lnfo
Pdsrin
InMuntele
Athmm
PrefecturaChalkidikicu capitalain Polygyros,un
origel cu peste 4000 de locuitori, se giqeste in
MacedoniaCentrali. Granilelesale sunt Prefectura
Thessalonikila nord,golfulStrymonicosla est, gol{ul
Thermaikosla vest gi Marea Egee la sud. Chalkidiki
se termini printrei peninsule:Kassandra, Sithoniagi
MunteleAthos.
Chalkidiki se distingeprintr-unpeisajsuperb,mici
golfuriizolate,plajeinconjuratede pini la o mare de
cristal,alternAndcu peisajecalmegi s6lbaticesi ter-
minAnd cu grandoareagi unicitateapeninsulei
MunteluiAthos.
Vederede pe varfulAthona PeninsuleiAthos
PeninsulaMunteluiAthos (Muntele$fant) are o
lungimede 50 km, o ldlimecuprinsdintre 5 - 10 km gi
ocupdo suprafaldde 332,5 kme.
Peisajulesteverdegi impundtor, cu stOnciabrupte
care se terminddirectin mare,dar gi cu plaje l&ngi
golfulelemici protejatede vAnt.
Mitologicvorbind,numeleAthos vine de la unul
dintrecei doi giganfitraciAthospi Poseidon.Athos,in
timpulunui contlictcu Poseidon,aruncScu o stAncfl
uriag6,care?iscapdinsSprintredegete,se prdvalein
mare, dAnd nagtere MunteluiAthos, creasta stAncii
reprezentAnd vArfulAthoninalt de 2030 m.
Inaintede stabilireacomunit*tiimonastice,penin-
sula a fost locuitS?nci din perioadade dupi rAzboiul
troian (1150i.C) de triburicare vorbeaudoud limbi;
54
o micd partedintreacesteavorbeau"chalcidica", ian
cea mai marepartevorbeau"pelasgica".
Comunit5lilelocuiauin mici orage, cu pulini
locuitori9i cu o micd semnificalieistoricS,numele
acestorora$eregdsindu-se gi astizi ?nOuranoupolis,
Stagira,Acanthos,Apollonia,Stratoniceetc.
lstoriaAthosuluieste asociatiscufund5rii a doud
flote: prima in 492 i.C. cAnd generalulpersan
Mardoniusa intreprinso campanieimpotrivaAteneigi
Eretriei,iar cei 20000soldalipedegtriin cele 300 de
corEbiis-au lovitde stAncilede la Nymphaeum.Cea
de-adouaa avut loc in anul411 i.C,cAndalteS0 de
cordbiispartanecondusede amiralulEpicleuss-au
scufundatlAngd!6rmurileAthosului.
Conform tradiliei insd, in anul 40 d.C, Maica
Domnuluiinsolitdde evanghelistul loan, dorinds6
viziteze oragul Lazarus din lnsula Cipru, au fost
nevoilisd acostezegi a se refugieze?n timpul unei
puternicefurtunipe mare Tntr-unport de lAngi locul
undeastdzise aflSmindstireade la lviron.
Fecioara Maria admirAndfrumuse{ilelocului a
cerut lui Dumnezeusi-l ofereacestelocuri;dAndu-i-
Ie sd devini gridina si paradisspiritual;de atunci
Muntele Athos fiind considerat "Grddina Maicii
Domnului".
Evenimentul este superbreprezentat intr-ofresci
care $e gdsegtepe parteadreaptdla intrarea?n m5-
nistirea lviron,iar pe locul unde se b6nuiesteca a
acostatcorabiase afl6izvorulMaiciiDomnului,cu apd
recegi limpede.
Fresca de la intrarea in Min6stirea lviron
reprezentAndcorabia Maicii Domnuluila ldrmul
Athosului
 lnfo
Maica Domnului a imputernicitpe Athanasie fost reconstruitain sec.al xlll lea de impira?ii
Andronical ll-leagi loanalV-leaPaleologul cu hramul
Athonitul,care sihlstrea intr-o mici chilie dintr-o iunie;
peEterd(in prezentpeqtera.sf&ntutui Athanasiede SfinliiPetrugi Pavella 29
iZ. philotheoufondati in 1015 de Preafericitul
ian'gaScnitutrom0nescPodromu), purceadi la
sd
la 25 martie;
unui locagde cult, acestafiind considerat Filoteoscu hramulde Bundvestire
infii"nlarea fondati in prima jumStatea
pe MunteleAthos.
cres,tinismului 13. Simonopetra
ca Tniemeietorul
sec.alXIV lea;
l4.Sf6ntulPavloufondatiinadouajumitatea
sec. al X lea;
15.StavronekitareconstruitiTntre1527.1536
oupaceafostdistrusSdefocin:anull06Tcuhramul
