Indrumar Proiectare Constructii Metalice Hala Industrial A

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Calculul elementelor
de rezistenţă
ale unei hale industriale
în exemple
Chişinău 2009
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii
Catedra Construcţii şi Mecanica Structurilor
Calculul elementelor
de rezistenţă
ale unei hale industriale
în exemple
Îndrumar metodic
Chişinău
UTM
2009
CZU 624.014
Îndrumarul prezintă un exemplu de alcătuire şi calcul ale

elementelor de rezistenţă ale unei hale industriale cu structură metalică.
Îndrumarul este destinat studenţilor din învăţământul superior tehnic şi
poate fi util inginerilor din instituţiile de proiectare.
Autori: prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru

conf. univ., dr. V. Ţibichi
lect. sup., dr. A. Taranenco
Redactor responsabil – prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru
Recenzent – conf. univ., dr. V. Cotorobai
Metrolog-şef – Iu. Bârcă
© U.T.M., 2009
CUPRINSUL
Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Capitolul 1. Determinarea dimensiunilor principale
şi încărcărilor asupra halei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.1. Determinarea dimensiunilor principale ale cadrelor . . 7
1.2. Determinarea încărcărilor asupra halei metalice . . . . 12
1.2.1. Încărcări permanente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.2.2. Încărcări provenite din greutatea zăpezii . . . . . 15
1.2.3. Încărcări din acţiunea podurilor rulante . . . . . .16
1.2.4. Încărcări provenite din acţiunea vântului . . . . .19
1.2.5. Încărcări provenite din acţiunea seismică . . . . .23
1.2.6. Conlucrarea spaţială a cadrelor transversale . .32
1.3. Determinarea eforturilor de calcul
în elementele cadrului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Capitolul 2. Proiectarea elementelor
de rezistenţă ale halei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
2.1. Calculul al stâlpului în trepte al halei industriale. . . .48
2.1.1. Dimensionarea părţii superioare a stâlpului . . . 49
2.1.2. Dimensionarea părţii inferioare a stâlpului
cu zăbrele (varianta 1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
2.1.3. Dimensionarea părţii inferioare a stâlpului
cu inima plină (varianta 2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
2.1.4. Calculul bazei stâlpului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68
2.1.5. Calculul şuruburilor de ancoraj . . . . . . . . . . . . . . . 72
2.2. Calculul fermelor halelor industriale . . . . . . . . . . . . . . . . 73
2.3. Calculul grinzii de rulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Anexa 1. Rezistenţe normate şi de calcul (în M P a )
ale unor oţeluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Anexa 2. A2.1. Rezistenţe normate şi de calcul
ale îmbinărilor cu cusături de colţ . . . . . . . . . 94
A2.2. Catete minime ale cordoanelor
de sudură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Anexa 3. Coeficientul condiţiilor de lucru γ c . . . . . . . . . . . . . .95
Anexa 4. Coeficienţi pentru calculul la rezistenţă
al elementelor în domeniul plastic . . . . . . . . . . . . . . . 96
Anexa 5. Coeficienţii de flambaj ϕ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Anexa 6. Valorile coeficientului formei secţiunii η . . . . . . . .101
Anexa 7. A7.1. Coeficienţii ϕe pentru verificarea
stabilităţii barelor comprimate excentric
(comprimate şi încovoiate) cu secţiune
plină în planul momentului de încovoiere
care coincide cu axa de simetrie
a secţiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
A7.2. Coeficienţii ϕe pentru verificarea
stabilităţii barelor comprimate excentric
(comprimate şi încovoiate) cu elemente
depărtate în planul momentului de
încovoiere care coincide cu axa
de simetrie a secţiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Anexa 8. Valorile coeficienţilor α şi β pentru
calculul elementelor comprimate excentric . . . . . 104
Anexa 9. A9.1. Valorile limită ale coeficientului λ̄uf
pentru tălpile barelor comprimate centric,
excentric, comprimate şi încovoiate . . . . . . 105
A9.2. Valorile limită ale coeficientului λ̄uw
pentru inimile barelor comprimate,
comprimate şi încovoiate . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Anexa 10. A10.1. Valorile limită a coeficientului de
zvelteţe a elementelor comprimate . . . . . . . 107
A10.2. Valorile limită a coeficientului de
zvelteţe a elementelor întinse. . . . . . . . . . . . .108
Anexa 11. A11.1. Coeficientul µ1 pentru stâlpi cu
o treaptă cu capătul superior
fixat la rotire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
A11.2. Coeficientul µ1 pentru stâlpi cu
o treaptă cu capătul superior liber . . . . . . . 110
Anexa 12. Valorile limită a săgeţilor
relative [f /l] = 1/n◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Anexa 13. A13.1. Corniere cu aripi egale . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
A13.2. Corniere cu aripi neegale . . . . . . . . . . . . . . . 114
A13.3. Oţel laminat dublu T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
A13.4. Oţel laminat U . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
A13.5. Tablă groasă din oţel laminat . . . . . . . . . . . 117
A13.6. Platbande din oţel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
A13.7. Şinele căilor de rulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
A13.8. Dimensiuni ale şuruburilor
de ancorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
A13.9. Valorile coeficienţilor α şi β pentru
plăci rezemate pe patru sau trei laturi . . . 120
Anexa 14. A14.1. Poduri rulante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
A14.2. Valorile coeficienţilor
dinamici k1 şi k2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Anexa 15. A15.1. Eforturi în barele fermei cu
deschiderea 18 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
A15.2. Eforturi în barele fermei cu
deschiderea 24 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
deschiderea 36 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
deschiderea 42 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
PREFAŢĂ
Îndrumarul are scop didactic şi este destinat studenţilor spe-
cialităţii 582.1 "Construcţii şi Inginerie Civilă" ca suport
suplimentar la realizarea tezei anuale nr. 2 la disciplina "Con-
strucţii metalice".
Avantajul construcţiilor metalice în domeniul halelor indus-
triale este evident: reducerea greutăţii în comparaţie cu con-
strucţiile din beton armat; o siguranţă sporită datorată omoge-
nităţii oţelurilor; durata redusă de execuţie etc.
Caietul de sarcini coincide cu cerinţele reale existente în
proiectare.
În capitolul I se prezintă alcătuirea unei hale industriale cu
pod rulant şi se determină încărcările care solicită structura de
rezistenţă.
Determinarea eforturilor în structura de rezistenţă se efec-
tuează cu un program special propus de catedră.
Deasemenea, în capitolul I se alcătuiesc grupările de calcul
pentru determinarea eforturilor defavorabile. Se menţionează în
special determinarea eforturilor provenite din acţiunile seismice,
care, de obicei, lipseşte în îndrumarele existente.
În capitolul II se prezintă predimensionările şi verificările
necesare ale elementelor structurii de rezistenţă: stâlpului în
trepte de secţiune plină sau din elemente depărtate, fermei din
corniere şi grinzii de rulare.
Îndrumarul conţine anexe în care se regăseşte toată infor-
maţia necesară proiectării.
Anexele conţin şi modelul părţii grafice a proiectului.
Autorii exprimă sincere mulţumiri prof. univ. dr. ing.
L. Gâdeanu (Universitatea "Politehnica" Timişoara) care a con-
tribuit prin observaţiile sale la îmbunătăţirea îndrumarului.
La verificarea exemplelor prezente în lucrare au participat
studenţii Facultăţii Cadastru, Geodezie şi Construcţii, speciali-
tatea "Construcţii şi Inginerie Civilă". În special se menţionează
aportul studentului A. Cârlan.
Autorii
6
CAPITOLUL 1
DETERMINAREA
DIMENSIUNILOR PRINCIPALE ŞI
ÎNCĂRCĂRILOR ASUPRA HALEI
METALICE
1.1. Determinarea dimensiunilor
principale ale cadrelor
Să se amplaseze elementele unei hale industriale cu deschi-
derea L = 30 m echipată cu două poduri rulante cu capacitatea
de ridicare Q = 50/12, 5 t cu regim mediu de funcţionare. Cota
şinei de rulare h1 = 11, 4 m; traveea halei B = 12 m; locali-
tatea amplasării halei: or. Chişinău. Elementele de rezistenţă
se vor proiecta din oţel clasa C245 . Conform [21] hala se în-
cadrează în clasa II după gradul de responsabilitate şi coeficien-
tul de siguranţă după destinaţie γ n = 0, 95.
Tabelul 1.1: Înălţimile şinelor hs şi a grinzilor de rulare hgr .
Capacitatea de Şina de rulare după Înălţimea grinzii de

ridicare Q, t ΓOCT 4121 − 76∗ rulare hgr , mm
Marca hs , mm pentru travee
6m 12 m
10...20 P43 140 800 1100
32/5 KP70 120 1300 1600
50/12,5 KP80 130 1300 1600
80/20 KP100 150 1350 1650
100/20 KP120 170 1730 2030
125/20 KP120 170 1730 2030
Observaţie: Înălţimile grinzilor de rulare sunt orientative.
Din anexa A14.1 pentru podul rulant cu capacitatea de ridi-

care Q = 50/12, 5 t se determină înălţimea podului Hp =
7
8 Capitolul 1
= 3215 mm (fig. 1.1), care reprezintă distanţa de la cota şinei

de rulare până la cota nivelului superior al gabaritului de circu-
laţie a podului rulant. Rezultă:
h2 = Hp + 100 + a = 3215 + 100 + 300 = 3615 mm,
unde a = 200...400 mm este distanţa dintre gabaritul podului
rulant şi fermă.
Se stabileşte mărimea h2 = 4000 mm (multiplu de 200 mm).
b0 λ
75 B1
b2
b1
±0, 00
Fig. 1.1: Schema stâlpului cu dimensiunile principale.
Înălţimea interioară a halei rezultă

h = h1 + h2 = 11400 + 4000 = 15400 mm.
Acceptăm h = 15600 mm (multiplă la 1200 mm) şi cota
şinei de rulare se va mări până la 11, 6 m. Din tab. 1.1 rezultă
1.1. Determinarea dimensiunilor 9
înălţimea şinei de rulare hs = 130 mm şi înălţimea orientativă

a grinzii căii de rulare hgr = 1600 mm.
Se calculează lungimile părţilor inferioare şi superioare ale
stâlpului în trepte:
l2 = h2 + hgr + hs = 4000 + 1600 + 130 = 5730 mm,

l1 = h − l2 + h3 = 15600 − 5730 + 800 = 10670 mm,
l = l1 + l2 = 10670 + 5730 = 16400 mm.
a b
b0
b2 450 B1 b2 B1
75 75
b1 b1
L L
Fig. 1.2: Proiectarea trecerilor în hale cu regim foarte greu de

funcţionare.
Pentru ferme cu tălpi paralele se stabileşte înălţimea la

reazem h◦ = 3150 mm (v. [10]) şi panta acoperişului i =
= 0, 015 (1, 5%). Rezultă înălţimea fermei la centru
ha = h◦ + (L/2)i = 3150 + (30000/2) · 0, 015 = 3375 mm.

10 Capitolul 1
Se alege lăţimea părţii superioare a stâlpului b2 = 500 mm.

Parametrul λ trebuie să satisfacă condiţia
µ ¶
b2
λ > b2 − + B1 + 75 mm =
2
µ ¶
500
= 500 − + 300 + 75 = 625 mm,
2
unde B1 = 300 mm este lungimea consolei podului de rulare
(v. anexa A14.1).
Admitem parametrul λ = 750 mm (multiplu la 250 mm )
şi calculăm lăţimea părţii inferioare a stâlpului
b2 500
b1 = +λ= + 750 = 1000 mm.
2 2
Sunt satisfăcute condiţiile orientative de alcătuire:
b1 = 1000 mm > l1 /22 = 10670/22 = 485 mm;
b2 = 500 mm > l2 /12 = 5730/12 = 478 mm.

Observaţie: În hale cu poduri rulante cu regim foarte greu sau cu
mai mult de două poduri rulante cu regim mediu şi greu de funcţionare
între podul rulant şi stâlp se proiectează o trecere (fig.1.2, a). În
aceste cazuri la λ se vor adăuga 450 mm (400 mm— lăţimea minimă
a trecerii; 50 mm— lăţimea balustradei de protecţie). Trecerea poate fi
proiectată şi printr-un gol în inima stâlpului (fig. 1.2, b).
Deschiderea podului rulant
Lp = L − 2λ = 30 − 2 · 0, 75 = 28, 5 m.
Partea superioară a stâlpului se va proiecta cu secţiune dublu

T, iar cea inferioară din elemente depărtate, solidarizate cu
zăbrele sau cu inimă plină.
Schema halei cu dimensiunile caracteristice este prezentată
în fig. 1.3.
1.1. Determinarea dimensiunilor 11
i = 0,015
± 0,00
Lp = 28500
L = 30000
i = 0,015
b1 = 1000
b2 = 500
b0 = 250
Fig. 1.3: Dimensiunile caracteristice ale unei hale (în mm ).

12 Capitolul 1
1.2. Determinarea încărcărilor asupra

halei metalice
1.2.1. Încărcări permanente
Valoarea încărcarii permanente pe fermă este determinată
de modul de alcătuire a structurii acoperişului. În tab. 1.2 este
calculată încărcarea pe 1 m2 a acoperişului.
Tabelul 1.2: Calculul încărcărilor permanente pe 1 m2 de

acoperiş.
Componenţa şarpantei Valoarea Coeficient Valoarea
şi construcţiilor normată, de de calcul,
acoperişului kN/m 2 siguranţă kN/m 2
Covor de izolaţie hidrofugă 0,12 1,3 0,156
tip membrană
Strat de asfalt δ =20 mm, 0,36 1,3 0,468
γ =18 kN/m 3
Izolant termic din plăci de 0,45 1,2 0,540
vată minerală δ =150 mm,
γ =3 kN/m 3
Barieră de vapori 0,04 1,3 0,052
(un strat de pergamin)
Panou din tablă cutată 0,109 1,05 0,114
din oţel H60-845-09
Pane de oţel (profil U 30) 0,104 1,05 0,109
Greutatea proprie a elemen— 0,45 1,05 0,473
telor metalice ale acoperişu-
lui (fermelor, luminătoarelor,
contravântuirilor
(conform tab.1.4))
Total 1,63 - 1,91
Încărcarea liniară pe fermă

q◦ B 1, 91 · 12
qacp = ' = 22, 9 kN/m,
cos α 1
unde s-a considerat cos α ' 1 (pentru acoperişuri cu pantă
1.2. Determinarea încărcărilor 13
mică).
Tabelul 1.3: Calculul încărcării permanente pe 1 m2 de perete.

Componenta peretelui Valoarea Coeficient Valoarea
de protecţie normată, de de calcul,
kN/m 2 siguranţă kN/m 2
Panou cu trei straturi 0,183 1,1 0,201
Fereastră cu 0,278 1,1 0,306

straturi duble de
dimensiunea 6×1,2 m
Total 0,461 - 0,507
Reacţiunile în reazeme din încărcarea permanentă a riglei

qacp L 22, 9 · 30
Fr1 = = = 344 kN.
2 2
Tabelul 1.4: Valori orientative ale consumului de oţel pe 1 m2

ale diferitor elemente ale halelor.
Consumul de oţel în kg/m 2

Capacitatea de ridicare Şarpanta Stâlpi Grinzi de
a podurilor rulante, t acoperişului rulare
50 30...45 25...35 20...30
80...100 30...45 45...65 40...60
125...150 30...45 55...75 40...70
Greutatea stâlpului
γ f g◦ BL 1, 05 · 0, 343 · 12 · 30
Gs = = = 64, 8 kN,
2 2
unde γ f = 1, 05 este coeficientul de siguranţă al încărcării
provenite din greutatea elementelor din oţel (tab. 1 din [21]);
g◦ — greutatea orientativă ale stâlpilor halei pe 1 m2 ( g◦ = 35×
×9, 81 = 343 N/m2 , tab. 1.4).
14 Capitolul 1
19200
±0,00
Fig. 1.4: Amplasarea elementelor de protecţie verticale.
Greutatea proprie a panourilor şi a ferestrelor de pe lungi-

mea B 0 = 6 m ( B 0 este distanţa de la stâlpii de bază până
la stâlpii intermediari) la nivelul treptei va fi egală (celelalte
dimensiuni— v. fig. 1.4).
Gp = (5, 4 + 1, 53) · 6 · 0, 201 + 2, 4 · 6 · 0, 306 = 12, 8 kN,
unde: 0, 201 kN/m2 este greutatea panourilor de protecţie,

iar 0, 306 kN/m2 - greutatea ferestrelor (v. tab. 1.3).
Greutatea părţii superioare a stâlpului poate fi considerată,
orientativ, egală cu 1/5 din greutatea totală a stâlpului:
Gs 64, 8
G0s = = = 13, 0 kN.
5 5
La nivelul treptei se aplică forţa
F2 = Gp + G0s = 12, 8 + 13, 0 = 25, 8 kN,
şi momentul concentrat
δ
Mgp = Gp (e + b◦ + ) + (G0s + Fr1 )e =
2
µ ¶
0, 08
= 12, 8 · 0, 25 + 0, 25 + + (13, 0 + 344) · 0, 25 =
2
= 96, 2 kN · m,
b1 − b2 1 − 0, 5
unde e = = = 0, 25 m; δ = 80 mm = 0, 08 m
2 2
este grosimea panoului de protecţie.
La cota inferioară a stâlpului este aplicată forţa
4
F1 = (2 + 2, 67) · 6 · 0, 201 + 6 · 6 · 0, 306 + · 64, 8 = 68, 5 kN.
5
Încărcările permanente sunt prezentate în fig. 1.5, a.
1.2.2. Încărcări provenite din greutatea zăpezii

Pentru Republica Moldova valoarea normată a încărcării din
zăpadă pe 1 m2 a proiecţiei orizontale s◦ = 0, 5 kN/m2 (tab.
4 din [21]). Încărcarea liniară pe fermă este
qzap = γ f · s◦ · µ · B = 1, 4 · 0, 5 · 1 · 12 = 8, 40 kN/m,
unde γ f = 1, 4 este coeficientul de siguranţă al încărcării din ză-

pn 1, 633
padă, stabilit în dependenţă de raportul = = 3, 27 >
s◦ 0, 5
> 0, 8 (v. pct. 5.7 din [21]), µ = 1 — coeficientul de trecere de
16 Capitolul 1
a b
qacp = 22,9 kN / m qzap = 8,4 kN / m
Mgp F2 M gp = 96,2 kN ⋅ m M zap = 31,5 kN ⋅ m
F2 = 25,8 kN
F1 F1 = 68,5 kN
Fig. 1.5: Încărcările provenite din: greutatea proprie (a) şi ză-
padă (b).
la încărcarea aplicată la nivelul pământului la încărcarea apli-

cată la nivelul acoperişului (v. pct. 5.3 şi anexa 3, schema 1 din
[21]).
Reacţiunile fermei din încărcarea qzap vor fi:
q2 L 8, 40 · 30
Fr2 = = = 126 kN.
2 2
Momentul la nivelul treptei
Mzap = Fr2 · e = 126 · 0, 25 = 31, 5 kN m.
Încărcările provenite din greutatea stratului de zăpadă sunt

prezentate în fig. 1.5, b.
1.2.3. Încărcări din acţiunea podurilor rulante

Din anexa A14.1 pentru podul rulant cu capacitatea de ridi-
care Q = 50/12, 5 t rezultă:
— baza podului rulant B2 = 7200 mm;
— distanţa dintre axele roţilor A2 = 5950 mm;
— presiunea maximă pe roată Fmax = 447 kN ;
— masa podului rulant cu cărucior mp = 62, 2 t.
1,25 m
4,8 m 5,95 m 5,95 m 6,05 m
F F F F
y4 = 0,400
y3 = 0,504
y2 = 0,896
y1 = 1,00
12 m 12 m
Fig. 1.6: Schema amplasării podurilor rulante pe grinda de ru-

lare pentru determinarea presiunii pe stâlpul cadrului.
Distanţa minimă dintre axele roţilor mărginale a două po-

duri rulante apropiate unul de altul este: B2 − A2 =
= 7200 − 5950 = 1250 mm. Schema de acţiune a două poduri
cuplate este prezentată în fig. 1.6. Ordonatele liniei de influenţă
yi ( i 6= 1 ) a reacţiunii în stâlpul examinat se pot calcula din
asemănarea triunghiurilor.
Valoarea de calcul a presiunii pe stâlpul de care este apropiat
căruciorul podului rulant rezultă:
X
Dmax = γ f ψ Fmax yi + γ f Ggr + γ f qn bgrf B =
i
= 1, 1 · 0, 85 · 447(1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 · 52, 9+

+1, 2 · 1, 5 · 1 · 12 = 1250 kN,
unde, conform tab. 1.4, greutatea proprie a grinzii de rulare
L 30
Ggr = m1 gB = 30 · 9, 81 · 12 · = 52, 9 · 103 N = 52, 9 kN,
2 2
unde γ f = 1, 1 — coeficient de siguranţă (pct. 4.8 din [21]); ψ =
= 0, 85 este coeficient de grupare pentru poduri rulante cu regim
18 Capitolul 1
mediu de funcţionare (pct. 4.17 din [21]); bgrf ' 1 m — lăţimea

grinzii de frânare; qn = 1, 5 kN/m2 este încărcarea temporară
pe grinda de rulare, convenţional introdusă în Dmax .
Presiunea minimă pe roată
(Q + mp )g
Fmin = − Fmax =
n◦
(50 + 62, 2) · 9, 81
= − 447 = 103 kN,
2
unde mp este masa totală a podului rulant, n◦ — numărul de
roţi pe un fir al căii de rulare.
Valoarea de calcul a presiunii pe stâlpul opus va fi:
X
Dmin = γ f · ψ Fmin · yi + γ f · Ggr + γ f · qn · bgr.f. · B =
i
= 1, 1 · 0, 85 · 103 · (1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 · 52, 9+

+1, 2 · 1, 5 · 1 · 12 = 347 kN.
Momentele concentrate provenite din forţele Dmax şi Dmin
la nivelul treptei
Mmax = Dmax · e1 = 1250 · 0, 5 = 625 kN m;
Mmin = Dmin · e1 = 347 · 0, 5 = 174 kN m,

unde e1 = 0, 5b1 = 0, 5 · 1 = 0, 5 m.
Valoarea normată a forţei orizontale, provenită din frânarea
sau demararea căruciorului, pentru poduri cu suspensie flexibilă,
conform pct. 4.4 din [21] va fi
T◦n = 0, 05(Q + mc )g = 0, 05 · (50 + 17) · 9, 81 = 32, 9 kN,
unde mc = 17 t este masa căruciorului (v. anexa A14.1).

Forţa de frânare pe o roată
T◦n 32, 9
Trn = = = 16, 4 kN,
n◦ 2
unde n◦ = 2 este numărul roţilor podului rulant pe un fir al

căii de rulare.
Forţa orizontală, provenită din frânarea a două poduri ru-
lante cuplate, transmisă cadrului
X
T = γ f ·ψ ·Trn yi = 1, 1·0, 85·16, 4(1+0, 896+0, 504+0, 4) =
i
= 42, 9 kN.
Forţa T este aplicată dintr-o parte sau alta a cadrului la
nivelul şinei de rulare (fig. 1.7).
Dmax = 1250 kN Dmin = 347 kN

T = 42,9 kN T
Mmax = 625 kN·m Mmin = 174 kN·m
Fig. 1.7: Încărcări provenite din acţiunile podurilor rulante.
1.2.4. Încărcări provenite din acţiunea vântului

În documentele normative [21] încărcarea provenită din acţi-
unea vântului se determină din două componente — statică, ce
corespunde presiunii medii a vântului, şi dinamică (pulsaţion-
ală). La calculul halelor parter cu înălţimea h 6 36 m şi rapor-
h
tul dintre înălţime şi deschidere L 6 1, 5 componenta dinamică
poate fi neglijată. Încărcarea de calcul datorată vântului într-un
punct oarecare i se va determina cu relaţia
qi = w◦ · ki · c · γ f · B 0 = ki · w; w = w◦ · c · γ f · B 0 ,
20 Capitolul 1
unde w◦ — valoarea normată a presiunii medii a vântului; ki —

coeficient, care ţine seama de variaţia presiunii vântului pe
înălţime şi categoria terenului; c — coeficientul aerodinamic,
care ţine seama de configuraţia clădirii; γ f = 1, 4 — coeficientul
de siguranţă; B 0 = 6 m — lăţimea panoului de calcul.
Tabelul 1.5: Valorile coeficientului ki pentru cele trei categorii

de terenuri (extras din [21]).
Înălţimea Coeficientul ki pentru terenuri de categoria

z, m A B C
5 0,75 0,5 0,4
10 1,0 0,65 0,4
20 1,25 0,85 0,55
40 1,5 1,1 0,8
60 1,7 1,3 1,0
Tabelul 1.6: Valorile coeficienţilor aerodinamici (extras din

[21])
Valorile coeficientilor ci
α,
Schema ci pentru h1/L
grade
0 0,5 1 2
c1 c2 0 0 –0,6 –0,7 –0,8
α 20 +0,2 –0,4 –0,7 –0,8
c3 c1
c = +0,8 40 +0,4 +0,3 –0,2 –0,4
60 +0,8 +0,8 +0,8 +0,8

L
c3 c2 60 –0,4 –0,4 –0,5 –0,8
c3
c = +0,8 B′ L 1 90 –0,4 –0,4 –0,5 –0,6
c3
B′ L 2 90 –0,5 –0,5 –0,6 –0,6
c3
Conform tab. 1.5 pentru terenuri de categorie B k1 =

= 0, 5; k2 = 0, 65; k3 = 0, 85 pentru înălţimile z = 5, 10,

20 m respectiv.
Valorile presiunii vântului în punctele caracteristice sunt pre-
zentate în fig. 1.8, a.
În calcule încărcarea neuniform distribuită pe înălţimea halei
(fig. 1.8, a) se va înlocui cu o încărcare uniform distribuită
echivalentă (fig. 1.8, b). Intensitatea încărcării echivalente se
determină din condiţia egalităţii momentelor de încovoiere M◦
în încastrarea consolei convenţionale cu lungimea l = 16, 4 m
provenite din încărcarea reală qi şi încărcarea echivalentă qecv .
Conform hărţii raionării după presiunea vântului [21] Re-
publica Moldova se află în zona II şi w◦ = 0, 30 kN/m2 ; pentru
pereţii verticali după tab. 1.6 coeficientul aerodinamic c = 0, 8 .
În acest caz
w = 0, 30 · 0, 8 · 1, 4 · 6 = 2, 02 kN/m.
Momentul în încastrare din încărcarea echivalentă va fi:
qecv l2
M◦ = ,
2
şi din încărcarea reală (v. fig. 1.8, a)
∙ µ ¶ µ ¶
5 5
M◦ = w · 0, 5 · 5 · + 0, 8 + 0, 5 · 5 · + 5 + 0, 8 +
2
µ ¶ 2
1 2
+ · 0, 15 · 5 · · 5 + 5 + 0, 8 +
2 µ 3 ¶
5, 6
+0, 65 · 5, 6 · + 5 + 5 + 0, 8 +
2µ ¶¸
1 2
+ · 0, 112 · 5, 6 · · 5, 6 + 10, 8 =
2 3
= w · 86, 5 = 2, 02 · 86, 5 = 175 kN · m.
Valoarea de calcul a încărcării echivalente din acţiunea di-

rectă a vântului va fi
2M◦ 2 · 175
qecv = 2
= = 1, 30 kN/m.
l 16, 42
22 Capitolul 1
hhs = 3,6 m
20,00 k3 = 0,85
19,20 k2′′ = 0,834
15,60 k2′ = 0,762
10,00
l = 16,4 m
k2 = 0,65
5,00
k1 = 0,5
±0,00
–0,80
b
W = 5,80 kN W ′ = 2,97 kN
′ = 0,665 kN m
qecv
l = 16,4 m
qecv = 1,30 kN/m
Fig. 1.8: Schema acţiunii vântului: reală (a); schema simplifi-

cată pentru calcul (b).
Acţiunea încărcării din vânt pe sectorul dintre cota tălpii in-

ferioare a fermei şi punctul cel mai înalt al halei (sectorul haşurat
din fig. 1.8, a) se înlocuieşte convenţional cu o forţă, aplicată
la nivelul tălpii de jos a fermei. Valoarea forţei concentrate din
acţiunea directă a vântului
k20 + k200 (0, 762 + 0, 834)

W = · w · hhs = · w · hhs =
2 2
(0, 762 + 0, 834)
= · 2, 02 · 3, 6 = 5, 80 kN.
2
h1 l 16, 4 B0 6
Pentru = = = 0, 547 şi = = 0, 2 con-
L L 30 L 30
form tab. 1.6
(0, 547 − 0, 5)
c3 = 0, 4 + (0, 5 − 0, 4) = 0, 409,
1 − 0, 5
unde semnul ”minus” a fost omis.

