I ,cd

Ul
'!:l
I-<
(!)
---~
!i>
...
W
<.i
:::l
'1j
0
...
0.
ClJ
~
,~
'6:8
<lJ
_,
E
0
'H
§
(J
'Cd
....
~~
>CIl
S
...
;:l
()J
in
<lJ
....
CIl
..,
.t/.l
.(1)
"Sl
:~
~
.@
...
'"
'1j
d
2i
u:
CIl
w
...
CIl
....
(J
W
g.
(I)
....
~ .. ROMANIA INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE

CllILsiffcllLrea alfll.Dumcddi G 21

STANDARD DE STAT EDITIE OFICI~LA

STAS 2745-90

j nlocuie;;te :

ST AS 2745-69

TEREN DE FUNDARE URMARIREA TASARILOR CONSTRUC'fIILOR PRIN METODE TOPOGRAFICE

Foundation soil

HAEJIIO~EHHE OCA,nKM KOHCTPYKUI1l1:

TOnOr'PAcI>WQECKI1MI1 METO,[J;AMI1

Sol de fondation

OCHOBaHll:e

BUILDING SETTLEMENTS TRACING BY SURVEYING METHODS

SURVEILLANCE DES FAlX PAR METHODES TOPOGRAPHIQUES

GENERALITATI

1.1 Obiect ~i domeniu 'de aplicare

Prezentul standard serefcrli la urmlirirea prin metode topografice a tasarilor censtrucjiilor, in timpul executiei ~i al exploatlirii acestora .

. Tasarile sint dcplasliri pe verticalli ale constructiilof, datorate, in principal, indesarii terenului sub actiunea incarcarilor transmise de fundatie.

Prezentul standard se refera, de asemenea, la urmarirea deplasarilor pc. vetticala ale COnstructiilor datorate lji altor cauze: co:p.tractii 9i umfHiri ale argilelor, licheficrea nisipurilor, mi~cari seismice,' alunecari de teren, goluri subterane (formate prin antrenarea pamintului, prin dizolvarea unot roci solubile, prin excavatii subterane etc.), prabu~iri ale structurii paminturilor macroporice

sensibile la umezire ca urmare a saturarii etc. .

Prevederile prezentului standard se aplica la toate categoriile de construc~ii.

1.2 Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode tppografice face parte integranta din activi

tatea de urmarire' a comportarii constructiilor.

Raspunderile care revin in activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, atit in faza de executie cit ;;i de exploatare, benefitiarului, pr'oiectantului ~i executantului sint stabilite in reglementarile legale in vigoare.

1.3 Urmarirea tasarilor poate fi organizata la constructii existente sau constructii noi, incepind

eu faza' de executie ~i continuind pe pareursul exploatarii.

1.4 Prin tlrIParirea tasarilor construc'tiilor se determina deplasarile sau deformatiile construeVilor, generate de tasari ale terenului de fundare, ca de exemplu: tasarea medie, tasarile relative, inclinari ale fundatiilor sau ale constructiei in ansamblu, incovoieri relative ale ti'ilpilor continui de fundare etc., dupa care acestea se compara cu deplasarile sau deformatiile calculate.

eu datele asHel obtinute:

- se verifidi. indeplinirea conditiilor de siguranta ~i de exploatare normala a constructiilor;

- se obtin elemente pentru perfectionarea metodelor de calcul al tasarilor, pentru stabili-

rea valorilor deplasarilor sau deformatiilor admisibile atit din punct de vedere tehnologic cit si al structurii de rezistenta' ~i ale unor caracteristici de comportare ale paminturilor si rocilor din cuprinsul terenului de fundare : ,

g

N Elaborat de:

....