de SfantulNicolaela 6 decembrie;
16. Xenophontos fondat&in sec' al X lea;
17. Gregoriou fondat6 inaintede primajumitate
a sec. al XIV lea;
18. EsPhigmenou fondatd?n primajumdtatea
sec.al X lea;
19. St. Panteleimon (ruseasci)fondat&in sec"
X lea;
2A. Konstamonitou fondat&in sec' al Xl lea'
Fiecarembndstire Tnsubordineasa mai multe
are
schituriEichilii,Tnfunctiede gradulierarhical fiecareia
gidedomeniu|pecarei|stdpAnegtepeSfAntu|Munte.
' --*fit"la
SfgntuluiMuntea fost stabilit&Tncep6nd
din mai 1g24la KaryesEiaceastanominalizare a fost
votata de Dublul sinax extraordinar al celor 20 de
mdn6stirigi aprobatde guvernul Greciei sub a cdrei
iuveranitate'Sf&ntullr{unte se gase$te conform
Tratatuluide la Lausannedin24 iulie1923'
Administrareasf&ntuluiMunte a fost organizata
oficial conform tipicului impdrratuluibizantin loan
Tsimiskes?nanul 9729i estevalabilapanaastazi.Ea
se bazeazA pe un Patriarhat ecumenic ( Sf6nta
*pistasie) din care sunt aleqi patru reprezeptanli-
patru
*firt"1i ai celor cinci grupe formate din cOte
pe o perioaOb Ce un an, intre 1 iunie pAnd
m&n&stiri,
Frescfl de la Schitul Podromu reprezent0nd din cei patru, protepistatul 9i ceilalli
la 31 mai.Fiecare
Min&stirilede Pe MunteleAthos patriarhal,
trei epistalipoartf,cate un sfert din sigiliul
aplic6 pe documentele oficiale ale Sf1ntului
Astfel a fost fondatf, MSnastireaMegiste Lavra **r* u"
(MareaLavra)tng6S,cuhramulla5iulie,intimpul M u n t e , d a r g i p e ' D i a m o n i t i r i o n - ^ I A M O NHTHPI0N"
permisu| de acces pe sfflntu| Munte, solicitat cu
domnieiimpflratuluiRomanosal ll lea Ei Nikephoros se obline pentru
?n ocazia vizitarii mandstirilor,care
Phocas,fiind considerat5cea mai mare Ei prima
excelent p"iioaOediferitede timp,in funcliede religiasolicitan-
ierarhia celor 20 de mlnastiri athonite,
reprezentate intr-o alt6 fresc&pictatape pereteleprid- tului.
Vialamonahal&sedesfdsoarddupatimpu|bizan-
voruluibisericiischituluirom&nescProdromu,urmata
min&stirile: tin, dup6careziuaTncepe|a apusu|soarelui,ceasuri|e
Tnordineierarhicide
3.6 ore inaintede ora Greciei,din aceasta
2. Vatopaidi/ Vatopedi fondati de cllug6rii fiind cu
timpul se schimbdcam la patruzile' Calenfal!
Athanasios,itlicholas9i Antonios 9i construit&tntre cauta
g72- 985 cu hramulde Bunavestire la 25 martie; estecel lulianconformcaruiainceputulanuluiestecu
3. lveron fondatdTn 972 de loan Tornikiposcu
13 -C"rusirii
- zile dupi inceputulanului. Gregorian'. , , , - -.
sesnioeaza plil.ipl:1^1?:Y9t'9,
hramulde AdormireaMaiciiDomnuluila 15 august 9uf.e cu cele ale.bise-
4. Chilandarifondatdin 1197(sArbeasci); reoulilede bazatiind asemSndtoare
;Ti;i; Cu^rrru; acesta iqqune sdrdcia'- t-":It3l"-i
5. DionYsiou fondat5in 1375; ore si se odihnesc
ei sunt in serviciu 8
6. Koutioumoussiou fondati ?n 1169 de un gi obedienla;
lui 1' 4 ' o r e .
calugarafrican- Koutloumousmembrual dinastiei
din Etiopia convertit la cregtinismcu hramul la in- tirnput serviciuluic6lugSriipicteazi icoane,
s"li,rror pescu-
restaureazimanuscrisevechi 9i incunabule'
fondati in 1363de fraliiAlexis i;;;:ffi;aza i; bucitarie sau la sradins' taiat
la
7. Pantokratoros vinuluigi bauturiiatcoolice
ffi;";;, rrprooucerea
9u !r11ul119august;
gi loanStrategopoulos
;i;';;;i._'uzo, cu care ta
suntservilivizitatorii
8. XeroPotamou fondataTn970 (?); pahar cu aparece
g. Zographoufondati in 973 (bulgareasca); intt"t*uTn mAndstire, de
insofiti un
10. Doiheiarioufondat6in 970;
gi rahatLokum,dar9i cu o cea$cbde cafea'
ll.KarakalloufondatdinlOlsdeKarakalas'a r;

