobilizare a bolnavului cu infarct

miocardic, mobilizarea sa se începe astfel:
a. întâi prin mişcări pasive ale extremităŃilor,
b. se începe cu mişcări active ale extremităŃilor,
12
c. după mişcările pasive urmează mişcările active sub controlul pulsului,
d. se începe mobilizarea prin exerciŃii fizice cu efort dozat, sub
conducerea asistentului medical,
Răspuns: a, c
54. Bolnavii renali se internează în saloane:

a. izolate, ferite de frig, călduroase, fără curenŃi de aer, la temperaturi de
20 – 22C0,
b. amplasaŃi la adăpost de infecŃii,
c. nu necesită izolare, deoarece nu sunt bolnavi contagioşi,
d. se internează în saloane mari,
e. în saloane mici
Răspuns: a, b
55. Tratamentul intensiv al şocului, se face corect în următoarele situaŃii:

a. în cazul în care tratamentul se adaptează cauzei declanşatoare,
b. numai când se respectă algoritmul tratamentului şocului,
c. în cazul în care tratamentul respectă etapa evolutivă în care se găseşte
bolnavul,
d. tratamentul se face numai când bolnavul a ajuns la spital,
Răspuns: a, c
56. PoziŃia în pat a bolnavului traumatizat este determinată de:

a. natura, extinderea şi multiplicitatea traumatismelor,
b. şi-o stabileşte singur,
c. nu există o poziŃie prestabilită
d. este indicată de medicul specialist în funcŃie de locul traumatismului
e. orice poziŃie este acceptată
Răspuns: a, d
57. Îngrijirea bolnavilor arşi se face în funcŃie de: ?

a. gradul arsurii, extinderea şi localizarea ei.
b. se face numai în funcŃie de gradul arsurii,
c. vârsta bolnavului, starea generală a lui şi procentul de arsură
13
d. în funcŃie de gradul de dotare a spitalului unde este internat,
e. în funcŃie de temperatura pe care o prezintă bolnavul
Răspuns: a, c
58. Explorarea funcŃională a pancreasului cuprinde: ?

a. analiza materiilor fecale, dozarea fermenŃilor pancreatici în fecale,
suc duodenal, sânge şi urină,
b. explorarea funcŃiei aparatului insular,
c. dozarea TSH,
d. dozarea transaminazelor,
e. dozarea ureei şi creatininei
Răspuns: a, b
NURSING COMUNITAR
*59. Principiul echităŃii în activitatea de nursing comunitar se referă la:

a. nediscriminarea între pacienŃi;
b. doar îngrijiri medicale;
c. îngrijiri medicale şi sociale;
d. îngrijiri în sisteme de asigurări private;
e. îngrijiri la domiciliu.
Răspuns: a
60. Nursingul comunitar are drept domeniu furnizarea de servicii de îngrijiri

către:
a. pacienŃir în mod individual;
b. populaŃie sănătoasă;
c. pacienŃilor din clinici;
d. pacienŃi din centre medicale;
e. elevi.
Răspuns: a, b, c, d, e
61. Elementele de îngrijire acordate de asistenŃii comunitari sunt:

a. menŃinerea funcŃiilor vitale;
b. diagnosticul medical al afecŃiunilor cronice;
c.optimizarea somnului şi odihnei;
14
d. diagnosticul medical al afecŃiunilor acute;
e. procurarea hranei pacienŃilor.
Răspuns: a, c
62. Activitatea asistenŃilor comunitari este ghidată de următoarele principii:

a. echitate;
b. etică;
c. cooperare internaŃională;
d. remuneraŃie;
e. cerere-ofertă.
Răspuns: a, b
63. În luarea unor decizii etice, asistenŃii comunitari trebuie să urmărească:

a. colectarea datelor;
b. ierarhizarea prioritătilor;
c. clasificarea socială a pacienŃilor;
d. atitudinea familiei;
e. dovedirea statutului de asigurat.
Răspuns: a, b
64. Principiile avute în vedere de către asistenŃii comunitari în procesul de

îngrijiri sunt:
a. principiul beneficiului;
b. principiul autonomiei;
c. principiul calităŃii;
d. principiul perfecŃionării continue a cunoştinŃelor;
d. principiul socializării.
Răspuns: c, d
65. AsistenŃii comunitari au rol în:

a. îngrijirea primară;
b. rezolvarea în mod independent a urgenŃelor medicale;
c. îngrijirea pe termen lung;
d. rezolvarea unor probleme juridice ale pacienŃilor;
e. intermedierea conflictelor din familiile pacienŃilor.
Răspuns: a, c
15
*66. ResponsabilităŃile generale ale asistenŃilor comunitari în îngrijirile a.
primare de sănătate sunt:
b. diagnosticul medical al bolii acute;
c. prevenirea complicaŃiilor;
d. tratamentul bolii identificate;
d. modificarea tratamentului în absenŃa unor rezultate satisfăcătoare;
e. diagnosticul medical al bolii cronice şi prescrierea tratamentului.
Răspuns: b
67. ResponsabilităŃile medicale ale asistenŃilor comunitari în îngrijirile

primare de sănătate sunt:
a. supravegherea stării de sănătate a gravidei, lăuzei, sugarului;
b. diagnosticarea şi tratarea bolilor acute;
c. prescrierea unor regimuri alimentare specifice vârstei şi afecŃiunii
pacientului;
d. prevenirea complicaŃiilor;
e. internarea în spital a pacienŃilor.
Răspuns: a, d
68.*Manifestările de dependenŃă identificate de asistenŃii comunitari (semne

sau simptome) în tulburările stării de conştienŃă pot fi:
a. dezorientarea;
b. halucinaŃiile;
c. fuga de idei;
d. delirul;
e. amnezia.
Răspuns: a
69. Manifestările de dependenŃă identificate de asistenŃii comunitari (semne

sau simptome) în tulburările gândirii sunt:
a. fuga de idei;
b. halucinaŃiile;
c. furia;
d. incoerenŃa în vorbire;
e. coma.
Răspuns: a, d
16
70* Manifestările de dependenŃă identificate de asistenŃii comunitari (semne
sau simptome) în tulburările de memorie sunt:
a. coma;
b. halucinaŃiile;
c. amnezia;
d. retardul mental;
e. ruria.
Răspuns: c
71.Tulburările afective ale pacienŃilor pot fi:

a. furia;
b. amnezia;
c. apatia;
d. logoreea;
e. saŃietatea.
Răspuns: a, c
72.Delirul poate fi:

a. de gelozie;
b. erotic;
c. depresiv;
d. religios;
e. anxios.
Răspuns: a, b, d
73. Tulburările activităŃii motorii sunt:

a. restrângerea activităŃii;
b. lentoarea ideativă;
c. fuga de idei;
d. agitaŃia motorie;
e. debilitatea mentală.
Răspuns: a, d
74. Tulburările inteligenŃei sunt:

a. coma;
b. debilitatea mentală;
c. retardul mental;
d. imbecilitatea;
17
e. agitaŃia psihomotorie.
Răspuns: b, c, d
75. Problemele posibile ale femeii gravide în primul trimimestru de

sarcină sunt:
a. greŃuri;
b. vărsături;
c. semne de fals travaliu;
d. dispariŃia ciclului menstrual;
e. travaliul adevărat.
Răspuns: a, b, d
76. Obiectivele activităŃii asistenŃilor comunitari pentru femeia gravidă

sunt:
a. să cunoască toate modificările ce apar în timpul sarcinii;
b. să fie informată despre adaptările corpului său la sarcină;
c. igiena corporală a nou-născutului;
d. să primească toate informaŃiile cu privire la naştere şi travaliu;
e. internarea în Maternitate.
Răspuns: a, b, d
77. Obiectivele asistenŃilor comunitari în îngrijirea sugarului sunt:

a. îngrijirea corporală;
b. diagnosticul medical al bolilor acute;
c. recomandări de alimentaŃie;
d. instruirea mamei;
e. diagnosticul medical al bolilor cronice.
Răspuns: a, c, d
78. Obiectivele esenŃiale ale îngrijirii sugarului sunt:

a. asistenŃa efectivă;
b. alimentaŃia;
c. călirea organismului;
d. profilaxia rahitismului;
e. procurarea lenjeriei.
Răspuns: a, c, d
18
79. Care dintre următoarele situaŃii pot fi considerate contraindicaŃii ale
vaccinării:
a. hipersensibilitate cunoscută;
b. copii cu antecedente de boli acute;
c. copii cu SIDA sau HIV;
d. dezordini imunitare;
e. starea de sănătate.
Răspuns: a, c, d
80. *Simptomele cognitive ale demenŃelor sunt:

a. agitaŃia;
b. tulburări de memorie;
c. tulburări de limbaj;
d. tulburări de dispoziŃie;
e. coma.
Răspuns: b
81. *Memoria afectată în maladia Alzheimer se referă la:

a. memoria de scurtă durată;
b. amintirile din copilărie;
c. întâmplări recente;
d. informaŃii noi;
e. surditate.
Răspuns: a
82. Ideile delirante ale bolnavului cu demenŃă sunt:

a. idei de furt;
b. idei de abandon;
c. halucinaŃii auditive;
d. chiriaşul fantoma;
e. euforia.
Răspuns: a, d
83. Calea de administrare a vaccinurilor poate fi:

a. intradermic;
b. intravenos;
c. intramuscular;
d. oral;
e. intraauricular.
19
Răspuns: a, c, d
84. Rolul asistenŃilor comunitari în trimestrul III de sarcină este să

instruiască gravida în scopul:
a. recunoaşterii semnelor ce prevestesc naşterea;
b. recunoaşterii semnelor de sarcină;
c. ameliorării anxietăŃii;
d. recunoaşterea semnelor de debut ale travaliului;
e. sarcinilor ulterioare.
Răspuns: a, c, d
85. La pacienŃii preşcolari şi şcolari asistenŃii comunitari urmăresc:

a. dezvoltarea somatică;
b. prevenirea accidentelor;
c. dezvoltarea psihică;
d. performanŃele şcolare;
e. prezenŃa la programul de studiu.
Răspuns: a, b, c
86. Hemoptizia se manifestă prin:

a. sânge cu resturi alimentare;
b. sânge aerat;
c. anamneză pentru afecŃiuni respiratorii;
d. sânge roşu, proaspăt;
e. sânge negru coagulat.
Răspuns: b, c, d
87. Criza de astm bronşic se manifestă prin:

a. dispnee cu caracter expirator;
b. dispnee cu caracter inspirator;
c. tuse cu expectoraŃie;
d. stare prodromală
e. anurie.
Răspuns: a, c, d
88. Care sunt obiectivele activităŃii asistenŃilor comunitari în criza de astm

bronşic:
20
a. promovarea alimentaŃiei optime;
b. prevenirea complicaŃiilor;
c. combaterea crizei de astm bronşic;
d. ameliorarea toleranŃei la efort;
e. alimentaŃia pe sondă nazo-gastrică.
Răspuns: b, c, d
89. IntervenŃia asistenŃilor comunitari la bolnavul cu astm bronşic

vizează:
a. ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale;
b. hidratarea corespunzătoare a bolnavului;
c. prescrierea tratamentului corespunzător simptomelor;
d. educaŃia pacientului privind prevenirea crizelor de astm;
e. recomandarea perfuziei endo-venoase.
Răspuns: a, b, d
90. Manifestările clinice ale pneumoniei pneumococice sunt:

a. leucocitoză cu neutropenie;
b. frison unic;
c. junghi toracic;
d. febră;
e. VSH crescut.
Răspuns: b, c, d
91. *Problemele respiratorii ale pacientului cu pneumonie bacteriană

acută sunt:
a. dispnee;
b. potenŃialul de complicaŃii cardiace;
c. halucinaŃiile;
d. vărsăturile;
e. tahicardia.
Răspuns: a
92. *Modificările clinice prezente în pneumonia bacteriană acută sunt:

a. ASLO crescut;
b. starea generală alterată;
21
c. radiografie toracică cu modificări;
d. examen spută cu pneumococi, streptococi;
e. VSH creacut.
Răspuns: b
93. Obiectivele îngrijirii bolnavului cu pneumonie bacteriană acută sunt:

