Transformatorul electric:

definitie,parti componente

1.Noţiuni generale despre transformatoare

Transformatorul electric este o maşină electromagnetică statică de curent
alternativ, care transformă o energie electromagnetică primară de anumiţi
parametrii (u1,i1) într-o energie electromagnetică secundară de alţi
parametrii (u2,i2), frecvenţa rămane insă constantă (f1=f2=ct.). Cei doi
parametrii care ne dau puterea: u-tensiunea şi i-curentul, suferă prin
transformare schimbări inverse, astfel dacă tensiunea se micşorează,
curentul se măreşte şi invers.La baza funcţionării transformatorului stă
principiul inducţiei electromagnetice.
Din punct de vedere constructiv, transformatorul are două părţi
principale:
1)circuitul magnetic- reprezentat de miezul de fier şi construit din
tole de oţel
electrotehnic pentru reducerea pierderilor în fier;
2)circuitele electrice- reprezentate de două sau mai multe înfăşurări
din Cu
sau Al, realizate în jurul circuitului magnetic, fiind deci cuplate
electromagnetic.
Infăşurarea care primeşte energia de la o sursă se numeşte infăşurare
primară, iar cea care cedează energia unei reţele sau unui consumator se
numeşte infăşurare secundară. După cum tensiunea înfăşurării secundare
este mai mare sau mai mică decat cea a înfăşurării primare, transformatorul
este ridicător sau coborator de tensiune.
Schematic un transformator monofazat, care are două înfăşurări este
reprezentat în figura 1.

Фu

i1 N1
N2 i2

u1 u2
zs

i2

Фσ1 фσ2
1
 fig.1

u1 - tensiunea de alimentare a primarului;

i1 – curentul din primar, cand în secundar avem legată impedanţa de
sarcină zs;
u2 – tensiunea la bornele secundarului rezultată prin inducţie
electromagnetică;
i2 – curentul din secundar;
фσ1,фσ2 – fluxurile de scăpări ale primarului şi secundarului;
N1,N2 – numărul de spire a înfăşurării primare respectiv secundare.
După numărul de faze putem avea transformatoare monofazate,
trifazate sau speciale (ex:tri-hexafazate).
Rolul circuitului magnetic:
1)Concentrarea liniilor de câmp
2)Sustinerea înfasurarilor
3)Transmiterea cuplului , fortelor
4)Transmiterea caldurii
Regimul nominal al transformatorului: este regimul definit de
ansamblul valorilor mărimilor înscrise pe plăcuţa indicatoare a
transformatorului şi care caracterizează funcţionarea în condiţii prescrise
(regimul de sarcină pentru care a fost proiectat).
Datele nominale ale unui transformator sunt:
- puterea nominală-SN (VA)- reprezintă puterea aparentă la
bornele circuitului secundar;
- tensiunea nominală primară-U1N(V)-reprezintă tensiunea
aplicată înfăşurării primare în regim nominal;
- tensiunea nominală secundară-U2N(V)-este tensiunea rezultată
la bornele secundare, la mersul în gol, primarul fiind alimentat cu tensiunea
U1N ;
- raportul nominal de transformare- k- este raportul între
tensiunea primară şi cea secundară la mersul în gol;
- curentul nominal (primar şi secundar)- curentul de linie
I1N,I2N(A);
- tensiunea nominală de scurtcircuit-usc-tensiunea aplicată unei
înfăşurări cand cealaltă este legată în scurtcircuit, iar în înfăşurarea
alimentată curentul are valoare nominală;
- frecvenţa nominală- 50Hz în Europa, 60 în America de Nord;
- randamentul-η;
- schema şi grupa de conexiuni.
In funcţie de utilizarea lor, putem avea mai multe tipuri de
transformatoare :
-transformatoare de putere –folosite în transportul şi
distribuţia energiei;
-transformatoare speciale de putere-folosite pentru alimentare
Cuptoarelor metalurgice, a redresoarelor etc.
-transformatoare pentru reglarea tensiunii;
-autotransformatoare;
-transformatoare de măsură;
-transformatoare pentru încercări de izolaţie de înaltă
tensiune.

2
2.SISTEMUL MAGNETIC: Parti componente ,Exemple, Materiale
utilizate la realizarea sistemelor masnetice, Materiale speciale utilizate
pentru constructia miezurilor magnetice, Clasificarea sistemelor
magnetice
Un sistem magnetic este alcatuit din coloane si juguri.Coloana
transformatorului reprezinta partea sistemului magnetic pe care, sau in jurul
careia,sunt dispuse infasurarile transformatorului.Jugul transformatorului
reprezinta partea sistemului magnetic care nu are mias.urari §i care serveste
la inchiderea circuitului magnetic.
Jugurile transformatoarelor pot fi:
- juguri laterale
- juguri frontale.
Jugurile laterale sunt cele care leaga cele doua capete ale uneia si aceleiasi
coloane (Fig. 2.1), jugul lateral are o parte laterala a carei axa este
perpendiculara pe axa coloanei.