În partea dreaptă a halei acţionează încărcarea şi forţa con-
centrată:
0 0, 409 0, 409
qecv = qecv = · 1, 30 = 0, 665 kN/m;
0, 8 0, 8
0, 409 0, 409
W0 = W = · 5, 80 = 2, 97 kN.
0, 8 0, 8
Încărcările provenite din acţiunea vântului sunt prezentate
în fig. 1.8, b.
1.2.5. Încărcări provenite din acţiunea seismică

Toate cadrele transversale sunt identice de aceea calculul se
va face pentru un singur cadru. Toată greutatea o considerăm
concentrată în două puncte: la nivelul treptei şi la nivelul tălpii
inferioare a fermei. Greutatea Q1 include greutatea proprie a
podurilor rulante, a grinzilor de rulare, jumătate din greutatea
părţii inferioare a stâlpului şi a peretelui de protecţie. Greu-
tatea Q2 include greutatea zăpezii, a acoperişului, jumătate
24 Capitolul 1
din greutatea părţii superioare a stâlpului şi peretelui de pro-

tecţie. Aceste greutăţi se vor calcula în felul următor.
Calculul greutăţii Q1 .
Greutatea unui pod rulant fără cărucior
Q01 = γ f (mp − mc ) · g = 1, 1 · (62, 2 − 17, 0) · 9, 81 = 488 kN.
Greuatea grinzilor de rulare
Q001 = γ f · m1 · g · B · L = 1, 05 · 30 · 9, 81 · 12 · 30 · 10−3 = 111 kN,
unde m1 = 30 kg/m2 conform tab. 1.4.
Greuatatea panourilor de protecţie, ferestrelor şi stâlpilor
care se află între două plane orizontale ce trec prin mijlocul
înălţimilor l1 şi l2 (v. fig. 1.4)
1 h i
Q000
1 = · 2 · 0, 201 · (1, 53 + 1, 8) + 0, 306 · 2, 4 · 6+
2
1 h i
+ · 2 · 0, 201 · (2 + 2, 67) + 0, 306 · 6 · 6+
2
1 1 4
+2 · · 13, 0 + 2 · · · 64, 8 = 89, 9 kN ;
2 2 5
Q1 = Q01 + Q001 + Q000
1 = 488 + 111 + 89, 9 = 689 kN.
Calculul greutăţii Q2 .
Greutatea acoperişului (v. fig. 1.5, a)
Q02 = qacp · L = 22, 9 · 30 = 687 kN.
Greutatea zăpezii (v. fig. 1.5, b)
Q002 = qzap · L = 8, 40 · 30 = 252 kN.
Greuatatea pereţilor amplasaţi deasupra tălpii de jos a fer-
mei (v. fig. 1.4)
Q000
2 = 2 · 0, 201 · 3, 60 · 12 = 17, 4 kN.
Greutatea unei jumătăţi de pereţi şi ferestre pe lungimea

părţii de sus a stâlpului l2
1 h i
Q0000
2 = · 2 · 0, 201 · (1, 53 + 1, 8) + 0, 306 · 2, 4 · 6 = 8, 42 kN.
2
Greutatea unei jumătăţi a părţilor superioare ale stâlpiplor

1
Q00000
2 = · 2 · 13, 0 = 13, 0 kN.
2
Greutatea totală
Q2 = Q02 + Q002 + Q000 0000 00000

2 + Q2 + Q2 =
= 687 + 252 + 17, 4 + 8, 42 + 13, 0 = 978 kN.
Calculăm deplasările δ ij din forţa F = 1. Pentru aceasta,
în prealabil, determinăm momentele de inerţie I1 , I2 . Pen-
tru determinarea orientativă a momentului de inerţie al părţii
inferioare a stâlpului poate fi recomandată relaţia
(N + 2Dmax )b21
I1 = ,
k1∗ Ry
unde N este forţa axială în stâlp, provenită din încărcarea per-
manentă şi zăpadă; k1∗ — coeficient care depinde de înălţimea
cadrelor şi traveea B : pentru B = 6 m coeficientul k1∗ =
= 2, 2...2, 8 (valori mai mici se vor lua pentru hale cu înălţimea
mai mare şi poduri rulante cu capacitatea de ridicare mai mică);
pentru B = 12 m coeficientul k1∗ = 3, 2 ; Ry — rezistenţa de
calcul a oţelului; b1 — lăţimea părţii inferioare a stâlpului.
Orientativ momentul de inerţie al părţii superioare a stâlpu-
lui este µ ¶2
I1 b2
I2 = ∗ ,
k2 b1
unde b2 este lăţimea părţii superioare a stâlpului; k2∗ = 1, 2...1, 6
este un coeficient care ţine seama de inegalitatea ariilor secţiu-
nilor transversale ale părţilor inferioare şi superioare ale stâlpu-
lui (pentru k2∗ se vor lua valori mai mici pentru poduri rulante
cu capacitatea de ridicare mai mică).
Pentru exemplul studiat
N = Fr1 + Fr2 = 344 + 126 = 470 kN.
Admitem k1∗ = 3, 2; k2∗ = 1, 4 şi calculăm
(470 + 2 · 1250) · 12
I1 = = 0, 00387 m4 ;
3, 2 · 240 · 103
26 Capitolul 1
µ ¶2
0, 00387 0, 5
I2 = · = 0, 000691 m4 .
1, 4 1
Momentul de inerţie al fermei poate fi calculat cu relaţia
a
Mmax h◦ 3521 · 3, 15
I3 = 1, 15µ = 1, 15 · 0, 9 · = 0, 0239 m4 ;
2Ry 2 · 240 · 103
a qL2 31, 3 · 302

Mmax = = = 3521 kN · m;
8 8
q = qacp + qzap = 22, 9 + 8, 40 = 31, 3 kN/m
unde µ — coeficient care ţine seama de mărimea pantei acoper-
işului (pentru acoperişuri cu pantă mică µ = 0, 9 )
Valorile deplasărilor δ ij provenite din forţele unitare
(F = 1) sunt:
k11 l3 433 · 16, 43 m

δ 11 = 4
= 4 = 2, 40 · 10−4 ;
10 EI1 10 · 7, 97 · 105 kN
k12 l3 513 · 16, 43 m

δ 12 = 4
= 4 5
= 2, 84 · 10−4 ;
10 EI1 10 · 7, 97 · 10 kN
k22 l3 838 · 16, 43 m

δ 22 = 4
= 4 5
= 4, 64 · 10−4 ,
10 EI1 10 · 7, 97 · 10 kN
unde EI1 = 2, 06 · 108 · 0, 00387 = 7, 97 · 105 kN m2 ; kij —

au fost determinaţi prin interpolare conform tab. 1.7 pentru
l2 5, 73 I2 0, 000691
α◦ = = = 0, 349; n = = = 0, 179.
l 16, 4 I1 0, 00387
Masele respective
Q1 689 · 103
m1 = = = 70, 2 · 103 kg;
g 9, 81
Q2 978 · 103
m2 = = = 99, 7 · 103 kg.
g 9, 81
Tabelul 1.7: Valorile coeficienţilor kij în dependenţă de para-

metrii n şi α0 .
kij n 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 1,0
α0
0,2 700 587 518 471 437 411 390 374 348
0,3 557 476 426 390 363 342 324 310 287
k11 0,4 420 358 322 297 278 262 249 239 221
0,5 289 247 223 207 194 184 175 168 156
0,6 170 150 136 127 120 114 109 105 098
0,2 785 658 577 521 480 449 424 404 373
0,3 640 561 503 460 426 398 376 357 327
k12 0,4 481 436 400 371 347 327 310 295 270
0,5 336 312 292 275 260 247 236 226 208
0,6 214 203 193 185 177 170 163 157 147
0,2 961 786 679 606 553 513 481 456
0,3 965 796 695 624 569 526 491 462
k22 0,4 1010 800 696 625 572 529 494 464 417
0,5 1140 833 706 629 573 530 494 464
0,6 1400 918 743 646 582 534 496 465
Stabilim spectrul frecvenţelor
A∗ = m1 δ 11 + m2 δ 22 = (70, 2 · 2, 40 + 99, 7 · 4, 64) · 10−4 =
= 0, 0631 s2 ;
B∗ = 2m1 m2 (δ 11 δ 22 − δ 212 ) = 2 · 70, 2 · 99, 7×

×(2, 40 · 4, 64 − 2, 842 ) · 10−8 = 4, 30 · 10−4 s4 ;
p
2 A∗ ∓ A2∗ − 2B∗
ω 1,2 = =
B∗
p
0, 0631 ∓ 0, 06312 − 2 · 4, 30 · 10−4
= =
4, 30 · 10−4
0, 0631 ∓ 0, 0559 −2
= s ;
4, 30 · 10−4
28 Capitolul 1
a b c
X ( x2 )
S12 S 22
m2
X ( x1 )
S11 S 21
m1
Fig. 1.9: Schema halei la determinarea încărcărilor seismice.
ω 21 = 16, 7 s−2 ; ω 1 = 4, 09 s−1 ;
ω 22 = 277 s−2 ; ω 2 = 16, 6 s−1 .

Perioadele proprii de vibraţie
2π 2 · 3, 14
T1 = = = 1, 54 s;
ω1 4, 09
2π 2 · 3, 14
T2 = = = 0, 378 s.
ω2 16, 6
Determinăm vectorii proprii egalând cu unitatea ordonatele
modurilor proprii la nivelul masei m1 :
— pentru modul 1 de vibraţie
X1 (x1 ) = 1, 0;
δ 12 m1 ω 21
X1 (x2 ) = =
1 − δ 22 m2 ω 21
2, 84 · 70, 2 · 16, 7 · 10−4
= = 1, 46.
1 − 4, 64 · 99, 7 · 16, 7 · 10−4
X2 (x1 ) = 1, 0;
δ 21 m1 ω 22
X2 (x2 ) = =
1 − δ 22 m2 ω 22
2, 84 · 70, 2 · 277 · 10−4
= = −0, 467.
1 − 4, 64 · 99, 7 · 277 · 10−4
Calculăm coeficienţii de formă η ik :

X1 (x1 ) · [m1 X1 (x1 ) + m2 X1 (x2 )]

η11 = =
m1 X12 (x1 ) + m2 X12 (x2 )
1 · [70, 2 · 1 + 99, 7 · 1, 46]
= = 0, 763;
70, 2 · 12 + 99, 7 · 1, 462
η12 = η 11 X1 (x2 ) = 0, 763 · 1, 46 = 1, 11;
X2 (x1 ) · [m1 X2 (x1 ) + m2 X2 (x2 )]

η 21 = =
m1 X22 (x1 ) + m2 X22 (x2 )
1 · [70, 2 · 1 + 99, 7 · (−0, 467)]
= = 0, 257;
70, 2 · 12 + 99, 7 · (−0, 467)2
η 22 = η21 X2 (x2 ) = 0, 257 · (−0, 467) = −0, 120.
Verificăm
2
X
η j1 = η11 + η21 = 0, 763 + 0, 257 ≈ 1, 0;
j=1
2
X
η j2 = η12 + η22 = 1, 11 − 0, 12 ≈ 1, 0.
j=1
Calculul coeficienţilor dinamici β i .

Conform normelor de proiectare [23] la terenuri de categoria
I se referă pământurile stâncoase cu sau fără dezagregare slabă;
la categoria a II se referă pământurile stâncoase dezagregate şi
la categoria a III - nisipurile afânate, pământurile argiloase ş.a.
Normele [23] propun la determinarea coeficienţilor dinamici
β i următoarele relaţii:
30 Capitolul 1
— pentru terenuri de categoria I

1
βi = dar nu mai mare de 3 s−1 şi
Ti
nu mai mic de 0, 8 s−1 ;
— pentru terenuri de categoria II şi III
β i = 1 + 17 · Ti pentru Ti < 0, 1 s−1 ;
β i = 2, 7 pentru 0, 1 6 Ti 6 0, 5 s−1 ;
1, 35
βi = pentru Ti > 0, 5 s−1 ,
Ti
dar nu mai mic de 0, 8 s−1 .
Dacă hala este amplasată pe teren de categoria a doua
1, 35 1, 35
β1 = = = 0, 877 s−1 > 0, 8 s−1 ;
T1 1, 54
β2 = 2, 7 s−1 .
Acceptăm β 1 = 0, 877 s−1 şi β 2 = 2, 7 s−1 .
Forţele seismice de calcul se vor determina cu relaţia (1) din
[23]
Sik = k1 k2 S0ik ,
unde:
S0ik = AQk β i kψ ηik — forţele seismice static-echivalente;
k1 = 0, 25 — coeficient care ţine seama de degradările admise
ale construcţiei (tab. 3 din [23]);
k2 = 1, 5 — coeficient care ţine seama de soluţiile de alcătuire
ale construcţiei (tab. 4 din [23]);
A — coeficient egal cu 0, 1 ; 0, 2 şi 0, 4 , respectiv, pentru
intensitatea acţiunii seismice de 7, 8 şi 9 grade;
kψ = 1 — coeficient care ţine seama de soluţiile de amplasare
în plan a elementelor construcţiei (tab. 6 din [23])
Pentru modul 1 de vibraţie
S11 = k1 · k2 · A · Q1 · β 1 · kψ · η11 =
= 0, 25 · 1, 5 · 0, 2 · 689 · 103 · 0, 877 · 1 · 0, 763 =
= 34, 6 · 103 N = 34, 6 kN ;
S12 = k1 · k2 · A · Q2 · β 1 · kψ · η12 =
= 0, 25 · 1, 5 · 0, 2 · 978 · 103 · 0, 877 · 1 · 1, 11 =
= 71, 4 · 103 N = 71, 4 kN.
Pentru modul 2 de vibraţie
S21 = k1 · k2 · A · Q1 · β 2 · kψ · η21 =
= 0, 25 · 1, 5 · 0, 2 · 689 · 103 · 2, 7 · 1 · 0, 257 =
= 35, 9 · 103 N = 35, 9 kN ;
S22 = k1 · k2 · A · Q2 · β 2 · kψ · η22 =
= −0, 25 · 1, 5 · 0, 2 · 978 · 103 · 2, 7 · 1 · 0, 12 =
= −23, 8 · 103 N = −23, 8 kN.
Forţele seismice sunt prezentate în fig. 1.10 a,b.
a b
S12 = 71,4 kN S 22 = 23,8 kN
S11 = 34,6 kN S 21 = 35,9 kN
Fig. 1.10: Schemele de acţiune ale forţelor seismice: în modul

întâi de vibraţie (a); în modul doi de vibraţie (b).
După determinarea eforturilor provenite din încărcările seis-

mice separat pentru fiecare mod de vibraţie se vor determina
eforturile de calcul în secţiunile caracteristice ca rădăcina pă-
trată din suma pătratelor eforturilor provenite din primele două
moduri proprii de vibraţie.
32 Capitolul 1
1.2.6. Conlucrarea spaţială a cadrelor transversale

Pentru calculul spaţial este nevoie de a determina reacţiunile
elastice Ra , Rf .
Învelitoarea acoperişului fiind din tablă ondulată conform
tab. 1.8, pentru L = 30 m obţinem GA = 4000 · L =
= 4000 · 30 = 120 · 103 kN m2 /m2 .
Tabelul 1.8: Rigiditatea discurilor longitudinale ale acoperişului

alcătuite din diferite elemente.
Rigiditatea la
Componenţa discului acoperişului forfecare GA,
kN
1. Panouri de beton armat mici (0, 5 × 1, 5m) 7000L
2. Panouri de beton armat 1, 5 × 6m 19000L
3. Panouri de beton armat 3 × 6m 24000L
4. Platelaj din tablă ondulată pe pane cu 4000L
fixare în fiecare gofră
5. Idem, peste o gofră 400L
6. Platelaj din tablă de oţel pe pane 100000L
Notaţie: L — deschiderea halei, m.
Deformabilitatea reazemului elastic

δ = δ 22 = 4, 64 · 10−4 m/kN.
Parametrul
δGA 4, 64 · 10−4 · 120 · 103
λa = = = 4, 64.
B 12
Tabelul 1.9: Valorile coeficientului de trecere ke .

λa 10−1 10−0,5 100 100,5 101 102
ke 0,2 0,6 1,3 2,1 2,7 3,0
Din tab. 1.9 ke ≈ 2, 33 şi rigiditatea echivalentă a discului

la încovoiere este
¡ ¢
(GA) B 2 120 · 103 · 122
EIe = ke = 2, 23· ≈ 128, 5·105 kN ·m2 .
3 3
Contravântuirile orizontale la nivelul tălpii de jos a fermei

sunt alcătuite din două corniere 100×8 cu aria Ac = 2·15, 5 =
= 31 cm2 . Contravântuirile carcasei sunt alcătuite din două
ferme longitudinale cu lăţimea de 6 m . Momentul de inerţie
al acestor două ferme orizontale este
Ico = 2 · 31 · 10−4 · 32 = 0, 056 m4 .
Tabelul 1.10: Valorile coeficienţilor α , δ a , δ f şi ci .

n α◦ δa δf c◦ c1 c2 c3 c4 c5
Legătura fermă-stâlp rigidă
0,2 0,11 0,080 0,81 0,13 1,5 0,11 1,7 0,023
0,05 0,3 0,12 0,064 0,60 0,35 1,4 0,14 2,0 0,25
0,4 0,13 0,049 0,38 0,60 1,1 0,15 2,3 0,53
0,2 0,096 0,070 0,82 0,084 1,5 0,12 1,6 -0,041
0,1 0,3 0,097 0,056 0,66 0,24 1,5 0,15 1,9 0,10
0,4 0,10 0,042 0,48 0,45 1,3 0,17 2,2 0,34
0,2 0,079 0,059 0,84 0,062 1,4 0,15 1,4 -0,098
0,2 0,3 0,080 0,048 0,70 0,17 1,5 0,18 1,7 -0,011
0,4 0,080 0,036 0,54 0,34 1,4 0,20 2,1 0,17
Legătura fermă-stâlp articulată
0,2 0,19 0,099 0,61 0,28 1,2 0,15 1,7 0,14
0,05 0,3 0,25 0,079 0,37 0,56 0,90 0,17 2,0 0,47
0,4 0,37 0,060 0,20 0,77 0,57 0,21 2,4 0,71
0,2 0,18 0,094 0,66 0,18 1,3 0,15 1,7 0,32
0,1 0,3 0,21 0,072 0,45 0,41 1,1 0,18 0,98 0,27
0,4 0,26 0,052 0,27 0,62 0,80 0,20 2,3 0,53
0,2 0,17 0,091 0,68 0,12 1,4 0,16 1,7 -0,047
0,2 0,3 0,18 0,066 0,51 0,28 1,2 0,20 1,9 0,11
0,4 0,21 0,047 0,34 0,48 1,0 0,22 2,3 0,33
l2 I2
Notaţii: α◦ = ; n = .
l I1
Rigiditatea la încovoiere a contravântuirilor fixate cu şu-

ruburi (kc = 0, 15)
EIc = kc EIco = 0, 15 · 2, 06 · 108 · 0, 056 = 17, 3 · 105 kN · m2 .
Rigiditatea totală la încovoiere şi momentul de inerţie al

acoperişului
EIa = EIe + EIc = (128, 6 + 17, 3) · 105 = 145, 8 · 105 kN · m2 ;

34 Capitolul 1
EIa 145, 8 · 105

Ia = = = 0, 0708 m4 .
E 2, 06 · 108
Pentru grinda de frânare, alcătuită din tablă striată, reze-
mată pe talpa de sus a grinzii de rulare şi pe un profil U (vezi
pct. 2.3) cu dimensiunile prezentate în fig. 2.11
EIf = kf EIf o = kf EIy = 0, 2 · 2, 06 · 108 · 0, 00254 =
= 1, 03 · 105 kN m2 ;
EIf 1, 03 · 105
If = = = 0, 000500 m4 ,
E 2, 06 · 108
unde kf = 0, 2 pentru grinzi cu travee independente.
Pentru α◦ = 0, 349; n = 0, 179 conform tab. 1.10 pentru
cadre cu legătura fermă-stâlp rigidă obţinem
δ a = 0, 085; δ f = 0, 044; c◦ = 0, 60; c1 = 0, 28;
c2 = 1, 4; c3 = 0, 17; c4 = 1, 9; c5 = 0, 11.
Calculăm λ1 , λ2 , D
µ ¶3 µ ¶3
Ia l 0, 0708 16, 4
λ1 = 3δ a = 3 · 0, 085 · ≈ 12, 0;
I1 B 0, 00387 12
µ ¶3 µ ¶3
If l 0, 0005 16, 4
λ2 = 3δ f = 3 · 0, 044 · ≈ 0, 044;
I1 B 0, 00387 12
D = 9c1 λ1 λ2 + 3(λ1 + λ2 ) + 1 =
= 9 · 0, 28 · 12, 0 · 0, 044 + 3(12, 0 + 0, 044) + 1 = 38, 5
Din tab. 1.11 şi 1.12 în dependenţă de parametrii λ1 şi λ2
determinăm coeficienţii ki (i = 2, 3, ..., 8)
k3 = 0, 3; k5 = 1, 08; k7 = 0, 6; k2 = 1, 6; k4 = 2, 2;
k6 = 1, 5; k8 = 2.
Tabelul 1.11: Valorile coeficienţilor k3 , k5 , k7 .

λ1
ki 3 3...6 6...15 15...30 30...60 >60
k3 0,6 0,4 0,3 0,2 0,2 0,2
k5 1,08 1,05 1,08 1,12 1,15 1,2
k7 0,9 0,75 0,6 0,5 0,4 0,3
Observaţie: Pentru λ1 < 1 ⇒ k3 = 0 .
Tabelul 1.12: Valorile coeficienţilor k2 , k4 , k6 , k8 .