2006 t5
 I r-r f rrr
printr-unpelerinajla moagteleSfAntuluiDimitriecel
nou, dupd care ?mbarcali in microbuzpornimla un
ffiq. drurnde noaptepAndla Salonic.Ajungemacolo a
doua zi diminea!6, in jurul orei noudgi dam pieptin
primulrAndcu aglomeraliasi btocajelede traficdin
rnetropolagreceascd,iar apoi cu gisirea loculuide
parcarea microbuzului.
rLf iL f'.4llN H "T H f $t}t'l in sfArgit,incepemperiplulturisticin Saloniccu
atrf*fI: vizitareaCatedraleiSf. Dimitrie,Rotonda,Arcul lui
1-\i: *{ql1;rtii a{it"&.{i;k.&! ii:+J*,},!.:14,ii":
Galeriu,BisericaSf.Pantelimon,
f !\lrin{
BisericaSf.Sofia,
Biserica$f. ParascheviEi TurnulAlb, dupa prAnz
pornindspre Ouranopouli,portul de plecarespre
SfAntulMunte.
iii:riir;11-3I{H in drum vizitim muzeulin aer liber de la casa
natalda filozofuluiAristoteldin Stagira,o mostrda
ceea ce inseamndsd gtii sa faci afacerifn turism;
grupulnostrunu a pldtittaxade intrareintrucitnoiam
sositdupi inchidereamuzeului,dar am beneficiat de
favorulde a-l vizitagratuit.
Seara am ajuns la hotelul rezervat din
Ouranopouli, ne-aminstalatqi am plecat?ntr-ovizitd
nocturniprinordEel.
Este 14 noiembrie2005,e un sfArgitde toamni
cdldu!,ne ospStimla o taverni locald,binetnlelescu
preparatepescdregtigi ne gAndimca ziua urmdtoare
vom cinacu cdlug5rii.
Diminealade 15 noiembriene g5seqtepe toti cei
O marevarietatede strugurieste cultivathfn pod- 12 cilEtori bine dispusisi cu permiselespeciale-
goriile muntelui,athoniliiproducAndvinurileexce- Diamonitirioanele ernisediferitpentrucei patru mo-
lente: Floditis,Athiri, Asyfiiko, Limnio, Xinornavro, nahigi ceiopt mireni,adicflpentruceidin carefficeam
CabernetSaqauvignon, GrenachRouge,vinuride vill si eu parte.
insoritdEiadiatdde brizamuntelui,carese gasescla Am plicereasd am parteneride pelerinajpe pirin-
loc de cinstein magazineledin Dafniqi Karyes,dar si tele doctorMariusLdcdtuquparohulde la Biserica
la preluripe mdsur5. "
Eroiirevoluliei", dar gi doi cilugiri de la M6nistirea
Am avutun noroc imens,pentrutimpde treianide Caracldudin judetulBacau,doi moldoveniveseligi
zile,dupi primacroazier6pe l6ngapeninsuli,dupd plinide poante.
ce am ramasimpresionat de m5nistirilede pe partea Feribotul,pe caresuntemcontrolalila urcare,este
estici a munteluiam visatcontinuula ziua cAndvoi pllncu basculante, dar gi cu maginide terenale unor
puteapunepiciorulpe MunteleSfAnt. cdlugdriathonili.
C5l5toriaam facut-o prin Biroul de pelerinajal Cdldtoriape mare este insolitade cAtevaescale,
PatriarhieiRomane,p&rinteleCristianfiind un ghid undesuntcoborAte basculante, cdlugiri, dargi mireni
cunoscitoral locurilor,dar gi al calugirilorEi a celor caresuntangajalisi lucreazdpentruministirile de pe
cu care avaamsi desdvdrgimpelerinajul. SfAntulMunte.
Aveamsd v&d mai t&rziucE munteleeste intr-o
modernizare totaldcare Tncepecu infrastructura ruti-
erd, adic&se trase&zanoilelegituri ?ntreministiri si
se refaccele existente,astfelincAtviitoriioaspeliai
Athosuluisi se poat{ deplasamai rapid.Mai concurd
la aceastdsi nenumAratele microbuzegi autornobile
de terencare fac legaturacu cele mai Tndep6rtate qi
ascunsemdn[stiri,schiturisau chilii.
Vremeaeste superb&,marealinigtit6,iar peisajul
creatde apropiereade mdndstirile de pe parteade est
a peninsuleiAthos ne impresioneaziexceplionalgi
ne ducecu gandulla croazierape mare,cAndvedeam
aceste mdn*stiride la distantamiculuivas cu care
efectudmcroaziera
Ajungemin portulDafni,de undesuntempreluali
lmpreuna cu Parintele Cristian pe feribotspreDafni de un microbuz,goferul,un vAlceande-al nostru