Fig .2.1 Exemple de sisteme magnetice cu juguri laterale

a) sistem magnetic monofazat in manta;
b) Sistem magnetic monofazat cu coloane si in manta;
c) Sistem magnetic trifazat cu coloane si in manta (sistem magnetic cu
cinci coloane)
Jugul frontal este cel care leaga capetele a doua sau mai multe coloane
diferite (Fig. 2.2).

1) coloane; 2) juguri frontale

3
 Fig. 2.2
1-coloane; 2-juguri frontal;
Exemple de sisteme magnetice cu juguri frontale:
a) Sistem magnetic monofazat cu coloane;
b) Sistem magnetic trifazat plan cu coloane.
In fig. 2.3 sunt prezentate formele tipice ale sectiunilor prin jug.

Figura2.3.
Din punct de vedere constructiv coloanele se clasifica astfel:
-coloana cu tesere plana;
-coloana cu tesere radiala;
-coloana cu tesere in evolventa..
Coloana transformatorului asamblata din pachete paralelipipedice de tole
(grup de tole de aceeasi dimensiune) reprezinta coloana cu tesere plana (Fig.
2.4).
Coloana unui sistem magnetic cu intrefier asamblata din tole de aceeasi
latime, dispuse practic in directii radiale formand sectiunea circulara
transversala a coloanei reprezinta coloana cu tesere radiala (Fig. 2.5).
Coloana unui sistern magnetic cu intrefier asamblata din tole de aceeasi
latime, deformate in asa fel incat, in sectiunea transversala, a coloanei, toate
tolele sa aiba forma de evolventa si impreuna sa formeze practic cilindru
circular drept, reprezinta coloana cu tesere in evolventa (Fig. 2.6).

Fig. 2.4.
Exemple de coloane cu tesere plana
a) - sectiune transversala in trepte fara canale de racire;
b) - sectiune transversala in trepte cu canale de racire longitudinale;
c) - secfiune transversala in trepte cu canale de racire longitudinale si
transversale.

Fig.2.5 Coloana cu tesereFig.

radiala.
2.6. Coloana cu tesere evolventa
Consideratiile privind dimensionarea coloanelor cu tesere radiala si in
evolventa sunt prezentate in anexa A I
Consolidarea mecanica a sistemelor magnetice consta in consolidarea
jugurilor frontale, a jugurilor laterale si a coloanelor.

4
 La transformatoarele de putere mica si medie, jugurile sunt consolidate
prin presare cu grinzi de lemn (Fig. 2.7 a)), iar la cele de putere mare cu
ajutorul unor grinzi din otel laminat cu profil U (Fig. 2.7 b)), sau cu ajutorul
unor grinzi sudate(Fig. 2.7 c)).

Fig. 2.7. a)
Fig. 2.7. b)
Miezul
Miezul unui transformator deunui transformator de 1000 VA putere,
putere 160 VA, cu grinzi de cu grinzi din otel profilat.
jug
de lemn. 1) - vederea miezului; 2) - modul de izolare a
grinzilor fata de jug.

Fig. 2.7. c)
Miezul unui transformator trifazat (10 MVA, 63/16, 5 KV, 50 Hz) din
tole cu cristale orientate, fara gauri pentru suruburi.
Pentru consolidarea coloanelor si a jugurilor laterale, se utilizeaza fie
buloane de strangere (Fig-2.8), fie benzi din otel (Fig. 2.9.).

Fig. 2.8 . Izolatia de strangere a buloanelor

a) - suruburi cu rondele individuale;
1) - rondela de strangere de otel; 2) - rondela de prespan;
3) - tub izolant;
b) - perechea de buloane cu rondela comuna intr-o parte;
1) - rondela de strangere de otel pentru un bulon;
2) rondela de prespan;
3) - rondela de otel sub piulita; 4) - rondela de prespan;
5) - rondela de strangere de otel pentru doua suruburi; 6) - tub izolant .

Fig. 2.9.

Presarea coloanelor transformatoarelor de putere cu benzi din otel (1-otel

feromagnetic, 2 - Centura de carton, 3 - Centura de otel)

5
 La constructiile moderne sunt utilizate benzi de strangere cu
fibre de sticla tennocontractabile (Fig.2.10).

Fig. 2.10.
Presarea coloanelor transformatorului de putere cu benzi din sticla
(1 - otel; 2 - Centura din banda de sticla)
La transformatoarele cu puteri mici si mijlocii strangerea tolelor se
realizeaza cu ajutorul unor pene de lemn introduse intre cilindrul
electroizolant al infasurarii si tolele miezului (Fig. 2. 11.).

