Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Parintele Arsenie Boca - Din Zicerile Parintelui

Parintele Arsenie Boca - Din Zicerile Parintelui

Ratings: (0)|Views: 142|Likes:
Published by ZanyRO

More info:

Published by: ZanyRO on Nov 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2013

pdf

text

original

 
DIN ZICERILE PARINTELUI ARSENIE BOCAexplicate de Parintele Teofil Pãrãian
 
"Mã, nu toti din lume se prãpãdesc, nici toti din mãnãstire se mîntuiesc"
Avea o putere de sintezã deosebitã, o putere de intuitie si o putere de a cunoastetotdeauna esentialul într-o chestiune. Cînd îi puneai o problemã, el imediat avearãspunsul. Si de la el au rãmas si cuvinte scrise, în manuscrisele lui. De pildã, cînd l-am întîlnit eu pentru prima datã, mi-a si spus un cuvînt, o formulã. Zice: "Mã, nu toti din lumese prãpãdesc, nici toti din mãnãstire se mîntuiesc". Deci avea o posibilitate de a formulaceva.
"Nici abuzul, nici refuzul"
In legãturã cu sexualitatea în familie, Pãrintele Arsenie zicea: "Nici abuzul, nici refuzul". 
"Cu mine de douã ori trebuie sã se întâlneascã omul…"
Pãrintele zicea cã de douã ori trebuia sã se întîlneascã omul cu el: o datã cînd îi spune sia doua oarã la moarte, sãi spunã dacã a fãcut ce ia spus. Foarte corect! Ce rost are meargã cum merg unii cã sãi spunã unul, cã sãi spunã altul, cã un cuvînt de folos, cã nustiu ce… siapoi adunã la cuvinte de folos si nu împlineste nimic! 
"Cine face curte nu face carte"
Pãrintele Arsenie zicea: "Cine face curte nu face carte".
"Nasteti-vã sfinti!"
Parintele Arsenie îi îndemna pe oameni sã nascã sfinti. Bineînteles cã pentru a naste sfintitrebuie sã fi sfînt sau trebuie sã tragi de tine spre idealul sfinteniei. Si cînd începem sã neocupãm de noi însine, putem sã ne cunoastem, sã aflãm negativele noastre, sãcunoastem încãrcãtura datã de altii si pusã în noi, s-o rezolvãm, dar aceasta cere timp siostenealã.
"Sã-ti feresti capul de frig si de prostie!"
E un cuvînt care meritã sã fie stiut si urmat, el putînd fi de folos tuturor celor ce nu iauaminte la ei însisi, tuturor celor care vreau sã braveze si nu se gîndesc la urmãrile pe carele pot avea, spre rãul lor, niste atitudini care nu sunt destul de bine gîndite si controlate. Sãluãm deci aminte la cuvîntul de mai sus si sã-l împlinim în cele douã laturi ale lui.
"Conceptia de viatã crestinã"
Cîtã o avem, ne statorniceste în gîndul si dorinta de a ne ridica mai presus de fire, de a îndumnezeii firea, prin harul si îndurãrile si iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Tocmai deaceea folosim si resursele firesti cîte le avem la îndemînã, aerul, aerul bun, hranarationalã, somnul si energia vitalã, pe care nu vrem sã o risipim pe plãceri, ci vrem s-ocanalizãm spre binele nostru material si spiritual. Asa dorea pãrintele Arsenie, care aformulat îndreptarul de viatã, pe care l-a predat tinerilor si oricui care vrea sã ia aminte lael.
"În mintea strîmbã si lucrul drept se strîmbã"
Asa obisnuia sã spunã pãrintele Arsenie, care urmãrea pentru oameni o minte dreaptã silucruri drepte si îndreptate de mintea cea bunã. Valoarea acestui cuvînt o intuiesc toti ceice îl aud, si asta se întîmplã des, cãci noi îl aducem înaintea vizitatorilor si închinãtorilor nostri, mai ales atunci cînd au prilejul sã vadã o picturã a pãrintelui Arsenie reprezentîndAdormirea Maicii Domnului, picturã în fata cãreia se opresc cu admiratie multi dintre cei ceviziteazã Mãnãstirea Brîncoveanu de la Sîmbãta. Mintea se strîmbã în urma patimilor si se îndreaptã pe mãsura curãtirii de patimi. Cînd mintea se îndreaptã, vede lucrurile drept,deci asa cum sunt ele. "In mintea strîmbã si lucrul drept se strîmbã". Asta le place la multi,am bãgat de seamã cã le place. Cînd le spun cã Pãrintele a zis cã "în mintea strîmbã silucrul drept se strîmbã", oamenii rîd în general. De ce rîd? Pentru cã îsi dau seama cã asae. Numai cã e greu sã stii cînd ti-e mintea strîmbã. 
"Cea mai lungã cale este calea care duce de la urechi la inimã"
 