a. combaterea infecŃiei;
b. cronicizarea lentă a bolii;
c. îmbunătăŃirea respiraŃiei;
d. prevenirea complicaŃiilor;
e. vaccinarea obligatorie antipneumococică.
Răspuns: a, c, d
94.IntervenŃiile asistenŃilor comunitari în pneumonia bacteriană acută

sunt:
a. umidificarea aerului;
b. monitorizarea funcŃiilor vitale;
c. administrarea tratamentului medicamentos prescris;
d. imobilizarea bolnavului la pat pe perioada bolii;
e. comunicarea prognosticului bolii.
Răspuns: a, b, c
95. CircumstanŃele de apariŃie a pleureziilor sunt:

a. afecŃiuni pulmonare;
b. reumatism articular acut;
c. hepatite acute virale;
d. traumatismele;
e. expunerea la radiaŃiiile ultraviolete.
Răspuns: a, b, d
96. AsistenŃa comunitară se adresează următoarelor categorii de persoane:

a. cu dizabilităŃi şi boli cronice;
b. cu nivel economic sub pragul sărăciei;
c. salariaŃilor cu asigurare medicală;
d. su nivel educaŃional scăzut;
e. nici uneia dintre aceste categorii.
Răspuns: a, b, d
22
97. Care dintre următoarele tipuri de criză pot fi identificate de asistenŃii
comunitari:
a. criza maturaŃională;
b. criza situaŃională;
c. criza catastrofică;
d. criza socială;
e. criza morală.
Răspuns: a, b, d
98. Care dintre următoarele activităŃi pot fi cuprinse în stadiul de previzită la

domiciliu pacientului:
a. contactul social;
b. pregătirea echipamentului necesar;
c. efectuarea de rapoarte despre cazul investigat;
d. îndepărtarea echipamentului contaminat;
e. îndepărtarea reziduurilor menajere.
Răspuns: a, b, d
99.La patul de spital trebuie să corespundă următoarelor criterii:

a. să fie comod şi să-i asigure relaxare pacientului
b. să se poata aşeza la marginea patului
c. partea utilă cu înălŃimea de 80cm.
d. partea utilă cu înălâimea de 60cm.
e. să fie accesibil din toate laturile
Răspuns: a, b, d, e
100. Pentru prevenirea escarelor se pot utiliza:

a. saltele antidecubit
b. perne pufoase
c. saltele pneumatice compartimentate
d. saltele cu apă
e. nu necesită măsuri de prevenire speciale
Răspuns: a, c, d
101. PoziŃia semişezândă a bolnavului în pat este indicată în situaŃii

de:
a. afecŃiuni cardiace şi pulmonare
b. după unele intervenŃii chirurgicale
23
c. bolnavi vârstnici, pentru prevenirea pneumoniei hipostatice
d. convalescenŃă
e. colaps vascular
Răspuns: a, b, c, d
102. Mobilizarea bolnavilor după şedere îndelungată la pat se

efectuează controlând:
a. pulsul
b. tensiunea arterială
c. frecvenŃa respiraŃiei
d. diureza
e. curba ponderală
Răspuns: a, b, c
103. Îngrijirea cavităŃii bucale la bolnavii inconştienŃi se face cu:

a. lichid de gargară în cantitate suficientă
b. tampon imbibat în glicerina boraxată
c. pastă de dinŃi
d. tampon îmbibat în zeamă de lămâie
e. albastru de metil
Răspuns: b, d
104. PoziŃia forŃată a bolnavului în pat poate avea următoarele cauze:

a. reacŃie de apărare conştienŃă sau inconştienŃă a organismului
b. măsură terapeutică
c. măsură profilactică
d. modificări patologice produse de boală
e. impusă de personalul medical de îngrijire
105. Factorii favorizanŃi locali pentru apariŃia escarelor de decubit

pot fi:
a. umezeală locală ( urina, fecale, secreŃii diverse )
b. imobilizare în aceeaşi poziŃie timp mai îndelungat
c. folosirea de pudră de talc
d. căldură umedă excesivă
e. neregularităŃi ale lenjeriei de pat şi de corp
106. Tratamentul escarelor se efectuează prin:

24
a. căldură umedă locală
b. crearea unui mediu local uscat şi cât se poate de steril
c. medicaŃie locală epitelizantă
d. aplicări locale de antibiotice şi pomezi revulsive
e. raze ultraviolete
Răspuns: b, c, d, e
107. Sarcinile asistentului medical în pregătirea şi asistarea

examinărilor clinice:
a. pregătirea psihică a bolnavului
b. dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului
c. deservirea medicului cu instrumentar
d. purtarea de discuŃii cu bolnavul în timp ce îl examinează
medicul
e. aşezarea bolnavului în pat după examinare şi facerea patului
Răspuns: a, b, c, e
108. Pentru tactul rectal poziŃia bolnavului poate fi:

a. şezândă
b. genu-pectorală
c. ginecologica ( la femei )
d. decubit lateral, cu coapsele flectate pe abdomen
e. indiferenŃa
Răspuns: b, c, d
109. Pe foaia de temperatură se notează obligatoriu:

a. scurt istoric al bolii
b. pulsul
c. temperatura
d. tensiunea arterială
e. diureza
110. Paloarea instalată rapid poate ascunde:

a. o hemoragie masivă urinară ( hematurie )
b. o hemoragie ocultă
c. o hemoragie digestivă superioară ( hematemeza, melenă )
25
d. stare febrilă
e. o hemoragie respiratorie ( hemoptizie )
Răspuns: a, c, e
111. Pe foaia de temperatură se menŃionează cu:

a. steluŃa frisonul
b. săgeŃi roşii transfuziile de sânge sau preparate sanguine
c. linie roşie întreruptă temperatură
d. linie albastră continuă pulsul
e. coloane roşii tensiunea arterială
Răspuns: a, b, e
112. Măsurarea pulsului se face :

a. în repaus fizic şi psihic
b. după efort
c. pe durata unui minut
d. în sanŃul radiar
e. cel puŃin odată pe zi
Răspuns: a, c, d, e
113. Produsele biologice normale ce se pot recolta de la bolnavi pot

fi:
a. sângele
b. urina
c. materiile fecale
d. lichidul cefalo-rahidian
e. lichidul de ascită
114. Sângele pentru hemocultura se recoltează :

a. de obicei seara
b. în plin frison
c. după începerea tratamentului antibiotic
d. la cel puŃin 24 ore de la terminarea tratamentului cu antibiotice
e. indiferent când
Răspuns: b, d
26
115. Recoltarea urinii se efectuează:
a. deobicei dimineaŃa
b. în vase de sticlă cilindrice gradate
c. din urină strânsă în timpul nopŃii
d. prin sondaj vezical , dar numai la copii şi numai în scop
diagnostic
e. prin puncŃionarea sondei, la bolnavii cu sonda vezicală
permanentă
Răspuns: a, b, e
116. CavităŃile seroase din care se pot recolta revarsate pot fi:
a. stomacul
b. cavitatea pleurală
c. cavitatea peritoneală
d. pericardul
e. cavitatea articulară
117. Recoltarea de sânge capilar se practică pentru determinarea:

a. tabloului sanguin
b. hemoglobinei
c. numărului de reticulocite
d. timpului de sângerare şi coagulare
e. sideremiei
118. Testele cutanate alergice de diagnostic mai des folosite sunt:

a. IDR-Mantoux, pentru TBC
b. IDR-Burnet, pentru bruceloza
c. IDR-Cassoni, pentru chistul hidatic
d. reacŃia Dick, pentru scarlatină
e. IDR-pentru trichineloză
119. Pregătirea bolnavilor pentru examinarea radiologică înseamnă:

a. asigurarea temperaturii corespunzatoare bolnavului dezbrăcat
b. completarea biletului de trimitere de către medic
27
c. înştiinŃarea serviciului de radiologie despre examinarea cerută
d. transportul bolnavului, însoŃit de asistenta de salon şi
documentele medicale
e. pregătirea psihică a bolnavilor
120. Examinarea radiologică a colonului, cu metoda dublului

contrast poate evidenŃia:
a. stenoze
b. polipi
c. tumori
d. diverticuli
e. hernia hiatală
121. Pregătirea pentru examinarea ultrasonografică a abdomenului

presupune:
a. administrarea unei medicaŃii absorbante a gazelor
b. cu cel puŃin 24 ore înainte, bolnavul rămâne nemancat
c. pentru examinarea organelor din micul bazin, vezica urinară
golită
d. medicaŃie purgativă, la nevoie
e. ingerarea a 500-700 ml. de lichide, cu 30 minute înainte de
examinare
Răspuns: a, d
122. Endoscopia se foloseşte în examinarea organelor cavitare, cum

ar fi:
a. esofagul
b. stomacul
c. rectul
d. colonul
e. colecistul
123. Pregătirea pentru colonoscopie constă din:

a. regim dietetic sărac în reziduuri, din preziua examinării
28
b. clisma evacuatorie cu apă caldă sărată, cu 3 ore înaintea
efectuării
c. pregătirea materialelor ca: rectoscopul, uleiul de vaselină,
mănuşi, etc.
d. două clisme, una seara, a doua dimineaŃa, cu o ora înainte de
examinare
e. premedicaŃie cu 10 mg.diazepam i.v., scobutil, eventual mialgin
124. Obiectivele tratamentelor administrate bolnavilor pot fi:

a. agentul etiologic al bolii
b. ameliorarea tulburărilor funcŃionale
c. tratarea simptomelor, care alterează calitatea vieŃii
d. luarea de măsuri cât mai puŃin costisitoare
e. administrarea preferabilă în condiŃii de spitalizare
Răspuns: a, b, c
125. După mijloacele terapeutice folosite, deosebim:

a. tratament psihoterapic
b. tratament igieno-dietetic
c. tratament fizioterapeutic
d. tratament medicamentos
e. tratament naturist
Răspuns: b, c, d
126. Căile de administrare ale medicamentelor pot fi:

a. aplicaŃii locale
b. pe cale bucală
c. sub formă de injectii
d. administrare intracavitară
e. Ńintit, pentru fiecare boală în parte
127. *Repausul fizic relativ înseamnă că bolnavul:

a. stă la pat majoritatea timpului, coborând numai pentru
necesităŃi personale
29
b. se ridică din pat pentru necesităŃi personale şi plimbări
progresive de recuperare
c. nu părăseşte patul decât în orele de vizită
d. nu părăseşte patul de loc
e. Ńine în repaus numai anumite părŃi ale corpului
Răspuns: b
128. Repausul intelectual se recomandă în:

a. hepatita acută
b. cardiopatii
c. nevroze
d. fracturi cu imobilizare
e. psihoze
129. AlimentaŃia bolnavului urmăreşte:

a. acoperirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului
b. asigurarea aportului de săruri minerale, vitamine şi
microelemenŃi
c. câştig ponderal de cel puŃin 10% din greutate
d. să favorizeze vindecarea
e. asigurarea principiilor alimentare după toleranŃa şi opŃiunea
pacientului
Răspuns: a, b, d
130. NecesităŃile calorice în repaosul absolut la pat sunt de:

a. 15 calorii/kilo-corp în 24 h
b. 20 calorii/kilo-corp în 24 h
c. 25 calorii/kilo-corp în 24 h
d. cu 10-15% mai mici la bătrâni şi la copii
e. cu 20-30% mai mari în secŃiile de pediatrie
Răspuns: c, e
131. NecesităŃile calorice crescute se impun în:

a. stări febrile, cu 13% pentru fiecare grad de temperatură
30
b. distrucŃii de Ńesuturi care necesită un aport caloric suplimentar
de 10%
c. boli cu metabolism crescut
d. caşexia neoplazică
e. stări de agitaŃie şi/sau contracŃii musculare, pănă la 30%
132. Calculul caloriilor se efectuează Ńinând cont de:

a. provenienŃa animală sau vegetală a alimentelor
b. numărul zilelor de conservare, cu atenŃie la data expirării
c. greutatea bolnavului, controlată la internare şi în evoluŃie pe
perioada internării
d. calcularea valorilor calorice ale alimentelor pe bază de tabele
e. valoarea energetică a principiilor alimentare ca: proteine, lipide,
glucide şi vitamine
Răspuns: c, d
133. *Regimul alimentar al bolnavului trebuie să asigure