] INSTITUTIJL CENTRAL DE CERCETARE' PRO· INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE

IECTARE ~.I DIRECTIVARE iN CONSTRUCTII

~ -Iosdtutul de Cercetari In Constructil ~i Eco- Bd. !lie Pintilie or. 5 BUCURE~TI

~ nomia Constructiilor ~I

!::l MINISTERUL EDUCATIEI ~I lNVATAM iNTU LUI Telex 11312 I.R.S

- Institutul de Construqil Blicurefti

~

'""

Aprobat de:

. Data intHirii in vigoare :

1990-03-01

- se clarifica cauzele unor degradarial0 constructiilor :

OBSERVATIE Asemeneadcgradart pot fi da.tora.te compresibititatir rnar i ~i neuniforme a terenuluide fundare, umezir ii intense a tereuullli, i nfluentei unor constructi i noi execu tate In vccina.tate, supralllcarcarii terenulni prin depozite plasate in apropiere, coborir ii sau cresterii n ivelului apei snbteranc, cx ecutarii in zona a unor foraje sau excavat i i, rcalizarii linga sau sub construct ie a U!W1' 111C1'a1'i subterane etc.

- se definitiveaza programul de exec utie ~i regimul de exploatare a constructiei. OBSERVATIE - M~,surarea tasarilor pe parcursul cxecutiei permite prognozarea evolutiei in timp a deforrnatiilor si a mar im ii dcforrnat.iilor totale probabile ale constructiei, In acest mod, se poate stabili momentul cind sa se fadi Iegaturile intre tronsoane sau parti ale constructici, racordarile definitive irrtre constructie si diverse retele exterioare, legaturile dintre rarnblee si culeile de poduri, realizarii sup1'astructurii Ia cai de comunicatie avind rarnblee asezate pe terenuri compresibile etc. Masurarea tasarilor in perioada primelor incttrd\ri poate sta la baza deciziei de trecere la exploatare curenta a unor constructii servind drept depozite eu diferi te destinatii (silozuri de cereale, rezervoare etc.).

1.5 Oportunitatea urmaririi tasiirilor constructiilor noi se-stabileste de proiectant, iar al co-

lor existente.Jde beneficiar. .

Urmarirea tasarilor se prevedein mod obligatoriu: .. .

- in situatiile precizate in STAS 3300!2~85 in care calculul definitiv al terenului. de fundare trebuie sase faca Ia starea limit a dedeformatie;

-la constructii fundate pc paminturi, in apropierea carora se pot produce. supraincardiri importante ale terenului de fundare (executia unor constructii .inalte sau lucrari de terasamente;

depozitari de materiale etc.); ,

la constructii care prezinta fisuri, crapaturi etc. sau deplasari, denivelari, inolinarret«. care pot fi atribuite deformatiilor-terenului de fundare sau altor cauze de fe lul.celor mentionate

la pet, 1.4; .

- dupa anumite calamitati naturale (seisme, inundatji,alunec;ari det.eren

-la modificari importante ale conditiilor de exploatare.

1.6 Unnarireatasariloruneiconstruc}ii prin, metode topografice sc..efectueaza pe baza unui

program care se incadreaza in proiectul de urmarire-a comportarii constructiei.

1.6.1 Tema pentru intocmirea programului privindmasurareatasarilorseelaboreazade catre

In anexa Ala .. prez(;jntul standard se prezinta exemplificativ,continutul-cadrual ternei, 1.6.2 Pr()grann~l priviml· m~stU"area • tasarilorse·. intocn~e9tc de >catr{3unitateafareefectueaza aceasta lucrare, de comun acordcu proiectantul,executantul~i beneficiarulco~~tructiei.

In anexa. B 1a. prezentul standa,rdse preziIlta, exenwlificativ «: continub.:tl <:<l.clrll a1· programului privind masurarea tasari lor.

1.7 Terminologia este conform STAS 3950-81; STAS .330o/1-~~; STAS 3300/2-85 ~i

STAS 7488-82

2CERINTE DE13AZA ALE URMARIRIITASARILOR CONSTRUCTIILOR PRIN METODE TOPOGRAFICE

2.1 Urmarirea tasarilor unei constructii . prin metode topograficc consta dirrmasurarea modificarii cotelor unor puncte izolate, materializateprin marci de tasare,fixate solidar de constructie, prin raportare la repere de referinta (repere fixe) amplasa te conform prevederilor de la pct. 3.1

2.2 Metodele.ipentru masurarea deplasarilor, verticale .• ale. constructiilor .: seprecizeaza in pro-' gramulprivind masurarea tasarilor!i'i se aleg in func] ie de precizia necesara. a masurarii, de particularitatile constructive ale constructiei i'i de natura te renului de fundare,

2.3 Precizia necesara a masurarii· deplasarilor . vertic ale, . in functie.' de valoarea·. est irnata": prin proiect a tasarii absolute rnaxime s IU1X, se determiria preliminar conform precizarilor din tabelull.