Fig. 2.11.
Presarea coloanei transformatorului
1 - cilindru izolant; 2 - barele de sprijin; 3 - miezul.
2.2 Materiale utilizate la realizarea sistemelor masnetice
In majoritatea cazurilor sistemele magnetice ale transformatoarelor se
realizeaza din tabla electrotehnica, care reprezinta in fapt un material
magnetic moale (adica, un material cu ciclu de histerezis ingust).
Laminarea materialului sub forma de tole de diferite grosimi (0.65 mm;
0.50 mm; 0.35 mm; etc.) conduce la reducerea componentei pierderilor prin
curenti turbionari indusi de campurile variabile caracteristice aplicatiilor de
curent alternativ.In prezent se fabrica o mare varietate de tole magnetice,
proiectantul urmand sa aleaga, in functie de puterea si caracteristicile
principale ale masinii electrice, sortimentul cel mai potrivit aplicatiei
concrete.Din punct de vedere al calcului de proiectare a unei masini,
calitatea unei tole este reprezentata de urmatoarele elemente:
a) Pierderile specifice (W/Kg) la magnetizare in camp alternativ
sinusoidal, pierderi care au loc prin histerezis si prin curenti turbionari. La
tolele uzuale de grosime 0.5 mm si la 50 Hz, pierderile prin histerezis
reprezinta aproximativ 60-70% din pierderile totale, in functie de gradul de
aliere cu siliciu. La frecventa constanta a campului de magnetizare,
pierderile totale sunt aproximativ proportionate cu patratul inductiei
magnetice, rezultand o curba de pierderi p=f(B) parabolica.
Pentru tolele destinate masinilor electrice rotative se garanteaza de
obicei valorile pierderilor la 50 Hz, corespunzatoare inductiilor de 1 T si 1.5 T
notate cu P10/50 si P15/50.In mod similar, pentru tolele destinate
transformatoarelor, se garanteaza pierderile de 1.5 T sau 1.7 T, notate P15/50
si P17/50.Pentru aplicatii care implica frecvente diferite de 50 de Hz,
furnizorii de tole includ in cataloage curbe complete din care se poate deduce
dependenta pierderilor specifice totale cu inductia si frecventa. Pentru
frecvente de 400...2500 Hz se elaboreaza sortimente speciale, de grosime
redusa (0.1-0.15-0.20 mm) si cu un procent de siliciu mai ridicat, in vederea
reducerii pierderilor prin curenti turbionari.
b) Caracteristica de magnetizare a tolei, adica dependenta inductie-
camp, B=f(H), la magnetizare alternativa sinusoidala.
O tola este cu atat mai buna cu cat are o caracteristica de magnetizare
mai ridicata, adica cu cat se obtine o inductie mai buna la acelasi camp
exterior imprimat.Tolele destinate masinilor electrice rotative se caracterizeaza
prin trei puncte principale, prin valorile inductiei B25,B50,B100
corespunzatoare campurilor de excitatie de 25, 50 si 100 A/cm. Aceste valori
6
se pot verifica pe esantioane standard, de pilda prin metoda cadrului Epstein
(STAS 7758-75) si reprezinta obiecte de garantie pentru un anumit sortiment
de tabla.Tolele destinate transformatoarelor de putere se caracterizeaza de
obicei numai prin inductia Bg corespunzatoare campului de 8 A/cm.
c) Factorul de umplere (impachetare) a fierului, notat Kfe este
raportul dintre lungimea totala efectiva a fierului dintr-un pachet de tole
si lungimea totala(geometrica) a pachetului. Este un factor subunitar care
depinde de grosimea tolei, de calitatea suprafetei, precum si de grosimea
peliculei izolante, care poate fi de natura organica (lacuri electroizolante
de acoperire) denumite de tip C3 sau anorganica (oxizi de fier, fosfati
etc.), denumita de tip C5.
Alte proprietati ale tolei, cum sunt duritatea superficiala sau rezistenta
electrica a izolatiei, desi nu fac obiectul garantiei furnizorului, prezinta
importanta din punct de vedere al caracteristicilor de functionare ale masinii
sau din punct de vedere al tehnologicitatii fabricatiei.
Tolele magnetice se pot clasifica dupa cum urmeaza:
a) Din punct de vedere al dependentei proprietatilor magnetice cu directia
de laminare, tolele pot fi:
- cu cristale orientate (denumite uzual tole pentru transformator)
-cu cristale neorientate (pentru masini electrice rotative).
In directia de laminare proprietatile magnetice sunt mai bune decat in
directia perpendiculara. Fenomenul este urmarit in mod deosebit in fabricatia
tolelor de transformator, unde campul de excitatie are o directie constanta,
dar devine nedorita in cazul masinilor electrice rotative, unde este necesara
o izotropie a proprietatilor magnetice datorita solicitarii materialului dupa
toate directiile. Din acest motiv, standardele de tole neorientate limiteaza de
obicei anizotropia magnetica din punct de vedere al pierderilor.
Tolele cu cristale orientate pot fi fabricate in doua variante:
-cu textura -normala
- cubica.
Pentru a intelege dependenta proprietatilor magnetice in functie de directia
de laminare este necesara legatura cu coeficientii cristalografici a lui Muller.
Se cunoaste ca monocristalul de fier se magnetizeaza in mod diferit in
directii diferite. Astfel, din fig. 2.2.1, unde este prezentat un monocristal de
fier, rezulta ca se poate vorbi de trei directii principale de magnetizare,si
anume:
- directia de magnetizare usoara, de-a lungul muchiei (1) 100,
- directia de magnetizare medie, de-a lungul diagonalei suprafetelor
laterale (2) 110;
-directia de magnetizare grea, de-a lungul diagonalei cubului (3) 311.