λ2
ki 0,2 0,2...0,5 0,5...1 1...2 2...5 >5
k2 1,6 1,35 1,25 1,15 1,1 1,15
k4 2,2 1,8 1,4 1,2 1 0,9
k6 1,5 1,3 1,1 1,05 1 1,05
k8 2 1,8 1,3 1,1 1 0,9
Calculăm coeficientul
n◦ 4
m= P −1= − 1 = 0, 43
yi 2, 8
i
P
unde yi = (1, 00 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 400) = 2, 8 (v. fig.
i
1.6).
Coeficienţii de corecţie
kaM = 2k5 − mk7 = 2 · 1, 08 − 0, 43 · 0, 6 = 1, 9;
kfM = 2k6 − mk8 = 2 · 1, 5 − 0, 43 · 2 = 2, 14;
kaT = 2k7 − mk3 = 2 · 0, 6 − 0, 43 · 0, 3 = 1, 1;

kfT = 2k2 − mk4 = 2 · 1, 6 − 0, 43 · 2, 2 = 2, 3.
Reacţiunile elastice vor fi
c2 λ1 (1 + 3c3 λ2 )kaM (Mmax − Mmin )

RaM = =
Dl
36 Capitolul 1
1, 4 · 12, 0 · (1 + 3 · 0, 17 · 0, 044) · 1, 9 · (625 − 174)

= =
38, 5 · 16, 4
= 23, 3 kN ;
c4 λ2 (1 + 3c5 λ2 )kfM Mmax
RfM = =
Dl
1, 9 · 0, 044 · (1 + 3 · 0, 11 · 0, 044) · 2, 14 · 625
= =
38, 5 · 16, 4
= 0, 180 kN ;
c◦ λ1 kaT T 0, 6 · 12, 0 · 1, 1 · 42, 9
RaT = = = 8, 83 kN ;
D 38, 5
λ2 (1 + 3c1 λ1 )kfT T
RfT = =
D
0, 044(1 + 3 · 0, 28 · 12, 0)2, 3 · 42, 9
= = 1, 25 kN.
38, 5
Reacţiunile elastice sunt prezentate în fig. 1.11.
a RaM = 23,3kN
Mmax = 625kN ⋅ m RMf = 0,18kN
Mmin =174kN ⋅ m +
b RaT = 8,83kN
RTf =1,25kN
T = 42,9kN
+
Fig. 1.11: Schema de calcul la încărcări din acţiunile podului

rulant ţinând seama de conlucrarea spaţială a structurii.
1.3. Determinarea eforturilor 37
1.3. Determinarea eforturilor de calcul

în elementele cadrului
Calculul cadrelor solicitate de diferite încărcări se efectuează
prin diferite metode studiate în mecanica structurilor (metoda
forţelor, elementelor finite etc.). Pentru calculul cadrelor cu
programul elaborat la catedra de Construcţii şi mecanica struc-
turilor a UTM este necesar un set de date iniţiale. Pentru ex-
emplul cercetat ele sunt:
L = 30 m; l1 = 10, 67 m; l2 = 5, 73 m;
hgr = 1, 6 m; I1 = 0, 00387 m4 ; I2 = 0, 000691 m4 ;
I3 = 0, 0239 m4 ; qacp = 22, 9 kN/m; qzap = 8, 4 kN/m;
Mgp = 96, 2 kN m; Mzap = 31, 5 kN m; F1 = 68, 5 kN ;
F2 = 25, 8 kN ; Dmax = 1250 kN ; Dmin = 347 kN ;
T = 42, 9 kN ; Mmax = 625 kN m; Mmin = 174 kN m;
RaM = 23, 3 kN ; RfM = 0, 180 kN ; RaT = 8, 83 kN ;
RfT = 1, 25 kN ; qecv = 1, 30 kN/m; 0
qecv = 0, 665 kN/m;
W = 5, 80 kN ; W 0 = 2, 97 kN ; S11 = 34, 6 kN ;
S12 = 71, 4 kN ; S21 = 35, 9 kN ; S22 = −23, 8 kN.
În urma analizei statice se obţin eforturile M , Q şi N în

secţiunile de calcul a stâlpului (fig. 1.12), provenite din diferite
încărcări. Valorile numerice ale acestor eforturi sunt prezentate
în tab. 1.13.
1 1 1 1
2 2 2 2
3 3 3 3
4 4 4 4
Fig. 1.12: Secţiunile de calcul în stâlpii cadrului transversal.

38 Capitolul 1
Tabelul 1.13: Eforturile în secţiunile de calcul al stâlpilor.
Stâlpul Secţiunea Eforturile

din M Q N
din încărcarea permanentă
stânga 1—1 191 -16,3 344
2—2 97,3 -16,3 369
3—3 1,12 -16,3 369
4—4 -173 -16,3 438
din zăpadă
stânga 1—1 70,1 -6,00 126
2—2 35,7 -6,00 126
3—3 0,412 -6,00 126
4—4 -63,6 -6,00 126
din Mmax , Dmax , Mmin , Dmin
stânga 1—1 12,8 -34,9 -3,68
2—2 -187 -34,9 -3,68
3—3 438 -34,9 1246
4—4 64,8 -34,9 1246
dreapta 1—1 123 34,9 3,68
2—2 -76,9 34,9 3,68
3—3 97,1 34,9 351
4—4 -276 34,9 351
din Mmax , Dmax , Mmin , Dmin , RaM , RfM
stânga 1—1 69,0 -46,5 0,0698
2—2 -198 -46,5 0,0698
3—3 427 -46,7 1250
4—4 -71,2 -46,7 1250
dreapta 1—1 66,9 23,2 -0,0698
2—2 -66,3 23,2 -0,0698
3—3 108 23,2 347
4—4 -140 23,2 347
Tabelul 1.13 (continuare)

din M Q N
din forţa de frânare T
stânga 1—1 -4,63 -15,9 -2,66
2—2 -27,1 -15,9 -2,66
3—3 -27,1 27,0 -2,66
4—4 261 27,0 -2,66
dreapta 1—1 75,3 15,9 2,66
2—2 -15,8 15,9 2,66
3—3 -15,8 15,9 2,66
4—4 -185 15,9 2,66
din T, RaT , RfT
stânga 1—1 16,5 -19,9 -1,19
2—2 -29,1 23,0 -1,19
3—3 -29,1 21,7 -1,19
4—4 203 21,7 -1,19
dreapta 1—1 52,2 11,1 1,19
2—2 -11,4 11,1 1,19
3—3 -11,4 11,1 1,19
4—4 -130 11,1 1,19
din vânt
stânga 1—1 -36,6 2,12 -2,73
2—2 -3,12 9,57 -2,73
3—3 -3,12 9,57 -2,73
4—4 173 23,4 -2,73
dreapta 1—1 45,3 6,65 2,73
2—2 -3,70 10,5 2,73
3—3 -3,70 10,5 2,73
4—4 -153 17,6 2,73
40 Capitolul 1
Tabelul 1.13 (continuare).

din M Q N
din forţele seismice -forma 1
stânga 1—1 -169 25,4 -13,0
2—2 -23,1 25,4 -13,0
3—3 -23,1 60,0 -13,0
4—4 617 60,0 -13,0
dreapta 1—1 221 46,0 13,0
2—2 -42,8 46,0 13,0
3—3 -42,8 46,0 13,0
4—4 -534 46,0 13,0
din forţele seismice -forma 2
stânga 1—1 61,0 -22,6 2,26
2—2 -68,5 -22,6 2,26
3—3 -68,5 13,3 2,26
4—4 73,5 13,3 2,26
dreapta 1—1 -6,80 -1,20 -2,26
2—2 0,0876 -1,20 -2,26
3—3 0,0876 -1,20 -2,26
4—4 12,9 -1,20 -2,26
Pentru a determina eforturile de calcul, conform [21] şi [23]

trebuie stabilite cele mai defavorabile grupări de încărcări, din
secţiunile de calcul (fig. 1.12). Pentru grupările fundamentale
se vor considera:
1. încărcările permanente, încărcările de lungă durată şi o

încărcare temporară de scurtă durată, multiplicate cu co-
eficientul de grupare ψ = 1 .
2. încărcările permanente, cele de lungă durată şi nu mai

puţin de două încărcări de scurtă durată, multiplicate
fiecare cu coeficientul de grupare ψ = 0, 9 .
3. Pentru gruparea specială, care include încărcarea seismică

se vor considera: încărcările permanente multiplicate cu
coeficientul de grupare ψ = 0, 9 ; încărcările de lungă du-

rată, multiplicate cu ψ = 0, 8 ; încărcările de scurtă du-
rată, multiplicate cu ψ = 0, 5; încărcarea excepţională
(seismică) multiplicată cu ψ = 1.
În gruparea specială nu se iau în consideraţie încărcările pro-

venite din: masa încărcărilor transportate de podurile rulante
cu suspensie flexibilă a încărcăturii, efectul temperaturii, încăr-
cările dinamice provenite din efectul transportului şi utilajelor,
forţele de frânare ale podurilor rulante şi încărcările din acţiunea
vântului.
Încărcările provenite din zăpadă, din acţiunea podurilor ru-
lante şi cele din vânt se consideră încărcări temporare de scurtă
durată.
În grupările fundamentale, încărcările verticale şi din frânare,
provenite din acţiunea podurilor rulante se consideră ca o sin-
gură încărcare.
Pentru comoditatea determinării eforturilor în cadru se alcă-
tuiesc tabele ale eforturilor în secţiunile caracteristice ale stâlpu-
lui (v. tab. 1.14, 1.15). Momentele în secţiunile de reazem ale
riglei sunt egale cu momentele din secţiunea 1 − 1 a stâlpului.
Eforturile provenite din diferite grupări sunt prezentate în
tab. 1.16. Pentru secţiunea 4 − 4 se vor determina, pe lângă
eforturile M şi N , forţele tăietoare Q , care se folosesc la cal-
culul zăbrelelor stâlpilor.
Pentru calculul şuruburilor de ancoraj se va alcătui o grupare
de încărcări cu forţa axială N minimă şi momentele maxime
posibile. În acest caz forţa N din încărcările permanente nor-
mate se multiplică la coeficientul de siguranţă al încărcărilor
egal cu 0, 9 . Pentru diferite grupări de încărcări eforturile în
stâlpul din stânga al cadrului sunt date în tab. 1.16.
În tabele şi diagrame forţele axiale şi tăietoare sunt date în
kN , iar momentele de încovoiere — în kN · m.
42 Capitolul 1
a
+191 +191 +344 + –344 +344 +344
+ + –16,3
+369 +369
+97,3 +1,12 +1,12 +97,3
M Q +
N +
–173 –173 –16,3 +16,3 +438 +438
b
+70,1 +70,1 +126 –126
–6,00
+35,7 +0,412 +35,7
+0,412 + +
–63,6 –63,6 –6,00 +6,00 +126 +126
+12,8 +123 c –34,9 +3,68

+
+3,68
+438 –76,9
–187 – + –3,68
+97,1
+ + +
+64,8 –276 –34,9 +34,9 +1246 +351
+69,0 +66,9 –46,5

d
+46,5 +
–0,0698
+427 –66,3 +108 – +0,0698 –0,0698
+ –198 +
– + +
–71,2 –140 –46,7 +23,2 +1250 +347
–15,9
e
–4,63 +75,3 +15,9 +
–70,2 –2,66
–27,1 –15,8 –
+
+261 –185 +27,0 +15,9 –2,66 +2,66
Fig. 1.13: Diagramele eforturilor în cadrul transversal: din

încărcarea permanentă (a), din zăpadă (b), din acţiunea podului
rulant fără conlucrare spaţială (c), din acţiunea podului rulant
cu conlucrare spaţială (d), din forţa de frânare fără conlucrare
spaţială (e).
a
+52,2 –19,9 +19,9
+16,5 +
–65,9 +23,0
–1,21
–29,1 –11,4
M +
Q N
+ –
+203 –130 +21,7 +11,1 –1,19 +1,19

b
–36,6 +45,3 +2,12 +6,65 +
+3,07
–2,73
–3,12
–3,70 +9,57 +10,5
+ +
+ –
+173 –153 +23,4 +17,6 –2,73 +2,73

c
–169 +221 +25,4 +46,0 +
–13,0 –
–23,1
–42,8 + +
– +
+
+617 –534 +60,0 +46,0 –13,0 +13,0
d
+61,0 –6,80 –1,20
+2,26
–
–68,5 +0,0876 –22,6

+
+
+73,5 +12,9 +13,3 –1,20 +2,26 –2,26
Fig. 1.14: Diagramele eforturilor în cadrul transversal din: forţa

de frânare cu conlucrare spaţială (a), din vânt (b), din încărcări
seismice în modul întâi de vibraţie (c), în modul al doilea de
vibraţie (d).
Tabelul 1.14. Eforturile de calcul provenite din diferite încărcări pentru grupările fundamentale
44
Încărcări de scurtă durată
Coefi- Încărcări din acţiunea
Schema Secţi- din D pe stâlpul din T pe stâlpul din
Efortul cient de permanente vântului
stâlpului unea zăpadă
grupare stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
1 2 3 4 5 6 7 8
1,0 +191 +70,1 +69,0 +66,9 ±16,5 ±52,2 –36,6 +45,3
M
0,9 – +63,1 +62,1 +60,2 ±14,9 ±47,0 –32,9 +40,8
1–1
1,0 +344 +126 – – – – – –
N
0,9 – +113 – – – – – –
1 1 1,0 +97,3 +35,7 –198 –66,3 ±29,1 ±11,4 –3,12 –3,70
M
0,9 – +32,1 –178 –59,7 ±26,2 ±10,3 –2,81 –3,33
2–2
1,0 +369 +126 – – – – – –
N
2 2 0,9 – +113 – – – – – –
1,0 +1,12 +0,412 +427 +108 ±29,1 ±11,4 –3,12 –3,70
M
3 3 3–3
0,9 – +0,371 +384 +97,2 ±26,2 ±10,3 –2,81 –3,33
1,0 +369 +126 +1250 +347 – – – –
N
0,9 – +113 +1125 +312 – – – –
1,0 –173 –63,6 –71,2 –140 ±203 ±130 +173 –153
M
4 4 0,9 – –57,2 –64,1 –126 ±183 ±117 +156 –138
Capitolul 1
1,0 +438 +126 +1250 +347 – – – –
4–4 N
0,9 – +113 +1125 +312 – – – –
1,0 –16,3 –6,00 –46,7 +23,2 ±21,7 ±11,1 ±23,4 ±17,6
Q
0,9 – –5,40 –42,0 +20,9 ±19,5 ±10,0 ±21,1 ±15,8
1.3. Determinarea eforturilor
Tabelul 1.15. Eforturile de calcul provenite din diferite încărcări pentru gruparea specială
Încărcări de scurtă durată

Schema Încărcări Încărcări
Secţiunea Efortul D pe stâlpul din
stâlpului permanente din zăpadă seismice
stânga dreapta
M +172 +35,1 +34,5 +33,5 ±221
1 1 1–1
N +310 +63,0 – – ±13,2
M +87,6 +17,9 –99,0 –33,2 ±72,3
2–2
N +332 +63,0 – – ±13,2
2 2 M +1,01 +0,206 +214 +54,0 ±72,3
3–3
3 3 N +332 +63,0 +625 +174 ±13,2
M –156 –31,8 –35,6 –70,0 ±621
N +394 +63,0 +625 +174 ±13,2
4–4
4 4 Q –14,7 –3,00 –23,4 +11,6 ±61,5
Remarcă: Valorile eforturilor de calcul din încărcările seismice s-au determinat conform cerinţelor pct. 2.10 din [23] cu
n
relaţia P = ∑P
i =1
i
2
, unde Pi – valoarea efortului respectiv în secţiunea cercetată din încărcarea corespunzătoare modului
de vibraţie i; n – numărul de moduri de vibraţie considerate.
45
46
Tabelul 1.16. Eforturile de calcul în secţiunile stâlpului halei
+Mmax –Mmax
Schema
Secţiunea Efortul Ncoresp Ncoresp
stâlpului
ψ = 1,0 ψ = 0,9 ψ ψ = 1,0 ψ = 0,9 ψ
1,3,6 1,2,3,6,8 1,7 1,7
M +463 –30,0
1 1 1–1 +312 +404 +154 +158
N +344 +457 +386 +344 +344 +298
1,2 1,2 1,3,5 1,3,5,8
M +145 –50,6
2–2 +133 +129 –130 –110
2 2 N +495 +482 +408 +369 +369 +344
3 3 3–3
M
1,3,5
+457
1,2,3,5
+412
+287
1,8
–2,58
1,8
–2,21
–38,1
N +1619 +1607 +1033 +369 +369 +344
1,3,5 1,3,5,7 1,4,5 1,2,4,5,8
M +398 –822
–41,2 +102 –516 –677
4–4
4 4 N +1688 +1563 +1095 +785 +863 +643
Q –84,7 –98,9 –69,6 +61,2 +77,9 +84,2
Capitolul 1
1.3. Determinarea eforturilor
Tabelul 1.16 (continuare)
Schema Nmax Nmax
Nmin
stâlpului Secţiunea Efortul +M coresp –M coresp
±M coresp
ψ = 1,0 ψ = 0,9 ψ ψ = 1,0 ψ = 0,9 ψ
1,2 1,2,3,6,8 1,2 1,2,4,6,7
M +444 +5,1
1–1 +261 +404 +261 +234
1 1 N +470 +457 +385 +470 +457 +385
1,2 1,2 1,2 1,2,3,5,8
M +145 –32,7
2–2 +133 +129 +133 –78,1
N +495 +482 +407 +495 +482 +407
2 2 M
1,3,5 1,2,3,5
+254
1,3,5 1,2,3,5,8
+176
3–3 +457 +412 +399 +356
3 3 N +1619 +1607 +1032 +1619 +1607 +1032
1,3,5 1,2,3,5,7 1,3,5 1,2,3,5,8 Nmin =
M +340 –787
–41,2 +44,7 –447 –615 +358
+M cor =
4–4 N +1688 +1676 +1094 +1688 +1676 +1094
4 4 +31,5
–M cor =
Q –84,7 –104 –93,0 –84,7 –99,0 –96,0
–295
0,9 0,9
N min = N ([14)− 4 ] ⋅ = 438 ⋅ = 358 kN ;
1,1 1,1
+ 0,9 0,9
M coresp = M ([14)− 4 ] ⋅ + M ([74)− 4 ] = −173 ⋅ + 173 = 31,5 kN ⋅ m;
1,1 1,1
47
− 0,9 0,9
M coresp = M ([14)− 4 ] ⋅ + M ([84)− 4 ] = −173 ⋅ − 153 = −295 kN ⋅ m.
1,1 1,1
CAPITOLUL 2
PROIECTAREA ELEMENTELOR
DE REZISTENŢĂ ALE HALEI
2.1. Calculul stâlpului în trepte
a halei industriale
Eforturile selectate pentru calcul din tab. 1.16:
– pentru partea superioară a stâlpului (secţiunea 1-1):
N = 457 kN ; M = 404 kN · m;
– pentru partea inferioară:
a) ramura de sub grinda de rulare
N1 = 1619 kN ; M1 = +457 kN · m;
b) ramura exterioară
N2 = 1676 kN ; M2 = −615 kN · m;
c) forţa de forfecare maximă în stâlp
Qmax = −104 kN ;
d) eforturile de calcul pentru bazele stâlpului cu zăbrele:

pentru baza ramurii de sub grinda de rulare
N1 = 1676 kN ; M1 = 44, 7 kN · m;
pentru baza ramurii exterioare
N2 = 1676 kN ; M2 = −615 kN · m;
e) eforturile pentru calculul şuruburilor de ancoraj

− +
Nmin = 358 kN ; Mmax = −295 kN · m; Mmax = 31, 5 kN · m.
48
2.1. Calculul stâlpului 49
Tabelul 2.1: Valorile coeficienţilor lungimilor de flambaj µ1 şi

µ2
µ1
Numărul de Modul de
deschideri îmbinare al
I2 I2
ale cadrului fermei cu 0, 3 > > 0, 1 0, 1 > > 0, 05 µ2
I1 I1
stâlpul
Una Articulată 2,5 3 3

Rigidă 2 2 3
Două şi Articulată 1,6 2 2,5

mai multe Rigidă 1,2 1,5 2
Determinăm lungimile de flambaj în planul cadrului
lef 1 = µ1 l1 = 2 · 10, 67 = 21, 3 m;

lef 2 = µ2 l2 = 3 · 5, 73 = 17, 2 m,
unde µ1 = 2; µ2 = 3 (conform tab. 2.1 pentru I2 /I1 =

= 0, 000691/0, 00387 = 0, 179 ).
În afara planului cadrului lungimile de flambaj sunt:
ly1 = 10, 67 m; ly2 = l2 − hgr.rul. = 5, 73 − 1, 6 = 4, 13 m.
2.1.1. Dimensionarea părţii superioare a stâlpului

Secţiunea părţii superioare a stâlpului o adoptăm în forma
de dublu T, cu înălţimea h = 500 mm. Aria secţiunii iniţiale o
calculăm cu relaţia
N (1, 25 + 2, 2ex /h2 )

A> =
Ry · γ c
457 · (1, 25 + 2, 2 · 88, 4/50) · 10

= = 97, 87 cm2 ,
240 · 1
50 Capitolul 2
unde Ry = 240 M P a (oţel C245 ); ex = M/N = 404/457 =

= 0, 884 m. Alcătuim secţiunea
p stâlpului, considerând hw /tw =
= 60...120; bef /tf 6 30 E/Ry ; bf /l2 = 1/20...1/30; tw =
= 8 mm; tf = 25 mm; hw = h − 2tf = 500 − 2 · 25 = 450 mm;
Aw = 45 · 0, 8 = 36 cm2 .
Lăţimea tălpii: bf = (A − Aw )/2tf = (97, 87 − 36)/2 · 2, 5 =
= 12, 4 cm. Adoptăm tălpile dintr-o platbandă 200 × 25 mm,
cu aria Af = 20 · 2, 5 = 50 cm.
Caracteristicile geometrice ale secţiunii (fig. 2.1)
µ ¶2
tw h3w hw tf
Ix ' + 2bf tf + =
12 2 2
µ ¶2
0, 8 · 453 45 2, 5
= + 2 · 20 · 2, 5 + = 62480 cm4 ;
12 2 2
hw t3w tf b3f 45 · 0, 83 2, 5 · 203
Iy = +2 = +2· = 3335 cm4 ;
12 12 12 12
A = Aw + 2Af = 0, 8 · 45 + 2 · 2, 5 · 20 = 136 cm2 ;
Wx = 2Ix /h = 2 · 62480/50 = 2500 cm3 ;
p p
ix = Ix /A = 62480/136 = 21, 4 cm;
q p
iy = Iy /A = 3335/136 = 4, 95 cm.
Zvelteţea stâlpului în planul cadrului
lef 2 1720
λx = = = 80, 4;
ix 21, 4
q p
λx = λx Ry /E = 80, 4 240/(2, 06 · 105 ) = 2, 74.
Zvelteţea în afara planului cadrului
λy = ly2 /iy = 413/4, 95 = 83, 4;

q p
λy = λy Ry /E = 83, 4 240/(2, 06 · 105 ) = 2, 85.
Raza ρx a sâmburelui secţiunii: ρx = Wx /A = 2500/136 =
= 18, 4 cm; excentricitatea relativă mx = ex /ρx = 88, 4/18, 4 =
= 4, 80.
Fig. 2.1: Secţiunile stâlpului în trepte.

52 Capitolul 2
Conform Anexei 6 pentru Af /Aw = 20 · 2, 5/45 · 0, 8 = 1, 39

şi mx = 4, 80 calculăm
η = (1, 9 − 0, 1mx ) − 0, 02(6 − mx )λx =
= (1, 9 − 0, 1 · 4, 80) − 0, 02(6 − 4, 80) · 2, 74 = 1, 35.

Conform anexei A7.1 pentru λx = 2, 74 şi mef = ηmx =
= 1, 35 × 4, 80 = 6, 48 stabilim ϕe = 0, 163.
Verificăm stabilitatea generală în planul cadrului
γnN 0, 95 · 457 · 10
σx = = = 196 < Ry γ c = 240 · 1 M P a.
ϕe A 0, 163 · 136
Verificarea stabilităţii părţii superioare a stâlpului din planul
cadrului se va efectua la momentul maxim în treimea din mijloc
1 M1 − M2
M ∗ = M1 − ly2 =
3 l2
1 404 + 62, 2
= 404 − · 4, 13 = 292 kN · m,
3 5, 73
unde M2 = −62, 2kN · m este momentul de încovoiere în secţi-
unea 2—2 provenită din aceeaşi grupare de încărcări (1,2,3,6,8),
pentru care s-a determinat momentul M = 404 kN · m în secţi-
unea 1-1.
Pentru β = 1 şi α = 0, 65 + 0, 05mx = 0, 65 + 0, 05 · 3, 48 =
= 0, 824 (conform Anexei 8 mx = (M ∗ · A) / (N · Wx ) =
= 29200 × 136/457 · 2500 = 3, 48) calculăm coeficientul c cu
relaţia
β 1
c= = = 0, 258.
1 + αmx 1 + 0, 824 · 3, 48
Verificăm stabilitatea generală a părţii superioare din planul
cadrului
γnN 0, 95 · 457 · 10
σy = = = 187M P a <
cϕy A 0, 258 · 0, 661 · 136
< Ry γ c = 240 · 1 M P a,
unde ϕy = 0, 661 pentru λy = 83, 4 (vezi Anexa 5).

Stabilitatea locală a inimii va fi asigurată dacă
q
λw = (hef /tw ) Ry /E 6 λuw .
Conform anexei A9.2 pentru
λ̄1 = λ̄x = 2, 74 > 2 şi mx = 4, 80;
λuw = 1, 2 + 0, 35λ1 = 1, 2 + 0, 35 · 2, 74 = 2, 16.

Stabilitatea inimii este asigurată fiindcă
r r
hef Ry 45 240
λ̄w = = = 1, 92 < λ̄uw = 2, 16.
tw E 0, 8 2, 06 · 105
Stabilitatea locală a tălpilor este asigurată întrucât:

s
bef 9, 60 E
= = 3, 84 < λ̄uf = (0, 36 + 0, 1λ̄x ) =
tf 2, 5 Ry
r
2, 06 · 105
= (0, 36 + 0, 1 · 2, 74) = 18, 6
240
unde bef = b/2 − tw /2 = 20/2 − 0, 8/2 = 9, 60 cm este lăţimea
aripii.
2.1.2. Dimensionarea părţii inferioare a stâlpului cu

zăbrele (varianta 1)
Secţiunea părţii inferioare este alcătuită din două ramuri sol-
idarizate cu zăbrele alcătuite dintr-o cornieră. Înălţimea secţi-
unii b1 = 1000 mm. Proiectăm ramura de sub grinda de rulare
dintr-un profil cu secţiune dublu T laminat şi ramura exterioară
alcătuită din două corniere cu aripi egale şi o inimă din plat-
bandă de oţel. Iniţial acceptăm z◦ ≈
≈ 5 cm; h◦ = b1 − z◦ = 100 − 5 = 95 cm. Calculăm pozi-
ţia orientativă a centrului de greutate
54 Capitolul 2
|M2 | 615
y1 = h◦ = · 95 = 54, 5 cm;
M1 + |M2 | 457 + 615
y2 = h◦ − y1 = 95 − 54, 5 = 40, 5 cm.

