Sângeorz

R chita

R chita e copacul lui Sf. Gheorghe În Bahrine ti, r chita Sf. Gheorghe se cheam ³m rtura i´. Ea alung strigoaicele, s nu se poatz apropia de vaci Niculi -Voronca, Datini..., vol.2, pp.398-

Sfântul Gheorghe la Spineni

În zori, se adunau ramuri verzi de frasin sau lemn câinesc care erau purtate pe uli i descântate, dup care se înfigeau în por i i se l sau acolo. Tot în aceast zi era permis intrarea cu oile în lanurile de grâu abia r s rit (ducerea oilor la mânec toare), f r ca proprietarii s ia m sura punitiv obi nuit pentru dauna produs (închiderea oilor ³la gloab ´ - adic la obor ; oborul era un fel de închisoare pentru animale). Permisiunea era limitat la un interval foarte scurt, în zori ; oile care erau prinse de proprietarii holdelor mai târziu, ajungeau ³la gloab ´ ; de asemenea, permisiunea era valabil doar pentru oi, nu i pentru vite. Obicei descris de mama în 3.10.2010

Sângeorz
Data : 23 aprilie S rb toarea combin elemente ale pr znuirii sfântului cre tin, Marele mucenic Gheorghe cu cultul unei divinit i agro-pastorale pre-cre tine de pe teritoriul actualei Românii. Este o s rb toare dedicat prim verii, vegeta iei i animalelor Evseev, Enciclopedia..., pp.534-535

Sfântul Mare mucenic Gheorghe ± calendar cre tin

Data pr znuirii : 23 aprilie Sfântul Gheorghe din Cappadocia, martirizat sub împ ratul Diocle ian în anul 300 e.n., venerat atât în cre tinismul occidental cât i în cel oriental. Considerat în Evul Mediu patronul cavalerilor, al cruciadelor i luptelor împotriva p gânilor, ocrotitorul unor ora e ca Geneva sau Moscova i chiar al unor ri ca Anglia sau Germania.

Viteazul de legend : ucig tor al balaurului din ora ul Selente

din Libia, salvator al prin esei Aia

Evseev, Enciclopedia..., pp.534-535

Sfântul Gheorghe ± p str torul cheilor vremii

: Sf. Gheorghe alearg cu calul împrejurul p mântului, iarba înverze te, codrul înfrunze te, p mântul se deschide i prim vara vine (Niculi -Voronca : Datinile..., 764) citat de Evseev Ia cheile vremii (calde) din mâna Sf. Sâmedru (S. Fl. Marian, S rb torile..., III, 198) citat de Evsee (Evseev, Enciclopedia..., pp.534-535)

Rivalitatea cu Sfântul Dumitru (Sâmedru)

Prinsoare pe via i pe moarte între cei doi sfin i : dac la 23 aprilie copacii nu sunt înfrunzi i, sf. Dumitru îi va lua via a sf. Gheorghe. La fel, dac la 26 octombrie (ziua pr znuirii sf. Dumitru) vor mai fi frunze în pomi, sf. Gheorghe îi va lua via a sf. Dumitru (Ion Ghinoiu. Vârstele timpului,48).
(Evseev, Enciclopedia..., pp.534-535)

Tranzac ii comerciale sfinte ³Sf. Gheorghe tocme te, sf. Dumitru pl te te´ (I. Zane. Proverbele românilor, VII, 175)- proverb care ilustreaz tradi ia calendaristic a întocmirii i execut rii contractelor.
(Evseev, Enciclopedia..., pp.534-535)

sf. Gheorghe st pânul animalelor

(Evseev, Enciclopedia..., pp.534-535)

Legenda cre tin

Conform tradi iei ortodoxe, Sfântul Gheorghe s-a n scut în Capadocia, într-o familie cre tin , tat l s u fiind general roman, iar la vârsta de 30 ani a devenit la rândul s u general în armata lui Diocle ian, împ rat p gân care i-a prigonit pe cre tini. Sfântul Gheorghe s-a ridicat împotriva hot rârilor anticre tine ale Consiliului de la Nicomedia (din anul 303), ceea ce i-a adus persecu ii din partea împ ratului Diocle ian. Dup adoptarea decretului de prigonire a cre tinilor (semnat de Diocle ian la îndemnul ginerelui s u Galeriu), Gheorghe s-a prezentat în fa a împ ratului i spunându-i c i el este cre tin. A fost chinuit în cele mai cumplite chipuri, otr vit i mai apoi decapitat. Împ r teasa Alexandra, care trecuse i ea la cre tinism, a fost condamnat la moarte prin t ierea capului, împreun cu Gheorghe.

Sângiorzul - descriere

Sângiorzul din Apuseni

(Evseev, Enciclopedia..., pp.534-535)

Mânec toarea

Mânec toarea (de la mânc toare... probabil), spuneau b trânii, este sora Sfântului Gheorghe. Noaptea ei (dea dintre 22 spre 23 aprilie), de i nu era considerat s rb toare, era dominat de multa fric . Se spunea c în noaptea de Mânec toare, strigoii vii ± oameni din sat cu o identitate ascuns - î i las sufletele s le p r seasc corpurile i, c lare pe cozi de meli , se duc s fac ravagii. Se spune c e bine s stai în cas în noaptea de Mânec toare, altminteri e vai de tine!
http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Mistere.-legende-si-traditiidespre-Sfantul-Gheorghe.-omoratorul-balaurului-23-1766.html

La u a grajdului i la por i se pune câte o creang de m r cine sau de m ce , s se în epe strigoii care vin s ia mana vacilor. Holdele trebuie înconjurate din timp de o femeie ³cu rânduieli´ (menstrua ie), pentru ca strigoii s nu se poat apropia de grâne, s le ia mana. În ziua de Sfântul Gheorghe, de i strigoii continu s î i fac de cap, ei nu mai au putere i pot fi u or identifica i. http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Mistere.-legende-si-traditiidespre-Sfantul-Gheorghe.-omoratorul-balaurului-23-1766.html

Stropitul fetelor

De Sfântul Gheorghe se stropeau fetele. Acel rit al stropirii, pe care mul i îl cunosc ca fiind legat de S rb torile Pa telui, se petrecea originar la Sfântul Gheorghe, ca rit de reînnoire temporal i spa ial . Stropitul originar nu folosea parfumuri, ci ap de fântân ! Feciorii umblau prin sat cu zarva mare i când prindeau vreo fat , azvârleau câte-o g leat de ap rece pe ea. Aici apa cap t o dubl semnifica ie, aceea de substan purificatoare i aceea de element fecundator. http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Mistere.-legende-si-traditiidespre-Sfantul-Gheorghe.-omoratorul-balaurului-23-1766.html

Comorile luminoase

Se spunea c în aceast zi ard comorile îngropate prin p duri, iar cei care le v d luminând pot merge s le caute a doua zi. B trânii povestesc la nesfâr it despre cum unul sau altul s-a îmbog it dintr-o dat dup ziua de Sfântul Gheorghe.
http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Mistere.-legende-si-traditiidespre-Sfantul-Gheorghe.-omoratorul-balaurului-23-1766.html

De dragoste