Discursul Cancelarei Federale Angela Merkel cu

ocazia Decernarii titlului de Doctor Honoris Causa

al Universitatii Babes-Bolyai
Cluj, marti, 12.10.2010
 
Mult stimate domnule rector Marga,
mult stimate domnule profesor Gyémánt,
mult stimati membrii ai Universitatii Babes-Bolyai,
doamnelor si domnilor,

Vreau sa va multumesc din inima pentru cuvintele

deosebit de prietenoase, pentru prezentarea intensiva
a celor spuse si facute de mine, dar si pentru
cuvintele de bun venit catre noi cei care am venit
astazi aici. Este pentru mine o speciala onoare sa
accept titlul de doctor honoris causa al Universitatii
din Cluj si astfel sa ajung sa am in viata mea o mica
bucatica a unei noi patrii.

Universitatea din Cluj este un exemplu excelent

pentru ceea ce urmarim in Europa. O Convietuire a
popoarelor, culturilor si limbilor, indiferent de origini si
confesii. Aici, intr-una dintre cele mai vechi institutii
academice din Romania, se preda si se invata in
limbile romana, maghiara si germana. Intelegerea
pentru alte culturi si idea Europei fondate pe toleranta
sunt traite aici in Cluj in practica de zi cu zi. Astfel
Univesitatea din Cluj aduce o contributie importanta
pentru aprofundarea si raspandirea ideii europene de
uniune. Aceasta idee trebuie permanent raspandita
si, inainte de toate, trebuie transmisa mai departe
generatiilor urmatoare.

Credo-ul unitatii europene este “uniunea in

diversitate”. Aceasta din urma poate fi traita in mod cu
atat mai convingator cu cat este mai raspandita
cunoasterea diferitelor culturi europene si a lucrurilor
care ne unesc pe noi europenii. Unde s-ar putea
preda si invata acest lucru mai bine decat la o
universitate trilingva si intr-o regiune marcata timp de
secole de trei culturi diferite.

Cifrele care dovedesc fiinta europeana a Universitatii

Babes-Bolyai sunt impresionante: 17 dintre cele 21
de facultati ale universitatii ofera cursuri in limba
romana si maghiara, iar 11 facultati au ca limba de
predare si limba germana. In afara de asta exista si
materii in italiana, franceza si ucraineana. Caracterul
tricultural al universitatii este – si acest lucru este unic
in Romania – ancorat in statutul universitatii. Astfel
sunt aduse impreuna in domeniul educatiei
academice cele trei popoare care au marcat
impreuna in ultimul mileniu istoria Transilvaniei.
Aici in Transilvania romanii, maghiarii si germanii
convietuiesc in mod pasnic si invatand unii de la altii
si invatand unii despre altii. Astfel au dezvoltat in
decursul multor ani un spatiu al convietuirii in trei
culturi diferite si un spatiu al multiconfesionalitatii care
poate servi ca exemplu altor regiuni din Europa – si
poate nu doar din Europa.  Nu pot sa vin in Romania
si mai ales in Transilvania in calitatea mea
de cancelara federala a Germaniei si sa nu ma refer
la istoria germanilor din aceasta regiune. In Cluj ne
aflam in cel mai mare oras a acestei frumoase
regiuni. Cu placere mi-as fi dorit ca dupa sejurul meu
de aici din Cluj sa calatoresc mai departe la Sibiu –
am promis sa merg acolo data viitoare – in centrul
minoritatii gemane din Transilvania. Din motive de
timp trebuie din pacate sa aman acest lucru. Am
vorbit insa astazi pe larg cu reprezentantii minoritatii
germane.

Inca de la inceput minoritatea germana a inbogatit din

punct de vedere cultural si economic acest spatiu. Ea
a fost si este in acelasi timp foarte bine integrata in
societatea romaneasca. Minoritatea are radacini in
cele trei culturi: cea romaneasca, cea maghiara si
inainte de toate desigur in cea germana. Iar membrii
minoritatii se simt acasa in toate aceste limbi si
reprezinta astfel o veriga de legatura intre tarile
noastre.
O alta veriga de legatura importanta este tineretul.
Spre exemplu exista intre studentii in special ai
acestei universitati multi care arata un interes
considerabil fata de limba, cultura si stiinta germana.
Conducerii universitatii, si in special Dumneavoastra,
mult stimate domnule profesor Marga, vi se cuvin vii
multumiri pentru deosebitul sprijin pe care il acordati
de multi ani incoace Centrului Cultural German in
spatiile universitatii.

Guvernul federal german a sustinut activ in repetate

randuri in ultimii ani dezvoltarea invatamantului in
limba germana, fie prin sprijin financiar, fie inainte de
toate prin sprijin personal pentru scolile in care se
preda limba germana ca limba materna sau ca limba
straina. Am discutat astazi si cu reprezentantii
minoritatii germane despre importanta predarii limbii
germane ca limba materna.Guvernul federal german
va fi si in continuare un partener de incredere al
Romaniei in toate aceste chestiuni.