Eforturile axiale în ramuri vor fi:
y2 M1 40, 5 45700
Nr1 = N1 + = 1619 · + = 1171 kN ;
h◦ h◦ 95 95
y1 M2 55, 5 61500
Nr2 = N2 + = 1676 · + = 1627 kN.
h◦ h◦ 95 95
Calculăm ariile ramurilor, acceptând orientativ ϕ◦ = 0, 8
Nr1 1171 · 10
Ar1 = = = 61, 0 cm2 ;
ϕ◦ Ry 0, 8 · 240
Nr2 1627 · 10
Ar2 = = = 84, 7 cm2 .
ϕ◦ Ry 0, 8 · 240
Pentru ramura 1 (sub grinda de rulare) se alege profilul dublu
T45 cu următoarele caracteristici (axele x1 şi y sunt prezentate
în fig. 2.1)
Ar1 = 84, 7 cm2 ; Iy = 27696 cm4 ; iy = 18, 1 cm;
Ix1 = 808 cm4 ; ix1 = 3, 09 cm; Wx1 = 101 cm3 ;

gr1 = 66, 5 kg/m.
Ramura exterioară se alege din două corniere 160×
×12 mm; Ac = 37, 4 cm2 ; Ix◦ = 913 cm4 ; ix◦ = 4, 94 cm ; z◦ =
= 4, 39 cm şi o platbandă 400×8 mm; A2 = 2·37, 4+40·0, 8 =
= 106, 8 cm2 .
Poziţia centrului de greutate al ramurii faţă de marginea
platbandei (fig. 2.1) va rezulta:
P
Ai zi 40 · 0, 8 · 0, 4 + 2 · 37, 4 · (4, 39 + 0, 8)
z1 = P = =
Ai 40 · 0, 8 + 2 · 37, 4
= 3, 75 cm;
Momentele de inerţie ale ramurii exterioare
Iy = Ip + 2(Ix◦ + Ac a21 ) =
= 0, 8 · 403 /12 + 2 · (913 + 37, 4 · 18, 12 ) = 30598 cm4 ;
a1 = h/2 − z◦ = 45/2 − 4, 39 = 18, 1 cm;

Ix2 = Ap a2p + 2(Ix◦ + Ac a22 ) = 0, 8 · 40 · 3, 352 +
+2 · (913 + 37, 4 · 1, 442 ) = 2340 cm4 ;
ap = z1 − 0, 5tp = 3, 75 − 0, 5 · 0, 8 = 3, 35 cm;
a2 = z◦ + tp − z1 = 4, 39 + 0, 8 − 3, 75 = 1, 44 cm;
r r
Iy 30598
iy = = = 16, 9 cm;
Ar2 107
r r
Ix2 2340
ix2 = = = 4, 67 cm;
Ar2 107
Ar2 = 0, 8 · 40 + 2 · 37, 4 = 107 cm2 .
Poziţia centrului de greutate al secţiunii inferioare a stâlpului
va rezulta:
h◦ = h − z1 = 100 − 3, 75 = 96, 3 cm;

Ar1 h◦ 84, 7 · 96, 3
y1 = = = 42, 5 cm;
Ar1 + Ar2 84, 7 + 107
y2 = h◦ − y1 = 96, 3 − 42, 5 = 53, 8 cm.
Precizăm eforturile axiale în ramuri:
53, 8 45700
Nr1 = 1619 · + = 1379 kN ;
96, 3 96, 3
56 Capitolul 2
42, 5 61500
Nr2 = 1676 · + = 1378 kN.
96, 3 96, 3
Verificarea stabilităţii ramurilor în afara planului cadrului.
Pentru ramura de sub grinda de rulare
λy = lef /iy = l1 /iy = 1067/18, 1 = 59, 0; ϕy = 0, 810,
unde iy este raza de inerţie a profilului dublu T 45 în raport

cu axa proprie y (v. fig. 2.1).
γ n Nr1 0, 95 · 1379 · 10
σy = = = 191 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕy Ar1 0, 810 · 84, 7
Pentru ramura exterioară
λy = lef /iy = l1 /iy = 1067/16, 9 = 63, 1; ϕy = 0, 790,
unde iy este raza de inerţie a ramurii exterioare în raport cu

axa y (v. fig. 2.1)
γ n Nr2 0, 95 · 1378 · 10
σy = = = 155 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕy Ar2 0, 790 · 107
Verificarea stabilităţii ramurilor în planul cadrului. Din
condiţia egalităţii coeficienţilor de zvelteţe a ramurii de sub
grinda de rulare pe ambele direcţii, se determină distanţa dintre
nodurile zăbrelelor: λx1 = lr /ix1 = λy = 59, 0; lr = λy · ix1 =
= 59, 0 · 3, 09 = 182 cm.
Alegem lr = 201, 4 cm ; această mărime este multiplu de
l1 − htr = l1 − 0, 6b1 = 1067 − 0, 6 · 100 = 1007 cm.
Ramura de sub grinda de rulare:
λx1 = lr /ix1 = 201, 4/3, 09 = 65, 2; ϕx1 = 0, 779;

γ n Nr1 0, 95 · 1379 · 10
σ= = = 199 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕx1 Ar1 0, 779 · 84, 7
Ramura exterioară:
λx2 = lr /ix2 = 201, 4/4, 67 = 43, 1; ϕx2 = 0, 882;
γ n Nr2 0, 95 · 1378 · 10
σ= = = 139 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕx2 Ar2 0, 882 · 107
Verificarea stabilităţii zăbrelelor. Forţa tăietoare maximă
Qmax = 104 kN (v. tab. 1.16). Forţa tăietoare convenţion-
ală :
Qf ic = 0, 2A = 0, 2(Ar1 + Ar2 ) = 0, 2 · (84, 7 + 107) = 38, 3 kN.
Zăbrelele se vor verifica la acţiunea forţei de forfecare reale.

Efortul de compresiune în diagonală, provenit din forţa tăietoare
maximă
Qmax 104
Nd = = = 73, 8 kN,
2 sin α 2 · 0, 705
unde
p
sin α = b1 /ld = 100/ 1002 + (201/2)2 = 0, 705.
Zăbrelele se realizează dintr-o cornieră 75 × 6 cu Ad =

= 8, 78 cm2 ; imin = 1, 38 cm; lungimea diagonalei ld =
= b1 / sin α = 100/0, 705 = 142 cm; coeficientul de zvelteţe
minim: λd = ld /imin = 142/1, 38 = 103; ϕd = 0, 523.
Tensiunile în diagonală rezultă:
γ n Nd 0, 95 · 73, 8 · 10
σ = = = 153 M P a <
ϕd Ad 0, 523 · 8, 78
< Ry γ c = 240 · 0, 75 = 185 M P a.
Verificarea stabilităţii stâlpului. Verificarea stabilităţii în

planul de acţiune al momentului se face ca la o singură bară.
Caracteristicile geometrice ale secţiunii sunt:
A = Ar1 + Ar2 = 84, 7 + 107 = 192 cm2 ;
Ix = Ar1 y12 + Ar2 y22 = 84, 7 · 42, 52 + 107 · 53, 82 = 462700 cm4 ;
r r
Ix 462700
ix = = = 49, 1 cm;
A 192
lef 2130
λx = = = 43, 4.
ix 49, 1
58 Capitolul 2
Coeficientul de zvelteţe readus al stâlpului în planul cadrului,

ţinând seama de notaţia axelor conform fig. 2.1
q
λef = µλx = λ2x + α1 A/Ad1 =
p
= 43, 42 + 14, 2 · 192/(2 · 8, 78) = 45, 2;
unde α1 s-a calculat cu relaţia (v. tab. 7 din [22]):
α1 = 10ld3 /b2 lr = 10 · 1423 /1002 · 201 = 14, 2.
Conform grupării de încărcări defavorabile pentru ramura

de sub grinda de rulare: N1 = 1619 kN ; M1 = 457 kN m se
calculează:
M1 Ay1 45700 · 192 · 42, 5
mef = = = 0, 500.
N1 Ix 1619 · 462700
p p
Pentru λ = λef Ry /E = 45, 2 240/2, 06 · 105 = 1, 54 şi
mef = 0, 5 din anexa A7.1 rezultă ϕe = 0, 711. Tensiunea în
ramură este:
γnN 0, 95 · 1619 · 10
σ= = = 113 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕe A 0, 711 · 192
Analogic se verifică tensiunile în ramura exterioară:
N2 = 1676 kN ; M2 = 615 kN · m;
M2 A(y2 + z1 ) 61500 · 192 · (53, 8 + 3, 75)
mef = = = 0, 876;
N2 Ix 1676 · 462700
ϕe = 0, 619;
γ n N2 0, 95 · 1676 · 10
σ= = = 134 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕe A 0, 619 · 192
Stabilitatea stâlpului ca o bară unică din planul cadrului este
asigurată, deoarece este asigurată stabilitatea fiecărei ramuri
separat.
Îmbinarea părţii superioare a stâlpului cu partea inferioară
se realizează printr-un capitel, înălţimea căruia se consideră
Fig. 2.2: Nodul de îmbinare a părţii superioare a stâlpului cu

cea inferioară: soluţia constructivă a nodului (a); schema de
calcul a traversei (b); secţiunea traversei (c).
60 Capitolul 2
htr = (0, 5...0, 8)b1 ; adoptăm htr = 0, 6·100 = 60 cm ; grosimea

traversei ttr = 10 mm; Ry = 240 M P a; Rs = 140 M P a
(fig. 2.2).
Eforturile în tălpi se calculează din gruparea defavorabilă
pentru secţiunea 2—2 (v. tab. 1.16). Eforturile din cordoanele
de sudură ale traversei rezultă:
N1 M1 495 13300
Ndr = + = + = 514 kN ;
2 b2 2 50
N2 |M2 | 369 13000
Nst = + = + = 445 kN ;
2 b2 2 50
Dmax = 1250 kN.
Prinderea tălpilor părţii superioare a stâlpului de traversă se
efectuează cu sudură semiautomată, cu sârmă de marca CB -08A
cu diametrul d = 1, 4...2 mm; din tab. 2.2 β f = 0, 9; β z =
= 1, 05 şi conform anexei A2.1 Rwf = 180 M P a .
Calculul cordoanelor de sudură se va efectua prin metalul
depus, deoarece
β f Rwf = 0, 9·180 = 162 M P a < β z Rwz = 1, 05·165 = 173 M P a,
unde Rwz = 165 M P a (v. Anexa 1).

Lungimea cordoanelor de sudură se alege:
lw = htr − 2tf = 60 − 2 · 1, 6 = 57 cm,
şi grosimea cordoanelor de sudură rezultă:

— din stânga
Nst 445 · 10
kf 1 > = = 0, 241 cm;
2β f lw Rwf γ wf γ c 2 · 0, 9 · 57 · 180 · 1 · 1
— din dreapta
Ndr 514 · 10
kf 2 > = = 0, 278 cm.
2β f lw Rwf γ wf γ c 2 · 0, 9 · 57 · 180 · 1 · 1
Din condiţii de alcătuire adoptăm grosimea tuturor cor-

doanelor de sudură kf = 7 mm .
Tabelul 2.2: Valorile coeficienţilor β f şi β z pentru unele tipuri

de sudură.
Sudură Poziţia β Cateta cordonului

sudurii 3-8 9-12 14-16 >18
Automată cu sârmă ”în uluc” βf 1,1 1,1 1,1 0,7
de sudat βz 1,15 1,15 1,15 1
d = 3...5 mm orizontală βf 1,1 0,9 0,9 0,7
βz 1,15 1,05 1,05 1
Automată şi semi- ”în uluc” βf 0,9 0,9 0,8 0,7
automată βz 1,05 1,05 1,0 1
d = 1, 4...2 mm
orizontală βf 0,9 0,8 0,7 0,7
βz 1,05 1 1 1
Manuală; semiautoma-
tă cu sârmă de sudat oarecare βf 0,7 0,7 0,7 0,7
d < 1, 4 mm sau cu βz 1 1 1 1
sârmă din pudră me-
talică
Observaţie: Pentru oţeluri cu limita de curgere mai mare de 530 MP a ,

independent de modul de sudare, poziţia sudurii şi diametrul sârmei de
sudare β f = 0, 7; β z = 1 .
Cordoanele care prind traversa de ramura de sub grinda de

rulare se calculează la reacţiunea traversei provenită din efortul
părţii superioare a stâlpului (din secţiunea 2-2) şi reacţiunea
grinzii de rulare Dmax
Ndr b2 514 · 50
N0 = + Dmax = + 1250 = 1507 kN.
b1 100
Verificarea la rezistenţă a traversei se face la eforturile
(fig. 2.2, b) Mtr , Qtr maxime care apar în traversă din eforturile
N1 , M1 (fig. 2.2, b). Reacţiunea în reazemul din dreapta al
traversei provenită din N1 şi M1 este:
M1 N1 b2 13300 495 · 50
Vdr = + = + = 257 kN.
b1 2b1 100 2 · 100
Momentul maxim în traversă, sub talpa din dreapta (fig. 2.2,
62 Capitolul 2
b) rezultă:
Mtr = Vdr (b1 − b2 ) = 257 · (1 − 0, 5) = 129 kN m.
Forţa tăietoare maximă
Qtr = Vdr = 257 kN.
Secţiunea traversei (fig. 2.2, c) se consideră o bară cu secţi-

unea dublu T, cu dimensiunile: inima — 560 × 10 mm; tălpile
— 200 × 16 mm Caracteristicile geometrice ale secţiunii sunt:
µ ¶2
tw h3w hw tf
Ix ' + 2Af + =
12 2 2
µ ¶2
1 · 563 56 1, 6
= + 2 · 20 · 1, 6 + = 67720 cm4 ;
12 2 2
Wx = 2Ix /h = 2 · 67720/60 = 2257 cm3 .

Verificarea tensiunilor în traversă:
Mtr 129 · 103
σ= = = 57, 2 M P a < Ry γ c = 240 · 1 M P a;
Wx 2257
Qtr 257 · 10
τ= = = 45, 9 M P a < Rs γ c = 140 · 1 M P a.
Atr 56 · 1
Bazele stâlpilor cu zăbrele se proiectează, de regulă, separat
pentru fiecare ramură.
Şuruburile de ancoraj se calculează la o grupare specială cu
forţa axială minimă în ramuri, însoţită de moment maxim. Pen-
tru exemplul analizat, din tab. 1.16:
Nmin = 358 kN ; Mmax = −295 kN · m.

Efortul maxim de întindere în ramura de sub grinda de rulare
Nmin y1 Mmax 358 · 42, 5 29500

Nb = + = − = −148 kN.
h◦ h◦ 96, 3 96, 3
Rezistenţa de calcul a şuruburilor de ancoraj: Rba = 0, 4Run .

Penrtu oţel clasa C245 Run = 370 M P a şi Rba = 0, 4×
×370 = 148 M P a. Aria secţiunii şuruburilor de ancoraj
|Nb | 148 · 10
Aba > = = 10, 0 cm2 .
Rba 148
Se adoptă prinderea bazelor ramurilor stâlpilor cu câte două
şuruburi de diametru d = 36 mm, cu aria secţiunii unui şurub:
Abn = 7, 59 cm2 .
2.1.3. Dimensionarea părţii inferioare a stâlpului cu

inima plină (varianta 2)
Eforturile maxime de calcul: N1 =
= 1676 kN ; M1 = −615 kN · m (din tab. 1.16 în secţiunea 4-4
provenite din încărcările 1; 2; 3; 5; 8 ); eforturile în secţiunea 3-3
sunt: N = 1619 kN ; M = 457 kN · m .
M1 61500
Pentru ex = = = 36, 7 cm se calculează aria
N1 1676
secţiunii
µ ¶ µ ¶
N ex 1676 · 10 36, 7
A> 1, 25 + 2, 2 · = 1, 25 + 2, 2 · =
Ry γ c b1 240 · 1 100
= 144 cm2 .
Secţiunea părţii inferioare a stâlpului se consideră alcătuită
dintr-un profil laminat dublu T33 (din anexa A13.3, A = 53, 8
cm2 ; Iy = 9840 cm4 ; iy = 13, 5 cm ; Ix◦ = 419 cm4 ; ix◦ =
= 2, 79 cm ) şi două table de oţel, cu dimensiunile: inima
972×8 mm ; talpa 200×25 mm . Aria totală a secţiunii: A =
= 53, 8 + 97, 2 × 0, 8 + 20 · 2, 5 = 182 cm2 (fig. 2.3).
Se calculează poziţia centrului de greutate a secţiunii, faţă
de axa ramurii sub grinda de rulare
X Ai yi
y1 = =
i
A
64 Capitolul 2
Fig. 2.3: Stâlp în trepte cu inima plină.

µ ¶ µ ¶
2, 5 97, 2 0, 7
20 · 2, 5 100 − + 97, 2 · 0, 8 +
2 2 2
= = 48, 0 cm.
182
unde 0, 7 cm este grosimea inimii profilului dublu T33.
Caracteristicile secţiunii în raport cu axele centrale
µ ¶2
20 · 2, 53 2, 5 97, 23
Ix = + 20 · 2, 5 100 − 48 − + 0, 8 · +
12 2 12
µ ¶2
97, 2 0, 7
+0, 8·97, 2 + − 48 +419+53, 8·482 = 314000 cm4 ;
2 2
r
314000
ix = = 41, 5 cm;
182
Ix 314000
Wx = = = 6040 cm3 ;
b − y1 100 − 48
2, 5 · 203
Iy = + 9840 = 11500 cm4 ;
12
r
11500
iy = = 7, 95 cm;
182
lef,x 2130
λx = = = 51, 3;
ix 41, 5
Pentru verificarea stabilităţii generale a stâlpului în planul
cadrului se calculează
r r
Ry 240
λx = λx = 51, 3 = 1, 75.
E 2, 06 · 105
Conform Anexei 6
³ a1 ´
η = η5 1 − 0, 3(5 − mx ) =
h
µ ¶
7
= 1, 33 1 − 0, 3(5 − 1, 11) = 1, 22;
100
unde s-a determinat
66 Capitolul 2
M1 A 61500 182
mx = · = · = 1, 11;
N1 Wx 1676 6040
a1 = 70 mm este jumătate din lăţimea tălpii profilului dublu
T33; h = b = 100 mm.
Af (h − 2t − 2R)d (33 − 2 · 1, 12 − 2 · 1, 3) · 0, 7
= = = 0, 25;
Aw Aw 97, 2 · 0, 8
η5 = (1, 45 − 0, 05mx ) − 0, 01(5 − mx )λx =

= (1, 45 − 0, 05 · 1, 11) − 0, 01(5 − 1, 11)1, 75 = 1, 33;
mef = η · mx = 1, 22 · 1, 11 = 1, 35.
Conform anexei A7.1 ϕe = 0, 507 .
1676 · 10
σ= = 182 M P a < Ry γ c = 240 · 1 M P a.
0, 507 · 182
Stabilitatea stâlpului în planul cadrului este asigurată. Co-
eficientul de zvelteţe limită, conform anexei A10.1
λlim = 180 − 60α = 180 − 60 · 0, 757 = 135,
unde
N 1676 · 10
α= = = 0, 757.
ϕe ARy γ c 0, 507 · 182 · 240 · 1
Zvelteţea stâlpului în planul cadrului λx = 51 şi nu de-
păşeşte coeficientul de zvelteţe limită.
lef,y 1067
Zvelteţea în afara planului cadrului: λy = = =
iy 7, 95
= 134 < λlim .
Verificăm stabilitatea părţii inferioare a stâlpului în planul
cadrului. Momentul maxim în treimea din centru
1 1
Mx1/3 = M2 − (|M2 | + M ) = 615− (615 + 356) = 291 kN ·m;
3 3
( M2 = 356 kN ·m este momentul în secţiunea 3−3 din aceeaşi
grupare de încărcări (1, 2, 3, 5, 8) pentru care a fost calculat
momentul în secţiunea 4 − 4 ); 0, 5Mmax = 0, 5 · 615 = 308 kN ·

m.
Pentru calcul se consideră Mx = 0, 5Mmax = 308 kN · m >
1/3
> Mx = 291 kN · m.
Mx A 30800 · 182
mx = = = 0, 554;
N Wx 1676 · 6040
β 1, 32
c= = = 0, 951,
1 + αmx 1 + 0, 7 · 0, 554
q
aici α = 0, 7 pentru mx < 1 şi β = ϕc /ϕy =
p
= 0,p598/0, 344 = p1, 32 pentru λy = 134 > λc =
= 3, 14 E/Ry = 3, 14 2, 06 · 105 /220 = 92, 0 (Anexa 8).
γnN 0, 95 · 1676 · 10
σ= = = 267 M P a > Ry γ c =
cϕy A 0, 951 · 0, 344 · 182
= 240 · 1 M P a;
aici ϕy = 0, 344 (Anexa 5) pentru λy = 134 .
În acest caz se va micşora lungimea efectivă în afara planului
0 lef,y
cadrului, montându-se o pană orizontală şi lef,y = .
2
Stabilitatea locală a tălpii exterioare este asigurată, deoarece
se respectă condiţia (pct. 7.23 din [22])
s
bef 0, 5(20 − 0, 8) E
= = 3, 84 < (0, 36 + 0, 1λx ) =
tf 2, 5 Ry
r
2, 06 · 105
= (0, 36 + 0, 1 · 1, 75) = 15, 7.
240
Pentru verificarea stabilităţii locale a inimii în prealabil cal-
culăm parametrul
σ − σ1 186 − (−1, 3)
α= = = 1, 01,
σ 186
unde
N M ·y 1676 · 10 61500 · 10 · 47, 7
σ= + = + =
A Ix 182 314000
68 Capitolul 2
= 92, 1 + 93, 4 = 186 M P a;

N M ·y
σ1 = − = 92, 1 − 93, 45 = −1, 3 M P a;
A Ix
d 7
y = y1 −
= 480 − = 477 mm.
2 2
Deoarece α = 1, 01 > 1 , stabilitatea locală a inimii se veri-
fică cu relaţia:
µ ¶ v s
hef u (2α − 1)E E
u ³ ´ 6 3, 8
= 4, 35t p ;
tw max σ 2 − α + α2 + 4β 2 Ry
1, 4(2α − 1)τ 1, 4 · (2 · 1, 01 − 1) · 13, 4

β= = = 0, 103;
σ 186
Q 104 · 10
τ= = = 13, 4 M P a;
hw tw 97, 2 · 0, 8
µ ¶ v
hef u (2 · 1, 01 − 1) · 2, 06 · 105
u ³ ´=
= 4, 35t p
tw max 186 · 2 − 1, 01 + 1, 012 + 4 · 0, 1032
r
2, 06 · 105
= 103 < 3, 8 = 111.
240
Prin urmare stabilitatea inimii este asigurată.
Calculul îmbinării părţii superioare a stâlpului cu cea infe-
rioară este asemănător cu calculul aceleaşi îmbinări din varianta
precedentă.
2.1.4. Calculul bazei stâlpului

Eforturile de calcul în secţiunea 4 − 4 : M = −615 kN ·
m; N = 1676 kN ; Q = 104 kN (v. tab. 1.16).
Din considerente de alcătuire, lăţimea plăcii de bază a stâlpu-
lui se va alege:
B = bst + 2ttr + 2c = 330 + 2 · 10 + 2 · 30 = 410 mm.

Aici bst = 330 mm este lăţimea profilului I al stâlpului.

Adoptăm, conform standardului de platbande (anexa A13.6)
B = 420 mm . Calculăm lungimea plăcii de reazem cu relaţia
sµ ¶2
N N 6M
L= + + .
2BRc1,loc 2BRc1,loc BRc1,loc
Admitem fundaţia din beton de clasa C12, 5 ( Rc = 7, 5 M P a,

Rc1,loc = γRc ; pentru γ = 1, 2 Rc1,loc = 1, 2 · 7, 5 = 9 M P a =
= 0, 9 kN/cm2 ).
sµ ¶2
1676 1676 6 · 615 · 100
L= + + = 123 cm.
2 · 42 · 0, 9 2 · 42 · 0, 9 42 · 0, 9
Adoptăm L = 1300 mm (multiplă modulului de 100 mm ).