Tabelul 1

Eroarea admisibila

a masurari i deplasarii verticale

mm

Valoarea estimata prin proiect a tasarii absolute maxime, smax mrn

Cerinta privind precizia

Clasa conventionala deprecizie

sub 30

±0,5

foarte

r idicata

A

ridicata

B

in tre 30 si 100

± 1,0

medic'

C

± 3,0

intre 100 ~i 500

OBSERVATII:

1 In functie de impor tanta constructiei , de part.iculnriiat ile alcatuirii constructive si ale condi [i ilor de explcatare, proiectantul poate stabi li erori admisibile de masurare si ceo-inte corcspunzatoaro privind precizia P? baza altor tipuri de deplasari sau dcformat ii estimate (tasari relative, incovoier i relative, inclinar! etc.)

2 In l ipsa d.atelor privind valorile estimate ale deplasarilor, clasa convcntionala de precizie se poate determina dupa cum urmeaza:

A - constructi i din clasa I de importanta, stabilita conform STAS 10 100/0-75, const.rucj i i aflate ill exploatare de peste .'50 ani, construct ii fundate pc tcrenuri stincoase ~i semi-stincoasc ;

B - construct ii fundate pc tercnuri bu ne, definite conform STAS 3300/2-85, cu exccptia tcrcnurilor istincoase si semi -stincoase ;

C - constructii fundate pc terenuri dificilc; D - constructi i de parntnt.

2.4 Deplasarile verticale ale constructiilor se recomanda sa fie masurate cu una din urmatoarele metode sau cu 0 combinatie intre acestea: nivelment geometric si nivelment hidrostatic.

Metodele de nivelment ce'se recomanda a Ii utilizate, in Iunctie de clasa=conventionala de precizie, sint indicate in tabelul 2.

Tabelul 2

Clasa conventionala de preciz ie

Mctode de nivelment recomanda.te

A,B

Nivelment geometric de precizre Nivelrnent hidrostatio de precizie

C,D

Nivelment geometric Nivelment hidrostatic

OBSERVATIE - infullctie de particularrtat.ile lucrar i i, pot Ii uti lizatc si al tc metode de nivelment care asigura realizarea aceleiasi precizii , ca de exemplu metode fotngrammetricc.

2.4.1 Nivelmentul geometric reprezinta metoda de baza pentru miisurarea depla.sarilor verticale ale constructiilor. Principalele conditii tehnice pentru nivelmentul geometric) in functie de clasa conventionala de precizie sint date in tabelul 3.

Tabelul 3

Clasa .... uu rcntionala de precizie

Caracteristica nivelmentului geometric

A B C D
----~-
Conditi i tehnice . pentru nivelmentul geometric
25 40 .'50 100
~-.~----
0,2 0,4 to 3,0
--~~--~
1.0 2,0 5,0 10,0
,. -~~.-.--.--
±O, 15 ~~-; ±O,5 ,j-;; ± 1.5 r-: ± 5,j-;;
'l/n Viza, m, max.

Inegalitatea 'int.re portee (distanta de Ia aparat la, mira), m, pe statle, max.

------____._:-...:.....:--~'-----~-----~---~------ ----'--

Inegal itatea cunmlata a por teelor Ia drurnuire

, 1'"

InC .. usa, In, max.

