CFDP – G. D. Curs nr.

4 DLF

CURS Nr. 4

4. DREAPTA

4.1. DREPTE PARTICULARE.

O dreaptă are o poziţie oarecare în spaţiu. Există însă şi drepte, care în raport cu
planele de proiecţie, sau planele bisectoare, au poziţii particulare. Adică o dreaptă poate fi
paralelă, perpendiculară sau conţinută într-un plan de proiecţie.
Dreapta orizontală (fig. 4.1) este dreapta paralelă cu planul orizontal de proiecţie
[H] sau conţinut de acesta.
Dreapta orizontală se proiectează în adevărata mărime pe planul orizontal de
proiecţie şi măsoară unghiul β ce-l face în spaţiu cu planul vertical de proiecţie. Dreapta
orizontală îşi păstrează aceeaşi cotă. Ea are numai urmă verticală şi laterală.

Fig. 4.1

1 din 9
 CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF

Dreapta frontală, fig. 4.2, este o dreaptă paralelă cu planul vertical de proiecţie [V]
sau conţinută în acesta.

Fig. 4.2

Dreapta frontală se proiectează în adevărata mărime pe planul vertical.

Pentru ca o dreaptă să fie frontală, este necesar şi suficient ca toate punctele sale
să aibă aceeaşi depărtare.
Proiecţia orizontală a frontalei este paralelă cu linia de pământ iar cea laterală cu
axa OZ.
Dacă un segment de dreaptă se află pe o frontală, proiecţia sa verticală este în
adevărată mărime.
Unghiul α pe care îl face cu planul orizontal de proiecţie, se poate măsura în
adevărata mărime, între linia de pământ şi proiecţia sa verticală (f’).
Dreapta de profil, fig. 4.3, este o dreaptă paralelă cu planul lateral de proiecţie
[W ], sau conţinută în acest plan.
Cele două proiecţii, verticală şi orizontală ale acestei drepte vor fi perpendiculare pe
linia de pământ.
Adevărata mărime a dreptei de profil va fi în proiecţie pe planul lateral de proiecţie.
Unghiul se poate citi direct în adevărata mărime pe planul lateral de proiecţie.

2 din 9
 CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF

Fig. 4.3

Dreapta verticală, fig. 4.4, este o dreaptă perpendiculară pe planul orizontal de

proiecţie [H], deci paralelă cu planul vertical de proiecţie [V ] şi cu planul lateral de
proiecţie [W ] pe care se proiectează în adevărata mărime.

Fig. 4.4

Dreapta de capăt sau de ţintă, fig. 4.5, este acea dreaptă care este perpendiculară
pe planul vertical de proiecţie, deci este paralelă cu axa OY.

3 din 9
 CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF

Proiecţia ei va fi un punct pe planul vertical de proiecţie, pe care are şi urma, iar pe

celelalte două planuri de proiecţie în adevărata sa mărime.

Fig. 4.5

Dreapta fronto-orizontală, fig. 4.6, este dreapta perpendiculară pe planul lateral de

proiecţie [W ] şi paralelă cu linia de pământ.
Un segment aflat pe o dreaptă fronto-orizontală, va avea întotdeauna proiecţia
orizontală şi verticală în adevărata mărime.

Fig. 4.6

4 din 9
 CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF

4.2. Drepte conţinute în unul din planele de proiecţie.(fig. 4.7)

Dacă o dreaptă (D1) este situată în planul orizontal de proiecţie, ea este o orizontală
de cotă zero (d’1) iar proiecţia sa verticală se confundă cu linia de pământ.
Dreapta (D2) este o frontală a cărei depărtare este zero, iar proiecţia ei orizontală se
confundă cu linia de pământ.
În cazul în care avem o dreaptă conţinută în planul lateral de proiecţie, a cărei
abscisă este zero, deci o dreaptă de profil (D3), ea este o dreaptă confundată cu linia de
pământ.