Tensiunile marginale în beton, la extremitatea plăcii de
reazem, rezultă din relaţia:
N 6M 1676 · 10 6 · 61500 · 10
σ max,min = ± = ± =
BL BL2 42 · 130 42 · 1302
= 3, 07 ± 5, 20 M P a;
σ max = 3, 07 + 5, 20 = 8, 27 M P a;
σ min = 3, 07 − 5, 20 = −2, 13 M P a.
Adoptând dimensiunile fundaţiei de 600 × 1500mm , rezultă
valoarea coeficientului
s r
3
Af 3 60 · 150
γ= = = 1, 18.
Apl 42 · 130
Această valoare este aproximativ egală cu cea acceptată in-
iţial.
Schema alcătuirii construcţiei bazei stâlpului este prezentată
în fig. 2.4, a.
Lungimea zonei comprimate se stabileşte conform relaţiei
σ max L 8, 27 · 130
c= = = 103 cm
σmax + |σ min | 8, 27 + 2, 13
70 Capitolul 2
250 750
axa surubului
a
de ancoraj
stalpului
155 155
I33
axa
1 1
300
40
400 900 420
1-1
120
220 10 200 10 220
35
210
420 10
1
70 70
10
660
330
8
30 80
210
10
35
y1 = 480
120
2 10 10
75 75 25 318 318 318 75 75
150 1000 150
1150
c = 1030 270
b 872
2,13
-
7,07
8,27
+
axa sectiunii
stalpului
c = 821 479
c
y o = 650
274 y = 951 75
a = 376 y ' = 575
1,84
3,15
centrul de greutate
al zonei comprimate
Fig. 2.4: Alcătuirea bazei stâlpului cu inimă plină comprimat ex-

centrtic (a); diagrama tensiunilor de contact pentru verificarea
rezistenţei betonului (b); diagrama tensiunilor de contact pentru
calculul şuruburilor de ancoraj (c).
Tensiunile maxime pe sectoarele plăcii se determină din

asemănarea triunghiurilor (v. fig. 2.4, b)
σ 1 = σ max = 8, 27 M P a;
103 − 15
σ 2 = 8, 27 · = 7, 07 M P a.
103
Se determină apoi momentele de încovoiere pe sectoarele
plăcii.
Sectorul 1. Placa reazemă pe trei laturi, având raportul
b1 /a1 = 15/20 = 0, 75; din anexa A13.9 β = 0, 0925.
qf = σmax = 8, 27 M P a = 0, 827 kN/cm2 ;

M1 = βqf a21 = 0, 0925 · 0, 827 · 202 = 30, 6 kN · cm/cm.
Sectorul 2. Placa reazemă, ca şi în cazul precedent pe trei
laturi
b2 21, 0
= = 0, 660; β = 0, 0824.
a2 31, 8
M2 = βσ 2 a22 = 0, 0824 · 0, 707 · 31, 82 = 58, 9 kN · cm/cm.
Determinarea grosimii plăcii se face cu relaţia:
s r
6Mmax 6 · 58, 9 · 10
tpl > = = 3, 84 cm,
Ry γ c 240 · 1
Mmax = M2 = 58, 9 kN · cm/cm.
Se adoptă tpl = 50 mm.
Înălţimea traversei se alege în limitele a 300...600 mm. Adop-
tăm înălţimea htr = 300 mm şi grosimea ttr = 10 mm .
Se verifică rezistenţa traversei, considerată ca o consolă:
2
Mtr = σ max bltr /2 = 0, 827 · 21 · 152 /2 = 1954 kN · cm.
ttr h2tr 1 · 302

Wtr = = = 150 cm3 ;
6 6
72 Capitolul 2
Mtr 1954 · 10
σ= = = 130 M P a < Ry γ c = 240 · 1 M P a.
Wtr 150
Verificarea rezistenţei cordoanelor de sudură care prind tra-
versa de stâlp se face cu relaţia:
p
σ rez = σ 2w + τ 2w ;
Mtr 1954 · 10
σw = = = 99, 7 M P a;
Ww 196
2β f kf (htr − 1)2 2 · 0, 7 · 1 · (30 − 1)2
Ww = = = 196 cm3 ,
6 6
unde kf = 10 mm ; prinderea traverselor este realizată cu
sudură semiautomată cu sârmă de sudare CB —08A.
Qtr = σ max bltr = 0, 827 · 21 · 15 = 261 kN ;

Qtr 261 · 10
τw = = = 64, 3 M P a;
Aw 40, 6
Aw = 2β f kf (htr − 1) = 2 · 0, 7 · 1 · (30 − 1) = 40, 6 cm2 ;
p
σ rez = 99, 72 + 64, 32 = 119 M P a <
< Rwf γ wf γ c = 180 · 1 · 1 M P a.
2.1.5. Calculul şuruburilor de ancoraj

Eforturile de calcul în secţiunea 4—4, conform grupării spe-
ciale sunt: N = 358 kN şi M = −295 kN · m şi tensiunile de
contact
N 6M 358 · 10 6 · 29500 · 10
σ max = + 2
= + = 3, 15 M P a;
BL BL 42 · 130 42 · 1302
N 6M 358 · 10 6 · 29500 · 10
σ min = − 2
= − = −1, 84 M P a.
BL BL 42 · 130 42 · 1302
Lungimea zonei comprimate
σ max L 3, 15 · 130
c= = = 82, 1 cm
σ max + |σ min | 3, 15 + 1, 84
2.2. Calculul fermelor 73
Schema de calcul este prezentată în fig. 2.4, c. Forţa de

întindere a şurubului de ancoraj se calculează cu relaţia:
M −N ·a 29500 − 358 · 37, 6
Z= = = 169 kN.
y 95, 1
Aria netă necesară a unui şurub rezultă:
Z 169 · 10
An = = = 4, 57 cm2 ,
nRba 2 · 185
unde n = 2 este numărul de şuruburi în zona întinsă; Rba =
= 185 M P a — rezistenţa de calcul a şuruburilor la întindere (tab.
60 din [22]).
Conform anexei A13.8 se adoptă două şuruburi cu d =
= 36 mm şi Abn = 7, 59 cm2 .
2.2. Calculul fermelor halelor industriale

La calculul fermelor halelor industriale apar o serie de par-
ticularităţi, determinate în special de apariţia unor eforturi sup-
limentare provenite din momentele din cadru, când îmbina-
rea fermă-stâlp este rigidă. Aceste eforturi pot fi determinate
analitic sau grafic, aplicând în reazemele fermei două cupluri de
forţe cu valorile H1 = M1 /h◦ şi H2 = M2 /h◦ , unde M1 şi
M2 se iau din tab. 1.14 pentru secţiunea 1—1. Momentul M2
se va lua pentru reazemul din dreapta pentru aceeaşi grupare
de încărcări, la care s-a calculat momentul M1 din reazemul
din stânga. Pentru determinarea eforturilor de calcul în barele
fermelor, se vor alcătui tabele speciale (v. tab. 2.3). Eforturile
de calcul se determină din încărcările permanente şi temporare,
însumând componentele fiecărei încărcări din gruparea defavor-
abilă.
Materialul fermei: oţel clasa C245. Schema fermei este
reprezentată în fig. 2.5. Barele fermei se proiectează din două
corniere aranjate în aşa fel ca să se obţină o secţiune în formă
de T.
Forţele verticale în nodurile fermei provenite din:
— încărcarea permanentă
Fp = qacp · d = 22, 9 · 3 = 68, 8 kN ;
74 Capitolul 2
— acţiunea zăpezii
Fz = qzap · d = 8, 40 · 3 = 25, 2 kN.
F F
2 F F F F F F F F F 2
H 275 300 300 300 300 300 H
2 3 5 6 8 9 11 12 14 15 17
306
M1 439
315
411 M2
306
18
1 575 600 600 16
H A 4 7 10 13 B H
VA 2d VB
L f = L − B2 = 2950 cm
Fig. 2.5: Schema geometrică a fermei.
Tabelul 2.3: Eforturi în barele fermei provenite din încărcări

unitare
Din forţa F = 1 Din momentul de reazem
din stânga M1 = +1
Bara Valoarea Bara Valoarea Bara Valoarea
efortului efortului efortului
2-3 0,00 2-3 +0,317 9-11 +0,126
3-5 —7,26 3-5 +0,255 11-12 +0,126
5-6 —7,26 5-6 +0,255 12-14 +0,0620
6-8 —11,1 6-8 +0,191 14-15 +0,0620
8-9 —11,1 8-9 +0,191 15-17 0,00
1-4 +3,93 1-4 —0,287 10-13 —0,0940
4-7 +9,64 4-7 —0,223 13-16 —0,0300
7-10 11,5 7-10 —0,158
1-3 —5,97 1-3 —0,0450 9-10 +0,0470
3-4 +4,83 3-4 +0,0470 10-11 0,00
4-5 —1,00 4-5 0,00 10-12 —0,0470
4-6 —3,45 4-6 —0,0470 12-13 +0,0470
6-7 +2,07 6-7 +0,0470 13-14 0,00
7-8 —1,00 7-8 0,00 13-15 —0,0470
7-9 —0,690 7-9 —0,0470 15-16 +0,0450
Pentru simplificarea calculului, în tab. 2.3 sunt prezentate

eforturile în bare provenite din forţa unitară F = 1, momentul

unitar M1 = +1, care acţionează în reazemul din stânga al
fermei
H = 1/hr = 0, 317 m−1 ;
VB = −VA = 1/(L − 2b◦ ) = 1/(30 − 2 · 0, 25) = 0, 0339 m−1 .
Eforturile de calcul în barele fermei sunt prezentate în

tab. 2.4. Ele s-au calculat multiplicând eforturile provenite din
încărcările unitare cu valorile respective ale încărcărilor reale.
Dimensionarea începe cu barele cele mai solicitate ale tălpii
superioare şi inferioare. Pentru exemplul cercetat în barele 6-8 şi
8-9, efortul N = −1043 kN . Lungimile de flambaj: lef,x =
= d = 300 cm (în planul fermei); lef,y = 2d = 600 cm.
y2
y y
x
c.g. c.g.
tg
xo xo
Fig. 2.6: Talpa fermei din două corniere cu aripi neegale.
Considerând în prealabil ϕ◦ = 0, 75 calculăm aria necesară

a barei
N 1043 · 10
A> = = 61, 0 cm2 .
ϕ◦ Ry γ c 0, 75 · 240 · 0, 95
Din cauza lungimii de flambaj sporite din planul fermei, bara
se va proiecta din corniere cu aripi neegale, aranjate cu arip-
ile mici alăturate (fig. 2.6). Conform anexei A13.2 adoptăm
2 L 200 × 125 × 12 cu aria totală A = 2 · 37, 9 = 75, 8 cm2 ;
Iy = 1568 cm4 ; ix = 3, 57 cm; x◦ = 6, 54 cm; potrivit efortului
din diagonala de reazem N = 561 kN din tab. 2.5 adoptăm
grosimea guseului tg = 12 mm.
76
Tabelul 2.4. Determinarea eforturilor de calcul în grinda cu zăbrele
Eforturi provenite din momentele de reazem
Eforturi din încărcări
Eforturi din zăpadă

Elementele riglei
Din gruparea nefavorabilă a altor
Numărul barei
din grupările
Si din F = 1
Eforturile de
Mz=70,1 kN·m;
Momentele
permanente
S1i din M1 = 1
S2i din M2 = 1
calcul, kN
încărcări (cu coeficientul ψ = 0,9)
Mp=191 kN·m;
Din încărcarea
Din zăpadă
(S1i+S2i)Mz
S1i+S2i
permanentă
(S1i+S2i)Mp
N=6,0 kN
N=16,3 kN
S1·Mmax S2·Mmax
Acţiune
Mmax= Mmax= sumară
=+150 kN·m =+42,1 kN·m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
2-3 0 0 0 +0,317 0 +0,317 +60,5 +22,2 +47,5 0 +47,5 9,10,13 +130
Talpa superioară
3-5 –7,26 –499 –183 +0,255 +0,062 +0,317 +60,5 +22,2 +38,2 +2,61 +40,8 4,5 –682
5-6 –7,26 –499 –183 +0,255 +0,062 +0,317 +60,5 +22,2 +38,2 +2,61 +40,8 4,5 –682
6-8 –11,1 –764 –280 +0,191 +0,126 +0,317 +60,5 +22,2 +28,6 +5,31 +33,9 4,5 –1043
8-9 –11,1 –764 –280 +0,191 +0,126 +0,317 +60,5 +22,2 +28,6 +5,31 +33,9 4,5 –1043
1-4 +3,93 +270 +99,0 –0,287 –0,030 –0,317 –76,8 –28,2 –43,0 –1,26 –44,3 4,5 +369
inferioară
Talpa
4-7 +9,64 +663 +243 –0,223 –0,094 –0,317 –76,8 –28,2 –33,4 –3,96 –37,4 4,5 +906
7-10 +11,5 +791 +290 –0,158 –0,158 –0,316 –76,7 –28,2 –23,7 –6,65 –30,3 4,5 +1081
1-3 –5,97 –411 –150 –0,045 +0,045 0 0 0 –6,74 +1,90 –4,85 4,5 –561
Elementele zăbrelei
3-4 +4,83 +332 +122 +0,047 –0,047 0 0 0 +7,04 –1,98 +5,06 4,5 +454
4-5 –1,00 –68,8 –25,2 0 0 0 0 0 0 0 0 4,5 –94,0
4-6 –3,45 –237 –86,9 –0,047 +0,047 0 0 0 –7,04 +1,98 –5,06 4,5 –324
6-7 +2,07 +142 +52,2 +0,047 –0,047 0 0 0 +7,04 –1,98 +5,06 4,5 +195
7-8 –1,00 –68,8 –25,2 0 0 0 0 0 0 0 0 4,5 –94,0
7-9 –0,69 –47,5 –17,4 –0,047 +0,047 0 0 0 –7,04 +1,98 –5,06 4,5 –64,9
Capitolul 2
Remarca 1. Forţa axială se sumează la efortul din talpa inferioară a riglei provenit din momentele de reazem.
Remarca 2. La determinarea eforturilor de calcul din barele riglei se ţine seama de eforturile provenite din momente
şi forţe axiale numai în cazul când acestea încarcă suplimentar bara respectivă.
Calculăm
h i
2
Iy2 = 2 Iy + A◦ (x◦ + tg /2) =
h i
2
= 2 · 1568 + 37, 9 · (6, 54 + 1, 2/2) = 7000 cm4 ;
r r
Iy2 7000
iy2 = = = 9, 61 cm;
A 75, 8
lef,x 300
λx = = = 84 < [λ] = 120;
ix 3, 57
lef,y 600
λy = = = 62, 4; ϕmin = 0, 793;
iy2 9, 61
N 1043 · 10
σ= = =
ϕmin A 0, 793 · 75, 8
= 174 M P a < 240 · 0, 95 = 228 M P a.
Bara 7-10. N = 1081 kN. Aria necesară a secţiunii o deter-
minăm cu relaţia
N 1081 · 10
A> = = 47, 4 cm2 .
Ry γ c 240 · 0, 95
Adoptăm 2L160 × 100 × 10; A = 2 · 25, 3 = 50, 6 cm2 .
N 1081 · 10
σ= = =
A 50, 6
= 214 M P a < Ry γ c = 240 · 0, 95 = 228 M P a.

78 Capitolul 2
Razele de inerţie ix = 2, 84 cm; iy2 = 7, 77 cm ,
600
λmax = = 211 < [λ] = 400.
2, 84
Bara 7-9 a fermei, având un efort de compresiune redus

(N = 64, 9 kN ) şi o lungime mare (l = 4350 mm), se va di-
mensiona din condiţia de zvelteţe limită. Acceptând conform
anexei A10.1 α = 0, 5, rezultă:
[λ] = 210 − 60 · α = 210 − 60 · 0, 5 = 180;
lef,x = 0, 8l = 0, 8 · 435 = 348 cm;
lef,y = l = 435 cm.
Se calculează raza de inerţie necesară ix = lef,x /[λ] =

= 348/180 = 1, 93 cm şi se adoptă 2L80 × 7 cu
A = 2 · 10, 8 = 21, 6 cm2 ; ix = 2, 45 cm; iy = 3, 75 cm;
λx = 348/2, 45 = 142 < [λ] = 180;
ϕx = 0, 307; λy = lef,y /iy = 435/3, 75 = 116 < λx ;
N 64, 9 · 10
σ= = =
ϕx A 0, 307 · 21, 6
= 97, 9M P a < Ry γ c = 240 · 0, 8 = 192 M P a.
Se calculează coeficientul de zvelteţe limită (v. anexa A10.1):
N 64, 9 · 10
α= = = 0, 408;
ϕx ARy γ c 0, 307 · 21, 6 · 240 · 1
λmax = 142 < [λ] = 210 − 60 · 0, 409 = 185.
Rezultatele calculului tuturor barelor fermei sunt prezentate

în tab. 2.6.
2.2. Calculul fermelor
Tabelul 2.6. Dimensionarea barelor fermei
Lungimea de Raza de Coeficientul

Elementele riglei
Eforturi de calcul,
Aria secţiunii
Numărul barei
Clasa oţelului
flambaj, cm inerţie, cm de zvelteţe
Secţiunea
barei, cm2
σ, R y γc ,
φmin γc
kN barei MPa MPa
lef,x lef,y ix iy λx λy
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
2-3 +130 2∟200×125×12 75,8 275 575 3,57 9,61 77 60 — 0,95 17,2 228
Talpa superioară
3-5 –682 2∟200×125×12 75,8 300 600 3,57 9,61 84 62 0,658 0,95 137 228
5-6 –682 2∟200×125×12 75,8 300 600 3,57 9,61 84 62 0,658 0,95 137 228
6-8 –1043 2∟200×125×12 75,8 300 600 3,57 9,61 84 62 0,658 0,95 209 228
8-9 –1043 2∟200×125×12 75,8 300 600 3,57 9,61 84 62 0,658 0,95 209 228
1-4 +369 2∟90×56×8 23,7 575 575 1,56 4,58 369 126 0,95 156 228
inferioară
—
Talpa
C 245
4-7 +906 2∟160×100×10 50,6 600 600 2,84 7,77 211 77 — 0,95 179 228
7-10 +1081 2∟160×100×10 50,6 600 600 2,84 7,77 211 77 — 0,95 214 228
1-3 –561 2∟140×9 49,4 334 418 4,34 6,35 77 66 0,712 0,8 160 192
Elementele zăbrelei
3-4 +454 2∟80×7 21,6 348 435 2,45 3,75 142 116 — 0,95 210 228
4-5 –94,0 2∟70×5 13,7 252 315 2,16 3,30 117 95 0,439 0,8 156 192
4-6 –324 2∟140×9 49,4 348 435 4,34 6,35 80 68 0,687 0,8 95,6 192
6-7 +195 2∟70×5 13,7 348 435 2,16 3,30 161 132 — 0,95 142 228
7-8 –94,0 2∟70×5 13,7 252 315 2,16 3,30 117 95 0,439 0,8 156 192
7-9 –64,9 2∟80×7 21,6 348 435 2,45 3,75 142 116 0,306 0,8 98,1 192
79
80 Capitolul 2
Calculul nodurilor fermei constă în determinarea dimensiu-

nilor cordoanelor de sudură şi a guseelor.
Coeficienţii γ wf = γ wz = 1 (pentru temperatura de ex-
ploatare t > −40◦ C ). Dacă sudura se efectuiază manual cu
electrozi E42 sau sârmă CB -08 Rwf = 180 M P a. Pentru oţel
C245 Rwz = 165 M P a (conform anexei 1).
(βRw )min = β f Rwf = 0, 7 · 180 = 126 < β z Rwz = 1 · 165 M P a.
Eforturile din bare se repartizează neuniform la cordoanele
de la rădăcina cornierelor şi extremitatea aripilor (v. fig. 2.7).
α1 = 0,75 α 2 = 0,25 α1 = 0,7 α 2 = 0,3 α1 = 0,65 α 2 = 0,35
Fig. 2.7: Repartizarea efortului în sudurile barelor fermei.
Fixând cateta cordonului de sudură, se calculează lungimea

lui la marginile cornierei cu relaţiile
α1 N
m
lw > m + 1...2 cm;
2kf (βRw γ w )min γ c
α2 N
a
lw > a + 1...2 cm.
2kf (βRw γ w )min γ c
în care coeficienţii α1 , α2 se vor accepta conform fig. 2.7.
Cordoanele de sudură ce prind talpa superioară de guseu se
calculează la rezultanta din nod (fig. 2.8). Ilustrăm cele expuse
prin calculul nodului nr. 6 al tălpii superioare
N5−6 = −682 kN ; N6−8 = −1043 kN ;
N4−6 = −324 kN ; N6−7 = 195 kN ;
F = Fp + Fz = 68, 8 + 25, 2 = 94 kN.
Lungimea cordoanelor de sudură care prind cornierele tălpii
superioare de guseu
p
0, 65 (−1043 − (−682))2 + 942 · 10
lw >
m
+ 1 cm ∼
= 11 cm;
2 · 1 · 0, 7 · 180 · 1
Fp+Fz
N5-6 N6-8
N6-7
N4-6
Fig. 2.8: Forţe aplicate în nodul 6 al tălpii superioare.
unde s-a considerat kf = 1, 0 cm; β f = 0, 7; Rwf = 180 M P a;

Adoptând la extremitatea aripei cornierei tălpii superioare
a
cordoane de sudură de aceeaşi lungime ca la rădăcină lw =
m
= lw = 11 cm, se calculează cateta minimă a cordoanelor de la
extremitatea aripei cornierei
p
0, 35 · (−1043 − (−682))2 + 942 · 10
kf >
a
= 0, 47 cm;
2 · 0, 7 · 11 · 180 · 1
Conform anexei A2.2 pentru grosimea guseului tg = 12 mm;
kfa = 5 mm.
Lungimile cordoanelor de sudură care prind bara 4-6 de
guseu:
0, 7 · 324 · 10
m
lw > + 1 = 10 cm;
2 · 0, 7 · 1 · 180 · 1
0, 3 · 324 · 10
a
lw > + 1 ≈ 9 cm;
2 · 0, 7 · 0, 5 · 180 · 1
Analog se calculează prinderea barei 6-7 cu N = 195 kN ;
0, 7 · 195 · 10
m
lw > + 1 ≈ 7 cm;
2 · 0, 7 · 1 · 180 · 1
0, 3 · 195 · 10
a
lw > + 1 ≈ 6 cm.
2 · 0, 7 · 0, 5 · 180 · 1
Rezultatele calculului cordoanelor de sudură a tuturor no-
durilor fermei sunt prezentate în tab. 2.7.
82 Capitolul 2
Tabelul 2.7. Calculul cordoanelor de sudură, care prind barele

grinzii cu zăbrele de guseu
Cordonul
Eforturi de calcul a
Eforturi de calcul
cordoanelor Nw ,
Numărul nodului
de la marginea
Numărul barei
de la muchie
în bare, kN
Secţiunea aripei
kN
barei
α1·Nw, kfm, lwm, α2·Nw, kfa, lwa,
kN mm mm kN mm mm
1-4 +369 369 2∟90×56×8 240 10 105 129 5 113

1
1-3 –561 561 2∟140×9 393 10 166 168 5 144
2 2-3 +130 130 2∟200×125×12 84,7 10 44 45,6 5 46
2-3 +130 2∟200×125×12
818 532 10 221 286 5 237
3-5 –682 2∟200×125×12
3
1-3 –561 561 2∟140×9 393 10 166 168 5 144
3-4 +454 454 2∟80×7 318 10 136 136 5 118
1-4 +369 2∟90×56×8
537 349 10 148 188 5 159
4-7 +906 2∟160×100×10
4 3-4 +454 454 2∟80×7 318 10 136 136 5 118
4-5 –94,0 –94,0 2∟70×5 65,8 10 36 28,2 5 32
4-6 –324 324 2∟140×9 227 10 100 97,2 5 87
3-5 –682 2∟200×125×12
94,0 61,1 10 34 32,9 5 36
5 5-6 –682 2∟200×125×12
4-5 –94,0 94,0 2∟70×5 65,8 10 36 28,2 5 32
5-6 –682 2∟200×125×12
373 242 10 106 131 5 114
6-8 –1043 2∟200×125×12
6
4-6 –324 324 2∟140×9 227 10 100 97,3 5 87
6-7 +195 195 2∟70×5 136 10 64 58,4 5 56
4-7 +906 2∟160×100×10
175 114 10 55 61,2 5 59
7-10 +1081 2∟160×100×10
7 6-7 +195 195 2∟70×5 136 10 64 58,4 5 56
7-8 –94,0 94,0 2∟70×5 65,8 10 36 28,2 5 32
7-9 –64,9 64,9 2∟80×7 45,4 10 28 19,5 5 25
6-8 –1043 2∟200×125×12
94,0 61,1 10 34 32,9 5 36
8 8-9 –1043 2∟200×125×12
7-8 –94,0 94,0 2∟70×5 65,8 10 36 28,2 5 32
8-9 –1043 2∟200×125×12
94,0 61,1 10 34 32,9 5 36
9-11 –1043 2∟200×125×12
9
7-9 –64,9 64,9 2∟80×7 45,4 10 28 19,5 5 25
9-10 –64,9 64,9 2∟80×7 45,4 10 28 19,5 5 25
2.3. Calculul grinzii de rulare 83
2.3. Calculul grinzii de rulare

Date iniţiale. Să se realizeze calculul grinzii căii de rulare
a şirului marginal de stâlpi cu deschiderea l = B = 12 m ( B
este traveea halei), supusă acţiunii a două poduri rulante cu
capacitatea de ridicare Q = 50/12, 5t fiecare şi regim mediu
de funcţionare. Deschiderea halei L = 30 m ; materialul grinzii:
oţel clasa C245 ( Ry = 240 M P a pentru t = 11...20 mm )
Încărcările grinzii de rulare. Conform standarde-
lor corespunzătoare (v. anexa A14.1) pentru podul rulant
Q = 50/12, 5 t, valoarea normată maximă a forţei pe roată
Frn = 447 kN ; masa căruciorului Gc = 17 t ; masa podului
rulant Gp = 62, 2 t ; şina de rulare de tip KP — 80 (h = 130
mm) . Schema încărcărilor provenite din acţiunile podurilor ru-
lante este prezentată în fig. 2.9, a.
Valoarea de calcul maximă a forţei pe roată este:
Fr = γ f ψk1 Frn = 1, 1 · 0, 85 · 1 · 447 = 418 kN.
Valoarea de calcul a forţei transversale de frânare pe roată

este:
Tr = γ f ψk2 Trn = 1, 1 · 0, 85 · 1 · 16, 4 = 15, 3 kN ;
Valoarea forţei longitudinale de frânare pe roată este:
0, 05(Q + mc )g 0, 05 · (50 + 17) · 9, 81

Trn = = = 16, 4 kN,
n◦ 2
unde k1 = k2 = 1 sunt coeficienţi dinamici (v. anexa A14.2).

