Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
11Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Bazele arheologiei

Bazele arheologiei

Ratings: (0)|Views: 2,233|Likes:
Published by fanelutu
Curs de arheologie
Curs de arheologie

More info:

Published by: fanelutu on Nov 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/18/2013

pdf

text

original

 
Arheologia, stiintă istorică
 
(archaios=vechi logos=studiu)
Lect. Dragomir Popovici
I. Introducere
=ramura specializată a stiintelor istorice avand ca obiect colectarea, ordonarea si interpretareavestigiilor materiale.=principalul izvor pentru cunoasterea istoriei (preistoriei)-pentru in care izvoarele (informatiilor)scrise lipsesc sau sunt rare.
Metode-
a.practice (de descoperire in teren)a.1. practice (descoperire in teren)
a.1.1. -cercetare propriu-zisa
a.1.2. -sondaje
a.1.3. - aerofotografice
a.1.4. -metode fizico-chimice-rezistibilitate electrica-magnetice
a.1.5. -cercetari submarinea.2. sapaturi arheologice-sistematice
a.2.1.- sondaje limitate
a.2.2. -sapaturi amplea.2.2.1.-salvarea.2.2.2-programate
a.2.3. -sapaturi complexe:-arheozoologie-arheobotanica-palinologie-malacologie-paleomediu-sedimentologie-geomorfologie-fizica-chimie-matematica b.metode teoretice
stratigrafia -cea mai importanta
tipologia
cronologia-absoluta-relativa
II. Istoric
A aparut in secolele XV, XVI din curiozitatea umanistilor fata de antichitatile greco-romanesi dezvoltata in secolele XVII, XVIII ca urmare a descoperirilor spectaculoase de la Pompei siHerculane, a contactelor cu populatie cu tehnica redusa intalnite in noile continente si a activitatilor diverselor societati anticari=> arheologia si-a elaborat treptat ( prin contributii succesive) principiile teoretice care stau la bazacercetarii, metodele de investigatie si obiectivele fundamentale ale demersului stiintific.=>sfera de cuprindere a cercetarii arheologiei s-a extins treptat de le studierea de monumente dearta greco-romana si orientala "aflata deasupra pamantului sau in pamant", la totalitatea
1
 
comportamentelor umane din societatile timpurii la descoperirea, analizarea si interpretarea ladescoperirea tuturor resturilor materiale lasate in sol in vederea reconstituirii integrale a istorieiumanitatii.Caracterul particular al arheologiei rezulta din tipul de documente cu care opereaza si dinspecificitatea metodei de investigatie . Arheologiei ii este specifica metode de cercetare a vestigiilor materiale.Arheologia nu-si restrange cercetarea la acea perioada pentru care nu exista izvoare scrise sitraditie, adica la etape si ariile geografice in care nu s-a inventat sau nu s-a folosit un sistem descriere.
in cazul perioadelor:-antice-medievala-moderna
in relatia cu antropologia-suplineste documente; paleotehnologia
III.
 
Diviziuni ale arheologiei
-temporala
-
 pe periode mari istorice: paleolitic, neolitic-spatiala - arheologia greco-romana, orientalaAmandoua pot avea diviziuni.Arheologia tine sa ajunga la reconstituirea unor societati umane in evolutia lor in mediu ambiant =>o viziune legata de : antopologie si istorie. Se tinde sa se aiba in vedere: mediul, relatiile si evolutia.
ex 
: relatia om - mediu in insulele grecesti; transportul, comertul, tehnologia, asezarile si locuintele,demografia,practici funerare - rit si ritual funerar.Rit funerar = mod in care se dispune corpulRitual funerar = totalitatea actiunilor si a obiceiurilor care insotesc practicarea riutuluifunerar (pregatirea mortului, forma si constitutia lui, dispunerea obiectelor de inventar, oficiereaserviciilor religioase, spatiu funerar, depunerea ofrandelor, etc.- importanta elementelor geo-climatice , sol, temperatura, apa.
ex 
: degradarea caramizii ,a pietrei, sau elementele organice si vegetale.Morminte in care s-adescoperit inventarul funerar: turbariile din Danemarca (Toll ung Bog); mormintele de la Pazirik.
IV. Tipuri de cercetari arheologice = distructiva
=>importanta documentatiei completa, corecta( planuri profile fotogreafii desene)
ex 
: Schliemann -tezaural existent la Troia II g.C. Renfrew a republicat dupa jurnalul de sapatura a lui Mackenzie a unei importantedescoperiri din Ciclade. Republicarea de catre Neuguin a cimtirului medieval timpuriu de laFurfooz (Belgia).Cercetarea arheologica este limitata de timp si bani. Valoarea descoperiri nu reprezinta infaptul intrinsec in primul rand si in posibilitatea de interpretare si de punere in lumina a noi date.(ex: descoperirea coifului de la Poiana Cotofenesti si tezaurul de la Persinari. Importanta lor estemult redusa de conditiile de descoperire, in context importanta lor creste.=> arheologul nu se multumeste sa adune piese rare si incearca prin intermediul metodelor ce iistau la dispozitie sa rezolve problemele etnice.Al.Odobescu in primul curs de arheologie tinut intr-o universitate romaneasca :"cercetareanu este o cautare febrila a unui obiect ci o incercare de a face o depunere sa exprime tot ceea cecontine" si ca "arheologia nu poate fii un cimitir al obiectelor cele mai diverse ci o incercare dereconstituire integrala a trecutului uman". Cercetarea arheologica aparent este limitata de observatiigresita si in interpretarea sa este obligata sa tina seama de relatiile intre ele. Dar aportul la noimetode de cercetare: etnologia, antropologia fizica, lingvistica, mitologie comparata,arheozoologia, palinologia, etc.=>concluzii.
ex :
L Binford plecand de la analiza comparata a rezultatelor arheologice cu cele etnologice, aelaborat un model de ocupatie a solului, opus de cel elaborat de A Leroi-Gourhan. Pe baza acelorasimetode s-a putut intelege evolutia credintelor religioase, chiar daca diversitatea punctelor de vedere
2
 
