LUCIAN BOIA Pentru o istorie a imaginarului

LUCIAN BOIAs-a născut la 1 februarie 1944 înBucureşti. Carieră universitară începînd din 1967 laFacultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti; profesor titular în 1990. Secretar general (1980-1983)şi vicepreşedinte (1983-1990) al ComisieiInternaţionale de Istorie a Istoriografiei. Director fondator (1993-) al Centrului de Istorie aImaginarului. Bibliografie selectivă: Eugen Brote(1850-1912), Litera, Bucureşti, 1974; Relationships between Romanians, Czechs, and Slovaks (1848-1914), Editura Academiei, Bucureşti, 1977; DasJahrhundert der Marsianer (în colaborare cu HelgaAbret), Heyne, Munchen, 1984; L'Exploration imagi-naire de l'espace, La Découverte, Paris, 1987; La Findu monde. Une histoire sans fin, La Découverte,Paris, 1989 (ediţie japoneză, 1992; Sfîrşitul lumii: Oistorie fărăsfirşit, Humanitas, Bucureşti, 1999); LaMythologie scientifique du communisme, Paradigme,Caen-Orléans, 1993, ediţia a Il-a, Les Belles Lettres,Paris, 2000 (Mitologia ştiinţifică a comunismului,Humanitas, Bucureşti, 1999); Entre l'Ange et laBête.Le mythe de l'Homme différent de l'Antiquité ànos jours, Pion, 1995 (ediţie spaniolă, 1997); Istorie şimit în conştiinţa românească, Humanitas, Bucureşti,1997; Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune,Humanitas, Bucureşti, 1998; Pour une histoire del'imaginaire, Les Belles Lettres, Paris, 1998; Pour vivre deux cents ans. Essai sur le mythe de lalongévité, In Press, Paris, 1998 (Mitul longevităţii.Cum să trăim două sute de ani, Humanitas, Bucureşti,1999); Două secole de mitologie naţională, Humani-tas, Bucureşti, 1999. Volume apărute sub direcţia sa:Great Historians from Antiquity to 1800. An Inter-national Dictionaiy şi Great Historians ofthe ModernAge. An International Dictionary, Greenwood Press, New York-Westport-Londra, 1989 şi 1991; Miturilecomunismului românesc, Nemira, Bucureşti, 1998.Lucian BoiaPENTRU O ISTORIE A IMAGINARULUITraducere din franceză de TATIANA MOCHIHUMANITASBUCUREŞTI

CopertaIOANA DRAGOMIRESCU MARDARECuvînt înainteDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale BOIA,LUCIANPentru o istorie a imaginarului / Lucian Boia; trad.:Tatiana Mochi. - Bucureşti: Humanitas, 2000232 p.; 20 cm. - (Teoria istoriei)Tit. orig. (fre): Pour une histoire de l'imaginaire.ISBN 973-50-0042-3 I. Mochi, Tatiana (trad.) 930.1LUCIAN BOIAPOUR UNE HISTOIRE DE L'IMAGINAIRE© Société d'édition les Belles Lettres, 1998© HUMANITAS, 2000 pentru prezenta ediţieromâneascăISBN 973-50-0042-3Ascensiunea imaginarului este una dintre trăsăturile cele maimarcante ale sensibilităţii istorice din zilele noastre. Ca şi în cazulistoriei mentalităţilor, Franţa dispune de prioritate în acestdomeniu: mentalité şi imaginaire sînt cuvinte franţuzeşti. Dar, cel puţin din punct de vedere istoriografie, similitudinea se opreşteaici. Teritoriul mentalităţilor a fost defrişat şi cultivat de istorici; înschimb, filozofii şi antropologii au scos la lumină structurileimaginarului. Istoricii s-au pus şi ei pe treabă; contribuţiile lor sîntnenumărate. Totuşi, ei nu mai reuşesc să se recunoască în regulilede joc stabilite de alţii; ei nici nu mai par tentaţi să construiască oteorie istorică specifică.Au fost jalonate itinerarii fascinante. Georges Duby a interogat pietrele şi imaginile catedralelor, Jacques Le Goff a urmărit genezaPurgatoriului, Jean Delumeau a evidenţiat spaimele şi speranţelemitice ale Occidentului, Georges Minois a scrutat tenebreleinfernurilor şi orizontul viitorului, Alain Corbin a remarcat oreelaborare a mitologiei maritime în epoca modernă1... Fiecareistoric îşi rafinează problematica particulară, ceea ce este, de altfel,natural. Punţile dintre epoci şi culturi sînt rare, şi încă şi mai rareîntre diferitele axe de cercetare. Există imaginarii istorice maicurînd decît o adevărată istorie a imaginarului. Nu pretindem c-am inventa deodată o astfel de istorie. Ni se paretotuşi legitim să încercăm a identifica anumite structuri şi anumite principii susceptibile să ofere un minimum de coerentă unuidomeniu fârîmitat în acest moment. Nu conside-