Cea mai lungã cale este calea care duce de la urechi la inimã, adicã de la informatie laconvingere. Oameni de informatie religioasã sunt mai multi decît cei ce au convingerireligioase. E necesarã si informatia, care adeseori se face prin auzire. Dar a rãmîne lainformatie înseamnã doar a fi la începutul drumului "la urechi". Pînã la inimã mai e o calelungã, "cea mai lungã cale".
"Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse"
Cuvîntul acesta ne aduce aminte de un cuvînt asemãnãtor, cu circulatie mai ales în lumeadin Apus: "Un sfînt trist este un trist sfînt". Pãrintele a fost întotdeauna pentru optimism,pentru bucurie, credinta noastrã fiind "izvor de bucurie", crestinismul fiind "religia bucuriei".Domnul Hristos le-a spus ucenicilor Sãi :"Acestea vi le spun ca bucuria Mea sã fie întru voisi ca bucuria voastrã sã fie deplinã" (Ioan 15, 11).
"Bobul lui se preschimbã în tãciune, iar el se crede grîu nedreptãtit"
Asa caracteriza pãrintele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune si care nu cautãsi nu primeste îndreptarea, ci îsi explicã el mai bine cele pentru sine condamnînd pe cei cevreau sã-l îndrepte. }nceputul oricãrei îndreptãri este sã-tI recunosti greseala. "Cîndgreseala s-a fãcut în tine asezare sI adevãr" – cînd o ai ca drepindere si o mai si justifici –atunci "nu mai e gresealã ci e pãcat de moarte". }ntr-o astfel de situatie, cel ce se crede afi drept, fãrã sã si fie de fapt, nu mai e bob de grîu, ci doar tãciune.
"Mustrarea învinge, dar nu convinge"
Este si aceasta o cugetare la care e bine sã luãm aminte. Are si mustrarea rostul siputerea ei, dar ea, ca constrîngere, doar învinge, însã de convins nu convinge. De la învingere pînã la convingere e o cale lungã; poate tot atît de lungã cît cea de la informatiela convingere, cît cea de la urechi la inimã.
"Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pãcãtos este mai mare decît iubirea celuimai mare sfînt fatã Dumnezeu"
Pãrintele Arsenie a zis o vorbã cât lumea asta de mare – ba mai mare decât lumea asta! –, si anume o zis asa: "Iubirea lui Dumnezeu fatã de cel mai mare pãcãtos îi mai maredecât iubirea celui mai mare sfânt fatã de Dumnezeu”. Nu poate iubi un sfânt peDumnezeu, cât ar fi sfântul de mare, cât iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pãcãtos; si-lasteaptã; si vrea sã-l primeascã; si aleargã înaintea lui, dupã cum citim în pilda cu fiulrisipitor, unde se spune cã tatãl nu l-a asteptat pe fiul care se întorcea; l-a asteptat într-unfel, dar când l-a vãzut cã vine nu l-a mai tinut locul: a alergat înaintea lui, ca sã-lprimeascã, sã-l îmbrãtiseze, sã-l sãrute, sã-l ajute, sã-l aseze iarãsi în starea din care aplecat. Pentru cã din inima lui fiul n-a plecat niciodatã! El a rãmas în inima tatãlui asa cumrãmânem noi în inima lui Dumnezeu, în inima Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în inimaMaicii Domnului, oricât de depãrtati am fi, oricâte rele am face. Pânã trãim în aceastã viatãDumnezeu nu ne pãrãseste. Noi putem sã pãrãsim pe Dumnezeu, dar Dumnezeu nupoate sã ne pãrãseascã pe noi.Cu o astfel de afirmatie, pãrintele ne dã încredere în bunãtatea lui Dumnezeu, în iubirea luiDumnezeu fatã de noi, pãcãtosii, cãci se afirmã si în rugãciunile de dezlegare ale sfinteinoastre Biserici, cã mila lui Dumnezeu este tot atît de mare, tot atît de infinitã, cum este deinfinitã si mãrirea Lui, de vreme ce se spune: "Cã precum este mãrirea Ta, asa este si milaTa". Cuvîntul spus de pãrintele Arsenie, în formularea de mai sus, ne aduce aminte si deceea ce spune Psalmistul, prin cuvintele acestea: "Cît e de sus cerul deasupra pãmîntuluiatît de mare e bunãtatea Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem de Dînsul. Cît dedeparte e Rãsãritul de Apus, atîta a depãrtat El de noi fãrãdelegile noastre. Cum miluiesteun tatã pe copiii sãI, asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dînsul" (Ps. 102, 10-13).
"Ajutati-mã sã vã pot ajuta"
Asta înseamnã cã nu cel care vrea sã te ajute te ajutã cel mai mult, ci tu esti cel care potIsã fi ajutat. Dacã esti deschis spre ajutor te poate ajuta omul de lîngã tine si omul superior 

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
ionel26 liked this
Doria Michaela liked this
Popescu Zaza liked this
alin_s72 liked this
ardeleanusimona liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->