Neinchiderea adrnis ibi la, mm.ila drumuire inchisa (n-numarul de statii )

~~~c ~ ~

. OBSERVATIE ~ Executantul nivelmcntului geometric poate adop tasi alte valori pentru diferitele caracteristici,

daca asigura Indeplirrirea cerintei de precizie impusa. .

2.4.2 Nivelmentul hidrostatic este indicatinccazul cind trebuie efectuata masurareadeplasarilor verticale relative' ale unui mare numar de puncte, ceeacear prezenta dificultati la utilizarea altor metode. De asemenea, se folose~te .atunci cind sint demasurat puncte in interiorul cladirii spre care vizarea directa este in:J.piedicata.

Utilizarea acestei metode nu este indicata in cazul unor constructii supuse unoractiuni dinarmce.

3 REPEH.E DE REFERINTA

3.1 Reperele· de referinta (reperele.fixe) utilizate la masurarea deplasarilor verticale ale COn-

structiilor cu metode topografice pot fi:

- de adincirne;

- de suprafata ..

3.1.1 Tipul reperului de referintii se alege in functie de precizia imp usa masurarii, dupa cun urmeaza :

- in cazul unor masurari cu precizie foarte ridicata si ridicata, se utilizeaza repere de reIerinta de adincime, avind baza incastrata in forrnatiuni geologico practic incompresibile. Ca repere de referinta. de adincime pot fi utilizati si pilotii pusi in opera in zona pentru incercarea in teren sub solicitari axiale, al carer capat superior ajunge la suprafata terenului;

STAS 2745-90

4

-v in cazul unor masurari eu preclz1c medic ii redusa se utilizeaza repere de rcferinta de 5uprafaja avind baza co_l?orWi. sub ~dlnc~m:a. de ingl:et ~au.. T:pere c!e. :-eferinta de suprafata de perete fixate pc constructii vechi ale carer tasari se considera ca smt stabilizate. .

3.1.2 in cazul reperelor de referinta pc amplasarnentc cu terenuri cu icoriditii de fundare dificile, trebuie sa 5e aiba in vederc urrnatoarele:

_- in umpluturi recent executate, a Ca1'Or consolidate nu estc incheiata, 5C utiiizeazii 1'Cperc coborite ell baza pe ° adincime de minimum 1,5 111 sub Iimita inf'erioara a umpluturii, in stratul in loc, protejate prin tevi ;

- in paminturi sensibile la umezire, capatul inferior al reperului se incastreaza sub talpa p~hnintului sensibil Ja umezire pc 0 adincime de eel putin 1 m in paminturi nisipoase si de cel putin 2 m in pamintiiri argiloase. In cazul in care grosimca stratului sensibil Ia urnezire este de peste 10 m, capatul inferior al reperului trebuie incastrat sub talpa pamintului sensibil Ia umezire pe 0 adincime de eel putin 5 m :

-inp{nninturi ell umfliiri ~l contractii mari, eal?at.~11 inferior al reperului se incastreaza pe 0 adincime de eel putin 1 ill sub zona afectata de vanatu de umidilalc si de volum; ~inpaminturi tnrboasc, se folosesc drept repere de referinFJ·· piloti batuti, coboriti pina 1a un strat putin deformabil.

3.1.3 Reperele de referinta trebuie.: amplasate :

- in afara drumurilor, cailor ferate, comunicatiilor subterane, depozitelor si altor zone unde este posibiladistrugerea reperului sau modificarea pozitiei acestuia :

- in afara zonelor din teren afectate de presiunile transmise de fundatii :

in afara limitelor de influenta ale unor terasamente instabile, versanti alunecatori,

excavatii subterane, goluri carstice ~i ale altor fenomene geologice nefavorabile : ,

...... in afara zonelor de teren afectate de vibratiile produse de mijloacele de transport, rnasini, mecanisme :

-la 0 depart are de constructie egala cu. de eel putin trei ori grosimea stratului de pamint sensibil Ia umezire ;