Cred ca putem fi cu totii impreuna mandri ca exista in

Romania scoli si universitati, ca si aici la Cluj, cu o
oferta in limba germana, care educa tinerii intr-un
spirit care leaga tarile noastre si ne transforma in
parteneri europeni. Pentru ca germanii din Romania
sunt, la fel ca si aceasta universitate, constructori de
punti de legatura intre tarile noastre si au un aport
decisiv in ce priveste relatiile bilaterale, bogate in
fatete si traditie, intre Romania si Germania.

Germania si Romania intretin relatii prietenoase si

bazate pe incredere reciproca la nivel politic - acest
lucru s-a aratat din nou astazi cu ocazia convorbirilor
mele politice de la Bucuresti. Insa mai putem
intensifica multe lucruri. Asta este valabil si pentru
cooperarea economica. La nivel economic legaturile
sunt stranse, capital german se afla in peste 17.000
de firme romanesti. Germania este partenerul
comercial numarul unu al Romaniei, si al treilea cel
mai important investitor. Stim desigur ca recuperarea
productiei romanesti depinde in mod decisiv si de
succesul economiei noastre din Germania.

La nivel cultural exista o retea de institutii germane de

educatie si cultura, care ofera aici in Romania
multiple posibilitati de intalnire intre culturile noastre,
si care imbogateste cele doua culturi ale noastre.
Romania si Germania privesc inapoi catre o lunga
traditie a ganditului si cercetatului comun. Acesta
stransa rudenie intre cele doua popoare ale noastre
se exprima si in opera in limba germana a laureatei
Premiului Nobel Herta Müller, in care se confrunta
critic cu istoria Romaniei comuniste.

Exact aceste lucruri pe care le avem in comun pe

care le-am numit, si lunga noastra istorie comuna au
consacrat tarilor noastre rolul pe care marele istoric si
scriitor roman Nicolae Iorga l-a definit astfel: "Ambele
culturi sunt destinate sa intermedieze intre est si
vest". Prin decernarea titlului de doctor de catre o
universitate atat europeana cum este aceasta
univesitate imi este confirmata convingerea ca
Germania si Romania vor advoca in continuare
impreuna centralele valori europene, si vor fi
intermediari intr-o europa comuna.

Ultima mea vizita in Romania a fost cu deja doi ani in

urma. Atunci, in anul 2008, la un an dupa aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana, am putut fi martora
unui puternic sentiment de optimism si incredere.
Acest lucru m-a bucurat deoarece drumul Romaniei
catre Uniunea Europeana a fost lung, iar Germania l-
a acompaniat activ. Romania si-a asumat obiectivul
de a parcurge cat de repede posibil si ultimii pasi
ramasi pana la integrarea completa in UE. Pentru
asta aveti deplinul srijin al Republicii Federale
Germania - am spus-o si in discutiile mele politice
astazi.

Doamnelor si domnilor, Romania si Germania au

amandoua un mare interes sa intareasca si sa
fortifice Uniunea Europeana ca legatura noastra
comuna de destin.Avand in vedere urmarile crizei
financiare si economice internationale anului trecut
acest lucru reprezinta o provocare pe care am atacat-
o cu determinare, dar care ne va costa inca multa
energie.

Stransa impletitura a statelor membre in piata

comuna reprezinta o istorie de succes din punct de
vedere politic si economic. Stim ca Europa poate
intampina doar unita  provocarile globale. Este uneori
anevoios si cere o predipozitie pentru comprimis, dar
este pentru noi toti drumul cel mai bun.

Legatura stransa dintre tarile noastre partenere din

UE inseamna insa si ca greselile in politica
economica a unora dintre state pot duce la
repercursiuni pentru intreaga uniune. Din pacate a
trebuit sa facem aceasta experienta in ultima vreme.
De aceea acum trebuie sa avem grija ca o asemenea
criza sa nu se repete. Avem nevoie de o noua
arhitectura a uniunii monetare si economice pentru ca
Europa sa devina puternica si robusta pe termen
lung. Statele membre tocmai discuta despre acest
subiect in cadrul unui grup de lucru la Presedintelui
Consiliului European. Peste doua saptamani vom afla
primele rezultate.

Vreau sa spun foarte deschis: dese ori aceste discutii

nu sunt deloc simple. Sunt insa ferm convinsa de
faptul ca ele trebuie purtate cu sinceritate. Pentru ca
in momentul de fata organizarea Uniniunii Europene
paseste un taram necunoscut. Acolo unde pasim pe
taram necunoscut trebuie sa aiba loc si un discurs.
Nu fiecare discurs este automat o cearta, insa solutia
corecta se gaseste doar cu ajutorul unui discurs. Sper
ca in cadrul unei universitati aceste cuvinte descriu
ceva cotidian. In perceptia publica insa uneori
cuvantul "cearta" este acela care este folosit imediat
pentru a descrie situatia.
Guvernul federal si eu personal vrem sa reusim
multe. In primul rand trebuie sa transformam Pactul
de Stabilitate si Crestere intr-un instrument intr-
adevar eficient impotriva politicii iresponsabile a
indatorarii. Din acest motiv avem nevoie in viitor de
sanctiuni eficace pentru cazul in care unii nu se tin de
regulile comune.