^glili?l
,?yqa-rlqtni,pacushidur. nosrru,
. parintere
ffi'i"::;HJi:?i:fT:llfi"l"Jll?ilyb,ffit::
t4a.clopotnilei
11 patriarhalo
catedralei din chitiadinProvata,
carene-aasigurat LandRoverul
si
__ q9:l|1lll1lhiei' c5latoria
spreMuntele
Slentincepe cucareamceletorir
la Schirut
ro-mAnelc
Lacu.
 I rrfo

lnteriorulBisericiiProtatonsi " AxionEsti "

Gu Nicu* soferulnostru,in Cu Parintele

Stefanin fata
fata bisericii Manastiriialtaruluide la chilia din
Philotheou Provata

Ajungemcu bine,dupa circao jumatatede ora la

Karyes,de undeincepemadevaratulpelerinaj'
katyes,capitalamunteluiesteun orasspecialsitu-
at la o altitudinede 370m,undese imbinaviata mon-
ahala cu cea moderna. Aici sunt magazine cu
suveniruri, cu icoanesi obiectede cult,dar existasi un
bar unde poti sa bei cafea, bauturi racoritaoare,un
paharde vin aathonit,dar si un whisky
Facemcunostintacu sediulconduceriiMunteluisi
ne inchinamla icoanafacatoarede minuni" Axion
Esti "de la ManastireaProtaton.Bisericaeste in curs
de consolidaresi conservare,cu fonduride la CE'

CentrulcaPitaleiKarYes

ecumenic
Patriarhatului
Resedinta

La drum din KarYes spre Manastirea

Koutloumoussiou

o7(53)lutie2oa6 57
I rrfc
Ne continuAmapoi drumul spre Mindstirea
Koutloumoussiou, primulnostrupopasnocturn.Dupd
primireatradilionalicu pah5rululde Uzogi cu Lokurn,
suntemprelualide PSrintele Varsanufie mai marele"
hotelului>',rln moldovean caretriiestede multiani pe
Sf&ntulMunte si ni se repartizeazdcamereleunde
aveamsi dormimpestenoapte. Noapteeste numai
o iluzie,pentrucfi aicipe Sf&ntulMunteslujbeleincep
cam pe la ora 3,00in noapteEinu preapoli sa " chiu-
legti " la ceremonialulreligios.Aveam sd spulber
ideea de disconfort,pentru ca aici aveam camere
curate, paturi cu lenjeriecurat5, prosoapegi chiar
papuci,iar la baiecurgeapermanent, ca la mai toate
mdndstirile, apd calddpi rece.
Ministirea Koutloumoussiou are o biseric&con-
struitAdup* arhitectura Athonitfi,cu picturioriginale,
arein subordine18 chiliisi SkitulSf.Pantelimon cu 22
de chilii.A avuto istoriezbuciumatd, care a culminat
cu perioade prospere,dar gi auslere. Posedd o
bibliotec6cu peste 3500 de cirli scrise 9i 662 de
manuscrisede valoare.relicve.vesmintesi icoane
pre{ioase. Lokum,dupf,care?ncepem vizitain interior"
lnteriorul
BisericiiMdndstirii
Vatopedi