Fig. 2.2.1. .
Directiile de magnetizare usoara (100), medie (110), si grea (111),
pentru cristale de fier.
In tabla normala laminata la cald, cristalele sunt dispuse haotic (fig.2.2.2 a)).
Dispunerea cristalelor in tabla laminata la rece este aratata in figura 2.2.2 b).
De aceea, acest gen de tabla se numeste textura sau cu cristale orientate.
Este bine sa se foloseasca aceasta denumire, deoarece se fabrica si tabla
laminata la rece, dar care nu are cristale orientate (in special pentru masini
electrice).

Fig. 2.2.2.
7
 Dispozitia cristalelor de fier in tabla silicioasa:
a) - laminata la cald; b) - laminata obisnuit, laminata la rece;
c) - cu textura cubica sagetile indica directiile de magnetizare usoara.
Din analiza figurilor 2.2.1 si 2.2.2 se vede ca o asemenea tabla are
permeabilitatea magnetica cea mai mare atunci cand directia fluxului
magnetic coincide cu directia de laminare, permeabilitatea este mai mica la
trecerea fluxului, transversal pe directia laminarii si este si mai mica pentru
valori intermediare ale unghiului dintre directiie de laminare si de trecere a
fluxului. In realitate, dispunerea cristalelor nu este exact cea aratata in
fig.2.2.2.b) si de aceea se poate spune ca,cu cat inclinatiile muchiiior
cristalelor fata de directia laminarii sunt mai mici si cu cat este mai redusa
cantitatea de cristale neorientate in aceasta directie, cu atat texturarea tolei
se considera, mai buna, iar caracteristicile electromagnetice principale
(permeabilitatea magnetica si pierderile specifice) mai favorabile.
Orientarea cristalelor in tabla cu textura cubica este ilustrata in fig. 2.2.2
c)Permeabilitatea magnetica a acestei table este mare atat in cazul
trecerii fluxului in directia laminarii cat si in cazul trecerii in directie
transversala pe aceasta.Permeabilitatea magnetica a tablei sub un unghi de 45°
fata de directia laminarii, adica de-a lungul diagonalei suprafetei laterale a
cubului, corespunde aproximativ permeabilitatii tablei cu textura normala in
directie perpendiculara pe directia laminarii.
Tinand seama de cele de mai sus, este evident ca tabla silicioasa cu
textura cubica poate sa fie utilizata cu succes pentru fabricarea de masini
rotative. totusi,ea prezinta avantaje importante si in cazul utilizarii pentru
transformatoare de putere. Avantajul cel mai important fata de tabla laminata
la rece cu textura normala este acela ca nu mai este necesara imbinarea la 45°
a jugurilor cu coloanele. De asemenea devine posibila utilizarea tablei
laminate la rece pentru executia miezurilor pentru transformatoare mici,
transformatoare de masura si altele, impachetate din tole stante sub forma de
L, T, E etc.
Incercarile au aratat ca transformatoarele cu miez din tabla cu textura
cubica are pierderile in fier de 1.65 ori mai mici decat acelasi transformator
avand miez din tabla cu textura normala iar curentul de magnetizare este de
Masa specifica [kg/mm
doua ori mai mic. Miezurile au fost impachetate din tole sub forma, de I.
In tabelul 2.2.1 a) se prezinta principalele caracteristici magnetice si
tehnologice ale tablelor de dinam (cu cristale neorientate) fabricate in tara:
TABELUL2.2.1
Sim bolulDe calitate Pierderi de Inductia_magnetica m inima,
[%]Continutul orientativ de siliciu

Factor de spatiu,min.
Grosimea [mm]

t
magntizare.W/Kg]
[
Anizotropia pierderilor,

in c.a. la un cam p, [A /cm ]

%,max

IT 1.5T B25 B50 B IO O

NO135-50 3 1.35 3.30 1.49 1.60 1.71 ±14 3 7,65
NO 150-50 2.8 1.50 3.50 1.50 1.60 1.71 ±14 5 7.65
NO170-50 2.5 1.70 4.00 1.51 1.61 1.72 ±14 5 7.65
NO200-50 0.50 2 2.00 4.70 1.52 1.62 1.73 +12 0.97 10 7.70
NO230-50 1.7 2.30 5.30 1.54 1.64 1.75 ±12 10 7.70
NO260-50 1.3 2.60 6.00 1.55 1.65 1.76 ±12 10 7,75
N03 00-50 1 3.00 6.80 1.58 1.68 1.76 ±12 10 7.75
NO360-50 1 3.60 8.10 1.58 1.68 1.78 ±12 10 7,75
8
NO230-65 2 230 5.30 1.52 1.62 1.73 ±14 5 7.70
NO260-65 0.65 1.7 2.60 6.00 1.54 1.64 1,75 ±12 0.97 10 7,75
N0300-65 1.3 3.00 6.80 1.55 1.65 1.76 ±12 10 7.75
NO3 60-65 1 3.60 8.10 1.58 1,68 1.77 ±12 10 7.75