In al doilea rand trebuie sa imbunatatim

supravegherea si coordinarea politicilor economice in
statele membre pentru a descoperi si combate mai
devreme evolutii gresite. Asta cere si un anumit grad
de deschidere. Prin ajutoarele pentru Grecia si
decizia infiintarii unui scut de protectie pentru Euro
am reusit sa asiguram stabilitatea pe termen scurt si
mediu a zonei Euro - si in interesul stabilitatii
economice in intreaga Europa. Aceste instrumente au
insa un termen de expirare.

De aceea pe termen mai lung, si in al treilea rand,

trebuie sa ne ocupam de intrebarea cum putem crea
un cadru de rezolvae a crizelor, care sa dea statelor
membre stimulente pentru o politica financiara solida,
si care sa asigure o participare adecvata a creditorilor
privati. In ce priveste aceste masuri nu ne putem
limita la zona Euro. Din contra, toate cele 27 de state
trebuie sa se angajeze la o politica care sa duca la
mai multa crestere si mai multa competitivitate; avem
insa nevoie de o crestere sustenabila, nu una care se
bazeaza pe datorii. Sefii de stat si de guvern din
Uniunea Europeana vor avea mai mult decat pana
acum un rol conducator in aceasta priviinta.

Doamnelor si domnilor, criza datoriilor in zona Euro

ne-a demonstrat marea insemnatate a sanatatii
finatelor statului si a cofirmat necesitatea consolidarii
bugetelor publice.
Imi este cunoscut faptul ca in Romania aceasta tema
este una majora si una cu vaste consecinte pentru
multi oameni. Si cabinetul german a decis pe 1
septembrie masuri de austeritate cuprinzatoare. Si
noi avem discutii asemanatoare, cu toate ca pentru
noi unele lucruri nu sunt chiar atat de grele. Taieri
dureroase astazi sunt insa in orice caz mai bune
decat consecintele pe termen mediu si lung. Cand
vorbim despre sustenabilitate, cand vorbim despre
echitatea intre generatii, cand vorbim despre politica
pentru copiii si nepotii nostri atunci punctul de plecare
ar trebui sa fie finantele publice solide.

Doamnelor si domnilor, permiteti-mi sa subliniez aici

inca odata: Romania este un partener corect si de
incredere in Europa, cu care avem in comun multe
obiective. Unul dintre ele este interesul pentru o
vecinatate estica stabila. Asta inseamna intre altele
ca abordam cu elan conflictele persistente dupa 20
de ani de la sfarsitul divizarii continentului nostru.
Cred ca lumea se asteapta pe buna dreptate ca noi
europenii impreuna sa solutionam problemele care
mai exista in Europa - fie in Balcanii occidentali sau
intre Republica Moldova si Transnistria. Cu totii
purtam raspunderea cand este vorba de a intampina
neincrederea persistenta si de a crea conditiile pentru
depasirea a ceea ce separa. Impreuna, in Uniunea
Europeana si cu alti parteneri, putem rezolva de
exemplu conflictul Moldova-Transnistria. Consider ca
avem la dispozitie instrumente - Strategia Dunarii,
Cooperarea la Marea Neagra, Balcanii de Vest si
Parteneriatul Estic - prin care si Romania poate
contribui cu diversele sale experiente, cu multe idei si
multa creativitate.

Doamnelor si domnilor, prin relatiile lor politice

economice si culturale Germania si Romania isi
dovedesc de fiecare data din nou parteneriatul si
apropierea. In al 130-lea an al stabilirii de relatii
diplomatice intre statele noastre acest lucru este
desigur deosebit de evident. Apropierea intre tarile
noastre excede cu mult relatia intre sefii de guvern,
intre guvernele si parlamentele noastre. Insa tot ceea
ce am descris ca idee europeana nu poate fi trait
decat daca este permanent impartasit tinerelor
generatii. 

Consider ca studentele si studentii care se formeaza

aici in Cluj pot sa traiasca din ceea ce
Dumneavoastra, profesorii acestei universitati, sunteti
capabil sa le dati. Este vorba de valori europene
profund insufletite, valori alimentate din forta istorica a
acestei regiuni, si valori care sunt aplicate mereu in
legatura popoarelor noastre europene. Cand aud
doar cata experienta are rectorul Dumneavoastra
numai in ce priveste patria mea Germania imi pot da
seama cat de mult sporeste aceasta experienta
europeana. De aceea multumesc studentelor si
studentilor dar si tuturor celor care predau la acesta
universitate. Pentru ca Dumneavoastra, prin munca
Dumneavoastra zilnica si in conditii care desigur nu
sunt intotdeauna cele mai usoare, aduceti contributia
Dumneavoastra ca Europa sa nu fie doar o piata
comuna, ca Europa sa nu fie doar un continent
pasnic, ci ca Europa sa fie si un continent al valorilor
traite.

Va multumesc din inima pentru onoarea de care am

avut parte astazi.