Eforturile de calcul. Se determină poziţia cea mai de-
favorabilă a podurilor rulante cuplate, amplasându-se 3 roţi în
limitele grinzii. Poziţia rezultantei forţelor în raport cu prima
roată din stânga se obţine (fig.2.9, b)
X
Fri · zi 418 (5, 95 + 7, 2)
z= X = = 4, 38 m.
Fri 418 · 3
84 Capitolul 2
a d
625 5950 625 625 5950 625 1250 5950 4800
Fr Fr Fr Fr Fr Fr
Fr
Tr Tr Tr Tr
12000
13150
b 835 z = 4,38 m
a = 1,57 m
1250 3965
Fr R Fr Fr
a/2 a/2 e z1 = 2,975 m

c = 6785 5215 1537,5 a1 = 2,975 m
6000 6000
Frn R1 Frn
y3=2,24
y1=2,95
y2=0,363
a1/2 a1/2
c1 = 7487,5 4512,5
c 6000 6000
1,00
–1,00
Fig. 2.9: Scheme de calcul ale grinzilor căii de rulare: schema

convoiului şi încărcărilor din acţiunile podului rulant (a); linii
de influenţă pentru Mmax (b), respectiv Qcoresp (c), Qmax
(d), Mxn (e).
Distanţa dintre forţa critică şi rezultantă
a = 5, 95 − 4, 38 = 1, 57 m,
şi distanţa de la reazemul din stânga până la forţa critică

l a 12000 + 1570
c= + = = 6785 mm.
2 2 2
Amplasarea corectă a convoiului se verifică cu inegalităţile
⎧ X
⎨ Fst + Fcr > c Fri ;
c X l
⎩ Fst 6 Fri ,
l
sau
⎧
⎨ 418 + 418 > 6, 785 · 3 · 418; 836 kN > 709 kN ;
⎪
12
⎪ 6, 785
⎩ 418 6 · 3 · 418; 418 kN < 709 kN.
12
Momentul încovoietor maxim din încărcările verticale este:
X
Mmax = Fri · yi = 418 · (2, 95 + 0, 363 + 2, 24) = 2321 kN · m,
i
unde
cl − c2 6, 785 · 12 − 6, 7852
y1 = = = 2, 95 m.
l 12
Momentul încovoietor maxim din încărcările orizontale trans-
versale este
Mmax Tr 2321 · 15, 3
My = = = 85, 0 kN · m.
Fr 418
Momentul încovoietor de calcul încărcările verticale
Mx = αMmax = 1, 05 · 2321 = 2437 kN · m,

unde α = 1, 05 este coeficient ce ţine seama de greutatea pro-
prie a grinzii de rulare.
Forţa de forfecare corespunzătoare (fig. 2.9, c)
X
Qcoresp = α Fri · yi0 =
i
= 1, 05 · 418 · (0, 435 + 0, 331 − 0, 565 − 0, 0695) = 57, 7 kN.
Poziţia convoiului de forţe pentru determinarea forţei de

forfecare maxime în grinda căii de rulare este arătată în fig.
2.9, d. Forţa de forfecare verticală maximă
X
Qmax = Fri · yi00 = 418 · (1 + 0, 896 + 0, 400) = 960 kN.
i
86 Capitolul 2
Forţa de forfecare orizontală maximă

Qmax Tr 960 · 15, 3
Qy = = = 35, 1 kN.
Fr 418
Forţa tăietoare de calcul din încărcările verticale:
Qx = αQmax = 1, 05 · 960 = 1010 kN.
Momentul de încovoiere pentru calculul la rigiditate se va

determina cu ajutorul liniei de influenţă a momentului în secţi-
unea critică, provenit din încărcările unui singur pod rulant1
(fig. 2.9, e). Poziţia rezultantei R1 se obţine
2, 975
z1 = a1 = 2, 975 m; c1 = 6 + = 7, 4875 m.
2
Se verifică amplasarea corectă a podului
⎧ X
⎨ Fst + Fcr > c1 Fri ; 894 kN > 558 kN ;
c 1
Xl
⎩ Fst 6 Fri , 447 kN < 558 kN.
l
Valoarea momentului încovoietor normat
X
Mxn = α n
Fri · yi000 = 1, 05 · 447 · (2, 82 + 0, 579) = 1595 kN m,
i
unde
c1 l − c21 7, 4875 · 12 − 7, 48752
y1 = = = 2, 82 m.
l 12
Dimensionarea grinzii de rulare. Modulul de rezistenţă
necesar
βMx 1, 10 · 2437 · 103

Wx > = = 11170 cm3 ;
Ry γ c 240 · 1
1 Linia de influenţă respectivă se va folosi şi în cazul verificării la
oboseală.
unde:
My h 85, 0 1, 5
β = 1+2 =1+2· · = 1, 10;
Mx hf 2437 1, 0
1 1
h ≈ B = · 12 = 1, 5 m; hf ≈ b1 = 1, 0 m.
8 8
Înălţimea optimă a grinzii de rulare se determină conform
relaţiei
r r
Wx 11170
hopt = κ = 1, 15 = 111 cm,
tw 1, 2
în care iniţial s-a acceptat tw ≈ 7 + 3h = 7 + 3 · 1, 5 ≈ 12 mm.
Înălţimea minimă a grinzii se determină din condiţia de rigid-
itate
5 Ry Mxn
hmin = · ln◦ · · =
24 E Mx
5 240 1595
= · 1200 · 500 · · = 95, 3 cm,
24 2, 06 · 105 2437
∙ ¸
f 1 1
unde = = (v. Anexa 12)
l n◦ 500
Adoptăm înălţimea inimii hw = 1050 mm (conform anexei
A13.6).
Grosimea inimii din condiţia de rezistenţă la forfecare
3 Qx 3 1010 · 10
tw > = · = 1, 04 cm.
2 Rs hw 2 0, 58 · 240 · 105
Inima grinzii de rulare se va realiza din tablă de 1050 × 12
mm .
Momentul de inerţie necesar al grinzii căii de rulare este:
Wx · h 11170 · 110
Ix = = = 614350 cm4 ;
2 2
unde h = hw + 2tf = 105 + 2 · 2, 5 = 110 cm .
Momentul de inerţie al inimii grinzii rezultă:
tw h3w 1, 2 · 1053
Iw = = = 116000 cm4 .
12 12
88 Capitolul 2
Tălpilor grinzii de rulare le revine momentul de inerţie

If = Ix − Iw = 614350 − 116000 = 498350 cm4 .
Aria secţiunii unei tălpi
2If 2 · 498350
Af = = = 86, 2 cm2 .
(hw + tf )2 (105 + 2, 5)2
A
Lăţimea unei tălpi bf = tff = 86,22,5 = 34, 5 cm.
Conform standardului pentru platbande adoptăm bf = 360
mm .
Verificăm stabilitatea locală a tălpii comprimate
s
bef bf − tw 36 − 1, 2 E
= = = 7 < 0, 5 =
tf 2tf 2 · 2, 5 Ry
r
2, 06 · 105
= 0, 5 = 14, 6.
240
Stabilitatea locală a tălpii comprimate este asigurată.
y
bf 360
25
tf
tw
12
hw
1050
1075
x x
hef
bef 174
bf 360
25
tf
Fig. 2.10: Secţiunea transversală a grinzii de rulare.
Caracteristicile reale ale secţiunii grinzii adoptate

µ ¶2
tw h3w hw tf
Ix ' Iw + If = + 2bf tf + =
12 2 2
µ ¶2
1, 2 · 1053 105 2, 5
= + 2 · 36 · 2, 5 + = 636000 cm4 ;
12 2 2
2Ix 2 · 636000
Wx0 = = = 11600 cm3 .
h 110
Dimensiunile secţiunii grinzii căii de rulare sunt prezentate
în fig.2.10.
Grinda de frânare este alcătuită din (fig.2.11.): talpa supe-
rioară a grinzii căii de rulare (platbandă 360 × 25 mm ), tabla
striată cu grosimea t = 6 mm şi lăţimea b = b1 − 100 − 150 =
= 1000 − 100 − 150 = 750 mm şi un profil U 24 (A =
= 30, 6 cm2 ; z◦ = 2, 42 cm) .
Distanţa de la axa grinzii căii de rulare până la centrul de
greutate al grinzii de frânare rezultă:
P
Ai xi 30, 6 · 92, 58 + 75 · 0, 6 · 52, 5
x◦ = Pi = = 31, 4 cm.
A
i i 30, 6 + 75 · 0, 6 + 36 · 2, 5
Momentul de inerţie al secţiunii grinzii de frânare faţă de

axa y rezultă:
0, 6 · 753
Iy = 208 + 30, 6 · (92, 58 − 31, 4)2 + +
12
+0, 6 · 75 · (52, 5 − 31, 4)2 +
2, 5 · 363
+ + 2, 5 · 36 · 31, 42 = 254300 cm4 ;
12
Modulul de rezistenţă
Iy 254300
Wy = = = 5148 cm3 .
x1 31, 4 + 18, 0
Tensiunile normale maxime în punctul 1 al tălpii superioare
(v. fig.2.11) rezultă:
γ n Mx γ n My
σ (1)
x = (1)
+ (1)
=
Wx Wy
0, 95 · 2437 · 103 0, 95 · 85, 0 · 103

= + =
11600 5148
90 Capitolul 2
y σy
50 950
x1
100 40 680 30 150 180
25
1
6
U24
12
zo = 24,2
xo
1100
x
1050
25
σx
250 750 35
Fig. 2.11: Secţiunea transversală a grinzii de rulare-frânare.
= 199, 6 + 15, 7 = 215, 3 M P a < Ry γ c = 240 · 1 = 240 M P a,

(1) (1)
unde Wx = Wx0 = 11600 cm3 ; Wy = Wy = 5148 cm3 .
Rigiditatea grinzii este asigurată, deoarece înălţimea grinzii
adoptată h = 110 cm > hmin = 95, 3 cm .
Se verifică rezistenţa inimii grinzii de rulare la strivire sub
roata podului rulant
γ f Fr 1, 1 · 418 · 10
σ y,loc = = =
lef tw 35, 5 · 1, 2
= 108 M P a < Ry γ c = 240 M P a;

unde: γ f este coeficient de siguranţă al încărcării: γ f = 1, 6
pentru poduri rulante cu suspensie rigidă a încărcăturii şi regim
foarte greu de funcţionare; γ f = 1, 4 pentru poduri rulante
cu suspensie flexibilă a încărcăturii şi regim foarte greu de
funcţionare; γ f = 1, 3 pentru poduri rulante cu regim greu
de funcţionare; γ f = 1, 1 pentru poduri rulante cu alt regim

de funcţionare. lef — lungimea convenţională de distribuţie a
presiunii locale
r r
3 Is + If 1523, 7 + 46, 9
lef = c · = 3, 25 · 3 = 35, 5 cm;
tw 1, 2
c = 3, 25 — pentru grinzi îmbinate prin sudură; If — momentul
de inerţie al tălpii superioare; Is — momentul de inerţie al şinei
căii de rulare (v. anexa A13.7)
bf t3f 36 · 2, 53
If = = = 46, 9 cm4 ;
12 12
Is = Ix = 1523, 7 cm4 .
Verificarea stabilităţii locale a inimii grinzii de rulare. Coe-
ficientul de zvelteţe convenţional
r r
hef Ry 107, 5 240
λ̄w = = = 3, 06 > 2, 5,
tw E 1, 2 2, 06 · 105
şi verificarea stabilităţii locale este necesară (pct. 7.3 din [22]).
Inima grinzii de rulare se va consolida cu rigidizări transver-
sale amplasate la distanţa maximă amax = 2, 5hef 1 . Fie a =
B 1200
= = = 240 cm < amax = 2, 5 · 107, 5 = 268, 7 cm.
5 5
Secţiunea rigidizărilor: lăţimea br > hw /30+40 = 1050/30+
+40 = 75, 0 mm < 90 mm; se qacceptă brq= 90 mm. Grosimea
rigididizării rezultă: tr > 2br Ey = 2 · 9 2,06·10
R 240
5 = 0, 614 cm;
se acceptă tr = 8 mm.
Verificarea la stabilitate locală a panourilor obţinute se va
efectua analogic grinzilor solicitate cu încărcări imobile, sta-
bilind poziţia nefavorabilă a convoiului de forţe. Eforturile de
calcul se vor determina folosind liniie de influenţă respective, iar
la verificarea stabilităţii locale se va ţine seama că σ loc 6= 0.
Rigidizările se vor monta sudându-se numai de inima grinzii
şi asigurând un contact deplin cu tălpile grinzii de rulare. Reze-
marea pe talpa inferioară se va realiza prin intermediul unor
garnituri din oţel, sudate de rigidizări (fig.2.12).
1 Dacă λ̄w > 3, 2 distanţa dintre rigidizări nu va depăşi amax = 2hef .
92 Capitolul 2
2400 2400 2400 2400 2400
Fig. 2.12: Amplasarea rigidizărilor de reazem şi transversale
Rigidizarea de reazem a grinzii de rulare se calculează la

reacţiunea F = Qx = 1010 kN .
Din condiţia de rezistenţă la strivire se determină aria nece-
sară
γ F 0, 95 · 1010 · 10
As > n = = 26, 7 cm2 ,
Rp γ c 360 · 1
unde rezistenţa la strivire Rp = 360 M P a (conform Anexei 1
pentru oţel clasa C245).
Se adoptă lăţimea rigidizării de reazem egală cu lăţimea
tălpilor grinzii : bs = bf = 360 mm . Grosimea rigidizării
A 26, 7
ts > = = 0, 742 cm.
bs 36
Se acceptă grosimea rigidizării ts = 14 mm.
Grosimea cordonului de sudură, care prinde rigidizarea de
reazem de inima grinzii este
1, 2γ n F
kf > =
nw (βRw γ w )min lw γ c
1, 2 · 0, 95 · 1010 · 10
= = 0, 439 cm.
2 · 0, 7 · 180 · 1 · (105 − 1) · 1
unde
¡ ¢
(βRw γ w )min = min β f Rwf γ wf , β z Rwz γ wz =
= min (0, 7 · 180 · 1, 1 · 165 · 1) = min (126, 165) = 126M P a.
Ţinând seama de tab. A2.2 kf = 5 mm .

Anexa 1
Rezistenţe normate şi de calcul (în MPa) ale unor oţeluri
(conform ГОСТ 27772-88)
Tipul Grosimea, Mărci

Oţel Ryn Run Ry Rp Rs Rwz Rbp
laminatelor mm înlocuite
tablă 2...20 235 350 230 350 135 160 475
C235 ВСт3кп2
laminate 21...40 225 360 220 350 125 160 475
tablă 2...20 245 370 240 360 140 165 475 ВСт3пс6
C245
laminate 21...30 235 370 230 360 135 165 485 ВСт3пс6-1
tablă 4...10 245 380 240 370 140 170 500
ВСт3сп5
laminate 4...10 255 380 250 370 145 170 500
C255 ВСт3Гпс5
tablă 11...20 245 370 240 360 140 165 485
ВСт3пс6
laminate 21...40 235 370 230 360 135 165 185
tablă 4...10 275 390 270 380 155 175 515
tablă 11...20 265 380 260 370 150 170 500 ВСт3сп5-2
C285
tablă 4...10 285 400 280 390 160 180 825 ВСт3Гпс5-2
laminate 11...20 275 390 270 380 155 175 515
2...10 345 490 335 480 195 220 645 10Г2С1
tablă
C345 11...20 325 470 315 460 180 210 620 10ХСНД
laminate
21...40 305 460 300 450 175 205 605 15ХСНД
2...10 375 510 355 500 210 230 670 14ГАФ
tablă
C390 11...20 355 490 345 480 200 220 645 10ХСНД
laminate
21...40 335 480 325 470 190 215 630
93
94
Anexa 2
A2.1. Rezistenţe normate şi de calcul
ale îmbinărilor cu cusături de colţ
Material de sudare Rwun, Rwf,

Marca electrodului Marca sârmei MPa MPa
(conform ГОСТ 9467-75)
E42, E42A Св-08, Св-08А 410 180
E46, E46A Св-08ГА 450 200
E50, E50A Св-10ГА, Св-08Г2С 490 215
Е60 Св-10НМА, Св-10Г2 590 240
Е70 Св-10ХГ2СМА 685 280
A2.2. Catete minime ale cordoanelor de sudură
Grosimea minimă kf a cordoanelor în

Limita de
raport cu grosimea cea mai mare a
curgere a
Îmbinare Sudură elementelor care se sudează, mm
oţelului,
4... 6... 11... 17... 23... 33...
MPa
...5 ...10 ...16 ...22 ...32 ...40
În formă σc < 430 4 5 6 7 8 9
de T cu manuală 430UσcU
două 5 6 7 8 9 10
U580
cordoane σc < 430 3 4 5 6 7 8
în relief,
cu piese automată
suprapus şi semi- 430UσcU
4 5 6 7 8 9
e sau în automată U580
unghi
În formă manuală σc < 380 5 6 7 8 9 10
de T cu
automată
un
şi semi- σc < 380 4 5 6 7 8 9
cordon
automată
în relief
95
Anexa 3
Coeficientul condiţiilor de lucru γ c (extras din [22])
Elementele construcţiilor γc
1. Grinzi cu secţiune plină, elementele comprimate ale grinzilor cu
zăbrele a planşeelor sălilor teatrelor, cinematografelor, tribune- 0,9
lor, încăperile magazinelor, dispozitivelor de cărţi etc. când gre-
utatea planşeelor este mai mare sau egală cu sarcina temporară
2. Stâlpii clădirilor publice şi pilonii castelelor de apă 0,95
3. Elementele de bază comprimate (cu excepţia elementelor de
reazem) a grinzilor cu zăbrele când flexibilitatea λ > 60 0,8
4. Grinzi cu inima plină la calculul stabilităţii generale 0,95
5. Tiranţi, tije, suspensii executate din oţel laminat 0,9
6. Elementele structurilor din bare ale planşeelor şi acoperişurilor
a) comprimate (cu exceptţia elementelor tubulare) în calculul
la stabilitate generală 0,95
b) întinse în construcţii sudate 0,95
c) întinse, comprimate, eclise de joante în construcţii cu şuru-
buri (cu excepţia construcţiilor cu şuruburi de înaltă rezisten- 1,05
ţă) din oţel cu limita de curgere până la 440 MP a, solicitate
de sarcini statice, în calculul la rezistenţă
7. Grinzi compuse şi stâlpi cu inima plină, eclise din oţel 1,1
cu limita de curgere până la 440 MP a, solicitate de sarcini
statice, asamblate cu şuruburi (cu excepţia îmbinărilor cu
şuruburi de înaltă rezistenţă) în calculul la rezistenţă
8. Secţiunile elementelor laminate şi sudate, eclise din oţel cu
limita de curgere până la 440 MP a în secţiunile îmbinărilor,
executate cu şuruburi ( cu excepţia şuruburilor de înaltă
rezistenţă), solicitate de sarcini statice în calculul la rezistenţă:
a) grinzilor şi stâlpilor cu inimă plină 1,1
b) structurilor din bare ale acoperişurilor şi planşeelor 1,05
9. Elementele comprimate dintr-o cornieră prinse de o aripă
(pentru corniere cu aripi inegale-prinse de aripa mică) 0,75
Remarca 1. Valorile γ c < 1 în calcul nu se vor lua în

acelaşi timp.
Remarca 2. Valorile coeficienţilor γ c din pct. 1 şi 6c; 1 şi
7; 1 şi 8; 2 şi 7; 2 şi 8a; 3 şi 6c la calcule se vor lua în acelaşi
timp.
Remarca 3. Valorile din pct. 3, 4, 6a,c; 7-9; 5 şi 6b (cu
excepţia îmbinăilor sudate cap la cap) la calculul îmbinărilor
elementelor respective nu se vor lua în consideraţie.
96
Anexa 4
Coeficienţi pentru calculul la rezistenţă a elementelor

construcţiilor din metal în domeniul plastic (extras din [22])
Af
Schema secţiunii Valorile coeficienţilor
Aw
c(cx ) cy n pentru My = 0
0,25 1,19
0,5 1,12 1,47 1,5
1,0 1,07
2,0 1.04
0,5 1,40
1,0 1,28 1,47 2,0
2,0 1,18
0,25 1,19 1,07
0,5 1,12 1,12 1,5
1,0 1,07 1,19

2,0 1,04 1,26
97
Anexa 4 (continuare)
Af
Schema secţiunii Valorile coeficienţilor
Aw
c(cx ) cy n pentru My = 0
0,25 1,04
0,5 1,47 1,07 3,0
1,0 1,12
2,0 1,19
a) 3,0
— 1,6 1,47
b) 1,0
0,5 1,07 a) 3,0
1,0 1,60 1,12
2,0 1,19 b) 1,0
Remarca 1. Pentru My 6= 0 n = 0, 5 .
Remarca 2. La determinarea coeficienţilor pentru valori
Aw /Af intermediare se admite interpolarea liniară.
98
Anexa 5
Coeficienţii de flambaj φ (extras din [22])
Ry = 200 MPa
λ 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 988 986 984 982 980 978 975 973 971 969
20 967 964 961 959 956 953 950 947 945 942
30 939 936 932 929 926 923 919 916 913 909
40 906 903 899 896 893 889 885 881 877 873
50 869 865 861 856 852 848 844 840 835 831
60 827 823 818 814 809 805 800 796 791 787
70 782 777 772 768 763 758 753 748 744 739
80 734 727 720 713 706 700 693 686 679 672
90 665 658 652 645 639 632 625 619 612 606
100 599 593 587 580 574 568 562 556 549 543
110 537 531 525 520 514 508 502 496 491 485
120 479 474 468 463 457 452 447 441 436 430
130 425 420 415 410 405 401 396 391 386 381
140 376 371 366 362 357 352 347 342 338 333
Ry = 240 MPa
λ 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 987 985 982 980 977 975 972 970 967 965
20 962 959 956 953 950 947 943 940 937 934
30 931 928 924 920 916 913 909 905 901 898
40 894 890 886 882 878 874 870 865 861 857
50 852 847 843 838 833 829 824 819 814 810
60 805 800 796 790 785 780 774 769 764 759
70 754 747 740 734 727 720 713 706 700 693
80 686 679 671 664 656 649 642 634 627 619
90 612 605 598 591 584 577 570 563 556 549
100 542 536 529 523 516 510 504 497 491 484
110 478 472 466 460 454 449 443 437 431 425
120 419 414 408 403 397 392 386 381 375 370
130 364 359 354 349 344 340 335 330 325 320
140 315 311 307 303 299 296 292 288 284 280
99
Ry = 280 MPa
λ 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 985 982 980 977 975 972 969 967 964 962
20 959 956 952 949 945 942 938 935 931 928
30 924 920 916 911 907 903 899 895 891 887
40 883 878 873 869 864 860 856 850 845 840
50 836 831 826 821 816 811 805 800 795 790
60 785 779 773 767 762 755 748 743 736 730
70 724 716 707 699 691 683 674 666 658 649
80 641 633 626 618 611 603 595 588 580 573
90 565 558 551 543 536 529 522 518 507 500
100 493 486 480 473 467 460 453 447 440 434
110 427 421 415 409 403 397 390 384 378 372
120 366 361 355 350 345 340 334 329 324 318
130 313 309 305 301 297 293 288 284 280 276
Ry = 320 MPa
λ 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 984 981 978 975 972 970 967 964 961 958
20 955 951 947 944 940 936 932 928 925 921
30 917 912 908 903 899 894 890 886 881 878
40 873 868 863 858 853 848 842 837 832 827
50 822 816 811 805 800 794 788 783 777 772
60 766 758 750 742 734 727 719 711 703 695
70 687 679 670 662 653 645 636 628 619 611
80 602 594 586 578 570 562 554 546 538 530
90 522 514 507 499 492 485 478 470 463 455
100 448 441 435 428 421 415 408 401 394 388
110 381 375 369 363 357 351 345 339 333 327
120 321 317 312 308 303 299 294 290 285 281
130 276 272 269 265 262 258 254 251 247 244
140 240 237 234 231 228 226 223 220 217 214
150 211 209 207 204 202 199 197 194 192 189
100
Ry = 360 MPa
λ 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 983 980 977 974 971 968 964 961 958 955
20 952 948 944 940 936 932 927 923 919 915
30 911 906 901 897 892 887 882 877 873 868
40 863 858 852 847 841 836 831 825 820 814
50 809 803 798 791 785 779 773 767 761 755
60 749 740 730 721 711 702 692 683 673 664
70 654 645 636 628 619 610 601 592 584 575
80 566 558 549 541 533 525 516 508 500 491
90 483 476 468 461 453 446 438 431 423 416
100 408 401 394 387 380 373 366 359 352 345
110 338 333 328 323 318 313 307 302 297 292
120 287 283 279 275 271 267 263 259 255 251
130 247 244 241 237 234 231 228 225 221 218
140 215 212 210 207 205 202 199 197 194 192
150 189 187 185 182 180 178 176 174 171 169
Ry = 400 MPa
λ 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 982 979 975 972 969 966 962 959 956 952
20 949 945 940 936 931 927 923 918 914 909
30 905 900 895 890 885 880 874 869 864 859
40 854 848 842 837 831 825 819 813 808 802
50 796 789 781 774 766 759 751 744 736 729
60 721 711 701 692 682 672 662 652 643 633
70 623 614 605 596 587 578 568 559 550 541
80 532 524 515 507 498 490 481 473 464 456
90 447 439 431 424 416 408 400 392 385 377
100 369 363 356 350 344 338 331 325 319 312
110 306 301 297 292 288 283 278 274 269 265
120 260 256 253 249 245 241 238 234 230 227
130 223 220 217 215 212 209 206 203 201 198
140 195 193 190 188 185 183 181 178 176 173
150 171 169 167 165 163 162 160 158 156 154
Remarcă: Valorile coeficientului φ sunt multiplicate cu 1000.
Anexa 6
Valorile coeficientului formei secţiunii η (extras din [22])
Coeficienţii η pentru
Af
Schema secţiunii c λ 5 λ >5
Aw
0,1 m 5 5 m 20 0,1 m 5 5 m 20
– 1,0 1,0 1,0 1,0
t (1,35 − 0,05m ) −
= 0,25 – 1,1 1,1 1,1
h − 0,01(5 − m )λ
(1,45 − 0,05m) −
0,25 1,2 1,2 1,2
Af Af 0,5 A f Af − 0,01(5 − m )λ
(1,75 − 0,1m) −
Aw Aw 0,5 Aw 0,5 1,25 1,25 1,25
− 0,02(5 − m )λ
0,5 Aw
a1
h
0,15
(1,90 − 0,1m) − 1,3
1 1,4 − 0,02λ 1,3
− 0,02(6 − m )λ
101
102
Anexa 7
A7.1. Coeficienţii φe pentru verificarea stabilităţii barelor comprimate excentric (comprimate şi încovoiate)
cu secţiune plină în planul momentului de încovoiere care coincide cu axa de simetrie a secţiunii (extras din [22)
Coeficientul φe pentru excentricitatea convenţională mef
λ 0,1 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 9,0 10,0 17,0 20,0
0,5 967 850 722 620 538 417 337 280 237 210 164 150 090 077
1,0 925 778 653 563 484 382 307 259 225 196 157 142 086 074
1,5 875 716 593 507 439 347 283 240 207 182 148 134 082 070
2,0 813 653 536 457 397 315 260 222 193 170 138 125 079 067
2,5 742 587 480 410 357 287 238 204 178 158 130 118 076 065
3,0 667 520 425 365 320 260 217 187 166 147 123 112 073 063
3,5 587 455 375 325 287 233 198 172 153 137 115 106 069 060
4,0 505 394 330 289 256 212 181 158 140 127 108 098 066 057
4,5 418 342 288 257 229 192 165 146 130 118 101 093 064 055
5,0 354 295 253 225 205 175 150 135 120 111 095 088 062 053
5,5 302 256 224 200 184 158 138 124 112 104 089 084 060 051
6,0 258 223 198 178 166 145 128 115 104 096 084 079 057 049
6,5 223 196 176 160 149 132 117 106 097 089 080 074 054 047
7,0 194 173 157 145 136 121 108 098 091 083 074 070 052 045
8,0 152 138 128 117 113 100 091 083 078 074 065 062 047 041
9,0 122 112 103 098 093 085 079 072 066 064 058 055 043 038
10 100 093 090 081 079 072 069 062 059 057 052 049 039 035
11 083 077 075 071 068 062 060 055 052 050 046 044 035 032
12 069 064 062 059 058 054 052 050 048 046 042 040 032 029
13 062 054 052 051 049 048 047 044 042 041 038 037 030 027
14 052 049 048 047 045 043 042 040 039 038 036 036 029 026
Notaţii: λ = λ R y / E ; mef = ηeA / Wc (η se ia din Anexa 6).
Remarca 1. Valorile coeficientului φe sunt multiplicate cu 1000.
Remarca 2. Valorile φe se vor lua nu mai mari decât φ.
A7.2. Coeficienţii φe pentru verificarea stabilităţii barelor comprimate excentric (comprimate şi încovoiate)
cu elemente depărtate în planul momentului de încovoiere care coincide cu axa de simetrie a secţiunii (extras din [22])
Coeficientul φe pentru excentricitatea convenţională mef
λ 0,1 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 9,0 10,0 17,0 20,0
0,5 908 666 500 400 333 250 200 167 143 125 100 091 056 048
1,0 872 640 483 387 328 243 197 165 142 121 098 090 055 046
1,5 830 600 454 367 311 240 190 163 137 119 096 088 053 045
2,0 774 556 423 346 293 228 183 156 132 117 095 086 052 045
2,5 708 507 391 322 274 215 175 148 127 113 093 083 051 044
3,0 637 455 356 296 255 201 165 138 121 110 091 081 051 043
3,5 562 402 320 270 235 187 155 130 115 106 088 078 050 042
4,0 484 357 288 246 215 173 145 124 110 100 084 076 049 041
4,5 415 315 258 223 196 160 136 116 105 096 079 073 048 040
5,0 350 277 230 201 178 149 127 108 100 092 076 071 047 039
5,5 300 245 203 182 163 137 118 102 095 087 074 068 046 039
6,0 255 216 183 165 149 126 109 097 090 083 070 065 045 038
6,5 221 190 165 149 137 117 102 092 085 077 066 061 044 037
7,0 192 168 150 135 125 108 095 087 079 074 063 058 043 036
8,0 148 136 123 113 105 091 082 077 070 065 055 052 041 035
9,0 117 110 102 094 087 079 072 067 062 056 050 048 039 035
10 097 091 087 080 073 067 062 058 054 050 045 043 036 033
11 082 077 073 068 064 058 054 052 048 044 042 041 032 030
12 068 064 061 058 056 053 049 047 043 040 038 037 030 028
13 060 054 052 050 049 047 045 044 041 038 036 035 028 026
14 050 048 046 045 043 042 041 040 039 037 035 034 027 025
Notaţii: λ = λ R y / E ; mef = ηeA / Wc (η se ia din Anexa 6).
103
Remarca 1. Valorile coeficientului φe sunt multiplicate cu 1000.
Remarca 2. Valorile φe se vor lua nu mai mari decât φ.
104
Anexa 8
Valorile coeficienţilor α şi β pentru calculul elementelor comprimate excentric (extras din [22)
Valorile coeficienţilor
α pentru β pentru
Tipul secţiunilor
mx 1 1 < mx 5 λy λc λ y > λc
Deschise
y y
y ϕc
0,7 0,65+0,05 mx 1
x x x xx x ϕy
y y y
Închise
y y
ϕc
0,6 0,55+0,05 mx 1
x x x x ϕy
y y
Notaţii: I1 şi I2 – momentele de inerţie a tălpii mai mari şi, respectiv, mai mici în raport cu axa de simetrie y-y;
φc – valoarea coeficientului φy pentru λ y = λc = 3,14 E R y .
105
Anexa 9.
A9.1. Valorile limită ale coeficientului λuf pentru tălpile