Fig. 4.7

4.3. Poziţiile relative a două drepte.

Două drepte pot fi oarecare (necoplanare) şi coplanare.

Dreptele concurente sunt acele drepte care au un punct comun. În epură punctul de
intersecţie se găseşte pe aceeaşi linie de ordine. (fig. 4.8)

Fig. 4.8

5 din 9
 CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF

Drepte paralele. Dacă două drepte sunt paralele atunci şi proiecţiile lor sunt
paralele. (fig. 4.9).

Fig. 4.9

Drepte oarecare, sunt dreptele care nu sunt nici paralele nici concurente. Deci nu
se găsesc în acelaşi plan.
Dacă două drepte sunt oarecare, punctele de intersecţie ale proiecţiilor de acelaşi
nume, nu se găsesc pe aceeaşi linie de ordine (fig. 4.10).

Fig. 4.10

Drepte perpendiculare sunt dreptele care se intersectează după in unghi de 90o,

acesta se va proiecta in adevărata mărime pe un plan numai atunci, când una din drepte
va fi paralelă cu acest plan. (fig. 4.11).

Fig. 4.11

6 din 9
 CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF

4.4. Adevărata mărime a unui segment de dreaptă.

În continuare ne propunem să aflăm adevărata mărime a unui segment de dreaptă

AB. Pentru acest lucru vom urmări figura de mai jos (fig. 4.12).
Determinarea lungimii segmentului de dreaptă AB, se face pornind de la triunghiul

dreptunghic ABB1, a cărui latură AB1 = ab . În care ab este proiecţia segmentului AB pe

planul orizontal de proiecţie, iar latura BB1 = ΔZ. Unde ΔZ este diferenţa între cotele
punctelor A şi B.
ΔZ = zB - zA
Unghiul α al acestui triunghi, măsoară unghiul pe care segmentul de dreaptă AB îl
face cu planul orizontal de proiecţie.

Fig. 4.12

7 din 9
 CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF

Numim plan proiectant al unui segment, sau al unei drepte, planul perpendicular pe
un plan de proiecţie şi care conţine segmentul sau dreapta respectivă. Din figură putem
constata că segmentul AB determină trei plane proiectante:
- primul este un plan vertical şi conţine AB şi ab ;

- al doilea este un plan de capăt şi conţine AB şi a'b' ;

- al treilea este un plan paralel cu linia de pământ şi conţine AB şi a''b'' ;

Considerăm segmentul de dreaptă AB şi planul orizontal [H], şi vrem să găsim

adevărata mărime a acestui segment. (fig. 4.13)

Fig. 4.13

Privind figura observăm că segmentul AB şi proiecţia sa orizontală ab determină

un trapez dreptunghiular.
La trapezul dreptunghic cunoaştem trei dintre laturile sale:
- ab – proiecţia orizontală
- Aa – cota punctului a
- Bb – cota punctului b.
Rabatem trapezul dreptunghic pe planul orizontal de proiecţie [H], rotindu-l în jurul
axei ab, considerată axă de rotaţie. Culcând trapezul dreptunghic pe planul orizontal

determinăm prin măsurare directă cea dea patra latură necunoscută A 0B0 , care reprezintă
adevărata mărime a segmentului.
În epură (fig. 4.14, fig. 4.15) adevărata mărime a segmentului se obţine astfel:
- se măsoară cota punctelor m’ şi n’.

8 din 9
 CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF

- ducem perpendiculare din proiecţiile orizontale ale punctelor m,n pe segmentul

mn
- măsurăm pe perpendiculara din m, cota punctului m’ şi obţinem M0
- măsurăm pe perpendiculara din n, cota punctului n’ şi obţinem N0
- unind pe M0 cu N0 aflăm adevărata mărime a segmentului de dreaptă.
Pentru a simplifica lucrurile se poate folosi diferenţa cotelor punctelor, această
metodă purtând denumirea de metoda triunghiului.

Fig. 4.14

Fig. 4.15

9 din 9