exprimate( de pilda in religia din paleolitic) demonstreaza inca o data cat de delicate si de greuinterpretabile raman urmele materiale legate de acest compartiment al existentei umane si cat dehazardate sunt solutiile transate.Dificile si complexe raman problemele legate de raportul dintre cultura rasa si limba. Ingeneral trebuie sa se apele la lingvistica. Pentru preistorie dificultatile sunt enorme si nu de putineori s,a ajuns la concluziieronate si tendentioase (
ex 
:teoriile lui G. Kosina privind localizarea patrieistravechi a proto-indoeuropenilor si asuprapunerii dintre rasa arianu si cultura arina).Raportul dintre rasa/cultura/limba a fost definitiv rezolvata in sensul ca nu exista nici olegatura intre rasa limba si rasa si cultura.(
ex 
: rasa neagra nu are corespondente intr-o culturaneagra)Studiile de antropologie fizica, culturala si spirituala au demonstrat inconsistenta teoriilor privindincapacitatea culturala si caracterul primitiv al limbii unor popoare apartinand altor raes decat ceaeuropoida.Mult mai dificil de rezolvat este raportul cultura/ethnos/limba. Si in acest caz au fost facutediferite incercari care nu au eliminat motivele de indoiala care se refera nu numai in cazul unor situatii concreteci si in cazul unor principii de baza de cercetari specifice. Este evident de altfel, canu se pot stabili raporturi mecanice intre o anumita cultura materiala si o limba sau anumitedialecte.Doua sunt elementele importante care stau la baza acestei concluzii:
nu este obligatoriu ca toti oamenii care vorbesc aceeasi limba sa participe la creare aceiasiculturi (
ex 
: vorbitorii de limba engleza, spaniola, chineza)
nu este obligatoriu ca purtatorii unei culturi sa vorbeasca aceasi limba (
ex 
: situatia dinImperiul Roman). In arealul difuziunii culturii campiilor de urne sau de cult
 
sau a culturiiLa Tene
 
Europa centrala si de vest s-a vorbit o limba unica, mai multe dialecte sau maimulte limbi diferite. Unele informatii scrise- informatiile lui Caesar despe Belgi
 ,
Aquitanisau populatiile dintre Main-ul inferior, Vogelsberg si Taunus obliga la prudenta.Concluzia este ca rezolvarea problemelor de acest gen nu se poate face urmarind o metodaunica si nici faptul ca o situatie arheologica trebuie sa fie neaparat elocventa, lamuritoare.Cert este ca deocamdata in cazul perioadelor pentru care lipsesc informatiile scrisesuprapunerea dintre cultura materiala si grupul etno-lingvistic nu poate fi considerata intotdeaunaconcludenta.
ex 
: incercarea de localizare a patriilor primitive ale unor mari familii de limbi. Alteori , cercetarilearheologice au dus la confirmarea onor stiri literare care pareau lipsite de acoperire. Este vobadespre numeroasele mentiuni despre geti din opera lui Ovidiu si care nu-si gaseau confirmarea ininscriptii. Cercetarea arheologica a documentat prezenta getilor Dobrogea prin cercetari facute innecropola tumulara de la Histria, cele doua necropole de la Enisala, cea de la Murigol, din asezarilede la Tariverde, Dinogetia.La fel in ciuda insuficientei materialului epigrafic, cercetarea arheologica a adus la luminanumeroase dovezi privind formele continuitatii substratului dacic in structurile politico-administrative ale celor doua provincii Dacia si Moesia Inferior. Cercetarea arheologica aduscontributii fundamentale la demonstrarea continuitatii romane si daco-romana pe teritoriul deformare a poporului roman -carpato-dunarean.
 
V. Stiinte auxiliare ale arheologiei
Domeniu de cercetare al arheologiei , fiind foarte vast, a impus de-a lungul timpuluirecurgerea la o serie de discipline auxiliare. Intre acestea se impune o observatie si anume ca unele pot avea o utilitate generala altele particulara. Din prima categorie putem aminti pe cele care ajutain mai mare masura la reconstituirea mediului fizic sau ale unor ramuri importante ale activitatiiumane.
ex:
 paleografia, geologia(ge=gr=pamanant), paleoclimatologia, paleobotanica, paleontologia(ontos=fiinta), arheozoologia, paleoecologia,antracologia, palinologia, geomorfologia.
Alaturi de acestea nu exista si cele care se ocupa de evolutia speciei umane sau astarii desanatate a acesteia: antropologia, palepatologia. Tot la acest capitol pot fi amintite : fizica, chimia,matematica, cibernetica, efecte adesea foarte interesante in domeniile detectarii, a datarii, astabilirii surselor de materii prime si a circulatiei lor (
ex 
: obsidiana, chihlimbar, marmora, alte
3

Activity (11)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Popovici Sergiu liked this
Maria Nicula liked this
Andronache Ana liked this
Dana Cobuscean liked this
Dana Cobuscean liked this
Dima Iachim liked this
alex na liked this
cristiana_23 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->