barelor comprimate centric, excentric, comprimate şi încovoiate
(extras din [22])
Valoarea limită a coefi-
Caracteristica tălpii cientului λuf în elemen-
sau a aripii elementului te cu coeficientul de
zvelteţe redus
λ = 0, 8...4
Talpa secţiunii dublu T 0, 36 + 0, 1λ
neîntărită
Tălpile secţiunilor T şi dublu T 0, 54 + 0, 15λ
întărite cu elemente marginale
Aripile neîntărite ale cornierelor
cu aripi egale, profilelor subţiri 0, 4 + 0, 07λ
îndoite (cu excepţia profilelor U)
Aripile cornierelor cu aripi egale,
profilelor subţiri îndoite întări— 0, 5 + 0, 18λ
te cu elemente marginale
Aripa mai mare neîntărită a
cornierelor, aripile neîntărite 0, 43 + 0, 08λ
ale profilelor U
Remarcă: Pentru λ < 0, 8 şi λ > 4 coeficienţii λuf se

vor calcula cu relaţiile din tabel, luând respectiv λ = 0, 8 şi
λ = 4.
106
A9.2. Valorile limită ale coeficientului λuw pentru inimile

barelor comprimate, comprimate şi încovoiate (extras din [22])
Excentri- Forma Valorile Relaţia de calcul
citatea secţiunii λ şi λ1 pentru λuw
relativă
2
Dublu T λ < 2, 0 λuw = 1, 30 + 0, 15λ
λ > 2, 0 λuw = 1, 20 + 0, 35λ 6 2, 3
Chesonată, λ < 1, 0 λuw = 1, 2
U laminată λ > 1, 0 λuw = 1, 0 + 0, 2λ 6 1, 6
m=0 U (cu excep- λ < 0, 8 λuw = 1, 0
ţia secţiunii λ > 0, 8 λuw = 0, 85 + 0, 19λ 6 1, 6
laminate)
2
Dublu T, λ1 < 2, 0 λuw = 1, 30 + 0, 15λ1
m > 1, 0 chesonată λ1 > 2, 0 λuw = 1, 20 + 0, 35λ1 6 3, 1
Notaţii: λ este coeficientul de zvelteţe redus în calculul

stabilităţii la comprimare centrică; λ1 — idem, la comprimare
excentrică în planul momentului de încovoiere.
Remarca 1. Secţiuni chesonate sunt cele ale profilelor în-
chise de formă dreptunghiulară (compuse, formate la rece).
Remarca 2. În secţiuni chesonate pentru m > 0 valorile
λuw se vor calcula pentru pereţii paraleli planului de acţiune al
momentului.
Remarca 3. Pentru 0 < m < 1, 0 valorile λuw pentru
secţiuni dublu T şi chesonate se vor determina prin interpolare
liniară între valorile calculate pentru m = 0 şi m = 1, 0.
107
Anexa 10
A10.1. Valorile limită ale coeficientului de zvelteţe a

elementelor comprimate (extras din [22])
Nr. Valorile
crt. Elementele construcţiilor limită
λlim
1 2 3
1 Tălpile, diagonalele de reazem şi montanţii
care transmit reacţiuni de reazem:
a) ale grinzilor cu zăbrele plane, structurilor 180-60α
reticulate şi construcţiilor spaţiale din ţevi
sau corniere alăturate cu înălţimea pînă la 50 m;
b) ale construcţiilor spaţiale cu elemente dintr-o
cornieră, construcţiilor spaţiale cu elemente 120
din ţevi sau corniere alăturate cu înălţimea
de peste 50 m.
2 Elementele, cu excepţia celor enumerate în poziţia 1; 210-60 α
a) grinzilor cu zăbrele plane, construcţiilor
spaţiale sudate şi reticulate cu secţiuni dintr-o
cornieră, construcţiilor spaţiale şi reticulate
cu elemente din ţevi şi corniere alăturate;
b) construcţiilor spaţiale şi reticulate cu 220-40α
elemente dintr-o cornieră îmbinate cu şuruburi.
3 Tălpile superioare ale grinzilor cu zăbrele neîntărite 220
în procesul montării (valorile limită după montare
se vor lua conform poziţiei 1)
4 Stîlpii de bază 180-60α
5 Stîlpi de importanţă secundară ((stîlpii pereţilor
laterali, stîlpii luminătoarelor etc), elementele 210-60α
zăbrelelor de stîlp, elementele contravîntuirilor
verticale între stîlpi (amplasate mai jos de
grinda căii de rulare).
Notaţie: α = N
ϕARy γ c 6 0, 5 (în cazurile necesare ϕ se va
substitui cu ϕe ).
108
A10.2. Valorile limită ale coeficientului de zvelteţe a
elementelor întinse (extras din [22])
Valorile limită în cazul solicitării cu

încărcări
de la
Elementele construcţiilor dinamice,
acţiunea
aplicate statice
podurilor
nemijlocit
rulante
1. Tălpile şi diagonalele de reazem 250 400 250
ale fermelor plane (inclusiv
fermele de frânare) şi structurilor
reticulate.
2. Elementele fermelor plane şi 350 400 300
structurilor reticulate, cu excepţia
celor indicate în poz. 1.
3. Tălpile inferioare ale grinzilor şi – – 150
fermelor de rulare.
4. Elementele contravântuirilor 300 300 200
verticale între stâlpi (mai jos de
grinzile de rulare).
5. Celelalte elemente ale 400 400 300
contravântuirilor.
Remarca 1. În construcţiile ce nu sunt solicitate de încărcări dinamice,

coeficientul de zvelteţe al elementelor întinse se verifica numai în plan vertical.
Remarca 2. Coeficientul de zvelteţe al elementelor întinse pretensionate
nu se limitează.
Remarca 3. Pentru elementele întinse, în care la amplasarea nefavorabilă
a încărcărilor este posibilă modificarea semnului efortului, coeficientul de
zvelteţe se va determina ca pentru elemente comprimate, totodată fururile în
elementele compuse se vor amplasa la distanţe nu mai mici de 40i.
Remarca 4. Încărcări dinamice aplicate nemijlocit construcţiilor se
consideră încărcările folosite la calculul la oboseală sau în calcule ce ţin
seama de coeficientul dinamic.
Anexa 11
A11.1. Coeficientul µ1 pentru stâlpi cu o treaptă cu capătul superior fixat la rotire (extras din [22])
Valorile coeficientului µ1 pentru n

Schema de calcul α1
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,4 1,8 2,5 10,0 20,0
0 2,0 1,86 1,76 1,67 1,60 1,55 1,46 1,40 1,32 1,10 1,05
F2 0,2 2,0 1,87 1,76 1,68 1,62 1,56 1,48 1,41 1,33 1,11 –
0,4 2,0 1,88 1,77 1,72 1,66 1,61 1,53 1,48 1,40 – –
I2 0,6 2,0 1,91 1,83 1,77 1,72 1,69 1,63 1,59 – – –
F1 0,8
1,0
2,0
2,0
1,94
2,00
1,90
2,00
1,87 1,85 1,82 1,79
2,00 2,00 2,00 –
–
–
–
–
–
–
–
–
1,5 2,0 2,25 2,38 2,48 – – – – – – –
2,0 2,0 2,66 2,91 – – – – – – – –
I1 2,5 2,5 3,17 3,50 – – – – – – – –
3,0 3,0 3,70 4,12 – – – – – – – –

F1 + F2
i 2 I 2 l1 l I1 F1 + F2
Notaţii: n = = ; α1 = 2 ; β= .
i1 I1 l2 l1 I2β F2
109
110
A11.2. Coeficientul µ1 pentru stâlpi cu o treaptă cu capătul superior liber (extras din [22])
Valorile coeficientului µ1 pentru n

Schema de calcul α1
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,4 1,8 2,5 10,0 20,0
0 2,0 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
F2 0,2 2,0 2,02 2,04 2,06 2,07 2,09 2,12 2,15 2,21 2,76 3,38
0,4 2,0 2,08 2,13 2,21 2,28 2,35 2,48 2,60 2,80 – –
I2 0,6 2,0 2,20 2,36 2,52 2,66 2,80 3,05 3,28 – – –
F1 0,8 2,0 2,42 2,70 2,96 3,17 3,36 3,74 – – – –
1,0 2,0 2,73 3,13 3,44 3,74 4,00 – – – – –
1,5 3,0 3,77 4,35 4,86 – – – – – – –
2,0 4,0 4,90 5,67 – – – – – – – –
I1 2,5 5,0 6,08 7,00 – – – – – – – –
3,0 6,0 7,25 – – – – – – – – –

F1 + F2
i 2 I 2 l1 l I1 F + F2
Notaţii: n = = ; α1 = 2 ; β= 1 .
i1 I1 l2 l1 I2β F2
111
Anexa 12
Valorile limită ale săgeţilor relative [f /l] = 1/n◦

Nr. Elemente de construcţii [f /l]
1 Grinzile şi fermele căilor de rulare ale podurilor
rulante pentru grupa regimului de funcţionare
după GOST 25546-82:
— 1K-3K (inclusiv macarale manuale şi palane) 1/400
— 4K; 5K 1/500
— 6K-8K 1/600
2 Grinzile platformelor de lucru ale clădirilor de
producţie cu cale ferată:
— largă 1/600
— îngustă 1/400
3 Grinzile platformelor de lucru ale clădirilor de
producţie în absenţa căilor ferate şi grinzile
planşeelor intermediare:
— grinzile principale 1/400
— alte grinzi şi grinzile de susţinere ale scărilor 1/250
— platelaj din oţel 1/150
4 Grinzile şi fermele acoperişurilor şi planşeelor:
— solicitate de utilaj de ridicare şi transportare sau
de utilaj tehnologic în punctele de suspendare 1/400
— alte grinzi 1/250
— panele de acoperiş 1/200
— învelitoare din tablă ondulată 1/150
Notaţii: f — săgeata maximă, l — deschiderea grinzii (pen-

tru consolă l se va lua egală cu două lungimi ale braţului).
Remarca 1. În prezenţa tencuielii săgeţile grinzilor plan-
şeelor din încărcarea temporară de scurtă durată nu trebuie să
depăşească l/350 .
Remarca 2. În prezenţa tavanului suspendat săgeata rela-
tivă se va calcula numai din încărcări temporare.
112
Anexa 13
Extrase din sortimentul profilelor laminate
A13.1. Corniere cu aripi egale (extras din ГОСТ 8509-93)
y xo y2
yo b – lăţimea aripei I – momentul de inerţie
t x t – grosimea aripei i – raza de inerţie
x
A – aria secţiunii tg – grosimea guseului
tg
b
Dimensiuni, Masa, A, Ix , ix , Ix0 , ix0 , Iy0 , iy0 , z0 , iy2 pentru tg ,mm
mm kg/m cm2 cm4 cm cm4 cm cm4 cm cm
b t 8 10 12
40 4 2,42 3,08 4,58 1,22 7,26 1,53 1,90 0,78 1,13 1,96 2,04 2,12
5 2,98 3,79 5,53 1,21 8,75 1,52 2,30 0,78 1,17 1,98 2,05 2,53
50 4 3,05 3,89 9,21 1,54 14,63 1,94 3,80 0,99 1,38 2,35 2,43 2,51
5 3,77 4,80 11,20 1,53 17,77 1,92 4,63 0,98 1,42 2,38 2,38 2,53
6 4,47 5,69 13,07 1,52 20,72 1,91 5,43 0,98 1,46
63 4 3,90 4,96 18,86 1,95 29,90 2,45 7,81 1,25 1,69 2,86 2,91 3,01
5 4,81 6,13 23,10 1,94 36,60 2,44 9,52 1,25 1,74 2,89 2.96 3,04
6 5,72 7,28 27,06 1,93 42,94 2,43 11,18 1,24 1,78 2,90 2,99 3,06
70 5 5,38 6,86 31,94 2,16 50,67 2,72 13,22 1,39 1,90 3,16 3,23 3,30
6 6,39 8,15 37,58 2,15 59,64 2,71 15,52 1,38 1,94 3,18 3,25 3,33
75 5 5,80 7,39 39,53 2,31 62,65 2,91 16,41 1,49 2,02 3,35 3,42 2,49
6 6,89 8,78 46,57 2,30 73,87 2,90 19,28 1,48 2,06 3,37 3,44 3,52
80 6 7,36 9,38 56,97 2,47 90,40 3,11 23,54 1,58 2,19 3,58 3,65 3,72
7 8,51 10,85 65,31 2,45 103,66 3,09 26,97 1,58 2,23 3,60 3,67 3,75
Tabelul A13.1 (continuare)
Dimensiuni, Masa, A, Ix , ix , Ix0 , ix0 , Iy0 , iy0 , z0 , iy2 pentru tg ,mm

mm kg/m cm2 cm4 cm cm4 cm cm4 cm cm
b t 8 10 12
90 6 8,33 10,61 82,10 2,78 130,22 3,50 33,97 1,79 2,43 3,64 4,04 4,11
7 9,64 12,28 94,30 2,77 149,67 3,49 38,94 1,78 2,47 3,99 4,06 4,13
100 7 10,79 13,75 130,59 3,08 207,01 3,88 54,16 1,98 2,71 4,38 4,45 4,52
8 12,25 15,60 147,19 3,7 233,46 3,87 60,92 1,98 2,75 4,40 4,47 4,54
110 8 13,50 17,20 198,17 3,39 314,51 4,28 81,83 2,18 3,00 4,80 4,87 4,95
125 8 15,46 19,69 294,36 3,87 466,76 4,87 121,96 2,49 3,36 5,39 5,46 5,55
9 17,30 22,00 327,48 3,86 520,00 4,86 135,38 2,48 3,40 5,41 5,48 5,56
140 9 19,41 24,72 465,72 4,34 739,42 5,47 192,03 2,79 3,78 6,02 6,10 6,16
10 21,45 27,33 512,29 4,33 813,62 5,46 210,96 2,78 3,82 6,05 6,12 6,19
160 10 24,67 31,43 774,24 4,96 1229,10 6,25 319,30 3,19 4,30 6,84 6,91 6,97
11 27,02 34,42 844,21 4,95 1340,66 6,24 347,77 3,18 4,35 6,86 6,93 7,00
180 11 30,47 38,80 1216,44 5,60 1933,10 7,06 499,78 3,59 4,85 7,67 7,74 7,81
12 33,12 42,19 1316,62 5,59 2092,78 7,04 540,45 3,58 4,89 7,69 7,76 7,83
200 12 36,97 47,10 1822,78 6,22 2896,16 7,84 749,40 3,99 5,37 8,48 8,55 8,62
14 42,80 54,60 2097,00 6,20 3333,00 7,81 861,00 3,97 5,46 8,52 8,60 8,66
16 48,65 61,98 2362,57 6,17 3755,79 7,78 969,74 3,96 5,54 8,56 8,64 8,70
20 60,08 76,54 2871,47 6,12 4560,42 7,72 1181,92 3,93 5,70 8,65 8,72 8,79
30 87,56 111,54 4019,60 6,00 6351,05 7,55 1688,16 3,89 6,07 8,83 8,90 8,97
220 14 47,40 60,38 2814,36 6,83 4470,15 8,60 1158,56 4,38 5,91 9,31 9,37 9,45
16 53,83 68,58 3175,44 6,80 5045,37 8,58 1305,52 4,36 6,02 9,35 9,42 9,49
250 16 61,55 78,40 4717,10 7,76 7492,10 9,78 1942,09 4,98 6,75 10,55 10,62 10,68
18 68,86 87,72 5247,24 7,73 8336,69 9,75 2157,78 4,96 6,83 10,58 10,65 10,72
113
114
y A13.2. Corniere cu aripi neegale (extras din ГОСТ 8510-86)
xo
t B – lăţimea aripei mari I – momentul de inerţie
B x
x1 b – lăţimea aripei mici i – raza de inerţie
R t – grosimea aripei A – aria secţiunii
b yo
Dimensiuni, mm R, A, Masa, y0 , x0 , Ix , ix , Iy , iy , Ix1 ,
B b t mm cm2 kg/m cm cm cm4 cm cm4 cm cm4
63 40 6 7 5,90 4,63 2,12 0,99 23,3 1,99 7,28 1,11 49,9
75 50 6 8 7,25 5,69 2,44 1,21 40,9 2,38 14,6 1,42 83,9
80 50 5 8 6,36 4,99 2,60 1,13 41,6 2,56 12,7 1,41 84,6
6 7,55 5,92 2,65 1,17 49,0 2,55 14,8 1,40 102,0
90 56 6 9 8,54 6,70 2,95 1,28 70,6 2,88 21,2 1,58 155,0
8 11,87 8,77 3,04 1,36 90,9 2,85 27,1 1,56 194,0
100 63 8 10 12,60 9,87 3,32 1,50 127,0 3,18 39,2 1,77 266,0
10 15,40 12,10 3,40 1,58 154,0 3,15 47,1 1,75 383,0
110 70 8 10 13,90 10,90 3,61 1,64 172,0 3,51 54,6 1,93 353,0
125 80 8 11 16,00 12,50 4,05 1,84 256,0 4,00 83,0 2,28 518,0
10 19,70 15,50 4,14 1,92 312,0 3,98 100,0 2,26 648,0
140 90 10 12 22,20 17,50 4,58 2,12 444,5 4,47 145,5 2,56 911,0
160 100 10 13 25,30 19,80 5,23 2,28 667,0 5,13 204,0 2,84 1359,0
12 30,00 23,60 5,32 2,36 784,0 5,11 239,0 2,82 1634,0
180 110 10 14 28,30 22,20 5,88 2,44 952,0 5,80 276,0 3,12 1933,0
12 33,70 26,40 5,97 2,62 1123,0 5,77 324,0 3,10 2324,0
200 125 12 14 37,90 29,70 6,54 2,83 1568,0 6,43 482,0 3,57 3189,0
14 43,90 34,40 6,62 2,91 1801,0 6,41 551,0 3,54 3726,0
y A13.3. Oţel laminat dublu T (extras din ГОСТ 8239-89)
R d
x b−d h – înălţimea profilului I – momentul de inerţie
R – raza de rotungire W – modulul de rezistenţă
h
4 t – grosimea medie a tălpilor S – momentul static al semisecţiunii

t b – lăţimea tălpilor Ir – momentul de inerţie la răsucire
b d – grosimea inimii i – raza de inerţie
Nr. Dimensiuni, mm Masa, A, Ix , Wx , ix , Sx , Iy , Wy , iy , Ir ,

prof. h b d t R kg/m cm2 cm4 cm3 cm cm3 cm4 cm3 cm cm4
10* 100 55 4,5 7,2 7 9,48 12,0 198 39,7 4,06 23 17,9 6,49 1,22 2,28
12* 120 64 4,8 7,3 7,5 11,5 14,7 350 58,4 4,88 33,7 27,9 8,72 1,38 2,88
14* 140 73 4,9 7,5 8 13,7 17,4 572 61,7 5,73 46,8 41,9 11,5 1,55 3,59
16* 160 81 5 7,8 6,5 15,9 20,2 873 109 6,57 62,3 58,6 14,5 1,70 4,46
18* 180 90 5,1 8,1 9 18,4 23,4 1290 143 7,42 81,4 82,6 18,4 1,88 5,60
20 200 100 5,2 8,4 9,5 21,0 26,8 1840 184 8,28 104 115 23,1 2,07 6,92
22 220 110 5,4 8,7 10 24,0 30,6 2550 232 9,13 131 157 28,6 2,27 8,6
24 240 115 5,6 9,5 10,5 27,3 34,8 3460 289 9,97 163 198 34,5 2,37 11,1
27 270 125 6 9,8 11 31,5 40,2 5010 371 11,2 210 260 41,5 2,54 13,6
30 300 135 6,5 10,2 12 36,5 46,5 7080 472 12,3 268 337 49,9 2,69 17,4
33 330 140 7 11,2 13 42,2 53,8 9840 597 13,5 339 419 59,9 2,79 23,8
36 360 145 7,5 12,3 14 48,6 61,9 13380 743 14,7 423 516 71,1 2,89 31,4
40 400 155 8,3 13 15 57,0 72,6 19062 953 16,2 545 667 86,1 3,03 40,6
45 450 160 9 14,2 16 66,5 84,7 27696 1231 18,1 708 808 101 3,09 54,7
50 500 170 10 15,2 17 78,5 100 39727 1589 19,9 919 1043 123 3,23 75,4
55 550 180 11 16,5 18 92,6 118 55962 2035 21,8 1181 1356 151 3,39 100
60 600 190 12 17,8 20 108 138 78806 2560 23,6 1491 1725 182 3,54 135
115
* Profile recomandate pentru utilizare
116
A13.4. Oţel laminat U (extras din ГОСТ 8240-72)
zo
y
R h – înălţimea profilului I – momentul de inerţie
d x b – lăţimea tălpilor W – modulul de rezistenţă
b−d d – grosimea inimii S – momentul static al semisecţiunii
h
2 t – grosimea medie a tălpilor i – raza de inerţie

t R – raza de rotungire z0 – distanţa axei y de la marginea exterioară a
b inimii
Nr. Dimensiuni, mm Masa, A, Ix , Wx , ix , Sx , Iy , Wy , iy , z0 , Ir ,

prof. h b d t R kg/m cm2 cm4 cm3 cm cm3 cm4 cm3 cm cm cm4
5 50 32 4,4 7 6 4,84 6,16 22,8 9,10 1,92 5,59 5,61 2,75 0,95 1,16 1,00
6,5 65 36 4,4 7,2 6 5,9 7,51 48,6 15 2,54 9 8,7 3,68 1,08 1,24 1,20
8 80 40 4,5 7,4 6,5 7,05 8,98 89,4 22,4 3,16 13,3 12,8 4,75 1,19 1,31 1,52
10 100 46 4,5 7,6 7 8,59 10,9 174 34,8 3,99 20,4 20,4 6,46 1,37 1,44 1,96
12 120 52 4,8 7,8 7,5 10,4 13,3 304 50,6 4,78 29,6 31,2 8,52 1,53 1,54 2,56
14 140 58 4,9 8,1 8 12,3 15,6 491 70,2 5,6 40,8 45,4 11 1,7 1,67 3,19
16 160 64 5 8,4 8,5 14,2 18,1 747 93,4 6,42 54,1 63,3 13,8 1,87 1,8 3,97
18 180 70 5,1 8,7 9 16,3 20,7 1090 121 7,24 69,8 86 17 2,04 1,94 4,87
20 200 76 5,2 9 9,5 18,4 23,4 1520 152 8,07 87,8 113 20,5 2,2 2,07 5,9
22 220 82 5,4 9,5 10 21 26,7 2110 192 8,89 110 151 21,1 2,37 2,21 7,48
24 240 90 5,6 10 10,5 24 30,6 2900 242 9,73 139 208 31,6 2,6 2,42 9,6
27 270 95 6 10,5 11 27,7 35,2 4160 308 10,9 178 262 37,3 2,73 2,47 11,98
30 300 100 6,5 11 12 31,8 40,5 5810 387 12 224 327 43,6 2,84 2,52 14,98
33 330 105 7 11,7 13 36,5 46,5 7980 484 13,1 281 410 51,8 2,97 2,59 19,21
36 360 110 7,5 12,6 14 41,9 53,4 10820 601 14,2 350 513 61,7 3,1 2,68 25,1
40 400 115 8 13,5 15 48,3 61,5 15220 761 15,7 444 642 73,4 3,23 2,75 32,41
117
A13.5. Tablă groasă din oţel laminat

