Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
13Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dreptul de Mostenire Succesiuni

Dreptul de Mostenire Succesiuni

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 3,688|Likes:
Published by Razvan Taralunga

More info:

Categories:Business/Law
Published by: Razvan Taralunga on Nov 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

04/03/2014

pdf

text

original

 
CAPITOLUL IICondiţiile dreptului de moştenire legală1.Noţiunile moştenirii legale
Moştenirea este legală în cazul în care transmiterea ei are loc
în temeiul legii
la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege.De regulă, moştenirea legală intervine în toate cazurile în care defunctul nu alăsat testament. Ea poate interveni şi în cazul în care a fost lăsat testament, însăacesta nu cuprinde legat, ci alte dispoziţii de ultimă voinţă precum: desemnarea unuiexecutor testamentar, recunoaşterea unui copil din afara căsătoriei, dispoziţii cu privire la funeralii etc. Moştenirea poate fi legală şi în cazul în care testamentulcuprinde exheredări (dezmoşteniri) prin care o parte din moştenitori sunt înlăturaţi dela moştenire, dar fără ca testamentul să cuprindă legate, situaţie în care la moştenirevor fi chemaţi restul de moştenitori legali (nedezmoşteniţii) care vor împărţi între eiîntreaga masă succesorală.Moştenirea legală poate coexista cu cea testamentară, dacă defunctul a dispus prin testament numai de o parte a moştenirii sale (sau a dispus de întreaga moştenire,dar există moştenitori rezervatari) situaţie în care o parte din moştenire se vatransmite după voinţa testatorului, iar cealaltă după regulile moştenirii legale.
2. Condiţiile moştenirii legale2.1.Enumerare
Pentru ca o persoană să poată veni la moştenire trebuie să îndeplinească ocondiţie generală:
 să aibă capacitate succesorală.
Pentru ca o persoană să poatămoşteni în temeiul legii trebuie însă, să îndeplinească următoarele condiţii speciale:
a)
să aibă vocaţie succesorală legală (condiţie pozitivă);
b)
să nu fie nedemnă (condiţie negativă);
c)
să nu fie dezmoştenită (condiţie negativă).În cazul în care sunt întrunite aceste trei condiţii transmisiunea moştenirii seface în virtutea legii, fără însă a se înţelege că, în această situaţie, moştenitorii suntobligaţi să primească moştenirea
1
.
2.2.Vocaţia succesorală legală
În dreptul nostru sunt chemate la moştenire în temeiul legii persoanele caresunt în legătură de familie cu defunctul (
rudele
2
acestuia).
Acestea pot fi din
1
Potrivit art.686 Cod civil “nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moşteniri ce i se cuvine” (nemo invitusheres). Moştenitorul poate renunţa la moştenire,situaţie în care titlul său se desfiinţează cu efect retroactiv. Problemaacceptării sau renunţării la moştenire va fi analizată, pe larg, în capitolul rezervat dreptului de opţiune succesorală
2
Rudenia este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană (rudenia în linie dreaptă) sau pefaptul că mai multe persoane au un ascendent comun (rudenia în linie colaterală). Rudenia în linie dreaptă poate fiascendentă sau descendentă (art.659-663 Cod civil şi art.45 C.fam.)
1
 
căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopţie (în anumite condiţii). Alături de acesteaeste chemat la moştenire şi soţul supravieţuitor al defunctului. Rezultă deci, moştenirea legală este concepută ca o
moştenire de familie,
statul moştenind numaiîn cazul în care moştenirea este vacantă.Vocaţia succesorală a rudelor (care sunt chemate la moştenire alături de soţulsupravieţuitor al defunctului) nu înseamnă că ele toate, împreună şi deodată vor culege moştenirea lăsată de defunct, deoarece
vocaţia lor la moştenire este numai generală, potenţială,
vizând o posibilitate de principiu de a moştenii patrimoniul persoanei decedate.
Vocaţia lor concretă 
, de a culege efectiv moştenirea
estedeterminată prin devoluţiunea succesorală legală.
Rudele
în linie dreaptă, descendentă ( 
fiu, nepot de fiu, strănepot de fiu etc.) şi
ascendentă ( 
 părinţi, bunici, străbunici etc.) au vocaţie succesorală
în mod nelimitat în grad 
3
. Rudele colaterale au vocaţie succesorală numai până la gradul al IV-leainclusiv ( 
fraţii şi surorile defunctului – rude de gradul doi, nepoţii şi strănepoţii defrate sau soră – rude de gradul III sau IV, unchii şi mătuşile – rude colaterale degradul al III-lea precum şi copiii acestora – rude de gradul al IV-lea şi fraţii sausurorile bunicilor defunctului - rude colaterale de gradul al IV-lea).
2.3.Principiul reciprocitaţii vocaţiei legalegenerale la moştenire
În virtutea acestui principiu, dacă o persoană are vocaţie succesorală legală lamoştenirea lăsată de o altă persoană, atunci şi această persoană are aceeaşi vocaţie înraport cu prima (sensul pozitiv al principiului). Vocaţia lor concretă va depinde deordinea în care a survenit decesul lor sau al uneiadintre ele. De exemplu, copilul are vocaţie la moştenirea părinţilor (în concurs cuceilalţi moştenitori, dacă există)
4
.Principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale
nu vizează statul 
şi
nici persoanele juridice
întrucât aceştia nu pot transmite o moştenire. De asemenea, acest principiu
nu este aplicabil nici în domeniul moştenirii testamentare
(chiar dacă două persoane şi-ar conferi prin testamente separate
5
vocaţie succesorareciprocă).
3
Gradul de rudenie se stabileşte astfel:-în linie dreaptă, după numărul de naşteri: de exemplu, copiii defunctului sunt rude de gradul I, nepoţii de gradul II, părinţii defunctului de gradul I etc.;-în linie colaterală, tot după numărul naşterilor, dar urcând de la defunct până la ascendentul comun şi coborând pânăla cealaltă rudă: de exemplu fratele defunctului este rudă de gradul II, unchiul de gradul III, vărul primar de gradul IVetc. (a se vedea
Fr.Deak 
,
Moştenirea legală 
, Ed. ACTAMI, 1996, p.51)
4
Principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale legale cunoaşte o singură excepţie: cazul nulităţii căsătoriei sau anulării ei prin hotărâre judecătorească intervenită după decesul soţilor sau a unuia dintre ei, constatându-se că unul dintre aceştiaa fost de bună credinţă la încheierea căsătoriei declarată nulă sau anulată (căsătorie putativă). În acest caz, dacă soţul de bună credinţă a supravieţuit celuilalt va avea vocaţie succesorală – conform art.23C.fam.: a se vedea
Fr.Deak 
,
op.cit 
.p.52-52
5
Întrucât testamentul este un act juridic personal irevocabil fiecare persoană trebuie să dispună pentru cauză de moartenumai prin testament separat. Testamentul conjunctiv (prin care două sau mai multe persoane dispun prin acelaşitestament) este interzis conform art.857 Cod civil
2
 
Principiul nu este aplicabil întrucât cele două testamente sunt acte juridice unilateraleindependente, iar vocaţia succesorală nu este, în acest caz, interdependentă.Principiul reciprocităţii vocaţiei la moştenire are şi un sens negativ. Astfel,dacă o persoană nu are vocaţie la moştenirea unei alte persoane, nici aceasta din urmănu are vocaţie la moştenirea celei dintâi (de exemplu, ginerele şi socru).
2.4.Vocaţia legaconcretă (efecti, uti)
Rudele defunctului cu vocaţie succesorală legală nu sunt chemate toate şi înacelaşi timp la moştenire. Dacă s-ar întâmpla acest lucru „averile succesorale s-ar fărâmiţa în părţi de o valoare neînsemnată, iar instituţia moştenirii nu şi-ar mai puteaîndeplini rosturile ei social-economice”
6
.Pentru evitarea acestei situaţii, în cadrul devoluţiuni legale a moşteniriilegiuitorul a instituit o anumită ordine de chemare a rudelor defunctului lasuccesiune. Astfel, pentru ca o persoană să fie chemată, efectiv, la moştenire întemeiul legii (deci să aibă vocaţie succesorală concretă), nu este suficient să facă parte din categoria moştenitorilor legali cu vocaţie generală ci trebuie să mai fieîndeplinită şi o
condiţie negativă,
şi anume
 să nu fie înlăturată de la moştenire
de oaltă persoană cu vocaţie generală dar 
chemată de lege în rang preferabil.
Legea stabileşte două criterii tehnico-juridice pentru stabilirea ordinii de preferinţă între rudele defunctului cu vocie generală la moştenire:
clasa demoştenitori şi gradul de rudenie.
3. Nedemnitatea (nevrednicia) succesorală3.1.Noţiune
Altă condiţie pentru ca o persoană să poată moşteni este ca aceasta să nu fienedemnă. Nedemnitatea sau nevrednicia succesorală constă în decăderea de drept a unuimoştenitor legal (şi a descendeilor acestuia care ar veni la succesiune prinreprezentare) din dreptul de a culege o anumită moştenire, inclusiv rezerva la care ar fi avut dreptul din această moştenire, deoarece s-a făcut vinovat de o faptă gravă faţăde
de cuius
sau faţă de memoria acestuia
7
.
3.1.Natura juridică
6
 
M.Eliescu
,
Moştenirea şi devoluţiunea ei
, în dreptul RSR, Ed. Academiei , Bucureşti, 1966, p.86
7
 
Fr.Deak 
,
op.cit 
., p.66
3

Activity (13)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Mihaela Dragnoiu liked this
pisicaneagra1972 liked this
Nicolae Dragos liked this
Monica Catalina liked this
cosnik liked this
nmihai2 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->