'-- inlocuri care sa permita unaeces lesnicios Ia repere, pentru fixarea instrumentelor topografice pe intreaga dwat?- a observatiilor.

3.1.4 Este indicat ca in jurul reperelor de reierinta amplasate in. teren sa se execute imprejmuiri de .protectie vopsite in eulori de contrast.

3.1.5 :U.6

Numarul reperelor' de referinta trebuie sa fie de eel putin trei. Reperele sint conform STAS 10493-76.

:4 MARCI DE TASARE

4.1 Marcile de tasare sint repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc ~i se fixeaza in.· elementelede constructie astfel incit sa fie asigurata conservarea lor In timp, pc Intreaga durata a efectuarii observatiilor si sa fie posibila efectuarea masurarilor atit in timpul executiei cit si in timpul

exploaturii eoi-Istructiilor. ' ,

4.2 Alcatuire» si dispuncrea ll).arcilor de tasare se stabilescde-catre unitatea care efectueazii masnra.rile,dc qcordcuunit~tile de proiectare, execlltic ~iexploa tare, tinilldseamaqepreeizia impusa -. masnrarii, dep~rtieularitati1e. c?llstr.;wtive .• (forIna, dimerisiuni, rigiditate) •• ale eonstructiei, de tasarea estimata ~ide neunifofll).itatea acesteia, .cle conditiile geoj:ehnice. geologice§i .. hidrogeologice ale al1lplasamentului, de particularitatile de exploatare aleconstructiei,. de asigurarca condi-

tii1or(:elor mai favorabile efectuan~ a observatiilor C11 metoda de nivelment. aleasa:

4.3.. . Marcile de tasarese all).plaseaza lapartea inferioat;~ aconstructi(;:i, de-a. hmgulperitnetrillui si dupa caz, in interior. Marcile de tasare se. fixeaza Ia. CQlturileeonstrnctiei, de. 0 parte .. si de alta' q.. rostilrilor. de tasaresau .de eontractie, la punctele de jonctiune.clintre pereW longitudinali ~i transversali ai cladirilor cu zidaric portanta, pe stilpii aflati in zonele cu solicitar! dinamice importante, in tronsoanele cu conditii geologico nefavorabile. Marcile de tasare 5e alcatuiesc 9i se amplaseaza astfel incit sa .nu fie deteriorate sau astupate de lucrarile sau f inisajele care sc executa ulterior.

4.4 Marcile de tasare sint conform STAS 10493-76,

4.5 Utilizarea unor marci de tasare alcatuitc din dona parti (0 teaca inglobata ill elementul de constructie si un bolt dctasabil) nu este rccomandatii 111 cazul un or miisurari cn precizie foarte ridica fa s~ u ridica ta.·

5 EFECTUAREA MASUH.ARH TASARfLOR

5.1 Stabilitatea reperelor dereferinta-trebuie controlata Jafiecare ciclu de observatii.

5.2 . In ca.ful<;onstructiilor noL·etape1e la care .. se.efectuc<'tza. masuriirile. se.staJJilesc •• preliminar

in functie de programul de constructie ;;i adapteaza COf<.:spullzator evolutici tasarilor.

_" __ 5 -- STAS 2715-90

I----------"--~" ---~----" -~-" ~"~"-~-"-~ .. ~--~-."'--~"-"~-"--"""~-"----

5.2.1 In vederea stabilirii tasarii itotalc, este necesar ca prima citire asupra marcilor de tasare sa se fad! sub 0 incarcare cit rnai redusa, de exemplu, dupa terrninarea executiei fundatiilor sau a zidariei subsolului, In acest scop este indicat sa se fixeze marcide tasare chiar in aceste clemente de constructie. Daca ulterior accste marci de tasare devin inaccesibile, se inlocuiesc cu alte marci de tasare fixat:; In stilpi sau pereti, dupa ce in prealabil s-a stabilit diferenta de cota dintre marcile fixate initial si cele care le substituie,