lnteriorul Koutloumoussiou
Minfistirii

IntrareaM5ndstiriiVatopedi

Mindstirea este foarte intinsd,cu o bisericdTn

Cu pirinteleVarsanufie
Tnfala " hotelului"de
la MinAstireaKoutloumoussiou
A douazi pornimde dimineald,cu microbuzulspre
M&n6stirea Vatopedi; un drum prin p*dure, cu lumi-
nisurisplendidespre mare,cu vederespre celelalte
mdnistiride pe parteade risirit a SfAntuluiMunte.
Ajungem la ministire, unde suntem supugi
aceluia;i ceremonialde " bun venit >' cu Uzo si
acelagistil arhitectonicathonitgi are multe icoane
ficdtoare de minuni ale Maicii Domnului,precum
Elaiovrytissa,Tetorissa,Esphagmenigi Paramythia,
toatecu istorialor sfAnti. Aiciin 1749a fostinfiinlati
AcademiaAthoniti care a contribuitsemnificativIa
educalianaliuniigrecegti.Este renumiti gi prin corul
bisericesccare a lnregistrato mul{imede caseteEi
CD-uri care se g&sesc de vAnzarein pAngarul
mdnistirii.
Mdndstireaposedd pe l&nga cele peste 2000
manuscrisegi peste35 de mii de c&r!itipdritegi docu-
mente religioaseEi 24 de pergamentevechi.Are in
subordine22 de chiliigi Schiturile Sf.Andreide l&ngi
Karyesgi Sf.Dumitru.

58
 lrrfo

Dupd vizitd ne indreptdm spre Mindstirea

pantokratorunde am avut cel de-al doilea loc de
cazare.MdnSstirea a fost fondatSla 1363 de fralii
Alexisgi loan strategopoulos si restaurata in timpul
patriarhuluicalist l-ul,dar s-a bucuratde o seriede
donaliifacutein sec.alXVl-lea 6s ,. prinliidunareni"
cu ocaziaunor restaurdriimportante, asa cum este
menlionat in documente'

lvironcu vederespre lzvorulSfdnt

Mdndstirea

Pantokrator
Mdndstirii
Vederedin interiorul

Biseriqa.Mdndstiriilyiron +- ---^
Dupitraditional_a-primiresirepartizareaIncamera
decazarepornim,pornimpelerinajullafrumoasa
Manastire stavronekita. Drumulprinpidure,prinluxu-
riantavegetaliea muntelui,in care,degi suntemla
limitaunJtitprrilor,abunddde verdeald9i fructede
pidure din carene infruptimcopios'
Ajungila SfAntaMdnistire,ne intAmpindde la
intraiefrescaicoaneiSfAntului Nicolaeal cdruihramil
MdnistireaPantokrator poartd.Mdnastireastavronekitaeste puterniclegatS
M6n6stirea fostdistrusdde treiincendiiimportante de serban cantacuzinocare a construitapeductul,
doi dom-
in 1393, 1773qi 1948,care au afectat-ointegralsau careexistagi astizi gi de AlexandruGhica,
relicve o icoand fdcdtoare de minunia
parlial.Poseddo importantdcolecliede 9i nitorivalahi.Posedi
Maicii Domnului cu stridia(scoica) a cirei legenda
icoand ficdtoare de minuni a sfantuluiNicolae
cu 350 de codice in ne-afost povestitd de ghidul nostru Pdrintelecristian'
Gerontissa.Are o bibliotecd
manuscrisgi peste3500de cdrtibisericegti tiparite. MSnastirea a fost mistuitade patruincendii,cel din
in subordineaMdnastiriiPantokrator se gSsegte 1879fiindsi cel maidistrugdtor'
skitulProfetului llie cu cinci chilii 9i alte 38 de chiliiTn
reoinea KaPsala.
"in
dimineatacelei de-a cinceazi a pelerinajului
nostru ne indreptamcdtre Mandstirealviron unde
aveamsd ne PetrecemnoaPtea'
Mindstireaeste puterniclegatdde evenimentul
important al treceriiMaiciiDomnuluila MunteleAthos,
aici aflandlzvorulMaiciiDomnuluigi frescadespre
careamvorbitlainceputularticolului,dargio
prelioas6icoandf5citoaredeminuniaMaicii
bomnuluiPortaitissa, cu o legendiextraordinari.
A fost fondatdde loan Tornikipos,devenitsfantul
loan lberianul(Georgianul), iar dupace a fost recon-
struitiaproapedintemetii 1513,a fostvictimi a trei
in
incendii\n 1740gi 1845,dar cel care avea sa trans-
forme|vironulincenu!6S-apetrecutin1.865' Cu Pdrintele Cristianin fata Mindstirii
Biblioteca de la lviron posedi o coleclie de 2000 Stavronekita
manuscrise9i 15 pergamenteliturgice,precum gi
p e s t e 2 0 0 0 0 d e c i ( i , d i n t r e c a r e u n e l e i n c u n a b u l e ' Stavronekitaposeddo colecliede 171 de manu-