următoarele necesaruri calitative:
a. hidraŃi de carbon în cantităŃi nelimitate
b. proteine de origine animală
c. vitamine liposolubile
d. grăsimi de origine vegetală
e. toate principiile alimentare, în proporŃie calculată după
necesarul individual ( după boală )
Răspuns: e
134. Aportul de glucide se măreşte în:

a. stări febrile
b. stări caşectice
c. denutriŃie
d. afecŃiuni hepatice
e. afecŃiuni renale în diabetul zaharat
135. Rolul proteinelor în organism este complex, ele participând la:

a. refacerea Ńesuturilor distruse fiziologic sau patologic
31
b. buna funcŃionare a sistemului imunitar
c. sinteza şi secreŃia de hormoni şi enzime
d. acoperirea parŃială a nevoilor energetice
e. menŃinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui ( prevenirea şi
combaterea edemelor)
136. Necesarul zilnic de proteine este :

a. 1-1,5g/kilo-corp
b. 2-3g/kilo-corp, în caz de pierderi
c. cantitatea care să acopere aproximativ 10-15% din necesarul
total de calorii/24 ore
d. 70% din proteine trebuie să fie de origine animală
e. restul de 30%, de provenienŃă vegetală, care conŃin toŃi acizii
aminaŃi esenŃiali
Răspuns: a, b, c
137. Cantitatea necesară zilnică de lipide este:

a. 2-2,5g/kilo-corp, pentru un organism sănătos
b. 30-40% din raŃia energetică totală
c. aport crescut în caz de hipertiroidie şi caşexie
d. 1-1,5g/kilo-corp
e. aport scăzut în insuficienŃa hepatică, pancreatică şi acido-cetoză
diabetică
138. Necesarul zilnic de apă şi săruri minerale, cu rol structural şi

catalizator este:
a. 1500-2000ml lichide pentru organismul sănătos
b. aport crescut de lichide şi săruri în febră, diaree, vărsături,
arsuri extinse, fistule
c. aport scăzut de lichide în edeme, insuficienŃa cardiacă,
hipertensiune, deshidratare
d. Na-4g/zi, K-3-4g/zi, Ca-2g/zi
e. Pierderile de lichide se complectează printr-o alimentaŃie
semilichidă şi păstoasă
Răspuns: b, d
32
139. Regimurile alimentare dietetice se stabilesc în funcŃie de:
a. calitatea alimentelor
b. cantitatea alimentelor
c. patologia existentă
d. modul de preparare
e. modul de servire
140. AplicaŃiile reci au efect:

a. tonifiant
b. stimulator
c. regenerator
d. anesteziant până la necroză la sistemul nervos central
e. antispastic
141. Frigul sub forma uscată se poate aplica, ca:

a. pungi cu gheaŃă prin intermediul unui prosop, flanel
b. pungi cu gheaŃă direct pe piele în anumite situaŃii de urgenŃă
c. recipiente speciale din cauciuc sau metal
d. crioterapie în spasme vasculare, glomerulonefrita acută, infecŃii
urinare
e. hidrofoare
Răspuns: a, c, e
142. Compresele reci, ca şi formă de aplicaŃie umedă, se indică în:

a. inflamaŃii, edeme
b. hemoragii
c. ameliorarea durerilor localizate
d. hipotermie
e. stări febrile
143. *FricŃiunile, ca metoda hidroterapeutică, se folosesc în caz de:

a. afecŃiuni inflamatorii cutanate
b. supuraŃii
c. reacŃii alergice
d. flebite
33
e. afecŃiuni inflamatorii ale aparatului respirator
Răspuns: e
144. AplicaŃiile calde înseamnă:

a. folosirea de temperaturi cu cel puŃin 5 grade peste cea
indeferentă
b. obŃinerea de efecte antispastice
c. efect hipotensor prin vasodilataŃie periferică
d. aplicarea căldurii uscate direct pe Ńesuturi
e. comprese fierbinŃi la 45-55 °C
145. Cataplasmele umede cu substanŃe pastoase vegetale se aplică în:

a. infecŃii ale Ńesutului celular subcutanat
b. afecŃiuni ORL
c. mialgii, artralgii, spasme musculare
d. colecistita acută flegmonoasă
e. artrite subacute şi cronice
146. *Băile calde se folosesc:

a. sub formă de băi calde obişnuite, la temperatura de 45-50 °C
b. sub formă de băi fierbinŃi, la temperatura de peste 50 °C., cu
durata de 60minute
c. în stări febrile
d. afecŃiuni acute articulare
e. în hipotermii
Răspuns: e
147. În toate cazurile de utilizare terapeutică a căldurii trebuie luate

următoarele măsuri:
a. aport suficient de calorii
b. asigurarea cantităŃii suficiente de lichide
c. supravegherea atentă a funcŃiilor vitale la bolnavii cardiaci
d. la băile cu aburi generale, durata maximă de5-15 minute
e. în cazul băilor de aburi parŃiale se foloseşte apă de cel puŃin 90
°C.
Răspuns: b, d
34
MEDICINĂ DE URGENłĂ
148. Monitorizarea bolnavului critic internat în secŃia TI cuprinde:

a. monitorizarea parametrilor vitali
b. gradul de inteligenŃă al bolnavului
c. parametrii funcŃionali prin care se urmăreşte comportamentul bolnavului
d. poziŃia antalgică a bolnavului
e. evoluŃia şi prognosticul bolii cu care a fost internat
Răspuns: a, c, e
149. Parametrii vitali care se urmăresc la bolnavul critic sunt.

a. TA şi alura ventriculară
b. gradul de inteligenŃă
c. starea de conştienŃă
d. respiraŃia
e. imagistica organelor vitale
Răspuns: a, c, d
150. Factorii care modifică valorile TA sunt:

a. condiŃiile de cazare în spital necorespunzătoare
b. cardio-vasculari
c. renali
d. peristaltica intestinală
e. umorali
Răspuns: b, c, e
151. Factorii care modifică TA sunt:

a. metabolismul
b. peristaltica intestinală
c. hematologici
d. dezechilibre hidroelectrolitice
e. neurovegetativi
Răspuns. a, d, e
152. Pulsul (AV= alură ventriculară) aduce indicii asupra:

a. stării anatomice al arborelui arterial
35
b. stării anatomice a ficatului
c. starea anatomică a inimii
d. stării funcŃionale a inimii şi arterelor
e. stării anatomice a creerului
Răspuns: a, c, d
153. În funcŃie de vârstă valorile normale ale frecvenŃei pulsului, variază în

felul următor:
a. nou născut 130-140b/min.
b. copil mic 120-140b/min.
c. la 10 ani 80-90 b/min.
d. la 20 ani 60-80 b/min.
e. peste 60 ani 72-84 b/min.
Răspuns: a, d, e
154. În mod fiziologic pulsul se accelerează în următoarele situaŃii:

a. în timpul somnului
b. în efort fizic
c. în timpul digestiei
d. când bolnavul este sedat
e. în stres cu emoŃii
Răspuns: b, c, e
155. Măsurarea temperaturii corpului se face cu:

a. termometru termoelectric
b. termometru termomecanic
c. termometru cu rezistenŃă
d. termometru termostatic
e. termisoare
Răspuns: a, c, e
156. După gradul de hipertermie măsurată, în axilă reacŃia febrilă se împarte

în următoarele categorii:
a. temperatura normală 36-37ºC
b. temperatură subfebrilă 36,9-37,1ºC
c. temperatură moderată 37-38ºC
d. febră ridicată 39-41ºC
e. hiperpirexie 41-42ºC
36
Răspuns: a, d, e
157. PrecizaŃi dacă valorile PaO2 enumerate sunt corecte:

a. hipoxemie PaO2< 80mmHg
b. hipoxemie PaO2 < 60mmHg
c. măsuri de reanimare respiratorie PaO2 sub 45mmHg
d. risc letal PaO2 sub 35 mmHg
e. vârstnici PaO2 60-70mmHg =normal
Răspuns: b, c, d
158. În cazul vărsăturilor se vor urmării:

a. frecvenŃa
b. conŃinutul
c. ritmul
d. cantitatea
e. alimentaŃia
Răspuns: a, b, d
159. ExpectoraŃia poate fi:

a. seroasă
b. sero-muco-purulentă
c. bilioasă
d. pseudomembranoasă
e. limfatică
Răspuns: a, b, d
160. Greutatea corporală apreciază:

a. cantitatea de apă existentă
b. starea de nutriŃie
c. stabilirea dozei terapeutice de medicamente
d. evoluŃia bolnavului
e. ritmul perfuziei
Răspuns: b, c, d
161. Monitorizarea comportamentului bolnavului se face prin urmărirea:

a. poziŃiei vicioase în pat în funcŃie de afecŃiune
b. activitatea zilnică a bolnavului
37
c. expresia feŃei
d. activitatea verbală
e. starea psihică
Răspuns: a, c, e
162. AfecŃiunile care produc în proporŃie de 95% moartea subită sunt:

a. bolile coronariene
b. bolile renale
c. anevrismul disecant de aortă
d. bolile pulmonare
e. bolile neoplazice
Răspuns: a, c, e
163. Diagnosticul clinic al stopului cardiac ar fi susŃinut de:

a. dispariŃia pulsului la arterele mari (carotidă, femurală)
b. complexe QRS deformate = disociaŃie electromecanică = cord ineficient
cu traseu EKG prezent
c. mioză bilaterală
d. oprirea respiraŃiei care este precedată de suspine
e. stare de letargie
Răspuns: a, b, d
164. Succesul resuscitării cardio-respiratorie-cerebrală (R.C.R.C) constă în:

a. viteza efectuării terapiei de resuscitare
b. R.C.R.C să se efectueze în maxim 4 minute
c. terapia definitivă în 8 minute
d. să existe minim 3 resuscitări
e. să se efectueze numai de cadre medicale
Răspuns: a, b, c
165. Oprirea miocardului în stopul cardiac este însoŃită de:

a. fibrilaŃie ventriculară
b. bradicardie
c. tahicardie
d. disociere electromecanică şi asistolia
e. fibrilaŃie atrială
Răspuns: a, c, d
38
166. Resuscitarea cardio-respiratorie presupune:
a. tehnici care se referă personalului medical
b. tehnici de management definitive ale stopului cardiac
c. intervenŃie farmacologică
d. tehnici care se referă personalului medical
e. numai tehnici electronice de resuscitare
Răspuns: a, b, c
167. Starea terminală presupune decompensarea acută a funcŃiilor vitale care

duc la:
a. pierderea presiunii sanguine
b. capitalului venos
c. conştienŃei
d. capitalului arterial
e. circulaŃiei şi respiraŃiei
Răspuns: a, c, e
168. Moartea clinică se manifestă prin:

a. absenŃa pulsului periferic
b. absenŃa respiraŃiei
c. absenŃa pulsului la arterele mari
d. petele cadaverice
e. necroza ireversibilă a creerului
Răspuns: b, c, d
169. Necesitatea lichidelor care se administrează i.v. în RCR constă în:

a. înlocuirea a unor nevoi speciale: osmoterapie, alimentaŃie artificială
b. menŃin deshidratarea celulei
c. restabilesc volumul sanguin circulant
d. scad aportul caloric
e. compensează după vasodilataŃie staza venoasă şi pierderile capilare, după
stopul cardiac
Răspuns: a, c, e
170. La bolnavii conştienŃi, intubaŃia traheală după stopul cardiac se menŃine