(extras din Γ OCT 19903- 74∗ )
Lungi- Grosimea în mm pentru lăţimea
mea, mm 1000 1250 1400 1500 1600 1700 1800
2800 — — 4-11 — — — —
3000 4; 4,5 4-10 4-10 4-10 4-5,5 — —
3500 4; 4,5 4-10 4-11 4-10 4-5,5 — —
4200 4; 4,5 4-11 4-11 4-10 5; 5,5 8-10 —
4500 4; 4,5 4-11 4-32 4-160 4-160 5-160 —
5000 4; 4,5 4-11 4-32 4-160 4-160 5-160 6-160
5500 4; 4,5 4-11 4-32 4-130 4-130 5-130 6-130
6000 4; 4,5 4-11 4-32 4-130 4-130 5-130 5-130
6500 — 4-8; 11 4-32 4-100 4-100 5-100 6-100
7000 — 6-11 4-32 4-100 4-100 5-100 6-100
7500 — 6-11 4-32 4-60 4-60 5-60 6-60
8000 — — 5-32 5-60 5-60 5-60 6-60
Remarcă: Grosimile recomandate: t =4, 6, 8, 10, 12, 14,

16, 18, 20, 22, 25, 28,32, 36, 42, 50, 60, 80, 100, 120, 140, 160
mm.
A13.6. Platbande din oţel

(extras din Γ OCT 82- 70∗ )
Grosimea, mm 6,8,10,12,14,16,18,20,22,25,28,30,32,36,40
Lăţimea, mm 200,210,220,240,250,260,280,300,340,360,
380,400,420,450,480,530,560,630,650,670,
700,800,850,900,950,1000,1050,
Lungimea, mm 5000 — 18000
118
A13.7. Şine ale căilor de rulare

(conform ГОСТ 4121 – 76*)
b y
x
h
Dimensiuni generale,
Tipul A, y○, Momente de inerţie, cm4 Masa,
mm
şinei cm2 mm kg/m
h B b Ix Iy Ir
KP – 70 120 120 70 67,2 5,93 1083,3 319,7 253 52,77
KP – 80 130 130 80 81,8 6,43 1523,7 468,6 387 64,24
KP – 100 150 150 100 113,4 7,6 2805,9 919,6 765 89,05
KP – 120 170 170 120 150,7 8,7 4794,2 1672,0 1310 118,29
KP – 140 170 170 140 187,2 9,84 5528,3 2609,7 2130 146,98
A13.8. Dimensiuni ale şuruburilor de ancorare
Lungimea de ancorare pentru schema, mm Efortul
maxim, kN,
Dimensiunile
admis în
fără şaibă de reazem cu şaibă şaibei
şurubul din
Diametrul Aria netă oţel de clasa
exterior al a
şurubului şurubului
c
0,7c
d, mm Abn , cm2 C245 C345
l
l
l1
3d c
c
20 2,25 700 – – – 32,6 41,6
24 3,24 850 – – – 47 55,9
30 5,19 1050 – 500 140×20 75,2 96
36 7,59 1300 – 600 200×20 110 137
42 10,34 – 1500 700 200×20 150 186
48 13,8 – 1700 800 240×25 200 248
56 18,74 – 2000 1000 240×25 272 337
64 25,12 – 2300 1100 280×30 365 440
72 32,3 – 2600 1300 280×30 467 564
80 40,97 – 2800 1400 350×40 593 715
90 53,68 – 3200 1600 400×40 778 913
119
100 67,32 – 3400 1700 400×40 976 1144
120
A13.9. Valorile coeficienţilor α şi β pentru plăci simplu rezemate

pe patru sau trei laturi solicitate de încărcare uniform distribuită
de intensitate q
Valorile coeficienţilor α
Schema de b
1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5
rezemare a
α 0,048 0,055 0,063 0,069 0,075 0,081
1
b
1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 <2
a
b α 0,086 0,091 0,094 0,098 0,100 0,125

Valorile coeficienţilor β
b1
0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
a1
2 β 0,060 0,074 0,088 0,097 0,107 0,112
b1
1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 <2
b1 a1
β 0,120 0,126 0,128 0,130 0,132 0,133
Observaţii: 1. Placa se consideră simplu rezemată.

2. Momentele maxime se vor calcula cu relaţiile
- placă rezemată pe patru laturi
M max = α ⋅ q ⋅ a 2 (punctul 1);
- placă rezemată pe trei laturi
M max = β ⋅ q ⋅ a12 (punctul 2).
Anexa 14
A14.1. Poduri rulante (extras din ГОСТ 6711-81*
ТУ 24.09.404-83
ТУ 24.09.575-82
ТУ 24.09.610-85 şi a.)
100
B1 75
Q = 32 / 5; 50 / 12,5 t Q = 80 / 20; 100 / 20; 125 / 20 t
F F F F F1 F1
A2 A3 A2 A3
Q B2 B2
λ Lp λ
L
Forţa maximă
Dimensiuni, mm
căruciorului,
de ridicare, t
Deschiderea
Deschiderea
Capacitatea
Regimul de
podului Lp,
podului cu
pe roată, kN
cărucior, t
halei, m
Tipul
Masa
Masa
lucru
t
şinei
Hp B2 A2 A3 B1 F F1
18 16,5 85 13,0
5400 4400
10 KP-70 U 24 22,5 1900 – 230 95 – 2,40 15,8
30 28,5 6000 5000 105 21,0
18 16,5 170 22,0
5600 4400
20/5 KP-70 U, M 24 22,5 2400 – 260 180 – 6,30 25,5
121
30 28,5 6200 5000 200 33,2
122
Forţa maximă
Dimensiuni, mm
căruciorului,
de ridicare, t
Deschiderea
Deschiderea
Capacitatea
Regimul de
podului Lp,
podului cu
pe roată, kN
cărucior, t
halei, m
Tipul
Masa
Masa
lucru
t
şinei
Hp B2 A2 A3 B1 F F1
24 22,5 255 35,5

6300 5100
U 30 28,5 285 10,2 42,5
36 34,5 6800 5600 325 57,5
24 22,5 260 39,5
6300 5100
32/5 KP-70 M 30 28,5 2900 – 260 280 – 13,2 46,0
36 34,5 6800 5600 320 60,5
24 22,5 292 41,0
6500 5300
G 30 28,5 312 14,5 47,5
36 34,5 6900 5700 360 62,0
24 22,5 392 56,9
U 30 28,5 427 15,9 62,6
36 34,5 467 76,4
3215
24 22,5 411 51,1
50/12,5 KP-70 M 30 28,5 7200 5950 – 300 447 – 17,0 62,2
36 34,5 487 75,7
24 22,5 456 54,9
G 30 28,5 3300 481 17,1 66,7
36 34,5 500 78,6
Forţa maximă
Dimensiuni, mm
căruciorului,
de ridicare, t
Deschiderea
Deschiderea
Capacitatea
Regimul de
podului Lp,
podului cu
pe roată, kN
cărucior, t
halei, m
Tipul
Masa
Masa
lucru
t
şinei
Hp B2 A2 A3 B1 F F1
24 22 345 365 97,0

U 30 28 365 390 32,0 109
36 34 385 410 122
9100 4350
24 22 347 367 98,0
80/20 KP-100 M 30 28 4000 900 400 367 392 33,0 110
36 34 387 412 123
24 22 380 390 110
G 30 28 9600 4600 411 420 39,0 126
36 34 430 440 141
24 22 3700 404 433 127
M 30 28 443 463 148
4000
36 34 465 485 168
100/20 KP-120 9600 4600 900 400 41,8
24 22 3700 441 451 129
G 30 28 471 480 150
4000
36 34 490 500 170
24 22 473 502 138
M 30 28 9400 4600 505 535 158
36 34 526 561 178
125/20 KP-120 4000 900 400 43,8
24 22 447 457 140
G 30 28 10400 5400 478 488 159
123
36 34 500 510 179
124
A14.2. Valorile coeficienţilor dinamici k1 şi k2
Regimul de Grupa de Coeficientul

Deschiderea
funcţionare funcţionare
grinzii de
al podurilor după k1 k2
rulare B
rulante standarde
Uşor, mediu 1K ... 4K oarecare 1 1
B U 12 1,1 1
Greu 5K; 6K
B > 12 1 1
B U 12 1,2 1,1
Foarte greu 7K; 8K
B > 12 1,1 1,1
125
Anexa 15
Eforturi în barele fermelor din solicitări unitare
A15.1. Eforturi în barele fermei cu deschiderea 18 m
F F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F
H 2 2 H
2 3 5 6 8 9 11
M1
3150
M2
H 1 4 7 10 H
2750 3000 3000 3000 3000 2750

17500
Din momentul de reazem din

Din forţele concentrate F = 1
stânga M1 = +1
Valoarea
Bara Valoarea efortului Bara
efortului
1–4 + 2,18 1–4 – 0,267
4–7 + 4,09 4–7 – 0,159
7 – 10 + 2,18 7 – 10 – 0,050
2–3 0,00 2–3 + 0,317
3–5 – 3,61 3–5 + 0,213
5–6 – 3,31 5–6 + 0,213
6–8 – 3,61 6–8 + 0,104
8–9 – 3,61 8–9 + 0,104
9 – 11 0,00 9 – 11 0,00
1–2 – 0,50 1–2 0,00
4–5 – 1,00 4–5 0,00
7–8 – 1,00 7–8 0,00
10 – 11 – 0,50 10 – 11 0,00
1–3 – 3,32 1–3 – 0,076
3–4 + 2,07 3–4 + 0,079
4–6 – 0,690 4–6 – 0,079
6–7 – 0,690 6–7 + 0,079
7–9 + 2,07 7–9 – 0,079
9 – 10 – 3,32 9 – 10 + 0,076
126
F F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F
H 2 2 H
2 3 5 6 8 9 11 12 14
3150
M1 M2
H 1 4 7 10 13 H
2750 3000 3000 3000 3000 3000 3000 2750

23500
Din forţele concentrate

Din momentul de reazem din stânga M1 = +1
F=1
Valoarea Valoarea Valoarea
Bara Bara Bara
1–4 + 3,06 1–4 – 0,280 7 – 10 – 0,118
4–7 + 6,88 4–7 – 0,199 10 – 13 – 0,037
2–3 0,00 2–3 + 0,317 8–9 + 0,158
3–5 – 5,44 3–5 + 0,239 9 – 11 + 0,078
5–6 – 5,44 5–6 + 0,239 11 – 12 + 0,078
6–8 – 7,34 6–8 + 0,158 12 – 14 0,00
1–2 – 0,50 1–2 0,00 10 – 11 0,00
4–5 – 1,00 4–5 0,00 13 – 14 0,00
7–8 – 1,00 7–8 0,00
1–3 – 4,65 1–3 – 0,056 7–9 – 0,059
3–4 + 3,45 3–4 + 0,059 9 – 10 + 0,059
4–6 – 2,07 4–6 – 0,059 10 – 12 – 0,059
6–7 + 0,690 6–7 + 0,059 12 – 13 + 0,056
127
F F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F
H 2 2 H
2 3 5 6 8 9 11 12 14 15 17 18 20
3150
M1 M2
H 1 4 7 10 13 16 19 H
2750 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 2750
35500

F=1
Bara Bara Bara
1–4 + 4,80 1–4 – 0,292 10 – 13 – 0,132
4–7 + 12,4 4–7 – 0,239 13 – 16 – 0,078
7 – 10 + 16,2 7 – 10 – 0,185 16 – 19 – 0,025
2–3 0,00 2–3 + 0,317 11 – 12 + 0,158
3–5 – 9,09 3–5 + 0,266 12 – 14 + 0,105
5–6 – 9,09 5–6 + 0,266 14 – 15 + 0,105
6–8 – 14,8 6–8 + 0,212 15 – 17 + 0,051
8–9 – 14,8 8–9 + 0,212 17 – 18 + 0,051
9 – 11 – 16,7 9 – 11 + 0,158 18 – 20 0,00
1–2 – 0,50 1–2 0,00 13 – 14 0,00
4–5 – 1,00 4–5 0,00 16 – 17 0,00
7–8 – 1,00 7–8 0,00 19 – 20 0,00
10 – 11 – 1,00 10 – 11 0,00
1–3 – 7,30 1–3 – 0,037 10 – 12 – 0,039
3–4 + 6,21 3–4 + 0,039 12 – 13 + 0,039
4–6 – 4,83 4–6 – 0,039 13 – 15 – 0,039
6–7 + 3,45 6–7 + 0,039 15 – 16 + 0,039
7–9 – 2,07 7–9 – 0,039 16 – 18 – 0,039
9 – 10 + 0,690 9 – 10 + 0,039 18 – 19 + 0,037
128
F F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F =1 F
H 2 2 H
2 3 5 6 8 9 11 12 14 15 17 18 20 21 23
3150
M1 M2
H 1 4 7 10 13 16 19 22 H
2750 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 2750
41500

F=1
Bara Bara Bara
1–4 + 5,68 1–4 – 0,296 13 – 16 – 0,113
4–7 + 15,2 4–7 – 0,250 16 – 19 – 0,067
7 – 10 + 20,9 7 – 10 – 0,204 19 – 22 – 0,021
10 – 13 + 22,8 10 – 13 – 0,158
2–3 0,00 2–3 + 0,317 12 – 14 + 0,136
3–5 – 10,9 3–5 + 0,273 14 – 15 + 0,136
5–6 – 10,9 5–6 + 0,273 15 – 17 + 0,090
6–8 – 18,5 6–8 + 0,227 17 – 18 + 0,090
8–9 – 18,5 8–9 + 0,227 18 – 20 + 0,044
9 – 11 – 22,3 9 – 11 + 0,181 20 – 21 + 0,044
11 – 12 – 22,3 11 – 12 + 0,181 21 – 23 0,00
1–2 – 0,50 1–2 0,00 13 – 14 0,00
4–5 – 1,00 4–5 0,00 16 – 17 0,00
7–8 – 1,00 7–8 0,00 19 – 20 0,00
10 – 11 – 1,00 10 – 11 0,00 22 – 23 0,00
1–3 – 8,63 1–3 – 0,032 12 – 13 + 0,033
3–4 + 7,60 3–4 + 0,033 13 – 15 – 0,033
4–6 – 6,21 4–6 – 0,033 15 – 16 + 0,033
6–7 + 4,83 6–7 + 0,033 16 – 18 – 0,033
7–9 – 3,45 7–9 – 0,033 18 – 19 + 0,033
9 – 10 + 2,07 9 – 10 + 0,033 19 – 21 – 0,033
10 – 12 – 0,690 10 – 12 – 0,033 21 – 22 + 0,032
129
BIBLIOGRAFIE
1. CHESARU, E.; IOAN, P.; BEJINARIU, E. Construcţii metalice.

Exemple de calcul. Bucureşti, Institutul de construcţii, 1985. 318 p.
2. DALBAN, C. şi a. Construcţii cu structură metalică. Bucureşti,
Editura didactică şi pedagogică, R.A., 1997. 780 p.
3. DALBAN, C. şi a. Construcţii metalice. Bucureşti, Editura didactică şi
pedagogică, 1983. 868 p.
4. GÂDEANU, L. şi a. Construcţii metalice. Îndrumător de proiect. Vol.
II. Timişoara, Ed. Inst. Politehnic „Traian Vuia”, 1991. 243 p.
5. IFRIM, M. Dinamica structurilor şi inginerie seismică. Bucureşti,
Editura didactică şi pedagogică, 1984. 583 p.
6. MATEESCU, D.; BĂNUŢ, N.; CARABA, I. Calculul plan şi spaţial
al grinzilor căilor de rulare executate din oţel. Bucureşti, Editura
Academiei, 1988. 462 p.
7. MATEESCU, D.; GÂDEANU, L. şi a. Construcţii metalice. Bucu-
reşti, Editura didactică şi pedagogică, 1975. 403 p.
8. MORARU, Gh. Construcţii metalice (curs electronic).
9. NCM F.02.02-2006. Calculul, proiectarea şi alcătuirea elementelor de
construcţii din beton armat şi beton precomprimat. Chişinău, ACDT,
2006.
10. PATRINICHE, N.; SIMINEA, P.; CHESARU, E. Construcţii
metalice. Bucureşti, Institutul de construcţii, 1980. 366 p.
11. ROŞU, D.; ROŞU, C.; GÂDEANU, L. Îndrumător pentru redactarea
proiectelor de execuţie de construcţii metalice. Timişoara, Ed. Inst.
Politehnic „Traian Vuia”, 1974. 276 p.
12. TIMOSHENKO, S. P.; GERE, J. M. Teoria stabilităţii elastice.
Bucureşti, Editura tehnică, 1967. 550 p.
13. БЕЛЕНЯ, Е. И. et al. Металлические конструкции. Общий курс.
Москва, Стройиздат, 1986. 560 с.
14. ВАЛЬ, В. Н.; ГОРОХОВ, Е. В.; УВАРОВ, Б. Ю. Усиление сталь-
ных каркасов одноэтажных производственных зданий при их
реконструкции. Москва, Стройиздат, 1987. 220 с.
15. ГОРЕВ, А.А. et al. Металлические конструкции. Том 2.
Конструкции зданий. Москва, Высшая школа, 2004. 527 с. ISBN
5-06-003696-0.
16. КЛИМЕНКО, Ф.Е.; БАРАБАШ, В.М.; СТОРОЖЕНКО, Л.И.
Металевi конструкциї. Лвiв, СВIT, 2002. 310 c.
17. ЛИХТАРНИКОВ, Я. М. et al. Расчет стальных конструкций.
Киев: Будiвельник, 1986. 366 с.
130
18. МАНДРИКОВ, А. П. Примеры расчета металлических
конструкций. Москва, Стройиздат, 1991. 431 с.
19. Пособие по проектированию каркасных промзданий для
строительства в сеймических районах (к СНиП II-7-81). Москва,
ЦНИИПромзданий, 1984. 292 с.
20. Пособие по проектированию стальных конструкций (к СНиП II-
23-81*). Москва, ЦНИИСК, 1990. 149 с.
21. СНиП 2.01.07-85. Нагрузки и воздействия/ Госстрой СССР.
Москва, 1987.
22. СНиП II-23-81*. Нормы проектирования. Стальные конструкции/
Госстрой СССР. Москва, 1990.
23. СНиП II-7-81. Нормы проектирования. Строительство в
сейсмических районах/ Госстрой СССР. Москва, 1982.
Gh. Moraru, A. Taranenco, V. Ţibichi
CALCULUL ELEMENTELOR DE REZISTENŢĂ

ALE UNEI HALE INDUSTRIALE ÎN EXEMPLE
Îndrumar metodic
Redactor responsabil: Valentina Mustea
Bun de tipar ..........2009 Formatul hârtiei 60×84 1/16

Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul …. ex.
Coli de tipar …….. Comanda nr.
UTM,2009, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare168

Secţia Redactare şi Editare a UTM
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 1

Indrumar Proiectare Constructii Metalice Hala Industrial A

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Indrumar Proiectare Constructii Metalice Hala Industrial A

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Catedra Construcţii şi Mecanica Structurilor

Îndrumarul prezintă un exemplu de alcătuire şi calcul ale

Autori: prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru

Redactor responsabil – prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru

Recenzent – conf. univ., dr. V. Cotorobai

Metrolog-şef – Iu. Bârcă

Tabelul 1.1: Înălţimile şinelor hs şi a grinzilor de rulare hgr .

Capacitatea de Şina de rulare după Înălţimea grinzii de

Observaţie: Înălţimile grinzilor de rulare sunt orientative.

Din anexa A14.1 pentru podul rulant cu capacitatea de ridi-

= 3215 mm (fig. 1.1), care reprezintă distanţa de la cota şinei

Fig. 1.1: Schema stâlpului cu dimensiunile principale.

Înălţimea interioară a halei rezultă

înălţimea şinei de rulare hs = 130 mm şi înălţimea orientativă

l2 = h2 + hgr + hs = 4000 + 1600 + 130 = 5730 mm,

Fig. 1.2: Proiectarea trecerilor în hale cu regim foarte greu de

Pentru ferme cu tălpi paralele se stabileşte înălţimea la

ha = h◦ + (L/2)i = 3150 + (30000/2) · 0, 015 = 3375 mm.

Se alege lăţimea părţii superioare a stâlpului b2 = 500 mm.

b1 = 1000 mm > l1 /22 = 10670/22 = 485 mm;

b2 = 500 mm > l2 /12 = 5730/12 = 478 mm.

Partea superioară a stâlpului se va proiecta cu secţiune dublu

Fig. 1.3: Dimensiunile caracteristice ale unei hale (în mm ).

1.2. Determinarea încărcărilor asupra

Tabelul 1.2: Calculul încărcărilor permanente pe 1 m2 de

Încărcarea liniară pe fermă

Tabelul 1.3: Calculul încărcării permanente pe 1 m2 de perete.

Fereastră cu 0,278 1,1 0,306

Reacţiunile în reazeme din încărcarea permanentă a riglei

Tabelul 1.4: Valori orientative ale consumului de oţel pe 1 m2

Consumul de oţel în kg/m 2

Fig. 1.4: Amplasarea elementelor de protecţie verticale.

Greutatea proprie a panourilor şi a ferestrelor de pe lungi-

Gp = (5, 4 + 1, 53) · 6 · 0, 201 + 2, 4 · 6 · 0, 306 = 12, 8 kN,

unde: 0, 201 kN/m2 este greutatea panourilor de protecţie,

orientativ, egală cu 1/5 din greutatea totală a stâlpului:

F2 = Gp + G0s = 12, 8 + 13, 0 = 25, 8 kN,

şi momentul concentrat

Încărcările permanente sunt prezentate în fig. 1.5, a.

1.2.2. Încărcări provenite din greutatea zăpezii

unde γ f = 1, 4 este coeficientul de siguranţă al încărcării din ză-

Mgp F2 M gp = 96,2 kN ⋅ m M zap = 31,5 kN ⋅ m

la încărcarea aplicată la nivelul pământului la încărcarea apli-

Mzap = Fr2 · e = 126 · 0, 25 = 31, 5 kN m.

Încărcările provenite din greutatea stratului de zăpadă sunt

1.2.3. Încărcări din acţiunea podurilor rulante

Fig. 1.6: Schema amplasării podurilor rulante pe grinda de ru-

Distanţa minimă dintre axele roţilor mărginale a două po-

= 1, 1 · 0, 85 · 447(1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 · 52, 9+

mediu de funcţionare (pct. 4.17 din [21]); bgrf ' 1 m — lăţimea

= 1, 1 · 0, 85 · 103 · (1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 · 52, 9+

Mmax = Dmax · e1 = 1250 · 0, 5 = 625 kN m;

Mmin = Dmin · e1 = 347 · 0, 5 = 174 kN m,

T◦n = 0, 05(Q + mc )g = 0, 05 · (50 + 17) · 9, 81 = 32, 9 kN,

unde mc = 17 t este masa căruciorului (v. anexa A14.1).

unde n◦ = 2 este numărul roţilor podului rulant pe un fir al

Dmax = 1250 kN Dmin = 347 kN

Fig. 1.7: Încărcări provenite din acţiunile podurilor rulante.

1.2.4. Încărcări provenite din acţiunea vântului

unde w◦ — valoarea normată a presiunii medii a vântului; ki —

Tabelul 1.5: Valorile coeficientului ki pentru cele trei categorii

Înălţimea Coeficientul ki pentru terenuri de categoria

Tabelul 1.6: Valorile coeficienţilor aerodinamici (extras din