Observatii:
1) Factorul de spatiu este determinat pe epruvete neacoperite cu izolatie. La
epruvete izolate factorul de spatiu se poate considera de minim 0.96.
2) Masa specifica nu se garanteaza.. Valoarea ei este luata in considerare la
calculul pierderilor la magnetizare si a factorului de spatiu.
Valorile din tabel reprezinta elemente garantate de furnizorul de tabla.
Din punct de vedere al marimilor magnetice se garanteaza toate cele trei
valori ale inductiilor (B25, B50 SI B100 ) dar se garanteaza numai o valoare a
pierderilor (de obicei p45/50), determinarile fiind efectuate pe esantioane
Epstein supuse unui tratament termic de imbatranire magnetica la 225 °C timp
de 24 ore.
In tabelul 2.2.1 b) se prezinta structura sortimentala si valorile garantate ale
tablelor de transformator fabricate in tara.2.2.1 b) Structura sortimentala si
valorile garantate ale tablelor de transformator fabricate in tara noastra.
Simbol de calitate Grosimea, [Pierderi la 50 Hz W/[Kg] Inductia T la800A/m

1.7T
GO 84-28 0.28 0.84 1.28 180
GO 89-28 0.28 0.89 1.36 1.77
GO 92-30 0.30 0.92 1.38 1.77

GO 95-28 0.28 0.95 1.48 1.75

GO 97-30 0.30 0.97 1.51 1.75

G O 1 0 1- 3 5 0.35 1.01 1.55 1.75

GO 106-28 0.28 1.06 1.66 1.75
GO 107-30 0,30 1.07 1.68 1.75
G O 1 1 -13 5 0.35 1 .1 1 1.73 1.75

b) Din punct de vedere al modului de laminare - tolele pot fi laminate

la cald sau la rece. Cu exceptia unor cazuri particulare (grosimi sub o
valoare limita; continut de siliciu peste o anumita limita), in prezent s-a
generalizat procedeul de laminare la rece, care ofera anumite avantaje
tehnologice.
Astfel, in cazul laminarii la rece calitatea suprafetei tablei rezulta mai
buna, ceea ce perrnite obtinerea unui factor de impachetare superior. De
asemenea, campul de tolerante al grosimii tablei rezulta in limite mai
restranse. Trebuie mentionat de asemenea, ca in cazul laminarii la rece pentru
acelasi procent de aliere cu siliciu, rezulta pierderi specifice mai mici.
Dezavantajele procedeului de laminare le rece consta in aceea ca
dispersia de fabricate din punct de vedere al proprietatilor magnetice sunt mai
mari.
Tablele electrotehnice fabricate la C.O.S. Targoviste sunt laminate la rece.
c) Din punct de vedere al continutului de siliciu - tolele pot fi aliate cu
siliciu (in proportie de 0,5...0.35 % sau chiar mai mult), sau fara siliciu, ca
element de aliere. Continutul de siliciu are o importanta majora pentru
proprietatile magnetice ale tolei in sensul reducerii pierderilor specifice totale,
datorita reducerii in primul rand, a pierderilor prin curenti turbionari.
Odata cu reducerea pierderilor,siliciul are si o influenta nefavorabila
asupra capacitatii de magnetizare a tolei, in special in zona inductiilor mari.
Alierea tolelor cu siliciu prezinta deci un aspect contradictoriu in ceea ce priveste
proprietatile magnetice de baza ale acestuia. Se vorbeste in aceste conditii despre o
9
tola mai "buna" atunci cand ea convine siliciu mai mult si deci are pierderi specifice
mai mari, aceasta deoarece pretul tolelor este determinat in primul rand de gradul de
aliere. Proiectantul de masini electrice trebuie sa considere aceasta exprimare ca fiind
im p ro pie,deoarece un anumit sortiment de tabla este bun sau nu numai in raport cu o
aplicatie data si aceasta corelare are atat aspecte tehnice,si aspecte
cat economice.
In timp ce continutul de siliciutabla
in lam inatala cald este de 4-4,5 %, rezultand
prin aceasta o rezistenta specifica de 0.6-0.65 ohmi* mm /m, continutul de siliciu in
tabla laminata la rece este de numai 2.5-3.5 %. Aceasta situatie este impusa de
greutatile de laminare a tablei cu continut mare de siliciu. Din aceasta cauza,
rezistenta specifica a tablei scade pana la 0.50.45-ohmi* mm/m.
Pierderile datorita curentiloroucault
F sunt invers proportionale cu rezistenta
specifica.De aceea, pentru tabla laminata la cald si laminata la rece, la 50 Hz si 15000
Gs, acestepierderi sunt egale cu 0.45, respectiv 0.6 W/Kgf.
Aceasta usoara inrautatire a calitatilor tablei silicioase laminate la rece este insa
compensata de scaderea brusca a pierderilor p rin histerezis. Astfel, la cele mai bune
sorturi de tabla silicioasa cu cristale orientate, pierderile
p rin histerezis in directia
laminarii sunt aproape de doua ori mai mici decat la unghiuri cuprinse intre 55° si90°.
Pierderile histerezis prezinta mai putin de 50 % la incercarea in directia In minimi, in
raport cu directia perpendicularaaceasta.
pe
In trecut, tolele erau izolate cu hartie si cu lac (email). Asemenea transformatoare
mai exista inca in exploatare. La ora actuala
metodelesi tehnologia de izolare a tolelor
a evoluat. Cea mai mare raspandire o are carlitul izolatie
(o ceramica realizata printr-un
tratament termic si chimic al suprafetei tolei). In afara
izo de
latiape baza de hartie, lac
si oxid se utilizeaza in prezent izolatii rezistente la temperatura permcare
itrecoacerea
miezurilor la o temperatura 800 de °C. Din acest punct de vedere cea mai buna izolatie
o reprezinta carlitul, o izolatie
ceramica realizata printr-un tratament termic si chimic al
suprafetei tolei.
Se folosesc de asemenea izolatii pe baza de fosfat desticla, fier, silicat fero-
manganic,silicat de magneziu.Urmarea faptului ca grosimea stratului izolant este
foarte mica (cativa microni) iar suprafata tolei, in procesului
urma de laminare la rece
se obtineneteda, coeficientul Kp e este de peste 0.95. In cazul
tablei silicioase laminate
la rece izolate cu carlit
KFe este 0.96-0.97.
Avantajele sunt evidente pentru tabla de
0.3 mm izolata cu hartie groasa de 0,03 mm, coeficientul de izolatie este 0.84-