în următoarele cazuri:
a. absenŃa reflexelor laringiene
39
b. respiraŃie superficială
c. respiraŃie spontană dar cu dispnee
d. curăŃirea insuficientă a secreŃiilor traheobronşice
e. reluarea diurezei
Răspuns: a, b, d
171. Drogurile administrare în RCRC sunt:

a. lidocaina
b. calciul
c. adrenalina
d. miostinul
e. dopamina
Răspuns: a, c, e
172. Dozele în Jouli pentru defibrilare sunt:

a. defibrilare externă adulŃi 3J/kgc
b. defibrilare internă adulŃi 1-2/Jkgc
c. defibrilare externă copii 2J/kgc
d. defibrilare internă adulŃi 0,5/Jkgc
e. defibrilare externă adulŃi 7-9/J kgc
Răspuns: a, c, d
173. Resuscitarea sistemului nervos central se face cu:

a. adrenalina
b. cerebrolizin
c. corticoterapie
d. hiperventilaŃie controlată la PaCO2 de 25-35mmHg = terapie hiperbară
e. nitroglicerină
Răspuns: b, c, d
174. PersistenŃa pentru moartea cerebrală trebuie să se încadreze într-un timp

bine stabilit:
a. 6 ore cu confirmarea aspectului izoelectric EEG
b. 12 ore, fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
c. 24 ore fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
d. 48 ore pentru leziune cerebrală anoxică
e. 24 ore pentru leziune cerebrală anoxică, fără confirmarea aspectului
izoelectric al EEG
40
Răspuns: a, b, e
175. Etiologia infarctului miocardic (I.M.) acut este:

a. embolia arterelor coronare
b. dezacord între cerinŃe şi aport de O2
c. afecŃiuni hepatice
d. procese inflamatorii
e. intoxicaŃie cu alcool
Răspuns: a, b, d
176. Enzimele proteolitice eliberate din celule în I.M. sunt:

a. pseudocolinesteraza
b. tripsina
c. CPK (fosfocreatinkinaza)
d. troponina T
e. troponina I
Răspuns: c, d, e
177. Alterarea funcŃiei sistolice a ventricolului stâng produce următoarele

tipuri de contracŃii anormale:
a. hiperchinezie
b. sincronismul
c. achinezia
d. diskinezia
e. disincronismul
Răspuns: c, d, e
178. Majoritatea I.M. survin în orele de dimineaŃă (jurul orei 9) deoarece:

a. cresc catecolaminele plasmatice
b. scad catecolaminele plasmatice
c. creşte nivelul cortizolului
d. scade nivelul cortizolului
e. creşte agregarea trombocitară
Răspuns: a, c, e
179. Durerea simptomul principal în I.M., este variabilă ca intensitate de la

caz la caz şi are următoarele caracteristici:
41
a. insuportabilă
b. scurtă 1-2 minute
c. sfâşietoare
d. presiune uşoară
e. caracter de înjunghiere
Răspuns: a, c, e
180. Sediul şi iradierea durerii în I.M. este.

a. interscapular
b. precordial
c. lombar
d. iradiază în braŃe
e. paraombilical
Răspuns: a, b, d
181. Tabloul clinic al I.M. se caracterizează prin:

a. agitaŃie psihomotorie
b. şoc
c. hipertensiune arterială
d. tegumente reci şi umede
e. tahicardie
Răspuns: b, d, e
182. Modificările aparatului respirator în I.M. se caracterizează prin:

a. frecvenŃa respiraŃiilor scăzută
b. frecvenŃa respiraŃiilor crescută
c. dispnee cu respiraŃie Cheyne-Stokes
d. dispnee cu respiraŃie Biot
e. raluri umede crepitante şi subcrepitante
Răspuns: b, c, e
183. Examenul aparatului digestiv în I.M. relevă:

a. splenomegalie
b. durere epigastrică
c. HDS (hemoragie digestivă superioară)
d. hepatomegalie
e. reflux hepato-jugular
Răspuns: b, d, e
42
184. OMS a impus pentru diagnosticul cert de I.M. să fie prezente 2 din cele
3 criterii specifice. Care sunt cele 3 criterii:
a. durere retrosternală tipică
b. modificări EKG în dinamică
c. hepatomegalie
d. reflux hepato-jugular
e. creşterea şi scăderea markerilor serici
Răspuns: a, b, e
185. Explorarea izotopică în I.M. evidenŃiază:

a. diagnosticul pozitiv al necrozei miocardice acute cu ajutorul trasorilor
radioactivi cu tropism pentru Ńesutul necrotic (pată fierbinte)
b. performanŃa ventricolelor
c. diagnosticul unor complicaŃii
d. apreciază regurgitarea mitrală şi tricuspidă
e. arată circulaŃia colaterală
Răspuns: a, b, c
186. Ecografia Doppler în I.M. apreciază:

a. pereŃii ventricolului stâng în plan longitudinal
b. ruptura septului interventricular
c. regurgitarea mitrală şi tricuspidă
d. diagnosticul unor complicaŃii
e. prezenŃa trombilor în ventricol
Răspuns: b, c, e
187. RezonanŃa magnetică în I.M. pune în evidenŃă:

a. mărimea infarctului
b. circulaŃia colaterală
c. funcŃia ventricolului stâng
d. prezenŃa trombilor în ventricol
e. regurgitarea mitrală şi tricuspidă
Răspuns: a, b, c
188. Măsurile rapide care se iau în I.M. în faza prespital sunt:

a. se anunŃă salvarea cu echipa antişoc
b. se administrează diazepam
43
c. se aşează bolnavul în repaus absolut
d. nifedipină sublingual
e. se transportă bolnavul după ce a fost stabilizat hemodinamic la spital unde
tratamentul de urgenŃă se face după un algoritm prestabilit
Răspuns: a, c, e
189. Tratamentul bolnavului cu I.M. la spital se efectuează cu:

a. diuretice
b. analgetice majore
c. oxigenoterapie + heparinoterapie
d. tromboliza coronariană cu streptokinază în primele 6 ore în perfuzii i.v.
e. fenobarbital
Răspuns: b, c
190. ComplicaŃiile I.M. sunt:

a. hipertensiunea arterială
b. abdomenul acut
c. şocul cardiogen
d. tulburările de ritm cardiac
e. insuficienŃa ventriculară stângă
Răspuns: c, d, e
191. Etiologia IM este:

a. utilizarea drogurilor simpaticolitice
b. feocromocitomul
c. obezitatea
d. eclampsia
e. stresul
Răspuns: b, d, e
192. Tabloul clinic al HTA se caracterizează prin următoarele simptome:

a. presiunea arterială diastolică 140mmHg
b. hipoaldosteronism
c. modificări renale: oligurie, hematurie, azotenie, proteinurie
d. modificări ale fundului de ochi (F.O.), hemoragii, edeme, exudate
e. agitaŃie psihomotorie
Răspuns: a, c, d
44
193. Tratamentul HTA se facecu :
a. meprobamat
b. nifedipină
c. metoprolol
d. digoxin
e. nitroglicerină
Răspuns: b, c, e
194. Mecanismul de producere al insuficienŃei cardiace este evidenŃiat prin:

a. creşterea volumului debit/bătaie
b. reducerea volumului debit/bătaie
c. creşte tonusul sistemului nervos simpatic cu scop de a menŃine TA
d. vasoconstricŃie periferică şi o tahicardie care distribuie o parte din
volumul sanguin intratoracic
e. vasodilataŃie periferică cu bradicardie
Răspuns: b, c, d
195. Etiologia insuficienŃei cardiace este:

a. deficit de O2 la nivelul muşchiului miocardic (anemie, boală coronariană)
b. subsolicitarea presiunii ventricolului stâng (HTA, stenoză aortică)
c. administrare de tonicardiac (digitală)
d. tahicardii şi bradicardii
e. necroză miocardică (I.M., anevrism de perete cardiac)
Răspuns: a, d, e
196. Tabloul clinic al insuficienŃei inimii drepte se prezintă astfel:

a. edeme ale părŃilor declive (perimaleolare, gambiere, anasarcă)
b. hepatosplenomegalie
c. nicturie
d. polakidisurie
e. spută hemoptoică
Răspuns. a, b, c
197. Tabloul clinic al insuficienŃei inimii stângi se prezintă prin:

a. reflux hepato-jugular
b. greaŃă, vărsături
45
c. dispnee de repaus şi de efort
d. tuse iritativă
e. raluri umede la bazele pulmonare
Răspuns: c, d, e
198. Obiectivele tratamentului insuficienŃei cardiace presupune:

a. creşterea contractilităŃii
b. reducerea presarcinii
c. regim hipersodat
d. creşterea aportului de lichide
e. diuretice
Răspuns: a, b, e
199. PoziŃia corectă în pat a bolnavului cu insuficienŃă cardiacă este:

a. semişezândă
b. Trendelenburg
c. decubit lateral stâng
d. aşezat pe marginea patului cu picioarele atârnate
e. şi-o alege cum doreşte nu i se impune
Răspuns: a, d, e
200. AlimentaŃia bolnavului cardiac cuprinde.

a. toŃi compuşii principali alimentari plus vitamine şi minerale
b. aport scăzut de potasiu
c. numai două mese/zi
d. mese mici şi dese
e. nu se administrează alimente ce produc distensie abdominală
Răspuns: a, d, e
201. PrecizaŃi care din valorile enumerate în cadrul insuficienŃei respiratorii

sunt corecte:
a. PaCO2 în sângele arterial = 35-45mmHg → valori normale
b. PaCO2 în sângele arterial = 46-70mmHg → hipercapnie uşoară
c. PaCO2 în sângele arterial = 70mmHg → hipercapnie gravă cu risc de
insuficienŃă respiratorie sau encefalopatie respiratorie
d. PaO2 scade, iar PaCO2 creşte în sângele arterial→ normocapnie
e. PaO2 scade, iar PaCO2 este normal în sângele arterial→ hipoxemie
46
Răspuns: a, b, c
202. PrecizaŃi care sunt mecanismele care concură la apariŃia insuficienŃei

respiratorii acute (IRA):
a. hiperventilaŃia alveolară globală
b. alterări ale difuziunii pulmonare
c. dezvoltarea şuntului intrapulmonar dreapta stânga
d. păstrarea raportului ventilaŃie/perfuzie
e. hipoventilaŃie alveolară globală
Răspuns: b, c, e
203. În lipsa tărgilor pentru transportul primar al bolnavilor se pot improviza

şi alte mijloace:
a. bare de fier
b. scaune cu spătare
c. pături, covoare fixate pe bare de lemn
d. băncuŃe
e. aripile uşilor
Răspuns: b, c, e
204. Mijloacele de transport al bolnavilor vor fi dotate cu:

a. masă de operaŃie
b. electrocauter pentru hemostază
c. aparate de respiraŃie artificială şi oxigen
d. defibrilatoare
e. trusă de urgenŃă şi medicamente
Răspuns: c, d, e
205. Transportul secundar al unui bolnav se referă la:

a. transportul bolnavului dintr-un spital în altul
b. transportul bolnavului de la domiciliu la spital
c. transportul bolnavului intersecŃii
d. transportul bolnavului din autosanitară în UPU
e. transportul bolnavului din spital la domiciliu
Răspuns: a, c, e
206. Măsurile de siguranŃă pentru bolnav care se iau în timpul transportului

interspitalicesc pentru prevenirea complicaŃiilor sunt:
a. se va verifica hemostaza
47
b. se va verifica starea de conştienŃă
c. pansamentele şi aparatele de imobilizare
d. documentele medicale
e. documentele personale ale bolnavului
Răspuns: a, c, d
207. Transportul intersecŃii se face de către brancardieri însoŃiŃi de personal

medical şi cuprinde obligatoriu următoarele categorii de bolnavi:
a. toŃi bolnavii care au suferit o fractură
b. insuficienŃa cardio-respiratorie gravă
c. bolnavii cu afecŃiuni renale
d. bolnavii cu infarct miocardic
e. bolnavii cu tulburări de echilibru şi tulburări nervoase
Răspuns: b, d, e
208. Transportul nou-născuŃilor şi a sugarilor se face numai cu însoŃitor şi

pentru următoarele afecŃiuni:
a. bolaă diareică
b. febrili
c. cu afecŃiuni respiratorii şi cardiace
d. septicemii
e. cu afecŃiuni chirurgicale care necesită intervenŃie chirurgicală
Răspuns: c, d, e
209. În comă se păstrează în mod relativ funcŃiile vieŃii vegetative şi anume:

a. deglutiŃia
b. respiraŃia
c. circulaŃia
d. schimburile nutritive şi secreŃiile
e. auzul
Răspuns: b, c, d
MEDICINĂ INTERNĂ
210*.În bronşita cronică principalul simptom este:

48
a. tusea şi expectoraŃia
b. durerea precordială
c. durerea toracică
d. frisonul
e. astenia
Răspuns: a
211. *Debutul pneumoniei pneumococice este marcat de:

a. frison solemn urmat de junghi toracic şi febră
b. pleurezie
c. wheezing-ul respirator
d. hemoptizia
e. dispneea paroxistică expiratorie
Răspuns: a
212. Care din următoarele afirmaŃii privind insuficienŃa respiratorie

acută este falsă:
a. se tratează cu sedative
b. este o urgenŃă medicală
c. necesită oximetria sau măsurarea gazelor sangvine
d. impune internarea în secŃii de terapie intensivă
e. este o stare clinică fără risc vital
Răspuns: a, e
213. *Tratamentul crizei de angină pectorală începe cu:

a. administrarea de Nitroglicerină sublingual
b. efectuarea testului de efort
c. efectuarea coronarografiei
d. administrarea de antibiotice
e. administrarea de Miofilin
Răspuns: a
214. În hipertensiunea arterială regimul alimentar prescris este:

a. hiposodat
b. bogat în grăsimi animale
c. cu un număr mare de calorii
d. cu un număr mare de glucide
e. hipersodat
49
Răspuns: a
215. .*Care din următoarele afirmaŃii privind insuficienŃa respiratorie acută

este adevărată:
a. este o urgenŃă medicală majoră;
b. este determinată de scăderea concentraŃiei sanguine de CO2
c. nu este necesară oxigenoterapia;
d. comportă ca terapie numai tratamentul chirurgical
e. lipseşte din simptomatologie dispneea şi cianoza.
Răspuns: a
216.*Producerea unei canitati mai mari de 100ml spută pe zi sugerează:

a. bronşita cronică
b. BPOC
c. bronsiectazie
d. astm bronşic
e. cancer pulmonar
Răspuns: c
217. *Cea mai frecventă durere toracică de cauză respiratorie este:

a. cea pleuritică.
b. embolia pulmonară
c. pneumotoraxul
d. cancerul pulmonar
e. TBC pulmonar
Răspuns: a
218. *Cordul pulmonar cronic este definit de :

a. Decompensarea inimii drepte determinată de o suferinŃă pulmonară
cronică
b. InfecŃia acută respiratorie
c. Creşterea tensiunii arteriale
d. Colaps circulator
e. Tusea productivă
Răspuns: a
219. PacienŃii vârstnici au frecvent:

a. TA cu valori divergente (TA maximă mare şi minima mică)
50
b. TA cu valori convergente (TA maximă mare şi minima mică)
c. TA maximă şi minimă crescute
d. TA maximă mică şi minima mare
e. normală
Răspuns: a
220. Pneumonia poate fi diagnostică la vârstnici prin :

a. alterarea stării generale
b. anorexie
c. confuzie
d. tahicardia şi tahipneea sunt frecvente
e. febra e obligatorie
221. Hemoptizia sugerează următoarele bolii:

a. bronşiectazie,
b. neoplasm pulmonar,
c. TBC avansat
d. bronhopneumonie
e. astm bronşic
Răspuns: b, c
222. *Dispneea instalată progresiv apare în:

a. pleureziile masive
b. pneumoniile masive
c. aspirarea de corpi străini în căile respiratorii
d. tromboembolismul pulmonar
e. pneumotoraxul spontan
Răspuns: a
223. Cauzele edemelor simetrice ale mebrelor inferioare pot fi:

a. staza
b. sindroame de compresiune intraabdominale
c. limfedemul
d. hipoproteinemiile
e. tromboflebita de gambă
51
224. Tabloul paraclinic în pneumoniile pneumococice arată :
a. hiperleucocitoză
b. VSH, fibrinogenul, PCR, alfa-1 crescute
c. uneori hemoculturi pozitive (dacă sunt recoltate înainte de introducerea
antibioticelor)
d. leucopenie
e. VSH, fibrinogenul, PCR, alfa-1 normale
Răspuns: a, b, c
225. Testele microbiologice ale sputei sunt utile în diagnosticarea

următoarelor afecŃiuni:
a. suprainfecŃiile bacteriene
b. TBC (coloratie Ziehl-Nielsen)
c. infecŃii virale
d. pleurezii
e. infarct miocardic
Răspuns: a, b
226. În cazul hemoptiziei trebuie ştiut că:

a. cea mai frecventa cauza este infecŃia acută respiratorie
b. apare în infarctul pulmonar
c. apare în cancerul bronhopumonar
d. hemoptizia masivă apare în tuberculoză
e. este un semn specific în BPOC
227. La examenul aparatului respirator sunt prezente următoarele semne de

insuficienŃă repiratorie acută:
a. cianoza
b. alterării statusului mental şi a gradului de vigilenŃă
c. dispneea de repaus
d. utilizarea musculaturii accesorii în timpul respiraŃiei
e. paloarea
52
228. Tratamentul nefarmacologic al TA (prin măsuri igieno-dietetice) este
indicat:
a. la toŃi pacienŃii hipertensivi,
b. la cei cu istoric familial de hipertensiune
c. cei cu hipertensiune de graniŃă
d. doar la hipertensivi
e. doar la cei cu hipertensiune de graniŃă
Răspuns: a, c
229. Ortopneea se caracterizează prin:

a. este dispneea care pare când bolnavul este culcat
b. trezeşte bolnavul din somn cu sete de aer
c. apare insuficienŃa ventriculară stângă
d. apare în timpul efortului
e. apare după efort
Răspuns: a, c
230. Criza de astm bronşic este definită de:

a. accese de dispnee expiratorie
b. wheezing
c. tuse spastică sau cu expectoraŃie aderentă, perlată
d. carcterul reversibil al episodului de dispnee
e. aspect radiologic de condensare pulmonară
Răspuns: d, e
231. Durerea în infarctul acut de miocard se caracterizează prin:
a. este dominanta, brutala, foarte intensa, cu senzatie de greutate, constrictie,
zdrobire, anxietate
b. apare spontan cu localizare retrosternala.
c. de scurta durata (pina la 30 min. -
d. iradiaza în sus pe stânga (în membrele superioare: umar, brat, antebrat,
pumn, gât, mandibula).
e. nu cedează la administrarea Nitroglicerinei.
232. Durerea din angina pectorală:

a. apare la efort
b. cedează la repaus
53
c. cedează rapid la nitroglicerină
d. este localizată retrosternal
e. cedează la effort
Răspuns : a, b, c, d
233. Melena este definită de :

a. emisia de scaune cu sânge proaspăt
b.vărsături cu sânge proaspăt
c. emisia de scaune negre moi, lucioase ca păcura, fetide
d. apare în pierderi acute a cel puŃin 60-80 ml de sânge din tractul
digestiv superior
e. persistă 3-4 zile după încetarea hemoragiei.
Răspuns: c, d, e
234. FuncŃiile vitale (temperatură, puls , TA, respiraŃii, diureză) se măsoară

a. când intervine o schimbare în starea bolnavului
b. la internare
c. înaintea unei proceduri invazive
d. înaintea meselor
e. înainte de culcare
Răspuns: b, c
235. Pulsul se măsoară la:

a. artera pedioasă
b. vena femurală
c. artera radială
d. artera femurală
e. vârful inimii
236*. Care dintre afirmaŃiile de mai jos sunt adevarate :

a. diureza se măsoară din urina colectată dimineaŃa
b. diureza se măsoară din urina colectată dimineaŃa pe nemâncate
c. diureza se măsoară din urina colectată pe ultimele 24 ore
d. diureza se măsoară din urina colectată dimineaŃa din jetul mijlociu
e. diureza se măsoară din urina colectată dimineaŃa într-un interval de 3
ore
54
Răspuns: c
237*. Stabilirea volumului diurezei este important pentru:

a. stabilirea raŃiei calorice
b. stabilirea bilaŃului hidric
c. evaluarea funcŃională a aparatului renal
d. determinarea sedimentului urinar
e. evaluarea morfo-funcŃională a aparatului digestiv
Răspuns: b
238*. PuncŃia venoasă se poate face la nivelul:

a. arterei radiale
b. venelor de pe faŃa dorsală a mâinii
c. venei cave inferioare
d. venelor pulmonare
e. arterei pedioase
Răspuns: b
239. PrecizaŃi care propoziŃie este adevărată:

a. puncŃia venoasă poate fi efectuată şi de infirmieră
b. puncŃia venoasă poate fi efectuată şi de asistenta stagiară
c. puncŃia venoasă poate fi efectuată de asistenta şefă
d. puncŃia venoasă poate fi efectuată de medic
e. puncŃia venoasă poate fi efectuată de asistenta principală
240. PrecizaŃi care afirmaŃie este adevărată:

a. dezinfecŃia tegumentelor se efectuează înainte de puncŃia venoasă
b. dezinfecŃia tegumentelor se efectuează în timpul puncŃiei venoase
c. dezinfecŃia tegumentelor se efectuează după puncŃia venoasă
d. garoul se aplică înainte de puncŃia venoasă
e. garoul se aplică după puncŃia venoasă
Răspuns: a, e
241. PuncŃia venoasă poate duce la următoarele accidente:

a. şoc hipovolemic
b. comă
55
c. lipotimie
d. hematom
e. edem pulmonar
Răspuns: c, d
242*. PrecizaŃi care propoziŃie este adevărată:

a. puncŃia pleurală poate fi efectuată şi de infirmieră
b. puncŃia pleurală poate fi efectuată şi de asistenta stagiară
c. puncŃia pleurală poate fi efectuată de medic
d. puncŃia pleurală poate fi efectuată de asistenta principală
e. puncŃia pleurală poate fi efectuată de asistenta şefă
Răspuns: c
243*. VSH-ul se determină din:

a. sânge arterial
b. sânge capilar
c. sânge venos
d. urina de dimineaŃă
e. urina colectată în 24 ore
Răspuns: c
244*. Valoarea normală a glicemiei este de:

a. 80-120 mg %
b. 41 ± 5 %
c. 11-15 g%
d. 12-17 mm/2 h
e. 10-15 %0
Răspuns: a
245. Hemocultura se recoltează:

a. postprandial
b. înainte de administrarea antibioticelor
c. de regulă à jeune (pe nemâncate)
d. de regulă în plin frison sau episod febril
e. după masa de dimineaŃă
Răspuns: b, d
246. Exudatul faringian se recoltează:

56
a. postprandial
b. de regulă dimineaŃa pe nemâncate
c. înainte de administrarea antibioticelor
d. de regulă în plin frison sau episod febril
e. dimineaŃă, înainte ca bolnavul să bea, mănânce sau să se spele pe
dinŃi
Răspuns: b, e
247*. Urocultura se recoltează din:

a. urina colectată în decurs de 3 ore
b. urina colectată în condiŃii sterile
c. urina colectată dimineaŃa à jeun
d. urina colectată în 24 ore
e. sânge venos
Răspuns: b
248*. Medicamentele se administreză pe acea cale de administrare:

a. utilizată şi la alŃi bolnavi
b. indicată de medicul curant
c. menŃionată în agenda medicală sau prospectul medicamentului
d. solicitată de bolnav
e. indicată de farmacistul spitalului
Răspuns: b
249*. Ritmul de administrare al medicamentelor este:

a. menŃionat în agenda medicală sau prospectul medicamentului
b. cel utilizat şi la alŃi bolnavi
c. indicat de farmacistul spitalului
d. indicat de medicul curant
e. cel solicitat de bolnav
Răspuns: d
250. Doza de medicamente administrată unui bolnav este:

a. menŃionată în agenda medicală sau prospectul medicamentului
b. cea utilizată şi la alŃi bolnavi
c. menŃionată în reŃeta cu care se prezintă bolnavul
d. indicată de medicul curant
e. cea solicitată de bolnav
57
Răspuns: c, d
251*. Insulina se păstrează:

a. în dulapuri închise cu cheie
b. în dulapuri uscate
c. în farmacie
d. în frigider
e. în locuri ferite de lumină sau căldură
Răspuns: d
252*. Medicamentele injectabile se administrează:

a. imediat înainte de masă
b. imediat după masă
c. imediat după aspirarea în seringă
d. imediat după indicaŃia medicului
e. imediat după ce au fost scoase din farmacie
Răspuns : c
253*. Medicamentele pe cale orală se administrează:

a. în funcŃie de prescripŃia medicală (reŃetă sau foaia de tratament)
b. imediat înainte de masă
c. imediat după ce a fost prescris de medic
d. imediat după extragerea din ambalajul original
e. imediat după ce au fost scoase din farmacie
Răspuns: a
254. Indiferent de medicaŃie cadrul mediu trebuie să verifice înainte de

administrarea unei doze
a. aspectul medicamentului
b. integritatea ambalajului
c. firma producătoare a medicamentului
d. data fabricaŃiei
e. doza zilnică prescrisă
254. Scopul administrării medicamentelor poate fi:

a. simptomatic
b. profilactic
58
c. etiologic
d. experimental
e. explorator
Răspuns: a, b, c
255. Tahicardia apare ca mecanism de compensare în următoarele afecŃiuni:

a. bloc atrio-ventricular
b. anemii severe
c. glomerulonefrite acute
d. tulburări cardiace de natură nervoasă sau endocrină
e. endocardite
Răspuns: b, d, e
256. Bradicardia determinată de cauze cardiace sau extracardiace se