6CUVÎNTÎNAINTECUVÎNTÎNAINTE7răm oportun să luăm partea unui grup împotriva celuilalt. Ni se pare că există mai curînd o complementaritate decît o opoziţie întrestructuralismul antropologilor şi istoricismul istoricilor, adică între permanenţele imaginarului şi înfăţişările sale schimbătoare,adaptate contextului social. Noi nu propunem nici un manual, nici un bilanţ, nici o sintezăcompletă. Este totuşi prima oară cînd un istoric încearcă să strîngăîntr-o panoramă o diversitate de manifestări ale imaginarului pentru a extrage cîteva principii teoretice. Este vorba despre uneseu care, ţinînd seama de o multitudine de contribuţii, se bazeazăîn mare parte pe propriile noastre cercetări. Cititorul va puteaeventual să recunoască temele noastre de predilecţie: imaginarulştiinţific, spaţiul, alte omeniri, viziunile apocaliptice,milenarismele, miturile fondatoare, mitologiile totalitare2...Familiarizarea autorului cu ultimele secole a făcut ca uneori balanţa să se încline de partea istoriei moderne şi contemporane;intenţia sa a fost oricum să sondeze timpul istoric de la un cap lacelălalt.De fapt, nu era cazul să se efectueze un inventar complet; ar fi fost,de altfel, imposibil. Am început, bineînţeles, prin a căuta odefiniţie; aceasta ne-a permis să delimităm terenul, să identificămstructurile mari şi să trecem în revistă sursele şi metodele esenţiale.Apoi am abordat problema spinoasă a raporturilor dintremanifestările tradiţionale ale imaginarului şi cele caracteristicesocietăţilor tehnologice. Ştiinţa ne-a servit ca revelator, pondereaimaginarului în abordarea ştiinţifică şi emergenţa unor veritabilemitologii secretate de ştiinţă dovedind persistenţa — şimetamorfoza — structurilor arhetipale, perpetuarea fonduluiglobal al imaginarului. Ne-am continuat periplul izolînd cîtevastructuri fundamentale, pentru a observa de aproape funcţionareamecanismului. Schema bipolară Infern-Paradis, proiectînd în viaţade apoi fantasmele terestre, jocul alterităţilor, ce conduce ladeformarea, chiar la inventarea celuilalt, şi evadarea, ansamblu destrategii vizîndabandonul istoriei reale şi asumarea unui destin diferit, ne par susceptibile să arunce o oarecare lumină asupra logicii imagi-narului. In sfîrşit, ultimele două capitole propun un alt tip deabordare; am încercat să scoatem în evidenţă, în interiorul celor două domenii constituite^ istoria şi politica, structurile şi mani-festările imaginarului, adică dimensiunea mitologică a domeniilor în cauză. N-am parcurs decît cîteva sectoare ale unui spaţiu fără frontiere.Dar am găsit peste tot aceleaşi elemente constituente şi uncomportament similar. In domenii foarte diferite, cum ar li politicaşi ştiinţa, imaginarul se regăseşte în întregime. El se regăseşte înîntregime, cum a observat deja Gilbert Durand3, în toatecompartimentele istoriei, în toate epocile şi în toate culturile. înîntregime, dar întotdeauna dispus în constelaţii specifice.Permanenţa structurilor şi dinamica lor răspund, dacă nu unor reguli precise, cel puţin unei anumite logici. O teorie istorică aimaginarului trebuie să încerce să evidenţieze această logică particulară. Acesta este exact sensul lucrării noastre.Totul concură, pînă la urmă, la o mai bună înţelegere a omului.Istoria imaginarului se anunţă a fi una dintre cele mai sigure căide'acces către profunzimile spiritului uman. NoteGeorges Duby, Le Temps des cathédrales. L'art et la société, 980-1420, Gallimard, Paris, 1976; Jacques Le Goff, La Naissance duPurgatoire, Gallimard, Paris, 1981; Jean Delumeau, La Peur enOccident (XlVe-XVl№ siècle), Fayard, Paris, 1978; Une histoire du paradis. Le jardin des délices, Fayard, Paris, 1992; Une histoire du paradis. Mille ans de bonheur, Fayard, Paris, 1995; GeorgesMinois, Histoire des enfers, Fayard, Paris, 1991; Histoire del'avenir: des prophètes à la prospective, Fayard, Paris, 1996; AlainCorbin, Le Territoire du Vide. L'Occident et le désir du rivage(1750-1840), Aubier, Paris, 1988.Lucian Boia, L'Exploration imaginaire de l'espace, La Découverte,Paris, 1987; La Fin du monde. Une histoire sans fin, La Décou-