5.2.2 Masudlril·~ in timpul executiei se programeaza astfel incit sa coincida, pe cit posil-il, cu terminarea unei etape de lucru (un nivel a1 constructiei, glisarea pina la 0 cota data etc.). La un ritrn uniform de constructie, este indicat sa se efectueze minimum patru cicluri de observatii Ia aproximativ 25; 50; 75 si 100% din incarearea adusa de constructie. Dad In aplicarea Tncarcarii intervin pauze, trebuie efectuate masurari inainte ~i dupa aplicarea incardrii.

5.3 In timpul exploatarii, masurarile se fac in corelare eu modul de realizare a incarchrii utile, specific fiedirei constructii (silozuri, castele de apa, magazii etc.) pina la atingerea incarcarii de regim. Dupa darea iri-exploatare a constructiDor masurarile se fac la intervale astf'el alese incit sa poata fi stabilita evolutia 111 timu a tasarilor,

Intervalele de timp prestabilite pentru efectuarea masurarilor pe parcursul exploatarii pot fi modificate in cazurilo in care intcrvin actiuni care influenteaza evolutia tasarilor, ca de exemplu: variatia importanta a nivelului apei subterarie, aplicarea unei incarca,;i in irnediata vecinatate a constructiei, baterea de piloti san altc surse de vibra tii in apropiere, socuri seismice, precipitatii abundente etc.

5.4 Efectuarea masurarilor se iucredinteaza unor unitati dotate cu personal ~1 aparatura care

sit asigure preClZja irnpusa masurarii.

6 EFECTUAH.EA OBSERVATIILOR ASUPHA FISURILOI{

6.1 In cazul aparitiei de Iisuri in elernentele portante ale constructii lor, .trebuie intreprinse observatii sistematico asupra fisurilor In vederea elucidarii caracterului deforrnatiilor ~l pericolului

pe care acestea il implied asupra rezistenjei ~i exploatarii .cOl1structiei. '

6.2 Pentru urmarirea dezvoltarii in lung a fisurii, extrcmitatile acesteia se repereaza periodic

prin liniute vopsitc, alaturi de care sc noteaza data.

6.3 Pentru urmarirea dezvoltarii in sens transversal a fisurii se utilizcaza dispozitive de masura sau rep ere, fixate de ambele pa:rti ale fisurii, in dreptul carora se marcheaza numarul lor 9i data montarii.

6.4 La fisuri cu deschiderea transversala mai mare de 1 mm trebuie masurata ~l adincimea

acestora.

7tNEEGISTRAREA $I PRELUCRAH.EA OBSEH.VATIILOR

7. t Valorile masurate ale cotclor marcilor de tasarc se inreg istreaza pc teren In carnetul de nivelment. Se consemneaza totodata datele necesare pentru prelucrarea si interpretarea ulterioara a rezultatelor, ca de exemplu: dispozitia in plan a constructiei cu amplasarea reperelor de reterinta 91 a marcilor de tusare, date asupra iucarcarii in momentul efectuarii citirii san, cel rputin, asupra stadiului fizic atins de Iucrare (nurnarul de niveluri, cot a cofrajului glisant, inaltimea . de turnarc a betonului III corpul barajului etc.).

7.2 Prelucrarea analiticii a rezulta.telor dupa fiecarc ciclu de observatii cuprinde : verificarea carnetelor de nivelment, verificarea stabilitatiireperelor de referinta, calculul deplasarilor marcilor de tasare, stabilirea preciziei masurarilor intreprinse, inclusiv com para rea erorilor inregistrate cu cele admisibile pentru clasa conventionala de precizie impusa.

Datele privind tasarile marcilor se tree intr-o fi~a de urmarire a tasarilor intocmita pentru respectivul obiect de .constructie.

tn anexa C 1a prezentul standard se prezinta exemplificativ a lcatuirea unci Iise de urmanrc a tasarilor,

7.3 Prelucrarea grafica a reznlta.telor masurarilor cuprinde construirea pentru fiecare mardi. de tasare a unei diagrame de evolutic in timp a tasilrii, in corelare en evolutia in timn a incarcarii

transmise terenul~i de catre constructie. ' A