întâlneşte în următoarele afecŃiuni:
a. miocardite
b. hemoragii abundente
c. mixedem
d. intoxicaŃia cu digitală
e. tumorile intracraniene
Răspuns: c, d, e
257. Bradicardia determinată de cauze cardiace sau extracardiace se

întâlneşte în următoarele afecŃiuni:
a. hemoragia cerebrală
b. leziuni valvulare
c. colaps circulator
d. icter
e. inaniŃie
Răspuns: a, d, e
258. Aritmia poate fi urmarea unei suferinŃe a:

a. sistemului nervos central (SNC)
b. sistemului cerebrospinal
c. rinichiului
d. sistemului nervos simpatic
e. ficatului
Răspuns: a, b, d
59
259. În aprecierea pulsului se monitorizează:
a. ritmicitatea pulsului
b. locul pulsului(periferie, central)
c. amplitudinea pulsului
d. viteza pulsului
e. sensibilitatea pulsului
Răspuns: a, c, d
260. Elementele care se urmăresc la monitorizarea respiraŃiei sunt:

a. ritmul mişcărilor respiratorii
b. amplitudinea mişcărilor respiratorii
c. aspectul mişcărilor respiratorii
d. frecvenŃa mişcărilor respiratorii
e. simetria mişcărilor respiratorii
Răspuns: b, d, e
261. Tipurile de dispnee sunt:

a. dispnee de decubit
b. bradipnee
c. tahipnee sau polipnee
d. ortopnee
e. dispnee cu perturbare ritmică şi periodică a respiraŃiei
Răspuns: b, c, e
262. În monitorizarea diurezei se va urmări:

a. tulburările de emisiune urinară
b. cantitatea de urină/24ore
c. retenŃia de urină
d. caracterele calitative ale urinii
e. modul de formare al urinii
Răspuns: a, b, d
263. Tulburările de emisiune urinară sunt.

a. fistula vezico-vaginală
b. ischiuria sau retenŃia de urină
c. globul vezical
d. incontinenŃa urinară
60
e. polakiuria
Răspuns: b, d, e
264. Caracterele calitative ale urinii sunt:

a. culoarea
b. mirosul
c. aspectul
d. cantitatea
e. micŃiunea
Răspuns: a, b, c
265. PrecizaŃi dacă este corectă culoarea tegumentelor în următoarele

afecŃiuni:
a. cianoză în pneumonie
b. paloare în anemii, irigare insuficientă a pielii
c. roşeaŃă intensă în pneumonie
d. cianoză în tulburări de hematoză cu Hb redusă în sânge
e. icterică în hemoragie cerebrală
Răspuns: b, c, d
266. PrecizaŃi dacă aspectul edemului este corect în următoarele afecŃiuni:

a. de culoare albă a pleoapelor apoi la organele genitale în afecŃiuni renale
b. edem albastru (cianoza) situat în părŃile declive ale corpului = afecŃiuni
hepatice
c. edem inflamator în afecŃiuni cardiac
d. edem angioneurotic în alergii, şoc anafilactic
e. edem caşectic în neoplasme şi tumori
Răspuns: a, d, e
267. PrecizaŃi dacă mişcările involuntare din afecŃiunile descries sunt

corecte:
a. tremurături (oscilaŃii muscular ritmice) prezente în bolile cardiace
b. coreea (mişcări ample involuntare dar conştiente dezordonate lipsite de
logică prezente în encefalită şi în meningita tuberculoasă)
c. mişcări atetozice (ca şi coreice, bruşte involuntare prezente în patologia
SNC)
d. convulsiile prezente în boli ale rinichiului
61
e. carfologia(mişcări necoordonate de apărare, răsucire) prezente în boli
infecŃioase grave, delirante
Răspuns: b, c, e
268. PrecizaŃi dacă este correct caracterul durerilor în următoarele afecŃiuni:

a. dureri toracice (jenă, junghi, lovitură de pumnal, constricŃie prezentă în
pneumonii, embolie pulmonară, I.M)
b. dureri abdominale (crampe, rupture, arsuri,sfâşiere, torsiune, tenesme
prezente în ocluzia intestinală, perforaŃie de organ, abdomen acut)
c. dureri lombare (crize dureroase violente unilateral cu iradiere în organele
genitale prezente în colica biliară)
d. durerile extremităŃiilor prezente în afecŃiunile SNC
e. cefalee prezentă în HTA, colecistită acută, spondiloză cervicală
Răspuns : a, b, e
UROLOGIE
269. *Orhidopexia este indicată la:

a. prepubertate;
b. între 1-2 ani;
c. între 6-7 ani;
d. între 14-18 ani;
e. între 40-45 ani.
Răspuns: b
270. Care din anomaliile congenitale uro-genitale de mai jos sunt

boli urinare obstructive?
a. extrofia vezicală;
b. epispadiasul;
c. refluxul vezico-renal;
d. valva uretrală posterioară;
e. ureterocelul.
Răspuns: d. e
271. Care din următoarele afirmaŃii sunt reale în legătură cu

traumatismele renale?
a. 40% au leziuni asociate;
b. rupturile totale apar în 7-8% din cazuri;
62
c. hematomul intrarenal este o leziune gravă;
d. hematomul perirenal evoluează de regulă spre resorbŃie;
e. necesită tratament chirurgical de urgenŃă, fără excepŃie.
Răspuns: a, b
272. În care din următoarele situaŃii antecedentele heredocolaterale

pot fi importante?
a. rinichi polichistic;
b. malformaŃii congenitale uro-genitale;
c. tumori vezicale;
d. litiază renală;
e. infecŃie urinară.
Răspuns: a, b, d
273. În cazul unui bolnav cu retenŃie acută de urină prin prostatită

acută, tratamentul imediat se face prin:
a. punerea unei sonde uretero-vezicale;
b. efectuarea unei cistostomii percutanate;
c. antibioterapia, după efectuarea uroculturii fără să aşteptăm
rezultatul acesteia;
d. antibioterapie numai după identificarea germenului prin
urocultură;
e. medicaŃie antiinflamatoare.
Răspuns: b, c, e
274. În cazul unui bolnav cu abces renal cu diametrul 5 cm, care din
următoarele procedee sunt indicate?
a. antibioterapia;
b. drenajul abcesului percutant sau chirurgical clasic;
c. nefrectomia;
d. drenarea rinichiului cu sondă “duble J”;
e. sonda uretro-vezicala Foley.
Răspuns: a, b
275. Care din anomaliile congenitale ale aparatului urinar superior

sunt considerate anomalii de “conexiune reciprocă”:
a. rinichiul placentar sau concrescent;
63
b. simfiza renală unilaterală;
c. rinichiul sigmoid;
d. rinichiul în potcoavă;
e. nici un răspuns corect.
276. *În care din stadiile evolutive de mai jos ale adenomului de prostatã
apare insuficienŃa renală cronică?
a. retenŃie cronicã incompletã de urinã fãrã distensie vezicalã;
b. retenŃia cronicã incompletã de urinã cu distensie vezicalã;
c. retenŃie cronicã de urinã cu distensie urinară (a aparatului urinar
superior) ;
d. retenŃie acută de urină ;
e. insuficienŃa renală cronică nu apare în adenomul de prostată.
Răspuns : c
277. *Care din afirmaŃiile de mai jos sunt adevãrate în legãturã cu cancerul
renal?
a.este chimio-rezistent;
b.este radio-rezistent;
c.tratamentul de bazã este chirurgical, constând din efectuarea unei
nefrectomii;
d toate afirmaŃii sunt adevărate;
e nici un răspuns nu este adevărat.
Raspuns : d
278. *Care din afirmaŃiile de mai jos sunt adevărate cu privire la torsiunea
de cordon spermatic:
a. este consecinŃa unei anomalii congenitale de fixaŃie a testiculului ;
b. febra precede tumefierea testiculului;
c. se tratează chirurgical dacă antibioterapia nu este eficace după trei
zile ;
d. anomalia de fixaŃie este întotdeauna bilaterală ;
e . apare la vârstnici.
Răspuns : a, b
64
279. *Cancerul renal cu invazia venei renale şi a cavei abdominale în
porŃiunea subdiafragmatică înseamnă după clasificarea TNM o tumoră în :
a. T3a;
b. T3b;
c. T3c;
d. T2 ;
e. T4.
Răspuns : b
280. Care din afirmaŃiile de mai jos sunt adevărate cu privire la metaplazia
scuamoasă a vezicii urinare:
a. leucoplakia este forma cea mai gravă de metaplazie scuamoasă :
b. se poate maligniza ;
c. diagnosticul nu poate fi făcut decât histopatologic ;
d. se tratează prin antibiotice în cură îndelungată;
e. apare în infecŃiile cronice.
Răspuns : a, b, c, e
281. Indicatii răspunsurile exacte. În ruptura traumatică a rinichiului:

a. prezenŃa hematuriei atrage atenŃia asupra rupturii renale, iar
hematomul perirenal măsoară gradul rupturi;
b. în 40% există asociate alte leziuni;
c. evacuarea hematomului perirenal prin operaŃie este obligatorie;
d. evacuarea chirurgicală a hematomului se va face întotdeauna după
14 zile de la accident;
e. cele mai frecvente sunt rupturile totale.
Răspuns : a, b
282. Care din afecŃiunile de mai jos reprezintă complicaŃie acută şi imediată
a unei prostatite acute:
a. septicemia;
b. retenŃia acută de urină;
c. hematuria totală;
d. abcesul de prostată;
e. epididimita acută.
Răspuns : a, b, d, e
65
283. În care din stadiile de mai jos a cancerului de prostată este indicată
prostatectomia totală (radicală)?
a. T1;
b. T2;
c. T3a;
d. T3b;
e. T4.
Răspuns : a, b
284. *Tumora vezicală urotelială T2 înseamnă invazia tumorii în:

a. corion;
b. musculatura superficială a vezicii;
c. musculatura profundă a vezicii;
d. Ńesutul celulo-grăsos perivezical;
e. perete abdominal sau pelvis.
Răspuns : c
285. Care din examinările de mai jos sunt utile precizării diagnosticului de
epididimită acută:
a. examenul clinic prin inspecŃie şi palpare;
b. examenul cito-bacteriologic urinar;
c. uretrocistoscopia;
d. urografia (în caz de recidivă);
e. tuşeu rectal.
Răspuns: a, b, d
286. Care din medicamentele folosite în adenomul de prostată au efect alfa -

blocant?
a. Proscar (Finasterida);
b. Tadenan(Pygeum africanum);
c. Alfuzosin;
d. Tamsulosin ;
e. Vitamina E
Răspuns: c, d
287. Care din afecŃiunile de mai jos sunt considerate complicaŃiile unei
criptorhidii?
a. traumatismul ;
66
b. torsiunea de cordon ;
c. degenerescenŃa malignă ;
d. sterilitatea;
e. incontinenŃă urinară.
Răspuns : a, b, c, d
288. Ce semnificaŃie acordaŃi hematuriei terminale:

a. are cauză cervico-prostatică;
b. are cauză vezicală;
c. hematuria este renală ;
d. poate fi dată de tumora vezicală;
e. nici nu răspuns correct.
Răspuns : b, d
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE
289. Simptomele şi semnele principale în ginecologie sunt:

a. nodulii mamari
b. durerea
c. hemoragia
d. distocia
e. leucoreea
Răspuns: b, c, e
290. Leucoreea patologică

a. de obicei este o reacŃie de apărare contra agenŃilor patogeni pătrunşi în
căile genitale
b. nu deranjează pacienta
c. poate fi însoŃită de arsură, prurit, durere
d. nu necesită tratament
e. etilogia include bacterii, fungi, paraziŃi
Răspuns: a, c, e
291. Testul PAP se caracterizează prin:

a. are 5 clase
b. stabileşte singur diagnosticul de cancer de col uterin
67
c. este urmat de alte investigaŃii paraclinice dacă este anormal
d. este o metodă de screening
e. este foarte scump
Răspuns: a, c, d
292. Factorii de risc pentru cancerul de col uterin includ

a. sexualitatea
b. vârsta precoce a debutului vieŃii sexuale
c. numărul crescut al partenerilor sexuali
d. infecŃiile transmise sexual
e. azbestul
*293.Simptomul cel mai frecvent în fibromul uterin este:

a. asimptomatic în multe cazuri
b. hemoragia
c. pruritul vulvar
d. febra
e. valori crescute ale TA
Răspuns: b
*294.Medicamentul de elecŃie în vaginoza bacteriană este:

a. aciclovirul
b. podifilina
c. tinidazolul
d. cloramfenicolul
e. metronidazolul
Răspuns: e
295. La examinarea ginecologică a unei paciente cu vulvo-vaginită micotică

constatăm:
a. vulva congestionată
b. tuşeul vaginal poate fi dureros
c. secreŃie abundentă albă, brânzoasă
d. hemoragie
e. febră
Răspuns: a, b, c
68
296. Factorii de risc pentru carcinomul ovarian includ
a. absenŃa sarcinilor
b. menarha precoce
c. menopauza tardivă
d. alimentaŃia bogată în carne
e. absenŃa ovulaŃiilor
297. Cauzele incontinenŃei urinare de efort sunt:

a. multiparitatea
b. rupturile perineale
c. leucoreea
d. fibromu uterin
e. endometrioza
Răspuns: a, b
*298. Endometrioza este

a. inflamaŃia endometrului
b. endometrul sub-dezvoltat
c. dezvoltarea endometrului în afara cavităŃii uterine
d. endometrul hipoplazic
e. endometrul hiperplazic
Răspuns: c
299. Mastita acută

a. apare practic întotdeauna în perioada postpartum
b. tratamentul este antibiotic şi chirurgical
c. este determinată, de obicei, de bacilul Koch
d. ridică suspiciunea de malignitate
e. este întotdeauna bilaterală
Răspuns: a,b
*300. Cresterea în greutate în timpul sarcinii se datorează:

a. fătului
b. anexelor fetale
c. creşterii în greutate a uterului
d. retenŃiei hidrosaline
e. tuturor acestora
69
Răspuns: e
*301. Cel mai important semn prezumtiv de sarcină la femeia fertilă şi cu

ciclu menstrual normal este:
a. amenoreea
b. vărsăturile
c. poliuria
d. hipotensiunea arterială
e. edemele gambiere
Răspuns: a
302. Urmărirea sarcinii fiziologice se face:

a. lunar în primele 6 luni
b. zilnic în ultimele 2 săptămâni
c. săptămânal în luna a 9-a
d. bilunar în lunile 7-8
e. în funcŃie de preferinŃele medicului
Răspuns: a, c, d
303. Modificările organismului matern în sarcina cuprind:

a. scăderea volumului plasmatic
b. creşterea frecvenŃei cardiace
c. creşterea debitului ventilator
d. un grad de stază urinară
e. depigmentarea tegumentară
Răspuns: b, c, d
304. ContracŃiile uterine de travaliu:

a. sunt dureroase
b. intensitatea, durata şi frecvenŃa cresc progresiv către faza expulzivă
c. au rol esenŃial în producerea culbutei
d. dilată colul uterin
e. sunt voluntare
Răspuns: a, b, d
305. Manevrele Leopold:

a. se efectuează cu ajutorul valvelor
b. necesită stetoscop obstetrical
70
c. oferă date despre asezarea, prezentaŃie şi poziŃia fetală
d. se efectuează prin palpare
e. toate acestea
Răspuns: c, d
306. Bătăile cordului fetal:

a. sunt echidistante
b. sunt ritmice
c. sunt sincrone cu pulsul matern
d. au o frecvenŃă normală de 120-160/min
e. focarul de intensitate maximă nu depinde de tipul de prezentaŃie
Răspuns: a, b, d
307. Printre perioadele naşterii se numără:

a. lăuzia tardivă
b. dilatarea
c. delivrenŃa
d. expulzia
e. angajarea
Răspuns: b, c, d
308. Lăuzia fiziologică:

a. durează 6-8 săptămâni
b. cuprinde trei etape
c. durează doi ani
d. ovulaŃia se reinstalează în prima zi postpartum
e. orice ascensiune termică este fiziologică
Răspuns: a, b
309. LactaŃia:
a. cuprinde declanşarea şi menŃinerea secreŃiei lactate şi evacuarea glandei
mamare
b. are determinism neuro-endocrin
c. alăptarea se poate complica cu infecŃii ale sânului
d. alăptare nu necesită o igienă deosebită
e. ablactarea se face chirurgical
Răspuns: a, b, c
71
310.Gravidele cu risc obstetrical crescut sunt:
a. primiparele sub 20 ani şi peste 35 ani
b. marile multipare
c. cele cu înălŃimea sub 1,55 m
d. cele cu greutatea sub 55 kg
e. nu există gravide cu risc obstetrical
Răspuns: a, b, c
311. Principalele simptome şi semne în sarcina ectopică (triada clasică)

includ:
a. durerea
b. polakiuria
c. febra
d. amenoreea secundară
e. metroragia
Răspuns: a, c, e
312.Forma gravă a vărsăturilor gravidice:

a. cuprinde 3 faze, cu gravitate crescândă
b. determină modificări metabolice
c. poate duce la întreruperea terapeutică a sarcinii
d. răsunetul asupra organismului matern este minor
e. repausul fizic şi psihic sunt suficiente
Răspuns: a, b, c
313. HTA indusă de sarcină:

a. TA>140/90 mm Hg la 2 măsurători efectuate la cel puŃin 6 ore
b. apare după săptămâna 20 şi dispare postpartum
c. sindromul HELLP are un prognostic excelent
d. nu există tratament profilactic
e. modalitatea de naştere depinde de gravitate
Răspuns: a, b, e
314. Izoimunizarea Rh se poate produce prin:

a. avort
b. transfuzie
72
c. sarcină ectopică
d. naştere
e. nici una dintre acestea
315. Ecografia în obstetrică

a. are utilitate scăzută
b. poate fi dăunătoare
c. oferă date despre embrion şi făt
d. oferă date despre anexele fetale
e. este o investigaŃie neinvazivă
Răspuns: c, d, e
316. Hemoragiile din a doua jumătate a sarcinii:

a. sunt hemoragiile apărute după săptămâna 20 de sarcină
b. nu prezintă o gravitate deosebită
c. placenta previa este de 4 tipuri
d. DPPNI prezintă şoc proporŃional cu hemoragia
e. prognosticul fetal este adesea sever
317. Hemoragiile din prima jumătate a sarcinii:

a. una din cauze este sarcina ectopică
b. sarcina molară este rară
c. cauza cea mai frecventă este placenta previa
d. avortul spontan are o etiologie variată
e. tratamentul curativ este rareori eficient
Răspuns: a, b, d
CHIRURGIE
73
318. Următoarele afirmaŃii privind examinările paraclinice în peritonite sunt
corecte :
a. echografia pune în evidenŃă colecŃiile lichidiene peritoneale
b.radiografia abdominală simplă evidenŃiază prezenŃa
pneumoperitoneului în perforaŃiile ulcerelor gastrice şi duodenale
c. puncŃia peritoneală este utilă pentru precizarea diagnosticului în
cazuri dubioase
d. leucocitele , de regulă, nu sunt crescute.
e. computertomografia poate fi utilă în cazuri deosebite.
Răspuns : a, b, c, e
319. Următoarele afirmaŃii privind mobilizarea postoperatorie a pacientului

sunt corecte :
a. trebuie făcută cât mai curând, cu acceptul medicului curant
b. se realizează treptat, progresiv, cu ajutorul şi sub supravegherea
personalului medical
c. mobilizarea precoce nu este utilă în prevenirea trombozelor venoase
ale membrelor inferioare
d. dacă ridicarea în ortostatism a pacientului este contraindicată se
realizează mobilizarea în pat a acestuia
e. mobilizarea bolnavului îmbunătăŃeşte peristaltismul intestinal
320.Simptomatologia retenŃiei acute de urină cuprinde :

a. durere lombară violentă
b. senzaŃia imperioasă de micŃiune şi imposibilitatea de a urina
c. durere în hipogastru
d. senzatie de plenitudine în hipogastru
e. glob vezical palpabil în hipogastru
321. Caracterele specifice herniilor necomplicate sunt:

a. durerea la efort fizic
b. reductibilitatea
c. expansiunea la tuse
d. impulsiunea la tuse
e. ireductibilitatea
74
322. Printre beneficiile aspiraŃiei prin sondă nazo-gastrică se urmăreşte :
a. evacuarea stomacului
b. evidenŃierea eventualelor hemoragii gastrice
c. eliminarea vomei datorate distensiei gastrice
d. diminuarea pierderilor de lichide
e. contribuie la diminuarea senzaŃiei de balonare
323. Hemotoraxul este caracterizat de:

a. matitate la percuŃie
b. combinarea sindromului respirator cu cel hemoragic
d. creşterea tensiunii arteriale
d. abolirea murmurului vezicular la ascultaŃie
e. semnele anemiei acute lipsesc
Răspuns: a, b, d
324. Caracteristice herniilor strangulate sunt:

a. ireductibilitatea
b. expansiunea la tuse urmată de reducerea herniei
c. durerea în repaus
d. posibilitatea opririi tranzitului intestinal
e. durerea numai la efort fizic
Răspuns: a, c, d
325. În cazul urgenŃelor chirurgicale imediate sunt valabile următoarele

afirmaŃii :
a. intervenŃia se realizează cât mai repede cu putinŃă.
b. prezenŃa afecŃiunilor bronhopulmonare contraindică operaŃia
c. dacă pacientul a mâncat stomacul se goleşte prin spălătură gastrică
d. prezenŃa menstruaŃiei determină amânarea operaŃiei
e. în caz de abdomen acut chirurgical administrarea purgativelor şi
laxativelor este contraindicată
Răspuns: a, c, e
326. Supravegeherea pansamentului se face :

a. prima dată la 24 de ore după operaŃie
75
b. de mai multe ori pe zi
c. imediat ce bolnavul este adus în salon
d. examinând şi regiunile învecinate şi subiacente pentru a depista
tulburările de circulaŃie ale membrelor ce pot surveni datorită pansamentelor
prea strânse
e. prima dată la 48 de ore postoperator
Răspuns: b, c, d
327. PerforaŃiile posttraumatice gastrice determină apariŃia de :

a. dureri epigastrice intense
b. apărare musculară
c. icter
d. peritonită
e. hematurie
Răspuns: a, b, d
328. În cazul leziunilor traumatice rectale, se asociază frecvent leziuni de:

a.vezică urinară
b. pancreas
c. colon transvers
d. prostată
e. uretră
Răspuns: a, d, e
329.Tabloul clinico-paraclinic caracteristic al ocluziilor intestinale include

următoarele simptome :
a. vărsături fecaloide
b. absenŃa tranzitului pentru fecale şi prezenŃa sa pentru gaze
c. prezenŃa nivelelor hidroaerice pe radiografia abdominală simplă
d. distensie abdominală
e. prezenŃa pneumoperitoneului pe radiografia abdominală simplă
Răspuns: a, c, d
330. Următoarele afirmaŃii privind tratamentul ocluziilor intestinale sunt