' 07(53)lulie
2006 59
 I rrfo
Dupd vizitd ne indreptdm spre Mdnistirea
Pantokrator unde am avut cel de-al doilea loc de
cazare. Mdndstirea a fost fondatdla 1363 de fralii
Alexisgi loan Strategopoulos 9i restauratdin timpul
PatriarhuluiCalistl-ul,dar s-a bucuratde o seriede
donaliifdcutein sec.alXVl-lea 6s " prinliidundreni"
cu ocaziaunor restauriri importante, asa cum este
rnenlionatin documente.

lvironcu vederespre lzvorulSfdnt

Mdndstirea

Pantokrator
Mdndstirii
Vederedin interiorul

BisericaMdndstirii llriron
Dupdtraditionala primire9i repartlzarea In camera
de cazarcpornim,pornim pelerinajulla frumoasa
MSnSstire stavronekita. Drumulprinpddure,prinluxu-
riantavegetaiiea muntelui,in care,degi suntemla
limitaanotimpurilor,abunddde verdeala9i fructede
pidure din care ne tnfruptim copios.
Ajungila SfAntaMdnistire,ne intAmpindde la
intraiefrescaicoaneiSfantului Nicolaeal cdruihramil
MAnistireaPantokrator poartd.Manastireastavronekitaeste puterniclegata
M6n6stirea fostdistrusdde treiincendiiimportante de serban cantacuzinocare a construitapeductul,
in 1393,1779gi 1948,care au afectat-ointegralsau careexistdgi astdzi9i de AlexandruGhica,doi dom-
pariial.Poseddo importantdcolecliede relicve9i o nitorivalahi.Poseddicoandfacdtoarede minunia
i c o a n d f i c d t o a r e d e m i n u n i a M a i c i i D o m n u l u i sfantuluiNicolaecu stridia(scoica)a carei legendd
Gerontissa.Are o bibliotecdcu 350 de codice in ne-afostpovestita de ghidulnostruPdrintele cristian.
manuscris 9i peste 3500 de cirti bisericeqti tiparite' Manistirea a fost mistuitSde patru incendii, cel din
in subordineaMdnistiriiPantokrator se gdsegte 1879fiindgi cel maidistrugdtor'
skitulProfetului lliecu cincichilii9i alte38 de chiliiin
reoinea
-in Kapsala.
dimineatacelei de-a cinceazi a pelerinajului
nostru ne indreptamcdtre MSnistirea lviron unde
aveamsi ne PetrecemnoaPtea'
Mindstireaeste puterniclegatdde evenimentul
important al treceriiMaiciiDomnuluila MunteleAthos,
aici aflandlzvorulMaiciiDomnuluigi frescSdespre
care am vorbit la inceputularticolului,dar gi o
prelioasd icoani fdcitoare de minuni a Maicii
bomnuluiPortaitissa, cu o legendiextraordinari'
A fost fondati de loanTornikipos, devenitSfAntul
loan lberianul (Georgianul), iar dup6 ce a fost recon-
struitd aproape din temeliiTn 1513, a fost victimSa trei
incendii in 1740 qi 1845, dar cel care avea sd trans-
forme lvironulin cenu!5 s-a petrecutin 1865' Cu Pbrintele CristianTnfala Mdndstirii
Bibtiotecade la lviron posedi o colecliede 2000 Stavronekita
manuscrisegi 15 pergamenteliturgice,precum si
peste20000de cdrli,dintrecareuneleincunabule' Stavronekitaposeddo colecliede 171 de manu-