0.85, iar izolata cu lac de 0.89-0.9.Fata de o grosime data, daca se aplica un
singur strat de lac in ambele parti, grosimea create cu 0.015-0.02 mm.
2.3. Materiale speciale utilizate pentru constructia miezurilor magnetice
Tabla groasa de 0,35 mm are utilizarea cea mai larga, folosindu-se pentru
confectionarea tolelor taiate sau stantate pentru miezuri normale.De remarcat
faptul ca in prezent s-a asimilat fabricatia de banda de tabla silicioasa, avand
grosimea de 0.03 mm si care este utilizata in radiotehnica si in sisteme
electronice.Dupa cum s-a aratat, marimea continutului de siliciu ar contribui
la o reducere mai mare a pierderilor prin curenti turbionari si ar micsora
magnetostrictiunea, permeabilitatea aliajului ar creste. Fragilitatea crescanda
insa CU marimea continutului de siliciu il limiteaza la 4,5 % pentru tolele
laminate la cald si la 35 % pentru cele laminate la rece. S-a incercat o solutie
prin adaos de nichel (5.5 %) putand astfel mari putin si continutul de siliciu
(10.11). Marirea continutului de siliciu nu este insa sutlcient de mare, dar
continutul de nichel scumpeste aliajul.
Rezultate mai bune s-au putut obtine cu adaos de aluminiu, prin inlocuirea
partiala a siliciului (12...14), aluminiul avand acelasi efect ca siliciul. Aliajele
astfel elaborate, laminate la cald, deci izotrope, au caracteristici magnetice
superioare celor care contin numai siliciu si nefiind anizotrope, au aplicatie
universala .Tendinta merge spre obtinerea unor astfel de aliaje in producfie
de serie si caracteristici superioare.O categorie noua de materiale tehnice cu
proprietati deosebite o reprezinta sticlele metalice.
Sticla obisnuita este un material silicatic care, nu a cristalizat in timpul
racirii din stare lichida pana la temperatura ambianta. Alte substante, in
special cele ale caror molecule au tendinta spre polimerizare, pot de
asemenea, sa fie racite pana la temperatura ambianta fara sa cristalizeze. Spre
deosebire de sticlele anorganice silicatice si oxidice si de sticlele polimerilor
organici, care se obtin ca materiale solide amorfe conditii obisnuite de racire
materialele metalice nu au putut fi obtinute in stare de sticla decat de curand,
prin aplicarea unor viteze de racire a topiturii mai mari de un milion de
grade pe secunda pentru a evita cristalizarea. Producerea sticlelor metalice in
conditii aceptabile industrial si sub forma unor produse utilizabile tehnic
constituie o realizare recenta care a avut ca rezultat aparitia unei noi clase de
10
materiale ingineresti cu proprietati neobisnuite.In esenta, aceasta clasa de
materiale cumplet noua - sticlele metalice - imbiba proprietatile caracteristice
metalelor (maleabilitate, conductivitate electrica si termica, usurinta de
magnetizare) cu proprietati caracteristice sticlelor (duritate si rezistenta la
coroziune).
De la descoperirea lor, acum aproape 42 de ani, sticlele metalice au trecut
de la simple curiozitati de laborator la situatia de produse tehnice asupra
carora se efectueaza un numar impresionant de studii fundamentale si
aplicative.Spre deosebire de materialele metalice obisnuite policristaline,
sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca si lichidele,cu o distributie
aproape intamplatoare a atomilor. Din aceasta cauza ele nu prezinta
caracteristicile structurale obisnuite pentru metalele si aliajele cristaline, ci
sunt materiale omogene, atat la scara macroscopica, cat si la scara
microscopica. Desi ordinea la lunga distanta, specifica cristalinitatii este
absenta in sticlele metalice, o ordine la scurta distanta de natura topologica si
chimica este prezenta. Interactiunile puternice exercitate la scurta distanta intre
atomii constitutivi produc o gama de proprietati si comportari unice
manifestate de sticlele metalice.Absenta cristalinitatii in sticlele metalice
conduce la o asociere de proprietati mecanice, ductilitate si duritate
neintalnita in materialele metalice cristaline. Astfel, aliajele fierului produse
sub forma de sticla metalica", au rezistenta de rupere la tracfiune de
aproximativ 350 daN/mm2 si duritati vickers aproximativ 1000 daN/mm2,
depasind cele mai mari valori obtinute in oteluri. In pofida acestei duritati
extreme, sticlele metalice sunt materiale tenace si nu fragile, ruperea lor fiind
precedata de deformari plastice considerabile; ele se deformeaza plastic
manifestand ductilitate sub eforturi de indoire, forfecare si
compresiune.Structura omogena a sticlelor metalice le confera rezistenta la
coroziune comparabila in unele cazuri cu a platinei si rezistenta la oboseala
neintalnita in aliaje cristaline. Sticlele metalice ce contin metale magnetice cu
Fe, Co,Ni,sunt materiale feromagnetice, cu usurinta de magnetizare
comparabila cu a celor mai bune aliaje clasice de tip permalloy. Absenta
cristalinitatii face ca sticlele feromagnetice sa fie lipsite de anizotropia
magnetocristalina care conduce la pierderi de energie importante la
magnetizarea si demagnetizarea materialelor magnetice clasice.
Clasificarea sistemelor magnetice
Ansamblul de tole sau de alte elemente din tabla electrotehnica sau din alt
material feromagnetic, avand o forma geometrica determinata, destinat sa
localizeze in el campul magnetic util al transformatorului se numeste
sistemul magnetic al transformatorului (circuit magnetic).
Dupa modul de realizare sistemele magnetice pot fi:
-Sistem magnetic tesut;
-Sistem magnetic cu intrefier;
-Sistem magnetic rulat.
Sistemul magnetic tesut reprezinta un ansamblu in care coloanele si
jugurile, tesute plan, se asambleaza incrucisat ca o constructie unitara (figura
3.1).