In anexa D la prezentul standa'rcl se prezinta exemplificativ diagramele de evolutie in timp a tasarilor ~i a incarcarii.

-6-

STAS 2745-90

Pe baza tasarilor marcilor individuale se calculeaza tasarea medic a constructiei, a carei

lutie in timp se poate reprezenta in aceeasi diagrarna.

eva , In cazul in care s-au efectua t citiri asupra unor marci de tasarc plasa te atit pc eonturul

tI"uetiei cit si in interior, pot fi construite duna fiecarc ciclu de observa tii curbe de egala

cons ,. I ,.. . 1.. ,

tasare.

7.4 Rezultatele m5.s~l~~rilor de.tasa~e se transmit ~up~. fiecar: .ci31~ de ob~ervvc:Jii proiectant.ului

0C pc baza mtcrpretarn lor, a v izeaza asupra mentinerii, modificarii sa u sistarii programului de cal, ..

observa tn.

8 RAPORTUL ASUPRA TASARILOR CONSTH.UCTIEI

Pe baza rezultatelor masurarii tasarilor proiectantul intocmeste, in eolaborare eu unitatea care a intreprins n:a~urarilc, pent~u. Iiecarc obie.ct ~le co:r:str~ctie aflat sub urmarire, unra-

ort tehnic asupra tasanlorv eonstructl~~l, care !r~~:lle s~ .eupnnda:. .

P _ deseticrea sumara a scopurilor urmarrrn tasanlor la obiectul considerat :

_ coloane stratigrafice pe amplasament, cu indicarea caractcristicilor fizice ~i mecanice ale

_ schita in plan a constructiei eu dispunerea marcilor de tasare ~i a reperelor de refe-

ril1ta;

_ sectiuni verticale prin funda tii :

_ aldtuirea ~i dimcnsiunilc caracteristice ale marcilor de tasare ;;i reperelor de refermta :

_" dispunerea ~i descrierea dispozitivelor pentru masurarea deschiderii fisurilor ; .

_ metoda de nivelrnent folosita, cu indicarea aparatdor si instrurnentelor :

_ enumerarca faciorilor care au contribuit 1a producerca dcformatiilor :

_ deserie1'ea, fotografierea sau reprezentarea grafica. a unor eventuale deteriorari produse

tas1iri ;

_ fi~a de urmarire a tasarilor, eu conscrnnarea deplasarilor inregistra te la fieeare ciclu

observa tii ; .. . A . 0

_ diagramele de variatre III timp a tasarilor ~i a incatdirii;

_ eoncluzii si recomandari.

Raportul tehnic asupra tasarilor se include in cartca tehnica a constructiei.

- 7~-

STAS 2745-90

ANEXA A (infonnativa)

CONTINUT-CADRU

AL TEMEI PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUI PRIVIND MASURAREA TASARILOR

- Denum.irea obiectului

- Beneficial'

- Proiectant

(denumirea unitatii) (denumirea uriitatii) (denumirea unitatii)

-Executant

- Adresa obiectului

- Date asupra destinatiei ~i tipului constructiei, asupra alciituirii constructive, asupra principali-

lor parametri tehnologici (inclusiv pentru partile subterane)

- Date asupra alcatuirii constructive, .dimensiunilcr in plan si adincimii fundatiilor

- Date asupra conditiilor geologice, hidrogeologice 9i geotehnice pc amplasament

- Date asupra ma-uratorilor de deformatii intreprinse anterior pc amplasament

- Partile de constructie supuse observa tiilor

- Periodicitatea observatiilor :

in faza de executie

-- in. exploatare

- Tasari calculate

- Precizia necesara a masuratorilor topografice

- Alte cerinte

- Anexe la tema :

a) planurile fundatiilor eu indica rea locurilor propuse pentru amplasarea marcilor de tasare :

b) sectiuni cotatc (Iongitudinjlfi, transversala) prin constructie ;

e) plan de situatie al constructiilor 91 retelelor ingineresti pe amplasament.

Elaborntcrul temei

Data

Semnatura

-8-

STAS 2745-90

ANEXA B (i nform ativa)

CONTINUT-CADRU AL PROGRAMULUI PRIVIND MASURAREA TASARILOR