ffirufAe -
ietrot qi gaze 07(53)lutie2046
59
Info

lnterior din
BisericaMEndstirii BibliotecaManasiiriiPhilotheou Philotheou
BisericaManastirii
Stavronekita
scrisegi foartemultec6{i, dintrecare o Psaltiredin
sec.alXll-lealegatain aur.
M&nistireaare o priveligteminunatdspre Athon,
iar drumulde intoarcerespre lvironil facempe malul
m6rii,dupi care urcdmspectaculospe un cablu,dru-
mul suferindo alunecarede teren.
La intoarcereala Mdnistirealvironsuntemvizitali
in dormitorulcochet gi foarte curat, de un alt
conationalde-al nostru, un moldoveandin lagi,
proaspit cdsdtorit,care era un fel de " managerexe-
cutiv" al m*nistirii,fiindcdaveain grijaat&tpavilionul
de caeare,cAtqi cramasi " fabricade Uzo ".
Ziua a $asea av€a s5 fie mai plind pentru cd
incepAndcu vizitareaM6ndstiriiPhilotheou9i conti-
nu&ndcu Ministirea Karakallou, aveamsi ne conti-
nuim drumulla Chiliadin ProvataEi apoi,cu Land PdrintelePahomie PdrintelePaisieAthonitul
Roverul,la SkitulromAnescLacu.
La Philotheouaveams6 vedem la intrareceasul
Bizantin,carepentruaceadatdde 18 noiembriearati
ora Athosului.
Mdn*stirea este puternic legatd de " prinlii
provinciilordunirene )), Grigore Ghica gi Neagoe
Basarabfiind cei mai importanli.De altfelTnBiserica
m*ndstirii se gasegte o fresci care infaligeaza pe
NeagoeBasarabimpreundcu fiul acestuia.
Posedd doud icoane {icitoare de minuni ale Cu Pdrinteleloan la Chilia VederespreVl. Vt. Athon
MaiciiDomnului Glykophilousa gi Gerontissa, relicve din Lacu
ale Sf.loanChrysostom,iar bibliotecaare250manu- Vizitala cele doui Chiliiaveasd se terminespre
scrise,doui pergamenteliturgicegi peste2500 c5rli sear6,dar aveam de parcursun drum lung pAni la
religioasetipdrite, dintre care aproape 500 sunt loculde cazarede la ChiliaPdrintelui$tefan.ln drum
roame$tigi ruseEti. am trecut sd vizitim BisericaSchituluiLacu, unde
De la Philotheoupornim pentru un scurt popas la prelaliinogtriine-auincAntatcu muzicdbisericeascd,
M&ndstirea Karakalloual cdruinume provine la
de un doar eramTnPostulCrdciunului.
cdlugdr grec gi
Karakalas este legatd de Patriarhul Pirintele $tefan,starelulchiliei,o personalitate a
Athanassius al Constantinopolului in timpul ciruia Sf.Munte este directorul EdituriiEvanghelismos, iar cu
m*ndstireaa fost renovati integralin sec. Al XVI-lea, bunltatea caracteristic6,ne-a oferit broguri 9i
sub asistentaunuidomnitorvalahloan-Petru,cu care fotografiitipdrite prin grija Sfinliei sale. Slujba de
ocazieau fost addugatevechilorclSdirio seriede noi dimineald ne-a prilejuitTntilnireacu toli cSlug6rii
fdcaguri"Are o colecfiede 279 manuscrisegi peste chiliei,dar cum c5l&torului Ti gade bine cu drumulEi
2500 c&r!itipirite. cum ma$ina de teren ne agtepta, ne-amindreptatin
De aici aveam sf, schimbim mijlocul de transport penultima zi a pelerinajului spre M&ndstirea Megiste
la Chilia din Provata gi pe o pantfr spectaculoas5, Lavra (Marea Lavra) Ei in continuare spre $chitul
av&ndde o partesau de alta prdpastie,dar un drum romAnescPodromu.
cu un peisajde o frumusetegreude descrisin cuvinte MdndstireaMegisteLavra (MareaLavra)avea si
am ajuns la Chilia Parintelui$tefan la $chitul ne impresioneze prin m5relie,dar 9i prin ospitalitatea
romfinesc" Sf.Dimitrie"Lacu. deosebitd. Aici aveam sd bem o cafeaexcelentd,care
Dupi tradilionalaprimire,dar gi dupd prAnzul cu ne-a revigorat deplin. Mindstirea deline mormAntul
ciorbi de linte qi ceapd sparti pe fund de lemn, am fondatorului ei, Sf.Athanasie qi relicveimpresionante
plecatsd vizitflmchilia Parintelui Paisie Chilia. gi se distinge prin ordine, caracteristicd primuluilicag
9i
in ierarhiaAthosului.Aici aveamsd ne convingemde
 I rrfo
carevorbeaugi c&tedoudsau mai
erudi{iacilug&ritor,
multelimbistr6ine.
Mdn6stireaare o icoandf6c*toarede minunia
MaiciiDomnutuiKoukouzelissa, impre-
iar biblioteca
sionantdnumdrd 2116 manuscriesevechi, peste
20000cArlitipariteqi peste100 manuscrise in limbi
striine" Are Tn subordinetrei schituri: Schitul
romAnescPodromu, Schitul Sf. Ana ii Schitul
Kafsakalvya,grupul de chitii Mikra Aghia Anna,
Katounakia, Karuulia,Kerasiaetc Ei faimoasete chilii
ale lui Mylopotamos, Sf.PetruAthonitul
Sf.Nilus, asce-
Vedereageneralda SchituluiromAnescPodromu
tul,Athanasius,Provatasi Karyes.