Fig. 3.1

11
Sistemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate si consolidate
separat, iar la asamblarea sistemului ele se alatura frontal si se consolideaza
cu dispozitive speciale de strangere sau alt mod, reprezinta sistemul magnetic
cu intrefier (figura 3.2).

Fig 3.2.

12
 Sistemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate prin rulare din
tabia electrotehnica (in benzi sau rulata) reprezinta sistemul magnetic rulat
(figura 3.3).

Fig. 3.3.
Miezuri magnetice din otel laminat la rece:
a) - Forma dreptunghiulara; b) - forma
circulara .
Dupa dispunerea in spatiu sistemele magnetice se clasifica in:
Sisteme magnetice plane - Sisteme magnetice tn
spatiu.
Sistemul magnetic la care axele longitudinale ale tuturor coloaneior si
jugurilor sunt dispuse intr-un singur plan, reprezinta sistemul magnetic plan
(figura 3.4).

Fig. 3.4.
a) sistem magnetic monofazat cu coloana;
b) sistem magnetic monofazat in manta;
c) sistem magnetic cu coloana si in manta;
d) sistem magnetic trifazat plan cu coloane;
e) sistem magnetic trifazat cu coloane si in manta (cu cinci coioane);
f) sistem magnetic trifazat in manta.
Sistemul magnetic la care axele longitudinale ala coloanelor sau ale
jugurilor sunt dispuse in planuri diferite, reprezinta sistemul magnetic in spatiu
(figura 3.5.).

Fig. 3.5. Fig. 3.6.:

 a) Sistem magnetic monofazat cu tole radiale si sase juguri
fig.3.6.Sistem magnetic fara buloane de strangere,
b) Sistem magnetic monofazat in stea;
c) Sistem magnetic monofazat in cruce;

Fig. 3.7.
a)Sistem magnetic trifazat simetrie in stea;
b)Sistem magnetic trifazat simetrie Tn triunghi.

Fig. 3.8.
Sistem magnetic simetric trifazat In triunghi 50KVA,5000V.
3).CIRCUITUL ELECTRIC:
Infasurarile transformatoarelor. Parti constructive ale infasurarilor.
Materiale utilizate la realizarea infasurarilor. Parti constructive
ale infasurarilor.
Infasurarile constituie una din partile cele m ai im portante ale unui transform ator ,
reprezentand, de fapt, un ansamblu de spire sau bobine care form eaza un circuit
electric corespunzand
u n e iad in tensiumle transform atorului. Pentru un
transform ator polifazat, infasurarea este ansam blul infasurarilor de faza, prin
infasurare de faza intelegandu-se faza unei infasurari polifazate.
Term enul de infasurare de faza nu va fi utilizat pentru ansamblul bobinelor de pe o
anum ita coloana. Transform atorul trebuie calculat si executat astfel incat m arim ile
sale de baza (pierderile in infasurari, tensiunea de scurtcircuit
si incalzirile) sa fie m
concordanta cu valorile prescrise de norme. In acelasi tim p, infasurarile trebuie sa
asigure transform atorului o rigiditate dieleclrica
su fic ie n ta ,precum si stabilitate
dinamica si term ica mare, astfel in cat sa garanteze buna functionare a acestuia si la
supratensiunile care apar in exploatare. Elem entul constructiv principal al infasurarii
este spira, care reprezinta conductorul sau ansamblul de conductoare legate in paralel
care inconjoara o singura data o parte a sistem magnetic
ului al transform atorului
parcurs de fluxul magnetic.Gruparea de doua sau m ai multe spire in serie form eaza o
unitate constructiva numita bobina Locul
. in care bobinatorul incepe rularea
conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii. O infasurare poate
fi bobinata la dreapta sau la stanga (fig. 2.1). Sensul bobinarii este esential la
realizarea grupei de conexiuni cerute de beneficiar.
 Fig.2.1 Sensul de depanare la bobinele pentm
transformator;
a)
b)--la
ladreapta;
stanga.
Depanarea unei bobine pe dreapta sau pe stanga se face atunci cand
incepe din stanga, respectiv din dreapta sablonului privit din partea
tamburului de pe care se desfasoara conductorul (fig 2.2) .

