Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Basarab Nicolescu - Discobolul

Basarab Nicolescu - Discobolul

Ratings: (0)|Views: 25|Likes:
Published by harapalb66

More info:

Published by: harapalb66 on Nov 15, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2010

pdf

text

original

 
1
BASARAB NICOLESCUCONGRESELE INTERNA
Ţ
IONALE ALETRANSDISCIPLINARIT
ĂŢ
II: IMPORTAN
Ţ
A LOR PENTRU EMERGEN
Ţ
A UNEI METODOLOGIITRANSDISCIPLINARE
*
Interviu realizat de c
ă
tre dna prof. Augusta Thereza de Alvarenga,Facultatea de S
ănă
tate public
ă
din cadrul Universit
ăţ
ii din São Paulo,Brazilia.
1.nd a
ţ
i început s
ă
v
ă
interesa
ţ
i de gândirea transdisciplinar
ă
?
Din adolescen
ţă
, cu toate c
ă
acest cuvânt, „transdisciplinaritate”, nu fusese înc
ă
inventat. Prima mea carte, publicat
ă
în România în 1968, chiar cu câteva luniînaintea plec
ă
rii mele definitive în Fran
ţ
a – 
 Ion Barbu, Cosmologia Jocului Secund 
,Editura pentru Literatur 
ă
, Bucure
ş
ti – a fost consacrat
ă
rela
ţ
iilor între matematic
ă ş
i poezie în opera unui mare poet român, Ion Barbu, cunoscut de asemenea ca unmatematician de reputa
ţ
ie interna
ţ
ional
ă
, Dan Barbilian, care î
ş
i semna poemele cu pseudonimul Ion Barbu.
Cum s-a realizat aceast
ă
traiectorie?
Într-o manier 
ă
natural
ă
, a
ş
putea spune chiar înn
ă
scut
ă
. Ca elev
ş
i apoi student,am acumulat cuno
ş
tin
ţ
e solide în filosofie. Interesul meu se concentra în jurul luiSchopenhauer 
ş
i Hegel. Literatura m
ă
pasiona, chiar dac
ă
matematica r 
ă
mâneacentrul pasiunilor mele. De asemenea, am beneficiat, c
ă
tre vârsta de
ş
ase ani, de oeduca
ţ
ie ortodox
ă
foarte elaborat
ă
, datorit
ă
unui preot care s-a dovedit apoi a fi unuldintre cei mai mari teologi români – P
ă
rintele Galeriu – care m-a înv
ăţ
at gustulgândirii apofatice (în special Dionisie Areopagitul, Grigorie de Nyssa
ş
i GrigorePalama), gust care s-a dezvoltat în continuare prin practicarea fizicii cuantice,component
ă
fundamental
ă
a metodologiei transdisciplinare pe care am elaborat-o
*
A apare în “Discobolul », Alba Iulia.
 
2
dup
ă
sosirea mea în Fran
ţ
a. Fizica cuantic
ă
a constituit pentru mine un spa
ţ
iu deconciliere între toate aceste preocup
ă
ri aparent contradictorii. Referin
ţ
ele melemajore în filosofia fizicii cuantice
ş
i a matematicii au fost – 
ş
i sunt în continuare – Werner Heisenberg, Wolfgang Pauli, Niels Bohr 
ş
i Kurt Gödel.
2.Când
ş
i cum a
ţ
i luat cuno
ş
tin
ţă
de propunerea unei metodologiitransdisciplinare bazate pe trei piloni: cel al complexit
ăţ
ii, cel al diferitelorniveluri de Realitate
ş
i cel al logicii ter
ţ
ului inclus?
 Nu am luat cuno
ş
tin
ţă
. Eu am fost cel care a elaborat-o. Am formulat metodologiatransdisciplinarit
ăţ
ii într-o serie de articole publicate în revista fran
ţ
uzeasc
ă
„3
e
Millénaire” (seria veche), care au fost reluate în prima mea carte publicat
ă
în Fran
ţ
a
 Nous, la particule et le monde
1
 - Editions Le Mail, Paris, 1985 (a doua edi
ţ
ie:Rocher, Collection «Transdisciplinarité», Monaco, 2002).
Cum s-a realizat acest proces de elaborare?
Foarte lent. Mi se p
ă
rea important de formulat o metodologie, c
ă
ci, în absen
ţ
aunei metodologii, transdisciplinaritatea nu este decât vorb
ă
rie, o mod
ă
trec
ă
toare.Dar aceast
ă
metodologie trebuia s
ă
fie
deschis
ă 
,
non-dogmatic
ă 
. De aceea, mi se
 pă
rea crucial ca transdisciplinaritatea s
ă
fie definit
ă
prin metodologia sa. Ometodologie unic
ă
– care este
logos
-ul metodelor – este compatibil
ă
cu un num
ă
mare de metode diferite. Altfel spus, transdisciplinaritatea se sprijin
ă
pe ometodologie unic
ă
, dar pot exista diferite variante ale transdisciplinarit
ăţ
ii. Acestlucru nu este în totalitate în
ţ
eles nici ast
ă
zi, pentru c
ă
unele persoane – cultivatechiar – confund
ă
metodologia
ş
i metodele. Demersul meu de gândire se întemeiaz
ă
 pe exemplul metodologiei
ş
tiin
ţ
ei moderne: una
ş
i aceea
ş
i metodologie, ceaformulat
ă
de c
ă
tre Galilei, Newton
ş
i Kepler, s-a dovedit compatibil
ă
cu teoriiextrem de diferite, ca, spre exemplu, mecanica clasic
ă
(cele dou
ă
teorii alerelativit
ăţ
ii a lui Einstein fiind incluse aici)
ş
i mecanica cuantic
ă
.O alt
ă
dificultate esen
ţ
ial
ă
în formularea metodologiei transdisciplinarit
ăţ
ii estelegat
ă
de prezen
ţ
a ireductibil
ă
a Subiectului în transdisciplinaritate. Prin urmare, îmiera clar c
ă
metodologia
ş
tiin
ţ
ei moderne, fondat
ă
pe excluderea Subiectului, nu estevalabil
ă
în domeniul transdisciplinarit
ăţ
ii. Unificarea între
ş
tiin
ţ
ele dure (exacte)
ş
i
1
Basarab Nicolescu,
 Noi, particula
 ş
i lumea
, traducere din limba francez
ă
de VasileSporici, Editura Junimea, Ia
ş
i, 2007.
 