BisericaMAnistiriiMegisteLavra lnteriorulBisericiiSchituluiromAnescPodromu
Schitul a fost fondat de doi c6lugari rom&ni,
Nectarieqi Nifon?n anul 1857,iar BisericaSchitului
construitiin 1866are hramul$f . loan Baptistul. Hste
construitdTnstilularhitectonic athonitgi are o icoanf,
f&c&toare de minunia MaiciiDomnului, a cdreilegen-
dA spuneci s-a pictat
singur6. este locuitde
Schitul
25 de cilugdri de origineromAna,Pdrintele lulian
fiindexemplulascetismului ?nsolite
si infelepciunii, de
duhulblandeliideosebite.
A fost ultimazi petrecut&pe Athos,dar gi cea mai

MfinistireaMegisteLavra(MareaLavra)

Am fost impresionali de vechiledot*ri, inclusiv

moara de micinat, dar ne agteptain continuareun
drum nou pAnd ta ultima |inta a c*ldtorieinoastre,
Schitulrom&nesc $f.loanPodromu.
Ultimulpopasa fost gi cel mai impresionant; pe
aveamsd fim fermecalide
lfingdmf,reliaconstrucliei,
drumulspectaculos pfindla ChiliaSf. Athanasie,pfrn6
la care am cobor&tgi urcatcele 232 de trepte s*pate La plecareadin Dafniinsolit de cei doi prieteni
pe margineapr*pastiei.
fericitd,prin participareala o stujbi de dimineali
extraordinari,cAnd toli preolii gi diaconiivenili din
RomAniagi studenliide la teologiedin Bucuregtiau
stujitgi au cAntatDumnezeiegte.
Diminealade 20 noiembrieaveasd aduc&Eiprima
zfrpadd pe Sf*ntul Munte, splendoareapriveligtii
v&rfuluiAthonacoperitdde startulalb de neaf&cAndu-
ne si uitamde peripetiileprincare am trecutdatorate
defect&riimicrobuzului, dar gi multimiiimense din
Dafni,care de frica ierniicoborhserapiddin Munte.
Totugiamintireapeterinajului pe $fAntulMunteva
r&mAnepermanentin mintea gi sufletul nostru.
Coborandspre Pegtera
Multumescu-li Doamnepentruajutorultiu.
Pirintele luliande la Schitut
$f.Athanasie RomAnescPodromu
Ian trimia Zecheru

Monitorul de petrol gi gaze - 07(53);{ulie

2AA6 61