I -Fig. 2.2 Bobinarea

cu sanna;la2 stanga si lade
dreapta:
mosorul - sablonul bobinaj;
3 – bobinatorul
Considerand ca observatorul este situat la extremitatea sablonului
unde se gaseste inceputul infasurarii, sensul de bobinare reprezinta sensul
in care este rulat conductorul pe suprafata sablonului mentionat.O alta
definitie este cea prezentata in continuare: bobinarea se considera la stanga
cand privind de la un capat al bobinei, rotirea spirelor se face in sens
invers acelor de ceasornic (fig.2.3) iar la dreapta cand rotirea spirelor se
face in sensul rotirii acelor de ceasornic (fig, 2.4).
 Fig. 2.4 BobinS "la dreapta"

2.Materiale utilizate la realizarea infasurarilor. [3, 24 ]

Pentru realizarea infasurarilor sunt utilizate conductoare de cupru sau din aluminiu. Conductoarele pot avea s
rotunda sau sectiune dreptunghiulara. Astfel, pentru valorile sectiunilor mai mici ca 5-6 mm (la transformatoar
se alege conductor rotund, care de regula, este izolat numai cu email tereftalic (ET) pentru cupru si cu hartie pen
aluminiu.Daca valoarea sectiunii este mai mare ca 6 mm patrati, atunci se alege conductor dreptunghiular(profila
izolat cu email tereftalic peste care se dau si doua straturi de fibra de sticla (tip PE2S) pentru transformatoarel
(racite cu aer), si izolat cu hartie pentru transformatoarele cu ulei (de la 2 la 5 straturi 1/2 sau 1/3 suprapus). D
natura izolatiei,(STAS 10570-83) conductoarele de bobinaj se clasifica in ::Conductoare emailate, conductoare
de hartie; conductoare cu izolatie din fire textile; conductoare cu izolatie din fire de sticla.Firele textile utilizate p
izolarea conductoarelor pot fi din matase, bumbac sau bumbac in amestec cu fire sintetice.Firele de sticla utiliza
izolarea conductoarelor sunt fire de tip textil, din sticla sau din sticla in amestec cu fire sintetice.Izolatia din fir
sau fire de sticla se poate aplica peste conductoarele de cupru emailate in prealabil.

Dupa material, conductoareie de bobinaj se clasifica in:

-conductoare de bobinaj din cupru;
-conductoare de bobinaj din aluminiu.
Dupa forma sectiunii, conductoarele de bobinaj se clasifica in:
-conductoare de bobinaj cu secfiune rotunda;
-conductoare de bobinaj cu sectiune dreptunghiulara. , .'..-.,
Dupa grosimea izolatiei, conductoarele ernailate si cele cu izolatie din fire de sticla se clasifica in trei grad
izolatie:
-gradul 1 - cu izolatie simpla;
-gradul 2 - cu izolatie dubla;
-gradul 3 - cu izolatie tripla.
La conductoarele de bobinaj cu izolatie din hartie si fire textile, nu se prevede gradul de izolatie, ci se arata ca
infasurari sau impletituri se aplica peste conductor.
Dupa indicele de temperatura, conductoarele de bobinaj se clasifica Tn cinci clase:
-cu indice de temperatura 105;
-cu indice de ternperatura 130;
-cu indice de temperatura 155;
-cu indice de temperatura 180;
-cu indice de temperatura 220.
Dupa modul de izolare, conductoarele de bobinaj se clasifica in doua grupe:
-izolate prin emailare;
-izolate prin infasurare sau impletire.
Simbolizarea condudoarelor de bobinaj emailate se face dupa anumite principii de simbolizare. Simb
cuprinde, in ordine, simbolurile pentru:
- Materiaiul conductorului,
- forma sectiunii conductorului (numai pentru conductoarele de sectiune dreptunghiulara); natura izolatie
- caracteristica de baza (M, S, T);
- caracteristica secundara (unde este cazu! U, A, F, s, b);
- gradul de izolatie (1, 2, 3);
- indicele de temperatura (105, 120, 13p, 155, 180 sau 220).