3
ş
tiin
ţ
ele moi (umane) nu poate fi f 
ă
cut
ă
prin metodologia
ş
tiin
ţ
ei moderne. Ometodologie nou
ă
se dovedea necesar 
ă ş
i, timp de câ
ţ
iva ani, m-am angajat înformularea ei.Prima axiom
ă
(sau „postulat” sau „pilon”, dup
ă
o terminologie popular 
ă
), cea privind nivelurile de Realitate, mi-a ap
ă
rut ca o eviden
ţă
din 1970, prin propria mea practic
ă
de fizician cuantic. Dar ideea nu exista în corpusul
ş
tiin
ţ
ific constituit
ş
iezitam s
ă
o public. Din fericire, în timpul stagiului meu post-doctoral la LawrenceBerkeley Laboratory (1976-1977), am fost în contact cu Geoffrey Chew, fondatorulteoriei
bootstrap
,
ş
i de asemenea cu Henry Stapp, care m-a încurajat s
ă
o dau spre publicare. În sfâr 
ş
it, am enun
ţ
at prima axiom
ă
într-un articol publicat în „3
e
Millénaire
(num
ă
rul 1, martie-aprilie 1982). Am aflat mult mai târziu, în 1998, c
ă
Werner Heisenberg a propus
ş
i el o formulare a conceptului de nivel de Realitate
2
.A treia axiom
ă
, cea referitoare la complexitate, a fost enun
ţ
at
ă
în aceea
ş
i perioad
ă
, în cartea mea,
 Noi, particula
 ş
i lumea
. Exist
ă
, desigur, un num
ă
r mare dedefini
ţ
ii ale complexit
ăţ
ii, practic toate incompatibile cu no
ţ
iunea de nivel deRealitate. Singura care convine îns
ă
transdisciplinarit
ăţ
ii este cea a lui Edgar Morin.Paradoxal, cea de-a doua axiom
ă
, cea vizând logica ter 
ţ
ului inclus, a fost cel maidificil de formulat. Eram, sigur, în contact cu
Ş
tefan Lupa
ş
cu din 1969. Cuno
ş
team
ş
i considera
ţ
iile lui Aristot
ş
i mai ales ale lui Hegel, care a aplicat aceast
ă
logic
ă
înfilosofia spiritului. Dar mi se p
ă
rea de domeniul eviden
ţ
ei c
ă
o logic
ă
strict formal
ă
era inadaptat
ă
transdisciplinarit
ăţ
ii, c
ă
ci era s
ă
rac
ă
, limitându-se s
ă
rezolve paradoxurile teoretice. În plus, logica ter 
ţ
ului inclus a lui Lupa
ş
cu nu
ţ
inea seama deexisten
ţ
a nivelurilor de Realitate, având în schimb capacitatea de a fi o veritabil
ă
filosofie. De aceea am extins
ş
i generalizat logica lui Lupa
ş
cu introducând nivelurilede Realitate ale Subiectului
ş
i nivelurile de Realitate ale Obiectului. Rezultatul a fost publicat, înso
ţ
it de încurajarea lui Lupa
ş
cu însu
ş
i, în
 Noi, particula
 ş
i lumea.
Înultimii ani, Joseph Brenner a ar 
ă
tat toat
ă
bog
ăţ
ia unei asemenea logici în studiulasupra proceselor Realit
ăţ
ii.Prin aceast
ă
metodologie, transdisciplinaritatea reu
şeş
te performan
ţ
a de a reuniontologia (prima axiom
ă
), logica (a doua axiom
ă
)
ş
i epistemologia (a treia axiom
ă
).
2
Werner Heisenberg,
 Philosophie - Le manuscrit de 1942
, Paris, Seuil, 1998. Traducere din limba german
ăş
i introducere de Catherine Chevalley. Prima edi
ţ
ie în limba german
ă
:
Ordnung der Wirklichkeit 
,München, R. Piper GmbH § KG, 1989. Text publicat în W. Blum, H. P. Dürr, and H. Rechenberg (ed.),
W. Heisenberg Gesammelte Werke
, Vol. C-I:
 Physik und Erkenntnis
, 1927-1955, München, R. Piper GmbH §KG, 1984, pp. 218-306.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->