B.l Programul privind masurarea tasarilor unei constructii trebuie sa cuprinda intormatii re-

feritoare la:

- scoourile observatiilor ce urmeaza a se 'inttcprirtde ;

- destinatia si tipul constructiei, alcatuirea construct iva a ei;

- alcatuirea constructiva, dirnensiunile in plan si adincimea fundatiilor ;

- c~nditiile .. ~eol()gice, hidrogeologice $i. geotehnice pe amplasament :

- valorile tasarilor· calculate;

- parti1e •. dinconstruqie supuse .observatiiIor;

- pentru .• constructii in curs de executie -- etapele • de realizare a lucrarilor de constructie,

rezultatele examinarii. vizuale .a gropH de fundatie $i a fundatiilor ;

- pentru constructii aflate in exploatare - perioada de cind functioneaza, rezultatele exa-

minarii obiectivului, existenta fisurilor ~i locurile de amplasarea reperelor :

- repercle din reteaua de nivelment de stat, repcrele amenajate pentru uzul constructiei ;

- sistemul local de coord onate $i cote;

-Incrid anterior intreprinse pentru masurarea deformatiilor $1 legatura acestora cu lucra-

rile prevazute :

-locurile de amplasare a reperelor de referinta$i justificarea tipurilor de rep ere alese :

-loturile de amplasare a marcilor de tasare 9i descrierea tipurilor de marci prevazute :

-schellla prellminara a drumuirii de n.velment :

- metodele ·9i . instrumentele ee se utilizeaza;

- periodicitatea observatiilor.

In progralll trebuie sa S0 precizeze raspunderile:

- unitatiideproieetare pentru intocmirea proiectului de amplasare a marcilor de tasare ~i reperelor dereferinta;

~ executantului pentru asigurarea montarii 9i aeeesului la marcile de tasare 9i reperele de referinta :

- unitatii de specialitate pentru efectuarea observatiilor $i preluerarea primara a rezulta-

B.2

telor : -: beneficiarului pentru preluarea reperelor si marcilor dupa terrninarea constructiei 9i pentru asigurarea continuarii observatiilor in perioada de exploatare;

.- unitatii de proiectare pentru intocmirearaportului tehnie asupra rezultatelor observatiilor la incheierea acestora,

B.3 La programul privind masurarea tasarilor se anexeaza : tema elaborata de proiectant, scheme1e rctelei topografiec proiectate, detalii de executie ale reperelor de referinta ~i marcilor de tasare, planul calendaristic de efectuare a lucrarilor, eu precizarea termenului de transmit ere catre beneficiar ~i proiectant a rezultatelor dupa fiecare ciclu de observatii, devizul lucrarilor.

-------:------------_._--------------

00 CO

s

IV IV <0

....

?

....

r-

.... \0 00 Vt

-.~~---';---------.-----

\0 CO

s s

t--' Lv <0

..... o

-6-

STAS 2745-90

- 10-

..
......
....
....,.
cO
~
H
(l)
.g
(l)
'1j
..E
u
'u
'M
P
,....;
~
S
~ .....
+-> ~
u cO
(l)
:.n ....,
cO
0 H STAS 2745-90

\C>
~
....
't:i
o
r-i
Q.)
r-
N
+
0
00
'"
'"
H
.~
.-
:0
r:il
ex:.
....
en
rl
n'
C
,..0
1 S
Q)
u
C!!
Ci
Of)
,...;
•
p_;
H
.....
0\
0\
....
""
~
0
- Rcsponsabilul proiectului:

ICCPDC - Insritutul de Cercetari in Constructii si Eco, nomia Construetiilor

dr. ing. Maria ~tefanicl.

MEl - Institubul de Constructii Bucuresti

prof. dr. ing. Iacint Manoliu

Redactat final; Institutul Rowan de Standardizare

in g. Magda Ionescu

Standardul a .fost elaborat initial in anul 1951 ~i s-a revizuit in anul 1969

Colaboratori ;

Insti'tutul de Proiectare Proiect- Bucuresti

Institutu' pentru Proiectari de Sectii si thine Meta lurgice

Institutul de Cercetari si Proiectari Tehnologice In Transporturi

Institutul de Proiectari Tehnologice pentru Industria U~oara