corecte:
a. reechilibrarea hidro-electrolitică nu este obligatorie
76
b. în ocluziile funcŃionale tratamentul chirurgical este contraindicat
c. montarea unei sonde de aspiraŃie nazo-gastrică este obligatorie
d. în ocluziile prin strangulare operaŃia poate fi amânată
e. în ocluziile funcŃionale clismele evacuatorii pot fi eficiente
Răspuns: b, c, e
331. Pentru toaleta în interiorul plăgilor se pot utiliza :

a. rivanolul
b. soluŃia de betadină
c. spirtul medicinal
d. apa oxigenată
e. tinctura de iod
Răspuns: a, b, d
332. Următoarele afirmaŃii privind supuraŃiile postoperatorii sunt corecte :

a. reprezintă exteriorizarea de limfă din plagă
b. apar frecvent după intervenŃiile septice
c. reprezintă exteriorizarea de puroi din plagă
d. necesită pansare zilnică
e. necesită pansare la 3-4 zile
Răspuns: b, c, d
333. Hematemeza este :

a. prezenŃa de vărsături cu sânge
b. însoŃită de senzaŃia de vomă
c. exteriorizarea unei hemoragii digestive superioare
d. exteriorizarea unei hemoragii digestive inferioare
e. prezenŃa sângelui în spută
Răspuns: a, b, c
334. InvestigaŃiile paraclinice utile în diagnosticarea leziunilor hepatice

posttraumatice cuprind:
a. bariul pasaj
b. echografia
c. computertomografia
d. gastroscopia
e. scintigrafia
77
Răspuns: b, c
335. Următoarele afirmaŃii privind tratamentul peritonitelor secundare sunt

corecte :
a. tratamentul chirurgical este obligatoriu
b. reechilibrarea hidroelectrolitică nu este obligatorie
c. aspiraŃia prin sondă nazo-gastrică nu este necesară în perforaŃiile
ulcerelor gastrice
d. antibioterapia se aplică doar în cazuri selecŃionate
e. operaŃia trebuie efectuată în urgenŃă
Răspuns: a, e
336. Ocluziile prin obstrucŃie pot fi cauzate de:

a. ştrangularea externă prin bridă
b. oalcul biliar
c. pancreatita acută
d. ghem de ascarizi
e. ştrangularea la nivelul orificiului herniar
Răspuns: b, d
337. Simptomatologia peritonitelor acute difuze cuprinde:

a. durerea abdominală
b. icterul
c. abdomen suplu, fără apărare musculară
d. starea generală nealterată
e. contractura musculară
Răspuns: a, e
338. EvisceraŃiile complete sunt caracterizate de următoarele afirmaŃii:

a. nu necesită tratament chirurgical dacă există posibilitatea unei contenŃii
externe adecvate
b. de obicei sunt însoŃite de stări de şoc
c. prezintă o mortalitate mare, de peste 20 %
d. au un prognostic foarte bun
e. cazurile selecŃionate pot fi tratate ambulator
Răspuns: b, c
339. Semnele clinice ale unei fracturi fără deplasare sunt :

78
a. funcŃionalitate normală
b. durere
c. istoric de traumatism recent
d. întreruperea vizibilă a continuităŃii unui os
e. scurtarea segmentului anatomic
Răspuns : b, c
340. Sutura per primam este indicată în:

a. plăgi cu vechime mai mică de 6 ore
b. plăgi contaminate cu pământ
c. plăgi muşcate
d. plăgi faciale
e. plăgi de război
Răspuns : a, d
341. Semnele ischemiei acute periferice în faza iniŃială cuprind:

a. tegumente calde
b. paloarea
c. temperatura normală a tegumentelor
d. absenŃa pulsului
e. cianoza
Răspuns: b, d
342. Semnele clinico-paraclinice ale hemoragiilor includ :

a. scăderea tensiunii arteriale
b. scăderea frecvenŃei pulsului
c. creşterea amplitudinii pulsului
d. scăderea valorilor hemoglobinei
e. creşterea valorilor hematocritului
Răspuns: a, d
343.* Plăgile cu cel mai bun potenŃial de vindecare sunt cele:

a. înŃepate
b. contuze
c. tăiate
d. muşcate
e. contuze liniare
79
Răspuns: c
344.* Furunculul este produs cel mai frecvent de:

a. streptococul beta hemolitic.
b. E.coli.
c. stafilococul auriu.
d. klebsiella.
e. proteus.
Răspuns: c
345. *. Cel mai important examen paraclinic în leziunile traheobronşice este:
a. echografia
b. radiografia simplă
c. esofagoscopia
d. bronhoscopia
e. scintigrafia
Răspuns: d
346*.Organul cel mai frecvent lezat în traumatismele abdominale este:

a. Ficatul
b. Rinichiul
c. Colonul
d. Splina
e. Pancreasul
Răspuns: d
347*.Tetraplegia reprezintă o complicaŃie neurologică ce poate surveni după

o fractură a coloanei vertebrale cu localizare :
a. toracală
b. lombară
c. coccigiană
d. sacrată
e. cervicală
Răspuns: e
80
NEONATOLOGIE
348. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing potenŃial:

a. risc pentru leziune
b. risc pentru sindromul morŃii subite la sugar
c. salivaŃie necorespunzătoare
d. deficit de îmbrăcat
e. risc pentru intoxicatie
Răspuns:a,b,e
349. Nou născutul prematur:

a. este o categorie de nou născut cu risc
b. poate dezvolta boala membranelor hialine
c. este născut sub 37 săptămâni de vărstă gestaŃională
d. are vârsta gestaŃională peste 38 săptămâni
e. nu prezintă risc de hipolicemie
Răspuns:a,b,c
350. Nursingul nou-născutului cu greutate mică la naştere are ca obiective:

a. menŃinerea echilibrului termic
b. prevenirea hipoglicemiei
c. stabilirea modului de alimentaŃie
d. evitarea contactului mamei cu copilul
e. evitarea stresului prin frig
Răspuns:a,b,c,e
351. În cursul resuscitării neonatale criteriile clinice de evaluare sunt:

a. respiraŃia
b. frecvenŃa cardiacă
c. coloraŃia
d. temperatura corpului
e. dezinfectia materialelor sanitare
Răspuns:a,b,c
352. InfecŃiile nosocomiale se previn prin:

a. spalarea mainilor
b. evitarea supraaglomerării secŃiei
81
c. curăŃenie şi dezinfecŃie zilncă şi terminală
d. evitarea toaletei zilnice la toŃi nou născuŃii
e. alimentatie corespunzatoare
Răspuns: a,b,c
353. Perioada neonatală se termina la:

a. 7 zile împlinite de la naştere
b. 6 ore de viaŃă
c. 6 săptămâni împlinite de la naştere
d. 28 de zile împlinite
e. la implinirea varstei de 1 luna de la nastere
Răspuns: d
354. Dintre obiectivele nursingului nou-născutului în prima zi de viaŃă fac

parte :
a. evitarea infecŃiilor
b. evitarea traumatizării
c. evitarea hipotermizării
d. evitarea toaletei generale
e. evitarea alimentaŃiei precoce la sân
Răspuns:a,b,c
355. Oxigenul:
a. are efect vasodilatator pulmonar
b. se administreaza prin CPAP
c. administrat prematurului produce retinopatie
d. este un drog
e. face parte din categoria fluidelor medicale
Răspuns:a,b,c, d
356. Nou nascutul cu asfixie perinatala prezinta:

a. cianoza cutaneo mucoasă
b. respiratie neregulate/apnee
c. bradicardie
d. lanugo pe arii extinse
e. reflex de deglutiŃie
Răspuns:a,b, c
82
357. PrecizaŃi categorile de nou născuŃi cu risc:
a. nou născuŃi cu greutate mică la naştere: prematuri, dismaturi (SGA)
b. nou născuŃi din sarcini gemelare,
c.nou născuŃii din prezentaŃie pelviană şi transversă
d.nou născuŃii plasaŃi în Rooming
e. nou născuŃii alimentaŃi la sân la cerere
Răspuns:a,b, c
83

Locenta

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Locenta

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ÎNTREBĂRI PROPUSE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA FACULTATEA

DE MEDICINĂ, FARMACIE SI MEDICINA DENTARA

1. Efectele imediate ale gimnasticii medicale sunt: ?

2. Scopul sondajului este: ?

3. Incidentele şi accidentele tubajului gastric sunt: ?

4. PoziŃia corectă a bolnavului, pentru efectuarea clismei evacuatorii este: ?

5. Scopul sondajul vezical este: ?

6. Incidentele şi accidentele sondajului vezical sunt: ?

7. AcŃiunea unui medicament depinde de: ?

8. InjecŃiile intramusculare se efectuează în regiunile: ?

9. Care din bolile de mai jos, pot fi tratate la domiciliu: ?

10. Trusa asistentei medicale va cuprinde: ?

11. PoziŃia în pat a bolnavului vârstnic, va fi stabilită de: ?

12. Compresele reci au acŃiune: ?

13. Efectul căldurii asupra organismului are următoarele acŃiuni: ?

15. Plăgile muşcate pot fi: ?

16. Examenele biologice, în cazul muşcăturii de viperă, arată: ?

17. Clinica hiperhidratării se manifestă prin: ?

18. Semnele, de certitudine, a unei fracturi sunt: ?

19. Simptomele insolaŃiei sunt: ?

20. Atelele care fixează fractura, trebuie să îndeplinească următoarele reguli:

21. Durerea în fracturi se combate prin: ?

22. AspiraŃia de apă dulce produce: ?

23. Sectorul intracelular cuprinde: ?

24. MedicaŃia din dulapul de urgenŃă este gestionată direct de: ?

25. Calea cea mai eficientă de administrare a medicamentelor este: ?

26. Un aparat gipsat, incorect aplicat, favorizează: ?

27. La bolnavul internat în spital, se monitorizează: ?

29. Formele de tratament,cele mai uzuale cu ajutorul frigului, sunt: ?

30. Tratamentul local în arsuri îl efectuează: ?

31. AlimentaŃia bolnavului ars se face: ?

32. În faŃa bolnavului muribund, asistenta medicală are sarcina: ?

33. Semnele sigure ale decesului sunt: ?

34. Saloanele, în secŃia de TI sunt grupate astfel: ?

34. Scopul internării bolnavului, în secŃia de TI este: ?

35. Bolnavul critic, este internat pe secŃia TI pe o perioadă de: ?

37. AlimentaŃia la bolnavul hepatic se face: ?

38. Semnele clinice ale unei hemoragii digestive mari sunt: ?

39. PoziŃia în pat , cea mai indicată a bolnavului pulmonar este: ?

40. În cazul bolnavilor cardiaci, în criză, până la sosirea medicului,

41. Locul indicat pentru probele de explorări funcŃionale la bolavul cardiac

42. Supravegherea bolnavilor renali de către asistenta medicală pretinde

43. Pentru dializa peritoneală materialele necesare sunt pregătite de : ?

44. Bolile tubului digestiv sunt date de: ?

45. Tubajul gastric urmăreşte: ?

46. PoziŃia cea mai corectă a bolnavului cu pancreatită acută este: ?

47. Supravegherea bolnavului hepatic presupune: ?

48. AlimentaŃia bolnavului cardic va cuprinde: ?

51. Pregătirea bolnavului pentru laparoscopie constă în:

52. Sediul examenului laparoscopic este:

53. După expirarea perioadei de imobilizare a bolnavului cu infarct

54. Bolnavii renali se internează în saloane:

55. Tratamentul intensiv al şocului, se face corect în următoarele situaŃii:

56. PoziŃia în pat a bolnavului traumatizat este determinată de:

57. Îngrijirea bolnavilor arşi se face în funcŃie de: ?

58. Explorarea funcŃională a pancreasului cuprinde: ?

*59. Principiul echităŃii în activitatea de nursing comunitar se referă la:

60. Nursingul comunitar are drept domeniu furnizarea de servicii de îngrijiri

61. Elementele de îngrijire acordate de asistenŃii comunitari sunt:

62. Activitatea asistenŃilor comunitari este ghidată de următoarele principii:

63. În luarea unor decizii etice, asistenŃii comunitari trebuie să urmărească:

64. Principiile avute în vedere de către asistenŃii comunitari în procesul de

65. AsistenŃii comunitari au rol în: